Drapelul Roşu, februarie 1963 (Anul 19, nr. 5625-5648)

1963-02-01 / nr. 5625

TRANSPORTUL ÎNGRĂȘĂMINTELOR ORGANICE ÎN CIMP Zăpada abundenți cizutti in iarna aceasta pe cimpiile mănoase ale re­giunii noastre, pe lungi ci ferește se­mănăturile de toamnă de Ingheț, con­tribuie la acumularea unei mari rezerve de apă In sol necesari bunei dezvol­tări a plantelor. La acestea se mai adaugi si faptul că zăpada înlesnește transportul In cîmp al îngrășămintelor organice (gunoiul de grajd], lucrarea putîndu-se efectua rapid și cu săniile. Ținlnd seama de importanta deosebiți pe care o reprezintă ridicarea continui a fertilității solului In creș­terea producției la hectar, colectiviștii din Satchinez folo­sesc zilnic la trasportul gunoiului 32 sinii și cirufe, cei din Coștei 12 sinii ele. Această lucrare se desfă­­șoară din plin și la gospodăriile colective din Ciacova, Jebel, Bazoșul-Vechi etc. — Colectiviștii noștri — ne spunea mai deunăzi ingi­nerul agronom de la G.A.C. Coștei — au hotărit ca de pe 400 hectare din cele 500 cultivate cu porumb și ob­țină cel puțin 5.000 kg boabe la hectar. De aceea, In tar­laua de la „Berg“ unde solul e mai sirac, transporți acum cu săniile însemnate canfitiji de bălegar. Despre importanța deosebită pe care o are gunoiul de grajd In sporirea producției s-au convins și se con­ving tot mai mult colectiviștii înșiși din experiența prac­tici. Ci gospodăriile colective din raionul Sinnicolaul- Mare, de exemplu, au obținut anul trecut o producție sporită de porumb boabe la hectar, se explică în buni măsură și prin faptul că aici s-a pus pe prim-plan problema folosirii îngrășămintelor. S-a dovedit prac­tic că fiecare vagon de gunoi de grajd îmbogifește solul cu 54 kg azot, 25 kg fosfor și alte substanțe. Secția de cereale și plante tehnice a Consiliului Su­perior al Agriculturii recomandă ca pentru cultura po­rumbului în anul 1963 si se folosească pe scară largi ingrășimintele organice și minerale. „Gunoiul de grajd în stare fermentată sau în stare proaspătă reprezintă unul din principalele mijloace de sporire a producției la porumb“ — se arată în recomandări. Terenurile rămase nearate din toamnă se recomandă si fie îngrășate cu gunoi de grajd o dată cu arătura care se execută in ferestrele de iarnă, sau primăvara timpuriu. In regiunea noastră o mare atenție trebuie dată spo­ririi fertilității solurilor podzolice și podzolite. Experiența a dovedit că pe aceste terenuri porumbul reacționează cel mai bine la gunoiul de grajd (30—40 tone/ha). Efec­tul îngrășămintelor organice pe solurile acide este mai mare dacă se aplică și amendamente calcaroase (5.000—6.000 kg/ha). Grija pentru ridicarea gradului de fertilitate a solului trebuie să se manifeste de la producerea, păstrarea, trans­portul și ptnă la Incorporarea In sol a îngrășămintelor. In acest sezon, In care animalele se găsesc In stabulație se pot produce cele mai mari cantități de îngrășăminte organice. Ele trebuie adunate în platforme bine amena­jate. De asemenea, trebuie adunat și păstrat tn bazine, mustul de grajd, care, diluat cu apă și aplicat pe semă­nături și in special pe pășuni și finețe, duce la creșterea considerabilă a producției. Este meritorie experiența acelor gospodării colective din raioanele Deta și Lugoj care și-au format echipe speciale pentru asigurarea, păstrarea și transportul în­grășămintelor și care retribuie suplimentar pe îngrijitorii de animale in funcție de cantitatea de îngrășăminte obți­nute. Acest lucru permite unităților agricole socialiste să ingrașe anual suprafețe mari, ca cel puțin o dată la 3—4 ani să se aplice gunoi pe aceleași terenuri și ca atare să realizeze producții deosebit de spornice. LUCRATORI DE PE OGOARE I FOLOSIȚI SEZO­NUL DE IARNA IN SCOPUL ASIGURĂRII ȘI TRANS­PORTĂRII PE OGOARE A UNOR CANTITĂȚI MARI DE ÎNGRĂȘĂMINTE ORGANICE — FACTOR DE SEAMĂ IN RIDICAREA CONTINUA A FERTILITĂȚII SOLULUI, IN CREȘTEREA PRODUCȚIILOR PE UNI­TATEA DE SUPRAFAȚĂ ! PMLETAV DIN TOATE ȚĂRILE.UNITI­Ț­­I«»■% în aceste zile de Iarnă, bi­blioteca din Șag, raionul A­­rad, este frecventată de nu­meroși cititori. în fișele bi­bliotecii au fost înscriși, de la începutul anului, peste 200 de cititori care au citit LOO de volume. ÎN CLIȘEU, cititorii consul­­tînd noile cărți sosite, SIMPOZION Comitetul orășe­nesc U.T.M. în co­laborare cu comite­tul de luptă pentru pace a organizat la cinematograful „Fi­­limon Sirbu" din Timișoara un sim­pozion cu tema „Pe­ricolul atomice", înarmărilor Cu acest prilej în fața a peste 500 de tineri a fost ținută con­ferința „Tratatul de pace cu Germa­nia și rezolvarea problemei Berlinu­lui". Simpozionul a fost urmat de vizio­narea filmului ger­man „Singe alb“. O UNIVERSITATE LAMINATE LA TOLERANȚE NEGATIVE Laminatorii de la Reșița și Oțelul Roșu continuă cu însuflețire între­­ erea socialistă pentru sporirea pro­ducției de metal. în urma măsuri­or tehnico-organizatorice aplicat­e acest an harnicii muncitori d­e toate liniile de laminare ale Com­­inatului siderurgic Reșița și-au în­deplinit, pînă ieri, planul pe lan­anuarie. Cu același rezultat se pre­intă și cei de la laminorul de pla ite de la Oțelul­ Roșu. Față a­ceeași perioadă a anului trecut e a realizat cu 6 la sută mai mult iminute. Un obiectiv important urmări­t laminatori este și laminarea t­­ileranțe negative. în urma măsuri ir luate: încălzirea uniformă a letalului, verificarea cilindrilor muritorii din Reșița au lamina este 52 la sută din întreaga pro­ucție la care se pretează aplicare a­cestei metode. De la Oțelul­ Roși OPULARE DE MUZICĂ LA REȘIȚA am primit vestea că în urma lami­nării la toleranțe negative au fost economisite în prima lună a anului mai bine de 130 tone de metal, în prezent harnicii laminatori din cele două­ centre siderurgice se străduiesc să dezvolte succesele do­­bîndite. FAPTE DEMNE DE URMAT Zilele acestea în raionul Oravița zăpada a crescut simțitor, îngreu­­nînd circulația vehiculelor și a pie­tonilor. La chemarea Sfatului popu­lar orășenesc Oravița pentru curăți­tul străzilor s-au prezentat volun­tar numeroși tineri. La această mun­că voluntară au luat parte și elevii din anii I și II de la școala de me­canici agricoli S.M.T. Oravița. Ei au încărcat remorcile și mașinile ca­re au fost repartizate de către S.M.T. pentru transportul zăpezii de pe stradă. Circulația pe străzile ora­șului se desfășoară acum normal. (Gina Samuilă, rutierist, S.M.­T. Oravița). Din inițiativa Casei de cultura a celor două uzi­ne reșițene, în colaborare cu Școala de muzică de 8 ani și Școala populară de artă, în localitate a luat ființă o Universitate populară de muzică. Ea are menirea să înlesnească înțelegerea muzicii grele de către oamenii muncii, să le deschidă accesul spre marile comori ale culturii muzicale românești și universale. La cursurile universității unde predau profesori cu multă experiență, participă numeroși oameni ai muncii din Reșița. Unele exemplificări la cursuri vor fi făcute cu concursul artiștilor de la Opera de stat din Ti­mișoara. _______ «LE P E § IT E IH! (OL E\ «L E iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiuiiinmiiiiiimiiiiiiiniiiiiiiimiuMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiriiiiiiiii OTTAWA. Acum, când Uniunea Sovietică a ac­ceptat nu numai instalațiile automate de detectare dar și un minimum de inspec­ții internaționale, următo­rul pas concret trebuie să-i facă S.U.A., scrie la 30 ianuarie ziarul canadian „Globe and Mail“. Să spe­răm, subliniază ziarul, că președintele Kenndy nu se va limita doar la simple fraze despre pace și dez­armare. ROMA. în urma unei lupte susținute, muncitorii agricoli italieni au obținut victoria . Consiliul de mi­niștri a fost nevoit să ac­cepte o serie de măsuri menite să îmbunătățească situația muncitorilor agri­coli. NEW YORK. La 29 ia­­nuarie a avut loc la New York o întrevedere între secretarul general al Or­ganizației Națiunilor Unite, U Thant, și șeful delegației Republicii Arabe Yemen la O.N.U., Al-Aini, în cadrul căreia au discutat o serie de propuneri în vederea restabilirii păcii între Re­publica Arabă Yemen și Arabia Saudită. HAVANA. In Cuba se desfășoară din plin recol­tarea și prelucrarea trestiei de zahăr. Din capitală și marile orașe pleacă pe plantații brigăzi de volun­tari pentru strîngerea re­coltei de trestie de zahăr și bumbac. In provincia Camagüey peste 35.000 de persoane lucrează la re­coltarea trestiei de zahăr. In țără funcționează 79 fa­brici de zahăr. TOKIO. In cadrul ale­gerilor pentru adunarea municipală a orașului Ko­­moro (prefectura Nagano) pentru prima oară a fost ales deputat un candidat al Partidului Comunist din Japonia, și anume munci­torul comunist Amagasa Tadahisa. NEW YORK. După cum a anunțat Consiliul națio­nal pentru problemele se­curității circulației, în anul 1962 în urma accidentelor de automobil în S.U.A.și-au găsit moartea 41.000 de americani, iar 1,5 milioane au fost răniți. Timpul probaMi Centrul meteorologic din Timi­șoara comunică timpul probabil pentru regiunea Banat: ASTAZI, vreme schimbătoare cu cerul mai mult noros. Vor mai cădea ninsori. Temperatura staționară, va atinge, ziua, intre minus patru si minus 10 grade iar noaptea între minus 9 și mi­nus 15 grade. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord si nord-est. PENTRU URMĂTOARELE TREI ZILE, vreme schimbătoare, cu cerul noros și cu temperatura­­ variabilă. .»•'tî.»*'•­««•***.5«* *5»5***! •••*!.••* »5 à LUNA CARTII LA SATE — acțiune devenită în anii noștri o manifestare tradițională în viața culturală a satelor noastre — se bucură, an de an, de o tot mai mare atenție din partea citi­torilor, înregistrîndu-se cu acest prilej rezultate remarcabile in răspîndirea căr­ții în mediul sătesc. Cele peste 1Q0.069 de volume difuzate, din care 15.000 in cadrul celor aproape 10.000 de biblioteci personale precum și miile de cărți difuzate prin poștă, la cererea cititorilor, creșterea numărului de di­­fuzori voluntari, in regiunea noastră in anul trecut, toate acestea sunt do­vezi care confirmă din plin creșterea interesului pentru carte in mediul să­tesc. Pe acest teren, inițiativa Comi­tetului de Stat Pentru Cultură și Artă și a Centrocoopulu­i de a organiza și în acest an, între 1 februarie—1 martie Luna cărții la sate, va rodi și mai bine. Cerințele culturale ale satului nou, colectivizat, setea de frumos a oame­nilor muncii de la sate impun ca acum această acțiune culturală să ia o și mai mare amploare, urmărindu-se stimula­rea muncii de popularizare și difuzare a cârtii la sate în special a literaturii politice și agrozootehnice in scopul ridi­cării nivelului politic, cultural, al îm­bogățirii cunoștințelor agrozootehnice ala colectiviștilor. Pentru realizarea acestor obiective și pentru traducerea în viață a lozincii „Nici o casă de colectivist fără cititor“, sub semnul căreia se va desfășura în acest an Luna cărții la sate, comisiile regională și raionale de organizare, sub îndrumarea organelor de partid, și-au propus și au luat o serie de mă­suri. Planurile de măsuri ale comisiilor­ ­ ș­ i prevăd organizarea unor manifestan­i culturale de masă cum sunt: șeză­­r­tori literare, serbări ale elifii, concursuri I „Cine citește, folosește“, seri de între­bări și răspunsuri, intilniri între scrii­­­­tori timișoreni din cadrul filialei Uniu­­­­nii scriitorilor și cititorii de la sate,­­ consfătuiri între difuzori de carte și­­ scriitori, cu ocazia prezentării unor­­ filme se vor organiza recenzii, la căr­­țile de curând apărute. I In incinta librăriilor de la sate, cooperativelor, a căminelor culturale și­­ i tn unitățile agricole socialiste se vor amenaja standuri, bazare și expoziții de cărți cu vânzare, expoziții tematice vo­lante, costuri cu noutăți literare. Pen­tru reușita acțiunilor din zilele cărții agrozootehnica, de popularizare a științei și pentru cărțile beletristice, care vor avea loc, pentru fiecare cate­gorie, intr-o săptăm­ână din luna febru­arie, conducerile cooperativelor, cu sprijinul organizațiilor U.T.M., al cadre­lor didactice, al comisiilor de femei și al bibliotecarilor, vor organiza acțiuni săptămînale de difuzare a cărții. Intre 15—22 februarie, cînd va avea loc săptămîna cârtii pentru muncitorii fo­restieri se vor organiza la gurile de exploatare standuri de cărfi cu vînza­­re și alte acțiuni care să ducă la difu­zarea cît mai largă a cărții și în rîn­­durile acestei categorii de oameni ai muncii. In regiunea noastră, biblioteci ca cele din Denta, Tolvădia, Sinersig, Marge, Vinga, Comloșul­ Mare, Curtea, Bethausen, Cărbunari, Rudăria, Domaș­­nea, Cenei și cercurile de citit organi­zate de acestea obțin rezultate bune în inițierea de acțiuni tn popularizarea și răspinderea cărții. Acțiunea de formare a bibliotecilor personale în rîndurile colectiviștilor și ale oamenilor muncii de la sate se va intensifica astfel ca în perioada Lunii cărții la sate, în fiecare localita­te să se creeze cît mai multe biblio­teci personale. In munca de difuzare a cărții la sate în această perioadă un sprijin deosebit trebuie să-l dea orga­nizațiile U.T.M. Pornind de traducerea In viață a sarcinii­ „Fie­la care aî emisi, cu bibliotecă proprie“ exemplul lor va fi cea mai convin­gătoare dovadă în munca ce o vor desfășura pentru extinderea acestor biblioteci. Amenajarea, cu sprijinul organiza­țiilor U.T.M. In raioanele Arad, Ti­mișoara, Sînnicolaul-Mare, Dela, Li­­pova. Lugoj, a unor librării care să funcționeze pe baze obștești — ele­ment nou în șirul acțiunilor folosite în cadrul Lunii cărții la sate, oferă tine­retului nostru un minunat prilej de a folosi timpul liber In mod plăcut, contribuind prin aceasta la conduce­rea treburilor obștești. Acum, când oamenii muncii de sate se pregătesc să intimpine alegeri­le­le de deputați in sfaturile populare co­munale, conducerile cooperativelor, căminele culturale, bibliotecile, cen­trele și stafiile de radioficare, cadre­le didactice și ceilalți intelectuali satelor, organizațiile U.T.M. și comisii­al­­e de femei sînt chemate să sprijine organizarea și desfășurarea cât mai te­meinică a Lunii cărții la sate. In așa fel, ca să ajungă pină In cele mai îndepărtate locuri ale regiunii noastre, acest mijloc de difuzare a culturii — cartea — care înflăcărează inima oa­menilor, se luminează mintea și ti­a­u­­tă să înțeleagă temeiurile luptei parti­dului, idealurile nobile cărora partidul se închină zi de zi rodnica și neobosita lui activitate. MIHAI IANCULESCU, președintele comisiei regionale de organizare a Lunii cărții la sate Magazinul de textile din Jimbolia, reamenajat, dotat cu mobilier cores­punzător atrage zilnic noi cumpărători. UN CLIȘEU: asptec din magazin. A­n de an, sunt date în folosin­ț’*■ ță noi obiective industria­le, social-culturale, blocuri de lo­cuințe. Se dezvoltă, se reutilează întreprinderile existente din fon­duri de investiții de­­ la bugetul re­publican sau bugetele locale. Directivele Congresului al III- lea al P.M.R. prevăd, pentru pla­nul de 6 ani, un volum de inves­tiții din fondurile statului de 170— 180 miliarde lei. O importanță deosebită pentru traducerea în fapt a acestor o­­biective o au organizațiile de con­strucții care trebuie să aibă o con­tinuitate ritmică a lucrărilor în vederea utilizării forțelor de pro­ducție la capacitatea lor, prin a­­sigurarea frontului de lucru în ori­ce anotimp. De măsurile tehni­co-organizatorice luate în vederea asigurării ritmicității frontului de lucru în perioada temperaturilor scăzute și continuarea ritmică planului de producție, depinde în o mare măsură darea în funcțiune la termen a noilor obiective. în urma experienței din anii precedenți, întreprinderile de con­strucții din Timișoara au luat serie de măsuri în vederea asigu­­­rării frontului de lucru pe primul trimestru al acestui an și continu­area ritmică a lucrărilor de con­­strucții-montaj, întreprinderea 1 construcții-Ti­mișoara, din cadrul T. R. C. B., a analizat stadiul principaleleor lu­crări ce se vor executa în perioa­da timpului friguros luînd măsuri menite să asigure un ritm conti­nuu și susținut în această perioa­da. La blocurile de locuințe s-a căutat în general aducerea lucrări­lor în acel stadiu de execuție ca­re să permită atacarea lucrărilor interioare de finisaj, urmărindu-se în același timp și reducerea la maximum a cheltuielilor suplimen­tare. Pentru blocul de 88 apartamen­te din str. 30 Decembrie nr. 5, in­stalația de încălzire centrală s-a ra­cordat la cazanul care va furni­za căldura necesară restului de 44 apartamente situate în același bloc ce se dau în folosință. Pen­tru asigurarea căldurii necesare lu­crărilor de finisaj la blocul din biv. Republicii nr. 10, s-a căutat să se execute mai întîi racordul la centrala termică situată în blocul din biv. Republicii 8. La blocurile din strada 1 De­cembrie nr. 22 cu 18 apartamen­te și Piața Crucii de 20 apartamen­te, unde nu sunt posibilități de racordare la o sursă de căldură, s-a luat măsura de a se închide spațiile prin montarea tîmplăriei și prin aprovizionarea șantierului cu cocsiere și sobe de tablă, căr­buni etc. în scopul funcționării normale și în perioada de iarnă a stației cen­trale de betoane s-a montat o lo­­comobilă pentru încălzirea apei și agregatelor, în același timp luîn­­du-se măsuri de aprovizionare cu acceleratori de priză, cît și mă­suri de protejare a transporturilor betonului prin acoperirea basculan­telor cu panouri de vată minerală și prin utilizarea mașinilor cu bun­ker rotativ. A fost întocmit planul de mă­suri tehnico-organizatoric pentru executarea lucrărilor pe timp fri­guros, iar cifrele de plan pe acest trimestru au fost judicios reparti­zate, reprezentînd 23,5% din pla­nul pe 1963, iar față de realiză­rile preliminare pe trimestrul IV Măsuri eficiente pentru asigurarea lucrului pe vreme friguroasă 1962 în proporție de 101,5%, ceea ce permite menținerea întregii ca­pacități de producție din trimestrul IV 1962. Documentația — factor impor­tant în realizarea planului — a fost asigurată pînă la 15 decembrie 1962 - 76,5%. Ținînd însă cont că în aceeași perioadă a anului trecut întreprin­derea nu a realizat planul integral, datorită slabelor măsuri pentru continuarea lucrărilor pe timp fri­guros, neîntocmirea judicioasă planurilor de măsuri tehnico-orga­­­­nizatorice, neasigurarea cu do­cumentație la timp, neasigurarea­ la timp cu utilaje și mecanisme de construcție, cît și lipsa forței de muncă calificată în unele perioa­de, planul de producție pe acest început de an reprezintă o creștere considerabilă și îndeplinirea lui impune măsuri eficiente. Consider că este necesar ca pentru a asi­gura materialele de care e nevoie, calculate pe bază de indici milion și pentru care s-au emis comenzi și din care au fost contractate pes­te 40%, să fie recalculat necesarul pe baza documentației, ținîndu-se cont de stocurile la 31 decembrie 1962, pentru a se evita crearea u­­nor stocuri supranormative, imo­bilizări de fonduri, renunțîndu-se la unele comenzi. Planul de măsuri tehnico-orga­­nizatorice defalcat pe lucrări tre­buie completat pe măsura atacării lucrărilor noi după primirea do­cumentației și­­ contractare asigu­­rîndu-se lucrul pe timp friguros și la aceste lucrări. în ceea ce privește organizarea muncii pe șantier mai sunt unele greutăți. Astfel, necesarul de uti­laje nu a fost calculat decît pe luna ianuarie — și aceasta la ni­vel de trust — urmînd ca între­prinderea să definitiveze acest ne­cesar, luînd măsuri­ de redistribuire a excedentului prin întreprinderea 7 Producție industrială Timișoa­ra sau de achiziție a utilajelor de­ficitare. Or, acestei probleme tre­buie să i se acorde o atenție deose­­bită, în anul 1962 datorită necolaborări între constructor unei proiectant în faza elaborării pro­­i­­ectului de organizare la lucrarea „Depozit alimente I.C.R.A.“ și a slabei preocupări pentru mecani-volum de munca, nu s-a sesizat că pentru ridicat prefabricate (stîlpi, grinzi, pene, ferme și plăci) cu greutate de cca. 16 tone era nece­sară o automacara cu capacitate de ridicare de 20 tone neexisten­tă în stoc. Măsurile de confecționare a acestui utilaj s-au luat tîrziu, fapt ce a dus la nerealizarea unei producții de cca 500 mii lei etc. Și în privința asigurării cu ma­teriale și în special cu stîlpi de beton și balast sînt unele greutăți, întreprinderea de prefabricate A­­rad — furnizorul pentru aceste materiale — nu confecționează t­oa­tă gama de stîlpi precomprimați. De asemenea, nu se poate face asi­gurarea balastului necesar lucrări­lor de electrificări rurale, la ca­re pentru volumul de lucrări pe 1963 sunt necesare cca. 9.000— 10.000 tone. Pentru remediere este necesar ca în scurt timp să analizeze po­sibilitatea profilării întreprinderii de prefabricate Arad pentru toată gama de stîlpi precomprimați prin folosirea de credite de mică me­canizare sau investiții, iar balastul să fie asigurat prin deschiderea u­­nei cariere noi în zona centra­lă a lucrărilor de electrificări ru­rale întrucît producția carierei Ghioroc este utilizată aproape in­tegral de T.R.C.R. Asigurarea unei munci ritmice în toate anotimpurile, este un obiec­tiv de mare însemnătate. Lucră­torii băncii de investiții vor spri­jini unitățile de construcții la rea­lizarea acestei sarcini în condiții tu­ mai bune. CONSTANTIN NEDELCU inspector, Banca de investiții Timișoara Din experiența, pe timp de iarnă, a întreprinderii de construcții­­ Timișoara € % 118 ^ IE­T ELECIWBIAIL Activități multilaterale la punctele de a­gita­ție La cele trei puncte de agitație organizate la căminul cultural din satul Eșelnița, sediul Crucii Roșii și în cartierul gării din Orșova au loc nume­roase manifestări po­litico-educative. S-au ținut în fața alegă­torilor expuneri pe teme ca „Realizările regimului democrat­­popular“, „înflorirea orașelor, și satelor comunelor raionului Orșova“ etc., urmate de programe artis­tice. La acestea au participat peste 200 de persoane. Colectivul care răspunde de cele trei puncte de agitație a întocmit un plan de activitate pe întreaga campanie electorală. Cei 223 de agitatori din orașul Orșova au fost instruiți temeinic. Ei popularizează suc­cesele dobîndite de poporul nostru în de­­săvîrșirea construcției socialiste, viața nouă a țărănimii colecti­viste, importanța a­­legerilor de la 3 mar­tie etc. Pînă acum au fost organizate, de asemenea, 10 au­diții colective la ra­dio la care au parti­cipat peste 123 de ce­tățeni și s-au purtat discuții pe margi­nea diferitelor arti­cole din reviste, bro­șuri și ziare, cu gru­puri de peste 200 de cetățeni. (Eugenia La punctul de agi­tație din satul Iecea- Mică erau prezenți cu cîtăva vreme în urmează zeci de tineri care votează pentru prima dată. Agitato­rul Ilie Brujan le-a vorbit despre alege­rile din trecut, des­pre înaltul democra­tism al sistemului nostru electoral. După expunere, se­cretarul organizației U.T.M., împreună cu tinerii participanți, au rămas la punctul de agitație unde au citit cîteva capitole din Decretul cu pri­vire la alegerea de­putaților în sfaturi­le populare. Chiseliță, dentă­, corespon­ Propuneri de candidați ai F. D­. P. SÎNNICOLAUL-MARE. Mulți din cei peste 36.000 de alegători, prezenți la adunările cetățenești organizate cu prilejul desemnării candidaților F.D.P., au luat cuvîntul și susținut cu căldură propunerile făcute. Delegații organiza­țiilor oamenilor muncii care au făcut propunerile, împreună cu candidații s-au prezentat la comisiile electorale de circumscripții, care au înregistrat și confirma­t pe cei 812 candidați ai K.D.P. Din procesele puneri reținem numele verbale de pro­candidaților Ioan Blaj, președintele G.A.C. „Bana­tul“ din orașul Sînnicolaul-Mare, Eli­­sabeta Jakobi, colectivistă, propusă în circumscripția comunală nr. 13 din Pe­riam, iar în comuna Șandra au fost desemnați tov. Andrei Ardelean, Ma­tei Maghiar, Ecaterina Otz, G. Gheor­­ghe și alții (Gh. Negricioiu, I. Minea și T. Lazăr, corespondenți). CONVOCARE In conformitate cu art. 9 și 11 din legea nr. 6/1957 privind orga­nizarea și funcționarea sfaturilor populare, deputații Sfatului popular al orașului Timișoara sunt convocați la cea de-a IX-a Sesiune ordina­ră, care va avea loc în ziua de 3 februarie 1963, orele 8,30 în sala festivă a Sfatului popular al orașului Timișoara, din biv. N. Beloian­­nis, nr. 1, cu următoarea ORDINE DE ZI: 1. Alegerea asesorilor populari, pentru Tribunalul popular al ora­șului și raionului Timișoara. 2. Dare de seamă asupra realizării planului și bugetului pe anul 1962 și prezentarea spre aprobare a planului și bugetului pe anul 1963. — Coraportul Comisiei permanente plan-finanțe. 3. Informare privind măsurile care se vor lua pentru organiza­rea și desfășurarea întrecerilor patriotice. Președinte: Secretar: Ing. POPEȚI IOAN ȘLEAM ALEXANDRU

Next