Drapelul Roşu, martie 1963 (Anul 19, nr. 5649-5675)

1963-03-01 / nr. 5649

Anul XIX, nr. 5649 PROLETARI DIN TOATE ÎARILIMÎ!®! Vineri, 1 martie 1963 4 pagini 20 de bani La uzina „Ciocanul“ Nădrag Căi noi de sporire a productivității muncii Muncitorii, tehnicienii și inginerii uzinei „Ciocanul“ Nădrag sunt preocupați să asigure o creștere simțitoare a productivității muncii, în acest sens ei acordă multă atenție modernizării și înzestrării uzinei cu mașini de înaltă productivitate, promovării în producție a tehnologiei avansate. Rezultatele activității perseverente n-au întîrziat să se arate. Anul trecut, de pildă, productivitatea muncii pe cap de salariat a crescut, în medie pe uzină, cu 6,6 la sută. Cel mai ridicat indice — 12,6 la sută — a fost obținut de colectivul secției laminoare. Datorită folosirii raționale a utilajelor și reducerii timpilor neproductivi, producția specifică pe oră efectivă a crescut cu 0,4 tone, în luna ianuarie în condițiile creșterii productivității muncii cu 3,5 la sută față de realizările anului trecut, am depășit sarcina cu 2,6 la sută. Cum am muncit pentru a realiza un asemenea spor ? Conducerea uzinei, îndrumată de comitetul de partid și sprijinită de comitetul sindicatului, a inițiat consfătuiri pe tema măsurilor ce trebuie luate in vederea creșterii productivității muncii în fiecare sector de muncă. Cu aceste ocazii muncitorii și inginerii studiind posibilitățile și condițiile concrete au propus o seamă de măsuri. Așa s-a născut propunerea prim-maistrului Ilie Voinea ca la casa nr. 1 să se folosească cilindri cu tăblia de 1.000 milimetri în locul celor de 815 milimetri. Pe această cale s-au putut lamina anumite sortimente de tablă la lățimi duble, mărind astfel productivitatea cu 100 la sută. Au fost introduși în producție cilindri cu racord marginal mai fin pentru a evita exfolierele marginale, care impun dese schimbări de cilindri. Circa 8—10 ore pe săptămînă se cîștigă și prin utilizarea unor frînghii de mai bună calitate la transmisia dintre motor și cajele de laminare. Prin montarea unei macarale la foarfecă de tăiat platine s-a înlocuit munca manuală a mai multor oameni. Timpii neproductivi, în secția laminoare, au mai fost reduși și pe alte căi. Timp îndelungat la noi nu s-a urmărit cu destulă perseverență de ce se rup cilindrii atît de des. De multe ori ne mulțumeam să aruncăm vina pe furnizori. în urma unui studiu, insă, s-a constatat că folosind cilindrii de laminare fără o încălzire prealabilă în masa de oțel se creează tensiuni interne care îi predispun ruperii. Pentru remedierea acestui neajuns la casele de laminare au fost adaptate instalații termice cu ajutorul cărora se preîncălzesc cilindrii înainte de începerea laminării. Numărul ruperilor de cilindri s-a redus și datorită atenției cu care se face montarea lor în timpul schimbărilor. Cu cit sînt instalați mai corect cu atît riscul ruperii este mai mic, în prezent, colectivul de laminatori este preocupat, printre altele, să mecanizeze transportul platinelor, să introducă mese basculante la casele unde se laminează formate grele, să mecanizeze încărcarea deșeurilor, să realizeze reglarea fină la casele de prosesoare, precum și automatizarea încălzirii platinelor în cuptoare. Măsuri eficiente care să ducă la creșterea producției și productivității muncii au fost luate și în celelalte sectoare ale uzinei. Se va mări sectorul de nichelaj, vor fi introduse noi aparate. în sectorul de montaj a mașinilor de gătit se generalizează montarea pe bandă rulantă, care prezintă o seamă de avantaje în asigurarea ritmicității producției. Secția bunuri de consum ar putea realiza însă mai multe produse dacă ar primi piese de la turnătorie; înlăturarea acestui neajuns a preocupat conducerea uzinei. Dintre cele două propuneri — mărirea spațiului de turnare sau reorganizarea fluxului tehnologic — a fost adoptată cea din urmă. La propunerea maiștrilor turnători un grup de tehnicieni și turnători au fost trimiși în schimb de experiență la întreprinderea „Flacăra“ Ploiești. Schimbul de experiență s-a dovedit a fi eficace. Pe baza celor constatate s-a trecut la întocmirea unei documentații tehnice și la reorganizarea procesului tehnologic. Cu cheltuieli minime se va asigura creșterea productivității muncii cu cel puțin 25 la sută. Reorganizarea va reduce și consumul de cocs, va asigura o fontă de mai bună calitate, va înlătura și risipa de metal lichid, iar muncitorii dezbătători vor trece în sectoare direct productive. Totodată suprafața turnătoriei va fi mai bine utilizată. Cu toate măsurile întreprinse pînă acum în vederea creșterii productivității muncii în uzina noastră rezervele interne sunt departe a fi epuizate. La secția laminoare, de exemplu, în anul trecut s-au pierdut sute de ore din cauza opririlor neprevăzute, în acest timp s-ar mai fi putut realiza circa 1055 tone tablă fină. Multe din aceste ore neproductive s-ar fi înlăturat dacă n-am fi avut atîtea ruperi de cilindri. O parte din cauzele care le provoacă au fost înlăturate. Dar mai sunt și altele și deși cunoscute, nu se acționează pentru lichidarea lor. Este știut, de pildă, că un rol important în evitarea ruperii de cilindri îl au capsele de siguranță. Cînd acestea sunt făcute la dimensiuni corespunzătoare și dintr-o fontă nu prea casată ele ocrotesc foarte bine cilindri. Cu toate acestea capsele de siguranță folosite de noi sunt supradimensionate și suprarezistente din care cauză cedează greu la solicitări ridicate și astfel se rupe cilindrul înaintea capsei. De asemenea, evidența consumului de cilindri și a combustibilului, a indicilor intensivi și extensivi de funcționare a agregatelor și alți indicatori, se face în mod greoi, pe bază de apreciere. De altfel, modul de ținere a evidenței se desfășoară sub nivelul dorit și în cadrul serviciilor. Ar fi util un schimb de experiență pe această temă cu alte uzine similare din regiune. Considerăm că printr-un studiu atent s-ar putea reduce și numărul muncitorilor auxiliari care ar putea deveni productivi. Măsurile luate în ultimul timp dovedesc cu prisosință posibilitățile pe care le avem pentru mărirea productivității muncii. Creșterea ei necontenită cere însă mai multă preocupare, o permanentă căutare. Niciodată să nu ne mulțumim cu ce am făcut. Sub conducerea organizației de partid, care militează pentru promovarea consecventă a noului, colectivul nostru va putea asigura și în viitor creșterea productivității muncii. ILIE POPESCU — șeful serviciului planificare, GHEORGHE BUTA — maistru luminator, ȘTEFAN RĂDOI — maistru turnător, TEODOR NEAG — șef de echipă montare din postul de corespondenți voluntari de la uzina „Ciocanul"Nădrag. Citiți în interiorul ziarului: — Din activitatea organizațiilor de partid. (pag. a 2-a). — Consultație pedagogică: Școlarii in timpul liber. (pag. a 2-a) — Cuvintul fruntașului: Nici un vagon defect în termenul de garanție. (pag. a 3-a) — Sport: Programul returului campionatului regional de fotbal. (pag. a 3-a) — Știri de peste hotare. (pag. a 4-a) La fabrica de încălțăminte și articole din piele „Ștefan Plăvăț“ — Timișoara, se fac pregătiri intense pentru sezonul de vară. Colectivul de creație a realizat un număr însemnat de modele noi de sandale și articole și de marochinărie tip „Litoral“. Acestea se disting prin linia lor modernă , și prin folosirea largă a unor înlocuitori ai materialelor clasice întrebuințate în acest domeniu. ÎN FOTOGRAFIE (de la stingă la dreapta) : Iacob Hahn modelar, și inginer Valeriu Nica, directorul întreprinderii, Ecaterina Balacsi și Maria f Brăguță, muncitoare discutînd despre linia noilor modele. llllllllllllllllllllllllllllllllllh ii Hiiimiiiiiinimmii iiiiitiiiiiimium CU AJUTORUL CALCULATORULUI ELECTRONIC Centrul de calcul de matematici superioară, înființat în cadrul Institutului politehnic din Timișoara o dată cu realizarea mașinii electronice de calcul MECIPT-1 aduce o importantă contribuție la rezolvarea unor probleme de producție sau de cercetare științifică. Cu ajutorul calculatorului electronic de aici, s-au făcut o serie de studii pentru determinarea turației turbinelor cu aburi produse de Uzinele constructoare de mașini din Reșița, studiul parametrilor motoarelor asincrone realizate la fabrica „Electromotor“-Timișoara, calcule pentru proiectarea unor turbine hidraulice etc., care au permis îmbunătățirea tehnologiei de fabricație și a caracteristicilor de funcționare a acestor agregate. Tot cu ajutorul calculatorului au fost făcute măsurători în rețeaua regională electrică pentru mai buna utilizare a motoarelor asincrone de la laminoarele Uzinei Oțelul Roșu, s-au întocmit tabele speciale de calcul folosite la determinarea rapidă a rezistenței diferitelor tipuri de soluri și materiale de GHIDUL TURISTIC ȘI AUTOMOBILISTIC Se află sub tipar un nou ghid turistic și automobilistic al R.P. Române, întocmit de Oficiul Național de Turism „Carpați“ pentru uzul turiștilor romîni și străini. Noua lucrare cuprinde, pe lîngă o scurtă prezentare economică a României, date despre relieful, flora și fauna țării noastre. Ghidul pune la dispoziția turiștilor și automobiliștilor o hartă cu șoselele de acces, schițe de plan ale orașelor de reședință regională, a altor orașe mari, precum și adrese mai importante, utile turiștilor. Pentru amatorii de excursii în munți a fost întocmită o listă cu cabanele turistice, drumurile și marcajele respective. Ghidul va apare, în limbile romina, engleză, franceză, germană și rusă, construcții, calcule pentru construcția hidrocentralei de la Vidraru-Argeș. Paralel cu aceasta, specialiștii din cadrul centrului de calcul au efectuat noi lucrări în vederea perfecționării condițiilor de exploatare a mașinii electronice MECIPT-1. Astfel, după mai multe Încercări și experiențe, a fost pus la punct un nou sistem de introducere în mașină a datelor problemelor de rezolvat, în acest fel programul general de introducere și extragere a datelor calculate permite o manevrare mai ușoară a mașinii, indiferent de problemele ce se cer rezolvate. De la darea în exploatare a mașinii electronice MECIPT-1 și pînă acum au fost efectuate peste 1.000 de productive rezolvîndu-se probleme, care, calculate cu o mașină obișnuită, ar fi necesitat mai mult de 300.000 ore. (Agerpres) SCHIMB DE SPECTACOLE ARAD—TIMIȘOARA între artiștii arădeni și cei timișoreni s-a statornicit bunul obicei de a se organiza schimburi de experiență și de spectacole. Așa, bunăoară, ieri, în matineu și seara, în timp ce spectatorii arădeni vizionau, în sala Teatrului lor de stat, spectacolul de operă „Căsătorie secretă“, susținut de artiștii timișoreni, la Timișoara, se prezenta spectacolul artiștilor teatrului din Arad cu piesa „Ce înseamnă să fii onest“ de Oscar Wilde. Spectacolele au plăcut mult, fiind aplaudate în repetate rînduri de spectatori. CONFERINȚĂ Astăzi, la orele 18,30, în sala Casei prieteniei romîno-sovietice din Timișoara, are loc o expunere intitulată „Contribuția delegației Uniunii Sovietice și a țării noastre la Conferința pentru dezarmare de la Geneva“. Va vorbi tovarășul Traian Bunescu, lector la Institutul pedagogic de trei ani. ELEVI MUNCITORI ÎN EXCURSIE Zilele trecute elevii-muncitori, de la secția serală a Școlii medii nr. 3, din Timișoara, au făcut o excursie la Hunedoara, în cetatea oțelului ei au văzut Combinatul siderurgic, Blumingul și celelalte agregate, apoi castelul Huniazilor. La Deva excursioniștii au vizitat Muzeul regional și ruinele Cetății, iar la Simeria, minunatul monument al naturii — Parcul silvic. IOAN VELICAN elev Prilej de mîndrie La adunarea electorală ce a avut loc în comuna Satchinez au participat sute de colectiviști. în fața alegătorilor, tovarășul Vasile Casapu, delegat al Sfatului popular raional Sînnicolaul-Mare, a înfățișat aspecte din succesele oamenilor muncii din regiune ca și din întreaga țară. Cu multă mîndrie și căldură au vorbit despre realizările obținute în localitate colectivista Livia Ivanov și Silviu Drăghia, președintele cooperativei de consum. Ei au arătat, de pildă, că în ultimii doi ani gospodăria colectivă s-a întărit și dezvoltat multilateral. Noul magazin universal, construit în comună prin contribuția voluntară a cetățenilor, localul de școală ridicat în cea mai mare parte prin muncă patriotică — sínt prilej de mîndrie pentru fiecare alegător din Satchinez. Participanții la adunare și-au manifestat hotărîrea de a acorda, cu încredere, votul candidaților F.D.P., de a participa activ și la înfăptuirea viitoarelor obiective de interes obștesc. (D. LADISLAU, corespondent). Elena Sîrbu este cunoscută in toată gospodăria. Nu o dată numele ei a stat alături de ale celorlalți fruntași ai colectivei. Ba, despre hărnicia și priceperea Elenei, s-a dus vestea și prin satele vecine. Cei care o cunosc însă cel mai bine pe Elena Sîrbu sînt alegătorii din circumscripția nr. 9, unde a fost propusă din nou candidată a F.D.P. Aici, a lucrat cot la cot cu oamenii cînd a fost amenajat un podeț în circumscripție, cînd au fost desfundate șanțurile, cînd s-au adus cîteva sute de căruțe cu balast din Timiș pentru a fi așezat, pe drumul din apropiere. A mers din casă în casă, îndemnînd oamenii să curețe pomii, să-i văruiască, să aranjeze fațadele caselor. Și asta, pentru că voia ca circumscripția, să fie una dintre cele mai frumoase din sat. Cu cîteva zile în urmă a stat din nou de vorbă cu alegătorii. Au fost acolo Maria Andraș, Maria Pocreanu, Ilie Drăgoi, care s-au situat întotdeauna în fruntea lucrărilor și răspund la toate chemările deputatei. — Am făcut multe lucruri pînă acum, zicea tovarășa Sîrbu. „Cu mîinile noastre, sub ochii noștri, comuna se face tot mai frumoasă. Gospodăria colectivă se întărește tot mai mult. Mai avem însă și lucruri pe care ar trebui să le facem. Iacă, acum, căminul cultural nu mai satisface nevoile, școala elementară este prea mică pentru copiii noștri.“ Și oamenii s-au ridicat, au făcut propuneri. Toate au fost notate cu grijă de Elena Sîrbu, intr-un carnețel. Au propus oamenii să se amenajeze fîntîna din circumscripție, să fie reparat podul de peste Timiș, să se amenajeze trotuarele și altele. Pentru pasiunea pe care o pune in tot ce face, pentru activitatea sa rodnică, colectivista Elena Sîrbu, este stimată și apreciată de toți colectiviștii din comuna Căvăran. P. NICOLAU corespondent Stimată de toți colectiviștii Dinacuni noi dinU-ununii dar între două șiruri de coline apele Bîrzavei curg domoale lăsînd pe malul sting o așezare cu casele înșirate pe văile „Medieș", „Izvor“ și „Bichiștinului“, cum li se spune prin partea locului. Așezarea de pe malul Jiului era cunoscută cu ani în urmă doar prin cele cîteva hale care alcătuiau vechea fabrică de unelte agricole, aparținătoare de Uzinele de fier și Domeniile din Reșița, în atelierele întunecoase — un fel de barăci construite din scîndură prin care pe timp ploios pătrundea apa — pline de fum, veneau cei care colindau țara în lung și-n lat in căutare de lucru. Nici ulițele comunei nu aveau o înfățișare mai plăcută. Mare parte a lor erau fără lumină electrică, pline de noroaie. Vechea așezare sătească a primit în anii puterii populare un aspect nou, a devenit un important centru industrial al regiunii, în acest scop, au fost ridicate clădiri și hale pentru unele secții și ateliere ale Uzinei de construcții metalice și mașini agricole au fost create și alte unități industriale : întreprinderea minieră, întreprinderea forestieră, cu o fabrică de cherestea etc. în apropierea U.C.M.M.R. au apărut străzi cu blocuri de locuințe care numără peste 440 de apartamente. Mai sus, în centrul orașului, constructorii de la întreprinderea si nr. 5 a T.R.C.R. au ridicat patru blocuri cu 87 apartamente. Peisajul al orașului a fost întregit și de obiective social-culturale. Noul cinematograf este una din cele mai frumoase 11 clădiri, în oraș a fost înființată o școală medie unde învață sute de 1 I elevi. Policlinica, cu patru servicii, 1 o școală nouă în cartierul „Măgura“ electrificarea, pavarea și asfaltarea și străzilor pe mari suprafețe, crearea . • de magazine moderne. iată cîteva obiective la care sfatul popular, cetățenii din orașul Bocșa și-au arătat JJ II din plin priceperea și inițiativa. Vă prezentăm cîteva aspecte din [j tînărul oraș. Jj Magazinul alimentar cu autoservire. Printre realizările de seamă din Bocșa se numără și Policlinica orașului, înzestrată cu aparatură modernă. Imaginea de mai sus reprezintă un aspect de la serviciul stomatologic al Policlinicii. Clădirea cinematografului. •=-ii ii Acțiuni ale femeilor din raionul Oravița A devenit un obicei ca tovarașa Maria Sîrbu, secretara comisiei de femei din circumscripția nr. 36 Oravița, să primească de două ori pe lună vizita mai multor gospodine, prilejuri cu care se discută lucruri folositoare la cercul de citit. Zilele trecute, de pildă, tov. Lucia Simion, lectora cercului, a expus conferința, Țara noastră un imens șantier“, în sprijinul expunerii a folosit diferite fotomontaje, fotografii care înfățișează marile prefaceri înnoitoare din țară. Expunerea, fotomontajele ca și „călătoria pe harta patriei“ au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor femeilor. Iuliana Crețu, Maria Csunderlik, Cata Izverniceanu și altele au vorbit cu însuflețire despre transformările care au avut loc în orașul Oravița, în ultimii ani. S-au amintit : aripa nouă cu două etaje a spitalului de adulți, noua fabrică de pline, cele două blocuri de locuințe date in folosință anul trecut, noua aripă a școlii medii, stadionul, cinematograful, magazinele modernizate, străzile pavate recent, iluminatul fluorescent și multe altele. ★ în ultima perioadă comitetul raional al femeilor a organizat pentru colectiviste numeroase cursuri de scurtă durată cu scopul de a ridica cunoștințele profesionale ale acestora. în raion funcționează 18 cursuri de creștere a păsărilor la care participă 2.280 de femei. Alte 1.000 de femei frecventează cele 28 de cursuri privind creșterea viermilor de mătase. Roadele acestor preocupări n-au întîrziat să se arate în satul Macoviște, de pildă, toate cursantele s-au angajat să crească cît mai mulți viermi de mătase. Asemenea angajamente și-au luat și colectivistele din Ciuchici, care anul trecut au obținut aproape 5.000 lei prin creșterea viermilor de mătase. Recent comitetul orășenesc al femeilor din Oravița a organizat o duminică culturală la care au participat 100 de femei evidențiate la diferite activităși obștești. Ele s-au deplasat cu autobuze la Timișoara unde au participat la o piesă de teatru și una de operă. Această acțiune menită de a stimula munca femeilor din oraș a fost mult apreciată de participante. Duminica culturală și-a atins pe deplin scopul cultural-educativ propus. ELISABETA PREDA corespondentă ★s*--»•» Sfatul legumicultorilor lugojeni Zilele trecute, a avut loc în comuna Lugojel o consfătuire pe teme legumicole, organizată de consiliul agricol raional. Au luat parte ingineri agronomi, președinți de gospodării colective, brigadieri, șefi de echipe și legumicultori fruntași. Informarea prezentată cu acest prilej de ing. Ion Pogány, vicepreședintele consiliului agricol raional, și discuțiile purtate au scos în evidență faptul că legumicultura raionului Lugoj a cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare din ce în ce mai mare. Suprafața cultivată cu legume și zarzavaturi în anul 1962 a fost de 525 de hectare, adică de două ori și jumătate mai mare față de 1959. în anul care a trecut, veniturile realizate din sectorul legumicol de către gospodăriile colective s-a ridicat la 11 milioane lei, adică la dublu față de veniturile din 1961. Cele mai frumoase realizări au fost obținute de gospodăriile colective din Belinț, Chizătău, Bodo, Gruni și Ohaba-Forgaci. Venitul realizat de gospodăria colectivă hectarul de roșii timpurii din Belinț la s-a ridicat la peste 10Ck0OO lei. La G.A.C. din Bodo, legumicultura a adus 38% din totalul veniturilor bănești, la Ohaba 34% iar la Belinț și Chizătău cîte 22%. în ultimii ani, în unitățile agricole din raion a fost îmbunătățită mult agrotehnica culturii legumelor; s-au introdus în cultură soiuri valoroase, mai timpurii, a început specializarea gospodăriilor colective în anumite culturi. S-a dezvoltat mult și baza tehnico-materială a legumiculturii. Mulți dintre participanții la consfătuire, ca cei din Belinț, Țipari, Chizătău și din alte unități, au împărtășit celor prezenți din experiența acumulată de ei în cultura legumelor. în urma măsurilor care au fost luate, suprafața ce va fi cultivată în raion anul acesta cu legume, va ocupa 682 de hectare din care 327 de hectare irigate. S-a prevăzut ca, în 1963, toate gospodăriile agricole colective din raion să obțină producții medii de legume de peste 18 tone la hectar. La roșii timpurii s-a prevăzut obținerea unei producții medii de cel puțin 25.000 kg la hectar, iar la cartofii timpurii cîte 15.000 kg la hectar. Punînd în aplicare planul de măsuri adoptat la consfătuire, legumicultorii au început lucrările necesare. Peste tot se fac intense pregătiri, în cele 16 sere plantele sunt viguroase. Și răsadurile (acolo unde au fost semănate direct în răsadnițe) sunt bine dezvoltate. Au fost pregătite 31.000 mp răsadnițe, adică în gospodăriile jumătate din necesar, colective se continuă transportul îngrășămintelor naturale pe terenurile destinate culturii legumelor și zarzavaturilor, se completează și construiesc noi tocuri pentru răsadnițe. în această primăvară urmează a fi folosite circa 10 milioane ghivece nutritive, în multe unități se lucrează la confecționarea lor, în gospodăriile colective se pregătesc lădițele pentru ferorizarea cartofilor. Pentru unele unități, lădițele sunt gata confecționate de către „Ageracoop“. S-au luat măsuri și pentru școlarizarea brigadierilor legumicoli. Punînd în aplicare recomandările consfătuirii, legumicultorii din raionul Lugoj vor putea face ca, în acest an, contribuția lor cu legume, zarzavaturi și cartofi timpurii la o mai bună aprovizionare a populației orașelor și centrelor industriale să fie pe măsura marilor posibilități pe care le au unitățile agricole socialiste din care fac parte. SNOAR corespondent --------~—**,**.<&> K — -------- O nouă instalație de oxigenoterapie Secția chirurgie a Clinicii nr. 1 din Timișoara avea nevoie de o instalație perfecționată de oxigenoterapie. în acest sens s-a cerut sprijinul muncitorilor de la Fabrica de oxigen din Timișoara. Animați de dorința de a ajuta clinica, muncitorii acestei fabrici au executat o nouă instalație de oxigenoterapie. Trebuie relevat faptul că aceasta a fost făcută din material economisit. Pe lângă faptul că instalația n-a costat bani, ea constituie și un model experimental ce poate fi produs și pentru alte secții de chirurgie. La construirea instalației s-au remarcat tovarășii Ioan Marinescu, Iosif Lischa, Gheorghe Dumitrescu și Ion Teregan de la Fabrica de oxigen.