Drapelul Roşu, iunie 1963 (Anul 19, nr. 5726-5751)
1963-06-01 / nr. 5726
PROLETARI DIN TOATE TARILE.UNITI-VAS Sîmbătă, 1 iunie 1963 4 pagini 20 de bani Pregătirea profesională o ac iune de masă Este binecunoscut că sporirea productivității muncii prin introducerea tehnicii noi presupune o pregătire temeinică a celor care mînuiesc aceste utilaje. Iată de ce considerăm justă părerea exprimată în cadrul acestei rubrici și anume că ridicarea calificării nu trebuie privită ca o acțiune de moment, ci ea trebuie să devină o acțiune de masă și permanentă. Fiecare muncitor, tehnician și inginer să învețe fără întrerupere. Pornind de la această idee doresc să împărtășesc experiența comitetului nostru în această direcție. De la început trebuie să arăt că dacă în anii trecuți au fost organizate cursuri atît pentru ridicarea calificării cît și de calificarea la locul de muncă nu toate au dat rezultatele așteptate. Aceasta datorită faptului că fiind preocupați de atragerea unui număr mare de cursanți am scăpat din vedere factorul esențial și anume faptul că nu toți muncitorii au același nivel de pregătire tehnico-profesională, aceeași experiență în producție. Un alt neajuns a fost și faptul că aceste cursuri erau organizate la nivelul secției, ceea ce nu permitea aprofundarea problemelor specifice anumitor faze de fabricație, unii muncitori nu manifestau interes față de cursuri, pe care pînă la urmă le și abandonau. Trăgînd învățăminte practice din deficiențele constatate, fiind îndrumați îndeaproape de organizația de bază, am trecut la organizarea de cursuri de ridicare a calificării pe sectoare respectiv pe faze de fabricație. Comitetul sindicatului, prin grupele sindicale a desfășurat o largă muncă politică de masă axată în special pe lămurirea muncitorilor despre importanța încadrării lor într-o formă organizată de ridicare a calificării, folosindu-se totodată diverse mijloace de popularizare ca: gazeta de perete, stația de radio-amplificare. Un mijloc de seamă pentru popularizarea acestei importante acțiuni l-au constituit lozincile concrete legate de această problemă. Așa de exemplu s-au arătat comparativ rezultatele și salariul unui muncitor înainte și frecventarea cursurilor. Iată nn după Muncitoarea Elena Andrei a venit caz în fabrică în luna august 1962. Pînă în februarie nu putea să-și îndeplinească planul. în luna ianuarie de pildă, n-a realizat decît 96,4 la sută. Acum, în urma frecventării cursurilor de calificare își depășește planul cu 1—2 la sută. în cadrul consfătuirilor de producție se analizează de fiecare dată participarea muncitorilor la cursuri ajungîndu-se la crearea opiniei de masă față de acei care ignorează importanța acestor cursuri. în acest an în cadrul celor 3 secții funcționează tot atîtea cursuri divizate pe schimburi și ateliere, în fiecare schimb existînd cîte 9 ateliere. în total este cuprins un număr de 760 muncitori. în afară de aceste cursuri organizate cu toți muncitorii din secțiile de bază, au fost organizate cursuri de ridicare a calificării ajutorilor de maiștri, țesători. Cunoștințele acumulate de unele ajutoare de maiștri și muncitoare cum sunt Lucreția Săbău, Gh. Mitrache, Viorica Dudenco, Aurica Bugariu, Monica Hegeduș le-au permis să obțină rezultate bune în muncă. O cale importantă prin care comitetul sindicatului din întreprindere acționează în direcția lărgirii cunoștințelor tehnice și profesionale ale muncitorilor este și organizarea răspîndirii experienței celor mai buni muncitori. Comitetele sindicale de secție au fost ajutate în organizarea unor schimburi de experiență între zone și secții privind aplicarea metodelor înaintate de muncă a celor mai bune mînuiri. De asemenea, au fost organizate demonstrații practice. Tot pentru ca muncitorii să găsească problemele tehnice care-i interesează, în cadrul cabinetului tehnic a fost formată o comisie de tehnicieni care au menirea să depisteze diversele probleme tehnice din literatura de specialitate și care sunt popularizate la locurile de muncă. Experiența dobîndită ne întărește convingerea că dacă ridicarea calificării constituie o preocupare permanentă se obțin rezultate superioare. Cu toate îmbunătățirile aduse nu ne putem declara încă mulțumiți de felul cum se desfășoară pregătirea profesională a muncitorilor. Mai avem de muncit în ceea ce privește îmbunătățirea frecvenței, a conținutului lecțiilor. De asemenea, este necesar să acordăm mai multă atenție și altor forme de propagandă tehnică. Mergînd pe această linie avem convingerea că întreaga masă de salariați își va însuși un grad de calificare corespunzător cerințelor actuale, contribuind din plin la îndeplinirea exemplară a tuturor indicatorilor de plan care stau în fața colectivului întreprinderii noastre pe anul 1963. MARIA CASIAN, președinta comitetului sindicatului de la Uzinele textile Timișoara --------------------k %v*------------------------------ Citiți în interiorul ziarului: — VIAȚA CULTURALĂ. (pag. a 2-a) — încheierea anului de studiu în învățămîntul de partid. (pag. a 3-a) — Din activitatea sfaturilor populare : Construcții de interes obștesc. (pag. a 3-a) — Știri de peste hotare. (pag. a 4-a) Metode noi de muncă în țesătoriile de mătase în țesătoriile de mătase a fost introdusă recent o nouă metodă de imprimare a textilelor din viscoză, denumită vopsirea prin difuziune. Această tehnologie, experimentată de către un colectiv de ingineri și tehnicieni ai întreprinderii „Ana Ipătescu“ din Capitală, permite obținerea unor combinații armonioase de culori, precum și mărirea rezistenței țesăturilor. Introducerea în practică a tehnologiei respective a avut ca rezultat pînă acum realizarea a 34 de noi produse din viscoză satinată, care imită perfect mătasea naturală. în prezent, în industria ușoară se produc cîteva sute de articole și modele de textile din mătase artificială. Caracteristica principală a acestor produse este durabilitatea lor, capacitatea bună de izolare termică, șifonabilitatea redusă, precum și aspectul foarte apropiat de cel al mătăsii naturale. Dotarea fabricilor cu utilaje noi, perfecționate, aplicarea unor tehnologii moderne și ridicarea calificării cadrelor au determinat creșterea producției de fibre de mătase artificială și concomitent a producției de țesături și tricoturi, în ultimii trei ani, de pildă, cantitatea de țesături din viscoză s-a mărit cu 45 la sută. Comparativ cu anul 1938, în țara noastră se fabrică acum din viscoză de 22 ori mai multe țesături și de aproape 50 de ori mai multe tricoturi. A început campania de prelucrare a fructelor și legumelor în fabricile de prelucrare a fructelor a început zilele acestea campania de fabricare a sortimentelor de dulceață de trandafir și prune verzi. Sunt în curs de pregătire și prepararea altor sortimente de dulcețuri ca cele de nuci verzi, de cireșe, vișine etc. Sunt gata pentru începerea campaniei și fabricile de prelucrare a legumelor La Fabrica „Valea Roșie“ din raionul Oltenița, de exemplu, au și fost aduse primele cantități de mazăre din noua recoltă. Industria conservelor care și-a mărit considerabil capacitatea de producție în primii ani ai desenalului, cunoaște și în acest an o largă dezvoltare. Alături de cele opt linii tehnologice de mazăre, de fasole, paste tomate și suc de roșii puse în funcțiune în cursul anului trecut la Fabricile „Valea Roșie“ din regiunea București și Tecuci din regiunea Galați care vor lucra încă de la începutul acestei campanii cu întreaga lor capacitate, la Ovidiu, regiunea Dobrogea va începe în curînd să producă o nouă unitate de prelucrare a roșiilor. Totodată, fabricile Zagna Vădeni din regiunea Galați, „Fructus“Timișoara și altele au fost reutilate. Mărirea capacităților de producție în acest sector a creat posibilitatea ca fabricile de conserve să prelucreze în actuala campanie cu 15 la sută mai multe legume, cu 37 la sută mai multe paste tomate și cu 13 la sută mai multe conserve de fructe decât în anul trecut. (Agerpres). Noi șoferi la volan Cu șase luni în urmă in curtea școlii de șoferi din Caransebeș s-au oprit sute de tineri veniți din diferite colțuri ale patriei pentru a învăța frumoasa meserie de conducător auto. In timpul care a trecut elevii și-au dat toată strădania pentru a învăța cît mai temeinic tainele acestei meserii. Ei au avut create aici toate condițiile : întregul material didactic necesar, instructori bine pregătiți ca Vichentie Speriosul, Petru Fărcășescu, profesori ca Virgil Motîngă, Ion Banea și alții. Conducerea școlii, sub îndrumarea permanentă a organizației de partid, a luat diferite măsuri pentru ca procesul instructiveducativ al elevilor să se desfășoare in cele mai bune condiții. Numeroși elevi au participat la concursul „Cine știe meserie, cîștigă“ dotat cu premii, lunar se analiza în organizațiile de partid și U.T.M., felul în care se desfășoară învățămîntul teoretic și practic. Recent, a avut loc examenul de absolvire. Aproape 600 de elevi au trecut cu succes. Constantin Gărgăreanu, Nicolae Băltărețul, Victor Tamaș și alții au dat răspunsuri apreciate atît la partea teoretică cît și practică. Acum absolvenții fac o practică de trei luni de zile la autobuzele din regiunea Banat, după care vor pleca să lucreze pe șantierele patriei. NICOLAE PÎRVU Vești de pe ogoarele regiunii Densitate normală la porumb Pregătesc recoltatul păioaselor Lucrătorii de la gospodăria de stat din Mașloc se preocupă de pregătitul campaniei de recoltare a păioaselor. Secția mecanică a și terminat reparatul a 25 combine din cele 27 existente, a revizuit 10 prese de balotat paie din 11 planificate și pregătește și restul de utilaje. De menționat faptul că aici s-a confecționat un dispozitiv polizor necesar ascuțitului unor piese de la combine ceea ce a redus considerabil timpul de lucru. La reparatul combinelor s-au evidențiat mecanicii Ștefan Lipcan și Petru Kreidl iar la cel al preselor de balotat paie tov. Mihai Guss. (Aron Vlad, de la subredacția voluntară Lipova). Membrii gospodăriei colective „Drumul lui Lenin“ din orașul Sînnicolaul- Mare au însămînțat în această primăvară cu porumb 670 ha. Pentru a obține o recoltă bogată, colectiviștii se preocupă cu mult simț de răspundere de întreținerea acestei plante cerealiere. O atenție deosebită se acordă asigurării unei densități normale de plante la hectar. La G.A.C- „Partizanul“ din Bujac- Arad ca și la multe alte colective din jurul Aradului, gospodării grădina de legume constituie un puternic izvor de venituri bănești. Colectiviștii din brigada legumicolă condusă de Ștefan Trif se străduiesc să obțină cît mai multe legume timpurii, în primele rînduri se află cei din echipa de legume La indicația ing. agronom, la stabilirea densității se ține seamă de gradul de fertilitate a fiecărei parcele, precum și de hibridul cultivat. Acolo unde solul este mai fertil densitatea s-a stabilit la 45.000 plante recoltabile la ha. Colectiviștii au făcut săritul înainte de prima prașilă manuală și acum lucrează de zor la efectuarea prășitului. (Gh. Negricioiu), în culturi forțate condusă de grădinarul Vasile Lazăr. Membrii acestei echipe au cules și livrat pînă acum peste 1.000 kg castraveți precum și alte produse. Gospodăria a și încasat primele venituri de peste 20.000 lei din cultura legumelor pe acest an. (Tiberiu Hotăran, corespondent). Combat dăunătorii La gospodăria agricolă colectivă din Chevereșul-Mare, s-a observat că pe o suprafață de 100 ha cu porumb a apărut „viermele sîrmă“. La indicația ing. agronom Adam Wilkomm, colectiviștii au trecut imediat la combaterea acestui dăunător. Astfel, s-a prăfuit cu „Aldrin“ suprafața amintită aplicîndu-se cîte 30 kg la hectar. Asemenea acțiuni pentru combaterea dăunătorilor s-au mai făcut și la gospodăriile colective din Hodoni, Carani, Jadani și Bobda la cultura sfeclei de zahăr. După ce au terminat prașila I-a la cultura porumbului pe cele 2.193 ha, lucrătorii de la G.A.S. Șandra au început de cîteva zile și cea de-a doua prașilă. ÎN CLIȘEU , tractoriștii Iacob Martini și Ion Wittmann executînd prașila a II-a mecanică la porumb. Legumicultor! harnic! 1 IUI - ZIUA INTEJUH A COPILULUI COPIII - FLORIILE VIETH Făptură gingașă, nevinovată, plină de frăgezime și frumusețe. Copilul este bucuria cea mai mare a părinților, este floarea vieții și viitorul omenirii. Buchetele gingașe, proaspete și pline de căldură ale gîndurilor noastre să le oferim în această însorită zi copiilor, acelora ai căror ochi s-au deschis în viața aceasta, a noastră, ochi care n-au adunat decît imagini ale unei copilării voioase și lipsite de griji. în prima zi a lui iunie, orice om cinstit de pretutindeni trebuie să simtă mai puternic apăsînd pe umeri responsabilitatea zilelor de mîine. Avem cu toții încredere în viitorul omenirii, în victoria cauzei păcii , avem încredere în frumusețea zilelor de mîine, în cei pe care azi cu atîta grijă și dragoste îi îndrumăm pe căile fericirii. în patria noastră, sărbătorim ziua de 1 Iunie sub semnul marilor victorii ale poporului nostru, călăuzit cu înțelepciune de marele constructor al vieții noastre socialiste, conducătorul ferm al destinelor noastre, Partidul Muncitoresc Român, în prima zi a lui iunie, cînd sărbătorim florile scumpe poporului nostru, pe cei mai tineri cetățeni, viitorul patriei, poposim alături de ei cu tot ce avem mai scump. Depanăm firul prețios al tuturor condițiilor ce le-au fost create pentru ca viața lor fragedă să fie încununată de nenumărate bucurii. Oriunde am fi, îi întîlnim în cale , pe ulițele satelor noastre noi, pe străzile și bulevardele orașelor renăscute, la porțile școlilor înnoite, pe stadioanele grandioase, oriunde se reflectă în ochii copiilor noștri imaginile unui cîntec înălțător al dragostei și al grijii pentru om, în fiecare zi sau cu asalt fortăreața culturii cei peste 3 milioane de copii și tineri pentru care drumul spre știință nu cunoaște nici un fel de ostreliști. Amintirile lor nu vor semăna niciodată cu amintirile copilăriei noastre. Astăzi fiecare copil găsește, pe banca sa, în prima zi de școală, cărțile nou-nouțe din care va învăța, în zilele vacanțelor drumurile, potecile, munții și malul însorit al mării răsună de iureșul cristalin al unei copilării fericite. Copiilor noștri le sunt deschise toate drumurile spre înfăptuirea visurilor celor mai îndrăznețe. Datoria noastră este de a le îndruma pașii, de a sădi în sufletele lor cele mai nobile, mai frumoase și înalte sentimente, de a-i face să îndrăgească munca și să prețuiască frumosul, să fie cinstiți, curajoși. Să creștem în copiii noștri nobilele sentimente ale patriotismului socialist și internaționalismului proletar. Copiii, tineretul țării noastre să se dezvolte armonios, în spiritul dragostei și recunoștinței față de partid și clasa muncitoare, care le-au creat toate condițiile unei copilării și tinereți fericite, luminoase. Aceasta e marea și nobila răspundere a tuturora, fie că sîntem părinți sau educatori, fie că sîntem simpli cetățeni ai patriei noastre socialiste. Copiii de azi, oamenii de mîine, au nevoie să trăiască într-o lume de pace, în care să poată învăța și munci spre folosul tuturora. Este datoria noastră să veghem asupra viitorului lor, de a apăra pacea. Acesta să fie legămîntul nostru al tuturora, de ziua lor, a copiilor lumii. MARIA VASILIU învățătoare emerită a R.P.R., Școala medie nr. 7 Timișoara IN PARCUL PIONIERILOR E noapte în parcul Cu arborii grei Care-și dănțuie crengile printre stele. Doarme orașul. Luna aruncă dintre nori inele ... Văd în gînd copiii, fără grijă cum dorm în simetrii de blocuri. Și văd copii din depărtate locuri, Palizi rătăcind, cerînd nopții și frigului iertare. Și deodată, îi văd pe toți copiii aceia, fără adăpost. Venind în parcul nostru ... lată-i în leagăne Și parcă de vocile lor s-a făcut soare ! Toboganele lunecă iar în cascade Vii, surîzătoare ... Mingea parcă ar vrea să doboare un astru. Din palatul cu ușile deschise, Mîini lansează aeromodele Spre spațiul albastru Cu puncte cardinale de sateliți ... Și-i văd fiind în bănci, învățînd liniștiți, ! Sau în tren, către plaja sărată, » Unde pescărușii, de zbor, peste abisuri, se-mbată ! Și soarele cade . Văluri stîrnind către stîncile ca niște lei împietriți... ! E noapte totuși în parcul cu arborii grei. » Copiii noștri dorm * Cu sărutul mamei pe gene, * Ce are gust de tei ... J Și mă gîndesc, trecînd ! Pe lingă jucării ce tresaltă de vînt, Că poate prea multe nopți nu se vor așterne £ Pînă vei putea fi la fel de bun * Cu toți copiii din lume, moș Ene t ț LUCIAN BURERIU , membru al cercului literar * „Victor Vlad Delamarina" Timișoara 'k Cițhe fapte, GK*3R*3t3t^**3r**** *** ********* Copiilor școlari li se asigură condiții optime de învățătură. Pe lîngă clădiri noi, moderne de școli, lor li s-au pus la dispoziție și cărți gratuite. în cursul anului școlar 1962/1963 în regiune au fost difuzate 535.094 exemplare manuale școlare pentru elevii claselor I pînă la VII. ★ Literatura pentru copii și tineret — bogată și educativă — filmele și spectacolele dau aripi imaginației atît de vii a copiilor, îi pregătesc pentru munca creatoare ce-i așteaptă, le formează și le întăresc cele mai frumoase trăsături de caracter. Omul de mîine, continuatorul cuceririlor noastre revoluționare, îl formăm cu grijă astăzi. Cele peste 100.000 cărți din bibliotecile regiunii citite în acest an de copii, contribuie la educația nouă a celei mai tinere generații. ★ în primele cinci luni ale acestui an, s-au rulat în orașul Timișoa ra peste 150 de filme educative, de desene animate cu basme și povești pentru copii. La cele peste 40 de repre zentații au luat parte șiaproape 10.000 de neri spectatori. ★ în regiunea Banat, nașterile au ajuns să fie asistate în anul 1962 într-un procent de 98 la sută pe cînd în 1938 era doar în jur de 50 la sută, în anul 1938 procentul de nașteri în unitățile sanitare era de 2,1, iar în 1962 — 82 la sută. ★ Dacă pentru asistența copilului în 1938 erau în regiune 60 de paturi, în 1962 numărul lor era de 960, în 1938 nu exista nici o casă de naștere în Banat. Azi, funcționează 112 avînd 543 locuri. Pe strada cu mulți trandafiri.. Aici, pe strada cu trandafiri, se petrec zilnic, aproape aceleași scene. în fața porții se opresc pași cunoscuți. Apoi, un fluierat scurt, o frîntură de cîntec, un semnal dinainte stabilit și la geam răsare un chip de fetiță sau de băiat. — Haide, vii la joacă ? — Așteaptă-mă că vin acum. Să pun sugativa, într-adevăr, peste cîteva secunde, dinspre aleile încărcate cu tufe de trandafiri sosește cel chemat. Are o minge, o carte, ori un joc distractiv. ■ £. Cei doi rămîn împreună sau se opresc în fața unei alte porți unde răsună o nouă chemare. 4 Părinții zîmbesc înțelegători , sositori cînd copiii lor gustă plăacerile nevinovate ale jocului, bucuria de a fi împreună. Deoarece pe „Tolstoi“, stradă timișoreană care are doar 20 de numere de casă, toți cei peste patruzeci de copii se cunosc îndeaproape, sînt prieteni buni. Unii sunt colegi de clasă, de școală, sau de grădiniță. Au aceleași pasiuni și vise asemănătoare. Băieții îndrăgesc fotbalul și susțin adevărate campionate cu echipele din vecinătate : micii locatari ai blocurilor de pe strada „I.C. Frimu". Meciurile se dispută zilnic, cu rezultate mai mult sau mai puțin satisfăcătoare pentru echipa de pe strada „Tolstoi“. De fapt, scorurile sunt consemnate în caietul unuia dintre cei trei frați, Szatmary Carol. — Nu știu unde am pus caietul că v-aș arăta rezultatele — îmi spune Karcsi. — Ei, nu știi, glumește o fată, nu vrei să-l arăți, că voi mai mult pierdeți decît cîștigați. Și „fotbaliștii“ zîmbesc stînjeniți. O fi avînd dreptate Iuliana Gălfu, poeta străzii cu mulți trandafiri, elevă a Liceului nr. 1. Sportivi sunt toți, dar pe lîngă aceasta, unii îndrăgesc filatelia și poartă corespondență cu școlari din țară și de peste hotare, alții învață muzica sau arta plastică. Au o copilărie plină, bogată, vestind preocupări multilaterale. Iosif Szatmary învață să cînte la acordeon, Ștefan Inczédi urmează cursurile școlii de muzică, clasa de vioară, Ioan Perciun a absolvit secția de artă plastică a aceleiași școli, Doru Eșanu iubește acordeonul, iar Bruno Focht împrumută săptămînal cărți de la biblioteca de casă din apropiere. O bună cititoare este și Geta, fiica vopsitorului Dumitru Perciun, de la fabrica „Bumbacul", o pionieră drăguță, cu ochi căprui și neasumpărați. Am întîlnit-o la stradă, împreună cu Elena Șușnea. După un timp s-au despărțit. Geta s-a grăbit la bibliotecă, să restituie cărțile împrumutate și să-și aleagă altele, iar Elena a intrat în casă. Peste cîteva clipe s-au auzit cele dintîi acorduri de pian, urmate de altele cînd grave, cînd tumultuoase. — Elena își pregătește lecția — m-a informat cineva din grupul celor mici și s-a oprit s-o asculte. După cîte am aflat, ea exersează zilnic. Este elevă în clasa a Vl-a a școlii medii nr. 2 și frecventează cursurile de pian la școala de muzică. Cînd, după terminarea schimbului, mama sa se îndreaptă ușor obosită spre casă, o aude cîntînd la pian încă de la colțul străzii. Și pășește atunci înviorată muncitoarea comunistă Luiza Șușnea de la „Arta textilă". Fiica sa cîntă, și cîntecul ei îi inundă sufletul de bucurie. înaintea casei cu nr. 10 întîlnesc o fetiță blondă la gîtul căreia flutură VAL COCIȘIU (Continuare în pag. ll-a) 1