Drapelul Roşu, august 1963 (Anul 19, nr. 5779-5803)

1963-08-02 / nr. 5779

Citiți în interiorul ziarului: ■­— Foileton : Operativa cifrelor. (pag. a 2-a) — Experiență valoroasă în creș­terea și ingrășarea porcilor. (pag. a 2-a) — Scrisori de la cadrele didac­tice. (pag. a 3-a) — Sport. (pag. a 3-a) — Știri de peste hotare. (pag. a 4-a) Rolul deputaților în buna gospodărire și înfrumusețare a localităților în întărirea legăturilor sfaturilor populare cu masele de cetățeni și a­­tragerea acestora la conducerea tre­burilor obștești un rol de seamă îl au deputații, fața alegătorilor Ei prezintă periodic în informări despre ac­tivitatea lor și a organului în care au fost aleși. Această răspundere a depu­tatului arată, obligația lui de a răs­punde la chemările alegătorilor, de a cunoaște îndeaproape nevoile, pro­punerile și sugestiile lor și a le aduce la cunoștința organelor locale. Activitatea de zi cu zi a celor peste 9.000 deputați ai sfaturilor populare din regiunea noastră dovedește că ei și-au înțeles pe deplin menirea și rolul lor de slujitori ai poporului. Faptele atestă acest lucru: în anul trecut la înfăptuirea obiec­tivelor de interes obștesc, deputații antrenați în întrecere patriotică au mobilizat aproape 800.000 de cetățeni care au participat la diferite lucrări. Ca urmare valoarea economiilor rea­lizate depășește 29 milioane lei. Nu­mai la lucrările de construcții, repa­rații și întrețineri de drumuri s-au efectuat 2.652.336 d­e muncă volunta­ră, economisindu-se aproape patru milioane lei, iar la cele edilitar-gospo­­dărești au participat peste 279.000 de cetățeni, economisindu-se pe această cale mai bine de 6.300.000 lei, în orașul Sînnicolaul-Mare, de pildă, la executarea lucrărilor din fonduri de la buget, prin contribuție voluntară și a celor patriotice au fost efectuate sute de ore de muncă voluntară, în urma cărora s-au obținut economii de 2.834.600 lei, ceea ce revine pentru fiecare locuitor cîte 272 lei. Pentru rezultatele obținute, orașul Sînnicolaul- Mare s-a situat pe primul loc în între­cerea dintre orașele raionale, acordîn­­du-i-se un premiu în obiecte ce valo­rează 250.000 lei, precum și diploma de oraș fruntaș. Pe baza experienței dobîndite, în a­­cest an, comitetul executiv al sfatului popular regional a luat măsuri, prin aparatul său, de a sprijini și ajuta deputații în organizarea întrecerilor, stabilirea obiectivelor și folosirea ce­lor mai eficace metode de antrenare a maselor largi de cetățeni la acțiunile întreprinse. în această direcție, pot fi date ca exemple comitetele executive ale ora­șelor Sînnicolaul-Mare, Jimbolia și al­tele, cît și cele ale comunelor Bacova, Obreja, Iecea-Mare și multe altele, care au acordat o atenție deosebită or­ganizării întrecerii patriotice între deputați și circumscripții electorale. Obiectivele stabilite au fost aduse la cunoștința locuitorilor prin adunări populare, consfătuiri ale deputaților, prin muncă dusă de la om la om de comitetele de cetățeni. Merită a fi scoasă în evidență metoda folosită în orașul Jimbolia, comunele Darova, Săvîrșin, Gladna-Romînă și altele în ce privește repartizarea membrilor comitetelor executive pe grupe de deputați și circumscripții electorale. Acest fel de organizare contribuie la ușurarea îndeplinirii sarcinii lor și ți­nerea corectă a evidenței realizărilor. Membrii comitetelor de cetățeni la rîn­­dul lor au fost repartizați pe numere de case, reușindu-se astfel o mai bună mobilizare a locuitorilor la diferitele lucrări de interes obștesc : plantarea pomilor, văruirea fațadelor caselor, repararea și întreținerea șanțurilor, curățirea trotuarelor, amenajarea de ronduri de flori etc. în orașul Arad, anul acesta, deputa­ții și comitetele de cetățeni pe cir­cumscripții electorale au antrenat la diferite acțiuni patriotice un mare nu­măr de locuitori care au efectuat în se­mestrul I peste 270.000 de ore muncă voluntară, economisind peste 620.000 lei. Așa, de exemplu, în circumscripția orășenească nr. 121, al cărei deputat este tovarășa Elena Terebeștean, cetă­țenii au săpat șanțuri de scurgere a apei pe 2.000 ml, au amenajat zone verzi, au construit un podeț, lucră­ri la care au efectuat peste 9.000 de ore de muncă voluntară. Deputatul Ioan Niedermayer, din circumscripția electorală orășenească nr. 110, îm­preună cu comitetul de cetățeni a mo­bilizat pe alegători la plantarea, prin muncă voluntară, a 300 pomi, la ame­najarea parcului din cartierul Mureșel, la curățirea a 350 ml de șanțuri. La muncile patriotice au participat 345 cetățeni, care au efectuat 2.586 ore, făcînd o economie de 6.380 lei. Rezul­tate asemănătoare au dobîndit și depu­tații Florea Iancu, Simona Stanca, Ioan Guttman, Ștefan Docmanov și alții, în comuna Iecea-Mare, deputații, cunoscînd nevoile și problemele care îi frămîntă pe alegători, au stabilit în cadrul întrecerii patriotice pe acest an obiective concrete. Faptul a stimulat participarea a numeroși cetățeni la realizarea obiectivelor propuse. De la începutul anului și pînă acum au fost efectuate 44.183 de ore de muncă vo­luntară, valoarea economiilor realizate depășind 78.000 lei. O activitate fructuoasă au desfă­șurat și deputații sfatului popular al comunei Bacova. Aici, în prima jumă­tate a anului, cetățenii au prestat peste 8.000 de ore de muncă patriotică, rea­­lizîndu-se economii de aproape 20.000 lei. Printre lucrările efectuate a­­mintim : amenajarea de ronduri de flori pe strada principală, au refăcut și construit trotuarele pe o suprafață de 800 mp etc. La înfăptuirea acestor lucrări s-au evidențiat deputații : Ca­rol Wichland, Carol Lămpi, Petru Karabecs, Andrei Vincze și alții. în raionul Timișoara, ca rezultat al preocupării comitetelor executive ale sfaturilor populare, ale deputaților, în­trecerea patriotică a luat o largă dez­voltare. Pentru a ilustra caracterul de masă al acesteia, redăm cîteva din rezultatele obținute în comuna Checea, situată pe locul II în întrecerea pe ra­ion, în prima etapă. Astfel, pînă acum, în această comună, valoarea eco­nomiilor realizate prin muncă patrio­tică este de 492.801 lei. La drumul Checea—Cărpiniș s-a construit terasa­­mentul pe o lungime de 6 km, lucrare la care au participat 800 cetățeni în frunte cu cei 26 deputați comunali, în orașul Jimbolia, deputații, cu sprijinul comisiilor permanente, au studiat posibilitățile de procurare a unor materiale din resurse locale pen­tru înfăptuirea obiectivelor propuse. GH. BÎLICI instructor al comitetului executiv al Sfatului popular regional (Continuare în pag. a all-a) De clte ori trecînd pe străzile orașului înviorat de linia elegantă a noilor blocuri nu am putut remarca și imagini ale unei atitudini noi : cetățenii, mobilizați de deputați, lucrează cu însuflețire la crearea de spații verzi, la înfrumusețarea orașului, în clișeul de mai sus e vorba de cetățenii din circumscripția electorală unde este deputat Ion Dunca, din Timișoara A­­semenea acțiuni, înfrumusețează de la o zi la alta aspectul localităților din regiune. O după-amiază de cîntec și joc Teiușul, parcul din sudul orașului Caransebeș, se umpluse de animația caracteristică zilelor de sărbătoare. Băncile amfiteatrului își primiseră de­mult, musafirii, iar scena se pregătise și ea în așteptarea oaspeților : artiști amatori, membri ai formațiilor artistice, fruntașe la faza raională a celui de-al VII-lea concurs. Prin fața sutelor de spectatori s-au perindat pe rînd : formații de dansuri populare și muzicale, soliști vocali și instrumentiști, brigăzi artistice de agitație. „Bine-i în gospodărie“ așa s-a in­titulat programul brigăzii artistice de agitație din satul Iaz. Artiștii amatori au vorbit cu mîndrie despre viața lor nouă, îmbelșugată, despre munca în gospodărie. Cei de la întreprinderea de gospodărie raională din Caransebeș au prezentat în „Spinul“ aspecte din munca și activitatea colectivului. N-a lipsit nici critica. Multe din brigăzile prezente au criticat lipsurile existente în gospodăria sau întreprinderea din care fac parte. Interpretarea plină de haz a lui Ioan Roșea, Gheorghe Tă­­nase și a celorlalți a stîrnit de multe ori aplauzele spectatorilor. Despre viața nouă a vorbit în me­lodiile sale și taraful de la clubul uzi­nei „Oțelul­ Roșu“, dirijat de Petru Ceacu. Solistul vocal Achim Nica s-a remarcat și de data aceasta prin fru­moasa interpretare a doinelor și jocu­rilor bănățene. scenă alte formații Au evoluat apoi pe printre care or­chestra de mandoline a clubului din Oțelul­ Roșu, orchestra de muzică u­­șoară a clubului C.F.R. din Caransebeș cu solistul vocal Augustin Petzak, dan­satorii din Obreja și cei din Oțelul­ Roșu. (N. Cristescu, elev). Vești de pe ogoare Grăbesc ritmul de treieriș­ ioaselor. Pînă în ziua de 31 iulie a.c., 25 gospodării colective din acest raion au terminat treierișul. Pe raion, pînă la acea dată s-a treierat 89,39/6 din re­colta de cereale păioase. Și în celelal­te gospodării colective, datorită măsu­rilor pe care le-au luat stațiunile de mașini și tractoare privind realizarea ritmului zilnic de treieriș, această lu­crare se apropie de sfîrșit. Tractoarele eliberate de la treieriș sunt folosite la arăturile de vară. Pe raion s-a realizat planul la arături în proporție de 48,39/m. Unele gospodării colective ca cele din Jimbolia, Cărpiniș etc., au făcut arături adînci pe toate suprafețele planificate. Zi de zi, tot mai multe gospodării agricole colective din raionul Timișoa­ra, datorită folosirii din plin a batoze­lor, reușesc să termine treierișul pă­ IA­O 8A7.4 DE RICIPII Deși cînd am ajuns la Baza de re­cepție din Lugoj era dis-de-dimineață aici se și aflau cîteva mașini și căruțe, doldora de saci cu rodul auriu al hol­delor. — Al cui e primul camion ? — se adresă celor veniți, laborantul Lazăr Gașpar. — Al gospodăriei din Darova — răspunse colectivistul Ion Müller, care însoțea mașina. — Trageți, vă rog, în fața labora­torului ! Un tînăr din cadrul laboratorului se urcă imediat pe saci și făcu cîteva sondaje. Apoi, se trecu la analiza fi­zică, la determinarea umidității și a corpurilor străine. Totul mergea în ordine și repede. Laboranții Aurel Ru­­banet, Ion Stoica și ceilalți tovarăși de aci care lucrează în două schim­buri, se străduiesc să facă totul, pen­tru ca cei veniți să livreze cerealele în contul contractului, să nu aștepte prea mult. Cu ajutorul amidometrului, al balanței, samovarului și al celorlalte utilaje moderne cu care este înzestrat laboratorul, ei reușesc să efectueze analize precise într-un timp foarte scurt. De la tovarășul Ion Pascariu, mer­ceolog principal la Baza interraională Lugoj, aflăm că cel mai frumos și cu­rat greu, cu o greutate hectolitrică de 78—80 la sută au vîndut statului pînă acum la baza de recepție din Lugoj, colectiviștii din Darova, Țipari, Heren­­dești, Cireșul Vechi și din alte unități agricole socialiste. — Cît ați livrat pînă acum la bază în contul contractului ? l-am întrebat pe delegatul de la Darova. — 40 de vagoane ! Trec apoi la rînd prin fața labora­torului colectiviștii din comuna Coștei. — Noi aducem zilnic la bază 4—6 vagoane de grîu, ne spune Ion Bi­­zescu, delegatul colectiviștilor din Coș­tei, după care continuă : Pînă acum, am livrat în întregime plata pentru muncile S.M.T. și ulumul precum și 43 de vagoane de grîu în contul con­tractului. în zilele care urmează, pe măsură ce se treieră griul — ne vom achita în întregime de obligațiile con­tractuale. în timp ce mașinile din capul con­voiului se îndreaptă spre cîntar și spre magazii, locul lor îl iau căruțele gospodăriei colective din Honorici și din alte unități, însoțiți de șeful bazei orășenești de recepție, tovarășul Anton Condurupis, ne îndreptăm spre magazii. Peste tot ne atrage atenția o bună organizare a muncii.­­ Anul acesta 80 la sută din re­­cepționarea cerealelor se face mecanic, baza avînd la dispoziție trei buncăre speciale — ne spune șeful bazei. La una din magaziile principale se lucra de zor cu trei selectoare meca­nice la selectarea griului de consum. Se condiționează peste 600 de vagoane, în altă parte, operația de selectare se făcea cu o vînturătoare mecanică. Ma­gazinerii Ion Schmidt, Ioachim Petcu și ceilalți se îngrijesc ca cerealele pri­mite să fie depozitate în magazii pe categorii, în funcție de calitate, umi­ditate etc. Buna iluminare permite preluarea și depozitarea cerealelor la baza de recepție pînă seara tîrziu. Cu toate că la baza de recepție din Lugoj livrează cerealele 4 gospodării agricole de stat precum și 16 G.A.C. din împrejurimile orașului, totuși, ca urmare a măsurilor luate din vreme, totul decurge normal. Din evidențele conducerii bazei de recepție aflăm că dintre gospodăriile agricole de stat din raza acesteia, frun­tașă se află gospodăria din Boldur, care a livrat cele mai mari cantități de cereale, iar dintre gospodăriile a­­gricole colective este cea din Lugojel, care, în afară de muncile S.M.T., a li­vrat în întregime obligațiile contrac­tuale. Cantități mari de cereale în contul contractului au livrat pînă a­­cum și colectiviștii din Fforendești, cei din Coștei, Lugoj și din alte părți. S. NOUR Calitatea la­ nivelul sarcinilor actuale Obiectivul principal al întrecerii socialiste în această etapă este îmbu­nătățirea calității produselor. Pen­tru înfăptuirea acestui obiectiv este necesar să se aducă perfecționări continue proceselor tehnologice, să fie însușite cele mai moderne pro­cese de fabricație, iar lucrările de finisaj să reflecte simțul de răspun­TOATE ÎNTRE­PRINDERILE — CU PLANUL ÎNDEPLINIT Ca urmare a e­­forturilor depuse de colectivele de mun­că, sub conducerea organizațiilor de partid și cu spriji­nul organizațiilor sindicale și U.T.M. în semestrul I 1963 toate întreprinderile din ramura pielărie și încălțăminte și-au depășit planul pro­ducției globale și marfă. perioadă în această au fost date peste plan 19.700 perechi în­călțăminte cu marca „Durabil“, 2.300 perechi încălțăminte cu marca „Fiii“, 400 perechi mănuși, 220 perechi încălță­minte pentru femei cu marca „Guban“ și 1.600 mp piei fețe la întreprinde­rea de tăbăcărie Ti­mișoara. Pentru a asigura depășirea sarcinilor de plan organiza­țiile sindicale din întreprinderile de pielărie și încălță­minte au organizat o vie întrecere so­cialistă avînd la ba­ză obiective con­crete, legate de îm­bunătățirea perma­dere, competența tehnică, profesio­nală și măiestria întregului colectiv de muncă, astfel ca produsele să aibă o bună prezentare, un aspect estetic, atrăgător care să satisfacă cele mai exigente cerințe ale oamenilor muncii. în cele ce urmează dorim să îm­părtășim metodele folosite de între­prinderile din orașul Timișoara per­ientă a calității produselor. în acest scop au fost organizate întreceri între colectivele din întreprinderi cu spe­cific de muncă similar și între sec­toare, secții, ateliere, brigăzi și in­dividuale. Obiectivele care stau la baza aces­tor întreceri sunt : realizarea și depă­șirea planului de producție, depășirea sarcinilor de productivitate, obținerea de economii peste plan la prețul de cost, îmbunătățirea calității produselor prin depășirea planului de calitate etc. Ca urmare a activității desfășurate în semestrul I 1963 angajamentele scadente pe această perioadă au fost realizate și depășite. GAMĂ LARGĂ DE MODELE Desfășurînd o activitate susținută pe linia satisfacerii cerințelor cumpără­torilor, colectivele întreprinderilor din ramura pielărie, încălțăminte s-au stră­duit ca în anul 1963 să producă pe scară industrială cît mai multe sorti­mente, într-o gamă variată de modele de încălțăminte și cît mai multe semi­fabricate noi. Astfel, a fost realizată în­călțăminte pentru bărbați cu talpă lipi­tă, „duroflex“, monolit, translucidă, încălțăminte pentru bărbați cu talpă matrițată și încălțăminte pentru copii cu talpă bovină, flexibilă, toate cu mar­că „Durabil“, sandale tip „Litoral“ cu toc jos în 13 modele și sandale cu talpă „Duroflex“ pentru femei toate purtînd marca „Fijt". în această perioadă a existat și o preocupare bună în ce privește reali­zarea de modele noi, care corespund în cea mai mare măsură cerințelor cum­părătorilor și evoluției modei. în fa­bricile de încălțăminte în acest an au fost realizate peste 200 modele noi de încălțăminte. O dată cu lărgirea sortimentelor a­tru îmbunătățirea calității încălță­mintei, a mănușilor și a semifabri­catelor din piele. Deoarece problema calității produselor este strâns le­gată de întreaga activitate tehnico­­economică a întreprinderilor vom a­­răta pe scurt principalele realizări obținute în întreprinderile de pielă­rie în perioada semestrului I 1963.A crescut preocuparea pentru realizarea și depășirea planului de calitate, în toate întreprinderile de încălțăminte din orașul nostru, planul de calitate a fost depășit. PLANUL M.T.O. — COMPLETAT MEREU Realizările obținute, în anul 1963 pe linia îmbunătățirii produselor se datoresc în mare parte și măsurilor tehnico-organizatorice. La uzina ce produce încălțăminte cu marca „Dura­bil“ au fost aplicate pînă acum 20 mă­suri tehnico-organizatorice. Dintre a­­cestea arătăm : Aplicarea ramelor P.V.C. la încălțăminte flexibilă cu ca­petele sudate anterior pentru copii. Im­portanța acestei măsuri constă în fap­tul că față de vechiul procedeu se rea­lizează o îmbinare uniformă a capete­lor de ramă și asigură realizarea de economii de materiale prin reducerea consumului specific la rama P.V.C. Tot aici a fost îmbunătățită operația de finisare a încălțămintei, prin aplicarea la încălțămintea confecționată din box cu față corectată, a unui procedeu de finisat care constă în călcarea încăl­țămintei finite cu fierul, la o tempera­tură de sub 45 grade C, înlăturarea petelor de pe piele cu­ ană amoniacală in loc de solvenți organici (acetonă) și utilizarea unor apreturi pe bază de caseină. Acest procedeu a fost elaborat de Institutul de cercetări pielărie și cauciuc, și aplicat cu succes la această întreprindere. La întreprinderea care produce în­călțăminte cu marca „Fiii“ în acest an a fost înlocuită operația de subțieri a ing. ILIE MORODAN șeful comisiei economice a Comitetului orășenesc Timișoara al P.M.R. (Continuare în pag a ll-a) Rămași în urmă cu arăturile La gospodăria agricolă de stat din Lugoj, sectorul „Honorici“, arăturile de vară se execută într-un ritm nesatisfă­cător. Pe suprafețe întinse, paiele re­zultate de pe urma combinelor, nici pînă în ziua de 31 iulie a.c. nu au fost balotate. Se constată că aici nici capacitatea de lucru a celor două pre­se de balotat pare nu este folosită la maximum. In ziua amintită mai sus, o presă nu funcționa fiind defectă. Că se lucrează fără simț de răspun­dere și spirit gospodăresc, reiese și din alt aspect. Intr-o parcelă unde s-au făcut alături se găsesc baloți de-a val­ma peste arături. Din situația operativă a Trustului G.A.S. Timișoara rezultă că din cele 1.311 ha prevăzute a fi arate pînă în prezent, au fost arate doar 375 ha. Cît privește folosirea la maximum a ca­pacității de lucru a tractoarelor, a tim­pului bun de lucru, se poate spune că aici nu se lucrează de fel în schimbul de noapte. E necesar ca tovarășii din conduce­rea G.A.S. Lugoj să ia măsurile cuve­nite pentru a impulsiona ritmul arătu­rilor adînci de vară, folosind în acest scop atît presele de balotaj, cît și tractoarele la arături, atît în schimburi duble, cît și în schimburi prelungite. Semănată la timp și bine în­treținută, sfecla de zahăr de pe cele 170 ha ale gospodăriei colective din Lenauheim promite o producție bună. Fotografia redă un aspect pri­vind controlul stadiului de vege­tație al acestei plante. Consum redus de masă lemnoasă Reducerea consumului specific de masă lemnoasă constituie un obiectiv de seamă în întrecerea socialistă des­fășurată de muncitorii și tehnicienii Fabricii de cherestea Zăvoi, raionul Caransebeș. Iosif Grotenberger, Vilma Wenk și Ilie Berezovschi se număra printre muncitorii care au dobîndit ce­le mai frumoase rezultate în această direcție și, drept urmare, au dobîndit titlul de „Evidențiat în întrecerea so­cialistă“. Numai în ultima lună au fost înre­gistrate pe întreaga fabrică economii de 650 mc masă lemnoasă. Aproape ju­mătate din această cantitate reprezintă buștenii de fag, sortiment deosebit de valoros. (Emilian Roibu). Clubul elevilor Pînă la începutul anului școlar mai e destul timp pentru ca elevii să-și pe­treacă zilele de vacanță într-un mod plăcut, instructiv. în acest scop, Comi­tetul orășenesc Timișoara al U.T.M., împreună cu secția de învățămînt a sfatului popular și Clubul sportiv oră­șenesc au organizat „Clubul elevilor" care își desfășoară activitatea în loca­lul C.S.O. („Meteor“) din strada Tudor Vladimirescu, lîngă Institutul agrono­mic. După un program întocmit judicios, elevii aflați în vacanță participă la diferite concursuri sportive, excursii în cadrul cărora își completează cunoștin­țele despre lumea plantelor și anima­lelor, se organizează reuniuni tovără­șești și multe alte acțiuni cu caracter educativ sub supravegherea atentă a ca­drelor de specialitate. Artiști amatori, în deplasare Un reușit spectacol a avut loc deu­năzi la căminul cultural ,,Iosif Attila" din Tormac, oferit de către formațiile căminului cultural „7 Noiembrie“ din Fratelia. 300 de colectiviști de acolo au aplaudat spectacolul „Căsniciile se în­cheagă pe pămînt", piesă în 3 acte de Huszár Sándor. Piesa a fost pusă în scenă de Elena Karkusz, învățătoare la școala de 8 ani. Interpreții sînt tineri muncitori și elevi ca Mihai Ga­zsa, Carol Wanger, Mihai Szécsi, Pa­vel Balogh, Eva Kovács, Maria Cebzan, Beni Jepcea și alții. Se extinde rețeaua de termoficare în orașul Timișoara continuă acțiu­nea de extindere a rețelei de termofi­care pentru încălzitul locuințelor. în curs sunt și lucrările pentru alimentarea cu apă caldă, prin termoficare, a blocu­rilor noi din div. 30 Decembrie, str. Justin Georgescu etc. în cursul acestui an rețeaua de termoficare se va mări cu încă 2.000 ml. în același timp, se lu­crează la termoficarea industrială în zona de sud a orașului, întreprinderi­lor „Tehnometal“, „Chimica“, etc., li se vor livra aburi și apă caldă de la centrul de termoficare. Lungimea aces­tei rețele va fi de 1.000 ml. LA SINAIA S-AU DESCHIS Cursurile de vară de limbă și literatură, istorie și artă a poporului român Joi dimineața s-au deschis la Sinaia cursurile de vară de limbă și literatură, istorie și artă a poporului român, orga­nizate de Universitatea din București pentru profesori, cercetători științifici și studenți străini care se specializea­ză în filologia romînă. La deschidere au fost prezenți peste 100 de oaspeți din Anglia Austria, Belgia, R.P. Bul­garia, R S. Cehoslovacia, Cuba, Dane­marca, Franța, R.D. Germană, R.F. Germană, Grecia, Italia, R.S.F. Iugo­slavia, Olanda, Spania, Suedia, S.U.A., R.P. Ungară, Uruguay și U.R.S.S. La festivitatea de deschidere au participat reprezentanți ai Ministerului Învățămîntului și ai Ministerului Afa­cerilor Externe. ★ Este, dar... nu se vede! Privești o vitrină. Să zicem a Librăriei noas­tre nr. 3 de lîngă Piața Traian. Să zicem că, orientîndu-te după ceea ce vezi expus te-ai hotărît să și cumperi, ce-ai alege ? Dacă te-ai fixat să reții un disc cu muzică ușoară, atunci vitrinerul librăriei amin­tite și, o dată cu el, responsabilul unită­ții, (căci e greu de ad­mis că vitrinerul pune în vitrină tot ce do­rește el), te invită să achiziționezi pentru dis­coteca proprie „Selec­­cion de Estrallas", „Dalida", „Canta Na­poli“, „Two in a gon­dola“, „Pancho el bra­vo“, toate de import. Ce-i drept sunt și două discuri „Electrecord", o selecție „în lumea basmelor“ și... Dome­nico Modugno ! Mu­zică ușoară romîneas­­că, frumoasele impri­mări recente ale unor melodii de Ion Vasiles­­cu, G. Grigoriu, Ely Roman, N. Chirculescu, Radu Ș­e­rban , A. Giroveanu etc. despre aceasta se poa­te spune că „este, dar nu se vede". Nu se știe de ce — pe semne o­­rientindu-se unilateral, după criterii îngust co­merciale — unitățile de librărie ale C.L.D.C. re­gional nu le recomandă și prin vitrine cumpără­torilor. Și situația este ușor de întîlnit, în ace­lași fel, și la Librăria noastră nr. 4, la maga­zinul „F­o­t­o-s­por­t“, ambele de pe biv. Jda­­nov. La librăria noas­tră nr. 2, e drept, gă­sim și un aspect pozitiv, demn de apreciat: întreagă vitrină de pe o culoarul de la intrarea în magazin este dedica­tă imprimărilor de mu­zică simfonică, opens­­tică și ușoară ale „E­­lectrecord“ ; însă vi­trina de la stradă nu iese din „tradiție“ ; ea recomandă doar „Canta Napoli“, „Dali­da“, „Two in­a gon­dola“ etc. Aspectul acesta, nu din cele pozitive, la ca­re se adaugă și obi­ceiul unor librării de a difuza în stradă doar muzică occidentală, ne­­glijînd creația romî­­nească (cum se proce­dează, de pildă, în mod frecvent la L.N. 1, Ti­mișoara) a fost discutat pe larg la recenta ple­nară a Comitetului re­gional de cultură și ar­tă. Cu acel prilej, C.L.D.C. regional i s-a recomandat o prezență mai activă pe tărîmul popularizării muzicii noastre ușoare. Ce i drept, invitația de par­ticipare la plenară a rămas neonorată, dar ar fi timpul ca de a­­tunci recomandarea să fi ajuns acolo unde tre­buie , la serviciul re­țea al Centrului de di­fuzare a cărții. Ar fi, desigur, recomandabil, ca popularizării discu­rilor noi, celor româneș­­ti, îndeosebi, să li se a­­corde un spațiu mai larg. S-ar putea aranja întregi vitrine cu un disc nou apărut, care ar putea fi impus și lansat cum se cuvine, a­­vînd în vedere ca pro­movarea creației noastre contemporane să se bu­cure de atenția meritată de această formă de educare patriotică a maselor. SIMION DIMA

Next