Drapelul Roşu, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 5829-5855)

1963-10-01 / nr. 5829

LA Anul XX, nr. 5829 Ä Marți, 1 octombrie 1963 “ 4 pagini 20 de bani E Insămînțările de toamnă . Fertilizează­­ solul La gospodăria agrico­lul­­ă colectivă din comuna ■” Darova, raionul Lugoj, colectiviștii de inginerul îndrumați agronom­i­ Iosif Weiss, au fertili­zat o suprafață de 200 ha cu gunoi de grajd, ■» revenind la hectar cîte TM 20 tone. în prezent, pe terenurile mai slab pro­­­­ductive, un număr de 20­0 de căruțe transportă a­mendamente care au fost administrate pe o suprafață de 40 ha. ■ Pînă în prezent au fost împrăștiate pe cîmp 200 _______ tone amendamente, ur­mînd să se mai trans­porte în continuare încă 100 tone de amendamente calcaroase. De asemenea, o suprafață de 15 ha a fost îngrășată „prin tîrlire“ cu 2.500 oi, suprafață care a fost arată și pregătită pentru a fi însămînțată cu grîu. A început semănatul grîului Asigurînd din vreme terenul pentru semănatul culturilor de toamnă, colectiviștii din raionul Sînnicolaul-Mare execută în aceste zile concomitent cu lucrările de stringere a recoltelor tîrzii și însămînțările. Pînă în seara zilei de 29 septembrie, gospodăriile agricole colective din raion au semă­nat 2.507 ha orz de toamnă (70 la sută din plan). Un număr de 15 G.A.C. printre care Satchinez, Variaș, Saravaie, Comloșul-Mare au și ter­minat însămînțatul acestei culturi. Urmînd indicațiile inginerilor agronomi un număr de 7 gospodării co­lective au trecut zilele acestea la semănatul griului, lucrare care s-a și făcut pe 271 ha. Printre primii care au ieșit la semănatul grîului se află colectiviștii din Satchinez cu 74 ha, Valcani cu 60 ha, Igriș cu 40 ha etc. (I. SBÎRCIOG). ★ După ce au terminat însămințatul orzului și secarei pentru boabe și pentru masă verde pe cele 120 ha planificate, colectiviștii din comuna Pîn­­cota, raionul Arad, sprijiniți de mecanizatorii de la S.M.T. Aradul-Nou, au trecut cu forțe sporite la semănatul grîului. Pînă acum ei au însămîn­­țat griul pe o tarla de 66 ha. Zilele acestea semănatul grîului continuă de zor și pe alte tarlale unde terenul a fost pregătit din timp. ★ Și colectiviștii din comuna Lățunaș, raionul Oravița au început prin­tre primii semănatul grîului pe cele 400 ha planificate. în prima zi de lucru ei au semănat cu grîu 20 ha. Avînd teren pregătit, sămînță condi­ționată și tratată, colectiviștii de aici continuă lucrările cu patru semă­nători. (I. MORARU, corespondent). ★ Așa după cum ne informează inginerul Traian Chira, semănatul grîu­lui a început și la gospodăria colectivă din Mașloc, raionul Lipova unde s-au semănat primele 48 hectare. + în gospodăriile colective din ra­ionul Oravița colectiviștii au început de cîteva zile însămînțarea grîului. La Vărădia, Ciuchici, Comorîște au fost însămînțate suprafețe cuprinse între 30 și 60 de hectare. (MARIA RĂCHITOVAN, corespondentă). Pregătirile noastre Cultura griului în gospodăria colec­tivă din comuna Chevereșul Mare va ocupa și în acest an cea mai mare suprafață : 690 ha. Acest lucru, datori­tă condițiilor pedoclimatice favorabi­le culturii griului, ne și în anul viitor Pentru a obți­producții spo­rite de grîu, e nevoie însă să se ia o seamă de măsuri pregătitoare, ca­re să ne permită să începem însă­­mînțatul la timp și în condiții agroteh­nice corespunzâtoa­ _______ re. Astfel, în a­­ceste zile zorim cu, lucrarea de re­coltat a porumbu­lui , se taie și se lea­gă cocenii, care sînt apoi transportați cu atelajele la capătul tarlalelor, eli­­berîndu-se imediat terenul pentru ca mecanizatorii să execute arături pen­tru însămînțări. Pînă în prezent, me­canizatorii din brigada nr. 13 de la S.M.T. Remetea­ Mare au și făcut ară­turi de însămînțări pe o suprafață de mai bine de 400 ha. Din cele 12 tractoare, 6 lucrează atît ziua cît și noaptea la arat. Ținînd seamă de faptul că îngrășă­­mintele chimice și naturale administra­te pe ogoare contribuie în foarte ma­re măsură la obținerea unor produc­ții sporite, noi am trecut la fertiliza­rea solului. De exemplu, pe o su­prafață de 300 ha am aplicat super­­fosfat, revenind la ha cîte 200 kg. Gospodăria dispune în prezent de în­că 60 tone superfosfat ce se vor apli­ca pe alte suprafețe. O altă suprafață de 20 ha, mai puțin fertilă, am îngră­șat-o cu 500 tone gunoi de grajd, iar 50 ha au fost tîrlite cu 4.500 de oi. Pe baza comportării în cultură soiurilor de grîu cultivate, am stabi­­­lit soiurile ce urmează a fi însămîn­țate și după ce plante premergătoare. De exemplu, 150 ha din soiul de grîu Bezostaia vor fi semănate după trifolie­­ne, unde terenul este deja arat și grăpat. 100 ha din soiul „301“ se vor semăna după floarea-soarelui, iar res­tul de suprafață se va semă­na după porumb boabe și sfec­lă de zahăr. A fost pregătită, condi­ționată și tratată cu „aldrin“ întrea­ga cantitate de 145 tone grîu nece­­­­sară însămînțărilor de toamnă. Am trimis probe de S­e­­mințe la laborator pentru controlul ca­lității, primind bu­­toșii cu mențiunea „Bună letinele pentru semănat“. In aceste zile colectiviștii din Che­­vereșul­ Mare muncesc din zori și pî­­nă-n noapte pentru a termina cu re­coltatul porumbului, cu transportul știuleților la magazii și la pătulele colectivei. După miezul nopții, co­lectiviștii organizați pe echipe și bri­găzi, eliberează terenul de coconi pe care-l duc la marginea tarlalelor. Fie­care brigadă dispune de 15 atelaje ca­re sunt folosite ziua și noaptea la transporturi. Munca este în așa fel organizată, incit ziua se recoltează pe parcele, pe echipe iar noaptea se eli­berează terenul. Pe urmă vin tracto­riștii care efectuează arăturile, gră­­pează și pregătesc terenul pentru însă­mînțări. Avînd 5 semănători SU-29, discuri, doi tăvălugi metalici, grape, ne-am planificat să terminăm cu însămînța­­tul în 10 zile lucrătoare. ION RÎMNEANȚU președintele G.A.C. Chevereșul-Mare ing. agronom ADAM WILLKOMM Scrisoare din Chevereșul-Mare Cu planul depășit Desfășurînd larg întrecerea socialistă, muncitorii, de la I.R.I.L. „Progresul“ din Arad, au dobîndit suc­cese de seamă. Lună de lună și trimestru de trimestru, planul de producție a fost depășit. La data de 20 septembrie a.c. acest colectiv de muncă își depășise pla­nul de producție pe cele nouă luni cu 6,5 la sută. De asemenea, au fost înregistrate succese și în direcția îmbunătățirii calității produselor. Peste 3.000 garnituri de mobilă Pe prim plan calitatea 30.000 perechi de încălțăminte constituie o parte din producția Uzinelor de încălțăminte „Banatul" din Timișoara. Este doar numărul de perechi de încălțăminte pe care harnicul colectiv l-a realizat peste plan, de la începutul anului pînă în prezent. în acest an, la uzină, s-au confecționat 96 modele de încălțăminte bărbătească și de copii. Merită, de ase­menea subliniat că din 100 perechi, 97 sînt de calitatea întîi. „Săptămîna poeziei” Zilnic, magazinul de mobilă din Sînnicolaul- Mare este vizitat de nu­meroși cumpărători. Lu­crătorii de aici se stră­duiesc să aprovizioneze unitatea cu diferite ti­puri de garnituri, pre­cum și o bună deservire a clienților. De la în­ceputul anului și pînă acum, la acest magazin au fost vîndute, în rate peste 3.000 garnituri de mobilă. GH. NEGRICIOIU Astăzi începe în întreaga țară Săp­tămâna poeziei, manifestare literară ce tinde să devină o frumoasă tradiție a culturii noastre noi, în prima săptă- Prima emisiune —•" „Aici stația de radio-amplifi­­care. Transmitem prima emisiune.“ s-a auzit în difuzoare vocea crainicu­lui de la școala medie din Anina, în acea zi, elevii au avut o surpriză plăcută. Au primit în dar de la frații lor mai mari — elevi ai cursului se­ral — o stație de radioficare. Ea a fost construită în întregime de mem­brii cercului de fizică aplicată sub îndrumarea tovarășului Ion Fiat, ra­dioamator. Cu prilejul primei emisiuni, condu­cerea școlii a felicitat pe construc­tori și a urat tuturor elevilor succese la învățătură. (prof. GHEORGHE CĂPITAN), lună a lunii octombrie în orașele pa­triei și în localitățile în care s-au năs­cut marii poeți ai poporului nostru au loc manifestări de masă, cu participa­rea scriitorilor generațiilor vîrstnice și a celor tineri, în regiunea Banat manifestările Săp­tămânii poeziei încep cu o șezătoare li­terară la Arad. Vor urma altele, la care își vor da contribuția poeții Mar­cel Breslașu, Nichita Stănescu, Ștefan Iureș, iar dintre poeții din regiunea noastră Al. Jebeleanu, Haralambie Țu­gui, Franyo Zoltán, Vladimir Ciocov, Franz Liebhard, Endre Károly, George Suru, Damian Ureche, Lucian Bure­­riu și alții. Două manifestări aparte vor fi de asemenea șezătorile din comuna Beci­­cherecul-Mic, locul de origine al fabu­listului înaintaș Dimitrie Țichindeal și de la Lenauheim, unde s-a născut poe­tul Nikolaus Lenau. Vor avea loc șe­zători și la Timișoara, Reșița și Șiria. Fabrica „Dermatina“ din Timișoara. (Aspect parțial). c8Sscutie yftilis Proiectanți constructori și locatari Printre noile blocuri ridicate în ulti­mii ani la Timișoara se află și cel din biv. Republicii nr. 10. Este una din­tre clădirile frumoase din orașul nos­tru. Proiectanții au dat celor 8 etaje ale blocului o notă arhitectonică deo­sebită care incintă ochiul, stilul lui încadrîndu-se totodată în ansamblul clădirilor vecine, întocmind proiectul proiectanții au căutat să de execuție, realizeze o repartizare judicioasă a suprafeței lo­cuibile, a celei din bucătării, băi, co­ridoare etc. Gradul de confort este a­­sigurat și prin utilizarea unor mate­riale noi la lucrările de pardoseli, izolatori termici finisaj, la și fonici etc. Aceste proprietăți ale noii clădiri au fost apreciate de beneficiar cu pri­lejul recepționării blocului. Au trecut mai bine de 8 luni de cînd la blocul de pe strada Republicii nr. 10 au apărut primele flori la bal­coane, semn că noile apartamente își primiseră locatarii. De atunci și pînă astăzi locatarii de aici au început să se cunoască, au inițiat diferite acțiuni pentru înfrumusețarea blocului. Zilele acestea, și-au dat întîlnire la o masă rotundă proiectantul, construc­torii și locatarii. Scopul întîlnirii : pă­rerea noilor gazde despre proiectare și execuție. Din această discuție toți au avut de învățat. Iată pe scurt ce s-a spus cu acest prilej: Ing. CAROL TESLER, responsabi­lul comitetului de bloc : „Am vizitat mai multe apartamente în care locuiesc colegi de-ai mei și tovarăși de muncă. Peste tot am văzut interesul pe care și l-au dat atît proiectantul, cît și con­structorul pentru a pune la dispoziția oamenilor muncii, apartamente confor­tabile, frumoase și spațioase. După părerea mea, blocul nostru merită din plin calificativul bun primit cu ocazia recepționării. Dar, ca la orice con­strucție — și mai ales la locuințe, unde, de obicei oamenii sînt mai pre­tențioși — în timpul execuției au fost scăpate din vedere cîteva lucruri, iar o parte din neajunsuri au apărut după darea blocului în folosință. Se ridic aici pentru că unele pot fi luate în considerare la viitoarele construcții, iar altele se pot remedia și la blocul nostru. De pildă, ușile de la intrare în bloc nu se mai închid cu destulă ușu­rință. Geamurile de la casa scărilor ar trebui chituite, întrucît atunci cînd bate un vînt mai puternic ele cad și se sparg, iar cînd plouă apa pătrunde printre geam și ramă și se pereți. Ar fi bine dacă s-ar scurge pe acoperi­șurile de aerisire, pentru ca atunci cînd plouă să nu mai pătrundă apă în interiorul clădirii“. CONSTANTIN COMAROSCHI, elec­tromecanic la telefoane, locatar : „Pro­iectarea apartamentelor este foarte reușită, fiecare lucru își are locul lui în camere. Baia și bucătăria sunt co­respunzătoare și bine dispuse, finisa­jul și aranjarea instalațiilor sanitare executate corespunzător. Mai sunt însă și unele neajunsuri. De exemplu, cînd dai drumul la apă din vană, aceasta inundă baia dacă nu ești atent, pen­tru că sifonul de scurgere este mai sus. Pe acoperiș s-au pus plăci, dar între ele nu s-a pus nici un fel de liant, ceea ce duce pe timp ploios sau în iarnă la infiltrări de apă, ceea ce produce neajunsuri locatarilor. Nici liftul nu funcționează cum trebuie, defectîndu-se adesea. I.L.L. de pe lin­gă sfatul popular orășenesc, proprieta­rul acestui bloc, nu are o echipă de oameni specializată în întreținerea și repararea curentă a acestora. Automa­tele de la lumina scărilor se defectea­ză și ele des. în ceea ce privește pro­iectarea, cred că uscătoria este mult prea mică. Spălătoria nu funcționează din lipsa cazanelor în care să se fiar­­ ă. TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) *r,,,,,,,,r,lfirtf*rtiirrriiiiririiriii/tfrtirrrftrffrtttiiriniritiirifiririiriimrtiFitiiiriiiiirtrifirrfitiiitiiiiiirmiiiitttt ntutnt1n rrn tunat r ut r tun iiiiiirrrriiriutrF n rnrimrrtTiiiirirrrrrrirnwritirririTrTiirirrrtiirTrrr//iirtirtrrrirtrtriinnrrtiitiriiirrrri rrrwirirrTrirririiimiiiiiirtiirrriiiriiifirirrriirrtiit + Toată grija depozitării Zile hotărîtoare pentru strîngerea și depozitarea porumbului și a altor cul­turi tîrzii de toamnă. La gospodăria agricolă colec­tivă din comuna Biled, de rure exemplu, zeci de că­suni mobilizate la transportul de pe cîmp­ia porumbului pătulele gospodăriei unde este de­pozitat cu grijă. Muncind cu sîrg de dimineață și pî­nă noaptea tîrziu, harnicii colectiviști de aici au reușit să recolteze porumbul boa­­be de pe mai bine de ju­mătate din cele 907 ha, în fotografia din stingă un aspect de la depozita­rea porumbului. Terminarea colectiviză­rii agriculturii a dus la sporirea producției agri­cole și în zona de deal. Acest lucru îl dovedește și­ faptul că vechile spații ale pătulelor din gospodă­ria agricolă colectivă din satul Cîrpa, aparțină­tor de comuna Buchin, nu mai pot face față pro­ducției sporite de porumb. porumbului Pentru ca producția din a­­cest an să fie înmagazina­tă în bune condiții, consi­liul de conducere al gos­podăriei (președinte tov. Nicolae Cristescu), s-a pre­ocupat de construirea de pătule noi necesare înma­­gazinării porumbului. în prezent, pe lîngă vechile pătule au mai fost con­struite altele două, avînd fiecare o capacitate de 20 vagoane, în fotografia de jos colectiviștii grăbind ter­minarea noilor pătule. Noul an universitar A­stăzi, 1 octombrie, profesorii și studenții din centrul universi­tar Timișoara încep un nou an de în­­vățămînt. Universitatea și cele patru institute superioare din orașul nostru — politehnic, agronomic, pedagogic, de medicină — cunosc din nou atmosfera de sărbătoare, entuziasm și optimism ce caracterizează începuturile activi­tății instructiv-educative, întorși din­­tr-o vacanță petrecută cu folos, după o odihnă în care șederea în tabere de la munte și mare le-a fortificat organis­mul — tinerii studenți sunt dornici să-și reafirme dragostea de învățătu­ră. Sînt acum mai numeroși decît în anul școlar trecut : peste 9.700, cu 1.500 mai mulți decît în anul de în­vățământ 1962—1963. Numai Insti­tutul politehnic numără 4.860 de stu­denți, cu 872 mai mulți decît în anul trecut. De departe sîntem de începu­tul modest de acum vreo patru decenii, cînd, din efortul și dragostea de pa­trie și popor a unor profesori și oa­meni de știință, s-au pus bazele Școlii politehnice din Timișoara, sfidînd in­diferența sau șicanele autorităților burghezo-moșierești. Astăzi, la Timi­șoara este creat, datorită grijii partidu­lui clasei muncitoare, în condițiile priel­nice înfloririi științei și culturii, asigu­rate de puterea populară, un centru universitar bine dezvoltat, al IV-lea ca mărime al țării, în care Universitatea își reîncepe al doilea an de învățămînt. Și de unde în 1938 Școala politehnică timișoreană număra 260 de studenți înscriși, astăzi, această cifră nu repre­zintă nici numărul cadrelor didactice — ajuns aproape la 600 — care se îngrijesc de instruirea și educarea celor 4.860 de studenți. Grija pentru con­dițiile de viață și studiu ale tineretului din facultăți se reflectă și prin noile localuri date în folosință, prin conti­nua dotare cu utilaje și aparatură dida­stico-științifică a facultăților. Va­loarea investițiilor în aceste scopuri atinge în ultimii doi ani­ suma de 5 milioane lei, sumă care reiese deplin în evidență dacă se compară cu aceea de 1,5 milioane, cît era în 1944, „zestrea“ întregului inventar al Școlii politeh­nice . La toate acestea se adaugă noi laboratoare, săli de cursuri, biblioteci și săli de lectură, cămine și cantine — care oferă condiții minunate de în­vățătură și viață, puse de partid și guvern la îndemîna fiilor oamenilor muncii, cărora li s-au deschis larg por­țile facultăților. Așezat pe o asemenea bază și con­­ducîndu-se după principiile științifice cele mai înaintate, după principiile marxism-leninismului, învățămîntul su­perior are asigurate condițiile pentru a îndeplini cu succes sarcina de răspun­dere de creare a specialiștilor econo­miei și culturii noastre. La Timișoara, cele 1.200 de cadre didactice — pro­fesori, conferențiari, lectori, asistenți — multe cu înalt prestigiu științific, vor desfășura o intensă activitate, care să aibă ca rezultat și în acest an, aprofundarea pregătirii studenților, educarea lor în spiritul moralei socia­liste, a dragostei nețărmurite față de patrie și partid. Se impune ca în cursuri să fie cuprinse cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii care să-i înarmeze pe studenți în munca prac­tică, însușindu-și știința, studenții noștri sunt chemați să-și însușească ba­zele marxism-leninismului, să devină cetățeni conștienți și înflăcărați ai scumpei noastre patrii, la a cărei edi­ficare socialistă vor contribui și ei, în economie sau cultură, în fabrici, școli, pe ogoare sau pe frontul apărării sănă­tății, unde vor lucra ca specialiști, după absolvirea anilor de studii. Inten­­sificînd activitatea lor educativă, co­mitetul de partid al centrului univer­sitar, organizațiile de partid din facul­tăți, sub îndrumarea lor, organizațiile de tineret (U.T.M. și Asociațiile stu­dențești) vor aduce o valoroasă con­tribuție la formarea pe băncile, în la­boratoarele institutelor a noii intelec­tualități a epocii noastre, intelectuali­tate a unei înalte culturi — la nivelul științei mondiale — și însuflețită de crezul înalt al clasei muncitoare, de morala ei. Organizațiilor de partid din facultăți le revine de asemenea sarcina de răspundere de a milita alături de conducerile institutelor, pentru propă­șirea continuă a învățămîntului nostru superior, pentru promovarea noului în munca universitară, pentru perfec­ționarea metodelor de predare și a legăturii cu practica. Pe de altă parte, combaterea rutinei, a unor mentalități înguste, a unor recrudescențe ale ca­rierismului și ale obiectivismului tre­buie să găsească replica trează și fer­mă a lucrătorilor din institute, mili­tanți pe tărîm ideologic ; organizațiile de partid sînt datoare a contribui la pregătirea ideologică a cadrelor știin­țifice, propagînd în rîndul lor ideile materialismului dialectic și istoric, înarmîndu-le în lupta cu ideologia burgheză perimată. în pragul noului an universitar, poporul nostru muncitor adresează ca­drelor didactice și studenților deplin succes în munca lor, urîndu-le să urce noi trepte către cucerirea științei, spre folosul patriei socialiste ! TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-DUN, Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU ȘAO-ȚI, Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU­DE, Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI, Premierului Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Rom­­al­ne, al poporului romín și al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chi­nez, guvernului Republicii Populare Chineze și, întregului popor chinez feli­citări cordiale cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările importante ob­ținute prin munca sa creatoare de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze, în opera de construire a socialismului, de ridicare a nivelului său material și cultural. Dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, statornicite între Re­publica Populară Romînă și Republica Populară Chineză, este în interesul ambelor popoare, al întăririi unității și coeziunii marii comunități a ță­rilor socialiste și al păcii în lumea întreagă. în ziua acestei mari sărbători urăm poporului frate chinez noi succese în opera de făurire a vieții noi, socialiste. Trăiască prietenia și colaborarea dintre poporul român și poporul chinez ! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne

Next