Drapelul Roşu, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 5829-5855)
1963-10-01 / nr. 5829
LA Anul XX, nr. 5829 Ä Marți, 1 octombrie 1963 “ 4 pagini 20 de bani E Insămînțările de toamnă . Fertilizează solul La gospodăria agricolulă colectivă din comuna ■” Darova, raionul Lugoj, colectiviștii de inginerul îndrumați agronomi Iosif Weiss, au fertilizat o suprafață de 200 ha cu gunoi de grajd, ■» revenind la hectar cîte TM 20 tone. în prezent, pe terenurile mai slab productive, un număr de 200 de căruțe transportă amendamente care au fost administrate pe o suprafață de 40 ha. ■ Pînă în prezent au fost împrăștiate pe cîmp 200 _______ tone amendamente, urmînd să se mai transporte în continuare încă 100 tone de amendamente calcaroase. De asemenea, o suprafață de 15 ha a fost îngrășată „prin tîrlire“ cu 2.500 oi, suprafață care a fost arată și pregătită pentru a fi însămînțată cu grîu. A început semănatul grîului Asigurînd din vreme terenul pentru semănatul culturilor de toamnă, colectiviștii din raionul Sînnicolaul-Mare execută în aceste zile concomitent cu lucrările de stringere a recoltelor tîrzii și însămînțările. Pînă în seara zilei de 29 septembrie, gospodăriile agricole colective din raion au semănat 2.507 ha orz de toamnă (70 la sută din plan). Un număr de 15 G.A.C. printre care Satchinez, Variaș, Saravaie, Comloșul-Mare au și terminat însămînțatul acestei culturi. Urmînd indicațiile inginerilor agronomi un număr de 7 gospodării colective au trecut zilele acestea la semănatul griului, lucrare care s-a și făcut pe 271 ha. Printre primii care au ieșit la semănatul grîului se află colectiviștii din Satchinez cu 74 ha, Valcani cu 60 ha, Igriș cu 40 ha etc. (I. SBÎRCIOG). ★ După ce au terminat însămințatul orzului și secarei pentru boabe și pentru masă verde pe cele 120 ha planificate, colectiviștii din comuna Pîncota, raionul Arad, sprijiniți de mecanizatorii de la S.M.T. Aradul-Nou, au trecut cu forțe sporite la semănatul grîului. Pînă acum ei au însămînțat griul pe o tarla de 66 ha. Zilele acestea semănatul grîului continuă de zor și pe alte tarlale unde terenul a fost pregătit din timp. ★ Și colectiviștii din comuna Lățunaș, raionul Oravița au început printre primii semănatul grîului pe cele 400 ha planificate. în prima zi de lucru ei au semănat cu grîu 20 ha. Avînd teren pregătit, sămînță condiționată și tratată, colectiviștii de aici continuă lucrările cu patru semănători. (I. MORARU, corespondent). ★ Așa după cum ne informează inginerul Traian Chira, semănatul grîului a început și la gospodăria colectivă din Mașloc, raionul Lipova unde s-au semănat primele 48 hectare. + în gospodăriile colective din raionul Oravița colectiviștii au început de cîteva zile însămînțarea grîului. La Vărădia, Ciuchici, Comorîște au fost însămînțate suprafețe cuprinse între 30 și 60 de hectare. (MARIA RĂCHITOVAN, corespondentă). Pregătirile noastre Cultura griului în gospodăria colectivă din comuna Chevereșul Mare va ocupa și în acest an cea mai mare suprafață : 690 ha. Acest lucru, datorită condițiilor pedoclimatice favorabile culturii griului, ne și în anul viitor Pentru a obțiproducții sporite de grîu, e nevoie însă să se ia o seamă de măsuri pregătitoare, care să ne permită să începem însămînțatul la timp și în condiții agrotehnice corespunzâtoa _______ re. Astfel, în aceste zile zorim cu, lucrarea de recoltat a porumbului , se taie și se leagă cocenii, care sînt apoi transportați cu atelajele la capătul tarlalelor, eliberîndu-se imediat terenul pentru ca mecanizatorii să execute arături pentru însămînțări. Pînă în prezent, mecanizatorii din brigada nr. 13 de la S.M.T. Remetea Mare au și făcut arături de însămînțări pe o suprafață de mai bine de 400 ha. Din cele 12 tractoare, 6 lucrează atît ziua cît și noaptea la arat. Ținînd seamă de faptul că îngrășămintele chimice și naturale administrate pe ogoare contribuie în foarte mare măsură la obținerea unor producții sporite, noi am trecut la fertilizarea solului. De exemplu, pe o suprafață de 300 ha am aplicat superfosfat, revenind la ha cîte 200 kg. Gospodăria dispune în prezent de încă 60 tone superfosfat ce se vor aplica pe alte suprafețe. O altă suprafață de 20 ha, mai puțin fertilă, am îngrășat-o cu 500 tone gunoi de grajd, iar 50 ha au fost tîrlite cu 4.500 de oi. Pe baza comportării în cultură soiurilor de grîu cultivate, am stabilit soiurile ce urmează a fi însămînțate și după ce plante premergătoare. De exemplu, 150 ha din soiul de grîu Bezostaia vor fi semănate după trifoliene, unde terenul este deja arat și grăpat. 100 ha din soiul „301“ se vor semăna după floarea-soarelui, iar restul de suprafață se va semăna după porumb boabe și sfeclă de zahăr. A fost pregătită, condiționată și tratată cu „aldrin“ întreaga cantitate de 145 tone grîu necesară însămînțărilor de toamnă. Am trimis probe de Semințe la laborator pentru controlul calității, primind butoșii cu mențiunea „Bună letinele pentru semănat“. In aceste zile colectiviștii din Chevereșul Mare muncesc din zori și pînă-n noapte pentru a termina cu recoltatul porumbului, cu transportul știuleților la magazii și la pătulele colectivei. După miezul nopții, colectiviștii organizați pe echipe și brigăzi, eliberează terenul de coconi pe care-l duc la marginea tarlalelor. Fiecare brigadă dispune de 15 atelaje care sunt folosite ziua și noaptea la transporturi. Munca este în așa fel organizată, incit ziua se recoltează pe parcele, pe echipe iar noaptea se eliberează terenul. Pe urmă vin tractoriștii care efectuează arăturile, grăpează și pregătesc terenul pentru însămînțări. Avînd 5 semănători SU-29, discuri, doi tăvălugi metalici, grape, ne-am planificat să terminăm cu însămînțatul în 10 zile lucrătoare. ION RÎMNEANȚU președintele G.A.C. Chevereșul-Mare ing. agronom ADAM WILLKOMM Scrisoare din Chevereșul-Mare Cu planul depășit Desfășurînd larg întrecerea socialistă, muncitorii, de la I.R.I.L. „Progresul“ din Arad, au dobîndit succese de seamă. Lună de lună și trimestru de trimestru, planul de producție a fost depășit. La data de 20 septembrie a.c. acest colectiv de muncă își depășise planul de producție pe cele nouă luni cu 6,5 la sută. De asemenea, au fost înregistrate succese și în direcția îmbunătățirii calității produselor. Peste 3.000 garnituri de mobilă Pe prim plan calitatea 30.000 perechi de încălțăminte constituie o parte din producția Uzinelor de încălțăminte „Banatul" din Timișoara. Este doar numărul de perechi de încălțăminte pe care harnicul colectiv l-a realizat peste plan, de la începutul anului pînă în prezent. în acest an, la uzină, s-au confecționat 96 modele de încălțăminte bărbătească și de copii. Merită, de asemenea subliniat că din 100 perechi, 97 sînt de calitatea întîi. „Săptămîna poeziei” Zilnic, magazinul de mobilă din Sînnicolaul- Mare este vizitat de numeroși cumpărători. Lucrătorii de aici se străduiesc să aprovizioneze unitatea cu diferite tipuri de garnituri, precum și o bună deservire a clienților. De la începutul anului și pînă acum, la acest magazin au fost vîndute, în rate peste 3.000 garnituri de mobilă. GH. NEGRICIOIU Astăzi începe în întreaga țară Săptămâna poeziei, manifestare literară ce tinde să devină o frumoasă tradiție a culturii noastre noi, în prima săptă- Prima emisiune —•" „Aici stația de radio-amplificare. Transmitem prima emisiune.“ s-a auzit în difuzoare vocea crainicului de la școala medie din Anina, în acea zi, elevii au avut o surpriză plăcută. Au primit în dar de la frații lor mai mari — elevi ai cursului seral — o stație de radioficare. Ea a fost construită în întregime de membrii cercului de fizică aplicată sub îndrumarea tovarășului Ion Fiat, radioamator. Cu prilejul primei emisiuni, conducerea școlii a felicitat pe constructori și a urat tuturor elevilor succese la învățătură. (prof. GHEORGHE CĂPITAN), lună a lunii octombrie în orașele patriei și în localitățile în care s-au născut marii poeți ai poporului nostru au loc manifestări de masă, cu participarea scriitorilor generațiilor vîrstnice și a celor tineri, în regiunea Banat manifestările Săptămânii poeziei încep cu o șezătoare literară la Arad. Vor urma altele, la care își vor da contribuția poeții Marcel Breslașu, Nichita Stănescu, Ștefan Iureș, iar dintre poeții din regiunea noastră Al. Jebeleanu, Haralambie Țugui, Franyo Zoltán, Vladimir Ciocov, Franz Liebhard, Endre Károly, George Suru, Damian Ureche, Lucian Bureriu și alții. Două manifestări aparte vor fi de asemenea șezătorile din comuna Becicherecul-Mic, locul de origine al fabulistului înaintaș Dimitrie Țichindeal și de la Lenauheim, unde s-a născut poetul Nikolaus Lenau. Vor avea loc șezători și la Timișoara, Reșița și Șiria. Fabrica „Dermatina“ din Timișoara. (Aspect parțial). c8Sscutie yftilis Proiectanți constructori și locatari Printre noile blocuri ridicate în ultimii ani la Timișoara se află și cel din biv. Republicii nr. 10. Este una dintre clădirile frumoase din orașul nostru. Proiectanții au dat celor 8 etaje ale blocului o notă arhitectonică deosebită care incintă ochiul, stilul lui încadrîndu-se totodată în ansamblul clădirilor vecine, întocmind proiectul proiectanții au căutat să de execuție, realizeze o repartizare judicioasă a suprafeței locuibile, a celei din bucătării, băi, coridoare etc. Gradul de confort este asigurat și prin utilizarea unor materiale noi la lucrările de pardoseli, izolatori termici finisaj, la și fonici etc. Aceste proprietăți ale noii clădiri au fost apreciate de beneficiar cu prilejul recepționării blocului. Au trecut mai bine de 8 luni de cînd la blocul de pe strada Republicii nr. 10 au apărut primele flori la balcoane, semn că noile apartamente își primiseră locatarii. De atunci și pînă astăzi locatarii de aici au început să se cunoască, au inițiat diferite acțiuni pentru înfrumusețarea blocului. Zilele acestea, și-au dat întîlnire la o masă rotundă proiectantul, constructorii și locatarii. Scopul întîlnirii : părerea noilor gazde despre proiectare și execuție. Din această discuție toți au avut de învățat. Iată pe scurt ce s-a spus cu acest prilej: Ing. CAROL TESLER, responsabilul comitetului de bloc : „Am vizitat mai multe apartamente în care locuiesc colegi de-ai mei și tovarăși de muncă. Peste tot am văzut interesul pe care și l-au dat atît proiectantul, cît și constructorul pentru a pune la dispoziția oamenilor muncii, apartamente confortabile, frumoase și spațioase. După părerea mea, blocul nostru merită din plin calificativul bun primit cu ocazia recepționării. Dar, ca la orice construcție — și mai ales la locuințe, unde, de obicei oamenii sînt mai pretențioși — în timpul execuției au fost scăpate din vedere cîteva lucruri, iar o parte din neajunsuri au apărut după darea blocului în folosință. Se ridic aici pentru că unele pot fi luate în considerare la viitoarele construcții, iar altele se pot remedia și la blocul nostru. De pildă, ușile de la intrare în bloc nu se mai închid cu destulă ușurință. Geamurile de la casa scărilor ar trebui chituite, întrucît atunci cînd bate un vînt mai puternic ele cad și se sparg, iar cînd plouă apa pătrunde printre geam și ramă și se pereți. Ar fi bine dacă s-ar scurge pe acoperișurile de aerisire, pentru ca atunci cînd plouă să nu mai pătrundă apă în interiorul clădirii“. CONSTANTIN COMAROSCHI, electromecanic la telefoane, locatar : „Proiectarea apartamentelor este foarte reușită, fiecare lucru își are locul lui în camere. Baia și bucătăria sunt corespunzătoare și bine dispuse, finisajul și aranjarea instalațiilor sanitare executate corespunzător. Mai sunt însă și unele neajunsuri. De exemplu, cînd dai drumul la apă din vană, aceasta inundă baia dacă nu ești atent, pentru că sifonul de scurgere este mai sus. Pe acoperiș s-au pus plăci, dar între ele nu s-a pus nici un fel de liant, ceea ce duce pe timp ploios sau în iarnă la infiltrări de apă, ceea ce produce neajunsuri locatarilor. Nici liftul nu funcționează cum trebuie, defectîndu-se adesea. I.L.L. de pe lingă sfatul popular orășenesc, proprietarul acestui bloc, nu are o echipă de oameni specializată în întreținerea și repararea curentă a acestora. Automatele de la lumina scărilor se defectează și ele des. în ceea ce privește proiectarea, cred că uscătoria este mult prea mică. Spălătoria nu funcționează din lipsa cazanelor în care să se fiar ă. TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) *r,,,,,,,,r,lfirtf*rtiirrriiiiririiriii/tfrtirrrftrffrtttiiriniritiirifiririiriimrtiFitiiiriiiiirtrifirrfitiiitiiiiiirmiiiitttt ntutnt1n rrn tunat r ut r tun iiiiiirrrriiriutrF n rnrimrrtTiiiirirrrrrrirnwritirririTrTiirirrrtiirTrrr//iirtirtrrrirtrtriinnrrtiitiriiirrrri rrrwirirrTrirririiimiiiiiirtiirrriiiriiifirirrriirrtiit + Toată grija depozitării Zile hotărîtoare pentru strîngerea și depozitarea porumbului și a altor culturi tîrzii de toamnă. La gospodăria agricolă colectivă din comuna Biled, de rure exemplu, zeci de căsuni mobilizate la transportul de pe cîmpia porumbului pătulele gospodăriei unde este depozitat cu grijă. Muncind cu sîrg de dimineață și pînă noaptea tîrziu, harnicii colectiviști de aici au reușit să recolteze porumbul boabe de pe mai bine de jumătate din cele 907 ha, în fotografia din stingă un aspect de la depozitarea porumbului. Terminarea colectivizării agriculturii a dus la sporirea producției agricole și în zona de deal. Acest lucru îl dovedește și faptul că vechile spații ale pătulelor din gospodăria agricolă colectivă din satul Cîrpa, aparținător de comuna Buchin, nu mai pot face față producției sporite de porumb. porumbului Pentru ca producția din acest an să fie înmagazinată în bune condiții, consiliul de conducere al gospodăriei (președinte tov. Nicolae Cristescu), s-a preocupat de construirea de pătule noi necesare înmagazinării porumbului. în prezent, pe lîngă vechile pătule au mai fost construite altele două, avînd fiecare o capacitate de 20 vagoane, în fotografia de jos colectiviștii grăbind terminarea noilor pătule. Noul an universitar Astăzi, 1 octombrie, profesorii și studenții din centrul universitar Timișoara încep un nou an de învățămînt. Universitatea și cele patru institute superioare din orașul nostru — politehnic, agronomic, pedagogic, de medicină — cunosc din nou atmosfera de sărbătoare, entuziasm și optimism ce caracterizează începuturile activității instructiv-educative, întorși dintr-o vacanță petrecută cu folos, după o odihnă în care șederea în tabere de la munte și mare le-a fortificat organismul — tinerii studenți sunt dornici să-și reafirme dragostea de învățătură. Sînt acum mai numeroși decît în anul școlar trecut : peste 9.700, cu 1.500 mai mulți decît în anul de învățământ 1962—1963. Numai Institutul politehnic numără 4.860 de studenți, cu 872 mai mulți decît în anul trecut. De departe sîntem de începutul modest de acum vreo patru decenii, cînd, din efortul și dragostea de patrie și popor a unor profesori și oameni de știință, s-au pus bazele Școlii politehnice din Timișoara, sfidînd indiferența sau șicanele autorităților burghezo-moșierești. Astăzi, la Timișoara este creat, datorită grijii partidului clasei muncitoare, în condițiile prielnice înfloririi științei și culturii, asigurate de puterea populară, un centru universitar bine dezvoltat, al IV-lea ca mărime al țării, în care Universitatea își reîncepe al doilea an de învățămînt. Și de unde în 1938 Școala politehnică timișoreană număra 260 de studenți înscriși, astăzi, această cifră nu reprezintă nici numărul cadrelor didactice — ajuns aproape la 600 — care se îngrijesc de instruirea și educarea celor 4.860 de studenți. Grija pentru condițiile de viață și studiu ale tineretului din facultăți se reflectă și prin noile localuri date în folosință, prin continua dotare cu utilaje și aparatură didastico-științifică a facultăților. Valoarea investițiilor în aceste scopuri atinge în ultimii doi ani suma de 5 milioane lei, sumă care reiese deplin în evidență dacă se compară cu aceea de 1,5 milioane, cît era în 1944, „zestrea“ întregului inventar al Școlii politehnice . La toate acestea se adaugă noi laboratoare, săli de cursuri, biblioteci și săli de lectură, cămine și cantine — care oferă condiții minunate de învățătură și viață, puse de partid și guvern la îndemîna fiilor oamenilor muncii, cărora li s-au deschis larg porțile facultăților. Așezat pe o asemenea bază și conducîndu-se după principiile științifice cele mai înaintate, după principiile marxism-leninismului, învățămîntul superior are asigurate condițiile pentru a îndeplini cu succes sarcina de răspundere de creare a specialiștilor economiei și culturii noastre. La Timișoara, cele 1.200 de cadre didactice — profesori, conferențiari, lectori, asistenți — multe cu înalt prestigiu științific, vor desfășura o intensă activitate, care să aibă ca rezultat și în acest an, aprofundarea pregătirii studenților, educarea lor în spiritul moralei socialiste, a dragostei nețărmurite față de patrie și partid. Se impune ca în cursuri să fie cuprinse cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii care să-i înarmeze pe studenți în munca practică, însușindu-și știința, studenții noștri sunt chemați să-și însușească bazele marxism-leninismului, să devină cetățeni conștienți și înflăcărați ai scumpei noastre patrii, la a cărei edificare socialistă vor contribui și ei, în economie sau cultură, în fabrici, școli, pe ogoare sau pe frontul apărării sănătății, unde vor lucra ca specialiști, după absolvirea anilor de studii. Intensificînd activitatea lor educativă, comitetul de partid al centrului universitar, organizațiile de partid din facultăți, sub îndrumarea lor, organizațiile de tineret (U.T.M. și Asociațiile studențești) vor aduce o valoroasă contribuție la formarea pe băncile, în laboratoarele institutelor a noii intelectualități a epocii noastre, intelectualitate a unei înalte culturi — la nivelul științei mondiale — și însuflețită de crezul înalt al clasei muncitoare, de morala ei. Organizațiilor de partid din facultăți le revine de asemenea sarcina de răspundere de a milita alături de conducerile institutelor, pentru propășirea continuă a învățămîntului nostru superior, pentru promovarea noului în munca universitară, pentru perfecționarea metodelor de predare și a legăturii cu practica. Pe de altă parte, combaterea rutinei, a unor mentalități înguste, a unor recrudescențe ale carierismului și ale obiectivismului trebuie să găsească replica trează și fermă a lucrătorilor din institute, militanți pe tărîm ideologic ; organizațiile de partid sînt datoare a contribui la pregătirea ideologică a cadrelor științifice, propagînd în rîndul lor ideile materialismului dialectic și istoric, înarmîndu-le în lupta cu ideologia burgheză perimată. în pragul noului an universitar, poporul nostru muncitor adresează cadrelor didactice și studenților deplin succes în munca lor, urîndu-le să urce noi trepte către cucerirea științei, spre folosul patriei socialiste ! TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-DUN, Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU ȘAO-ȚI, Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIUDE, Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI, Premierului Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romalne, al poporului romín și al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, guvernului Republicii Populare Chineze și, întregului popor chinez felicitări cordiale cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările importante obținute prin munca sa creatoare de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze, în opera de construire a socialismului, de ridicare a nivelului său material și cultural. Dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, statornicite între Republica Populară Romînă și Republica Populară Chineză, este în interesul ambelor popoare, al întăririi unității și coeziunii marii comunități a țărilor socialiste și al păcii în lumea întreagă. în ziua acestei mari sărbători urăm poporului frate chinez noi succese în opera de făurire a vieții noi, socialiste. Trăiască prietenia și colaborarea dintre poporul român și poporul chinez ! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne