Drapelul Roşu, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 5856-5881)

1963-11-01 / nr. 5856

X Anul XX, nr. 5856 Vineri, 1 noiembrie 1963 îndrumare permanentă a activității sindicatului Secțiile întreprinderii „7 Noiembrie" din Arad cunosc însuflețirea specifică zilelor de întrecere pentru o produc­ție ritmică și de calitate superioară. în primele luni ale anului întrecerea socialistă nu era organizată temeinic. Adunările generale ale grupelor sindi­cale nu-și atingeau, de multe ori, sco­pul deoarece nu erau orientate în di­recția antrenării colectivelor de muncă la acțiuni concrete, menite să ducă la buna desfășurare a procesului de pro­ducție. Comitetul de partid a sesizat la timp aceste slăbiciuni și a trecut la îmbunătățirea metodelor de îndrumare a activității comitetului sindicatului, ajutîndu-l să-și pună în centrul activi­tății sale îndeplinirea sarcinilor de producție ce revin întreprinderii, orga­nizarea temeinică a întrecerii socialiste și a adunărilor generale ale grupelor sindicale. Metodele de îndrumare a ac­tivității sindicale au fost multiple. Ast­fel, analizînd activitatea comitetului sindicatului în ce privește organizarea întrecerii socialiste și a adunărilor ge­nerale ale grupelor sindicale, comitetul de partid a indicat formarea unui co­lectiv care să studieze amănunțit obiec­tivele întrecerii, în special în secțiile cu proces de producție continuu. Mem­brii colectivului au făcut propuneri fo­lositoare în legătură cu urmărirea ca­lității produselor, întocmirea grafice­lor de evidență pe secții și echipe etc. Pe baza recomandărilor primite, co­mitetul sindicatului și-a îmbunătățit stilul de muncă privitor la îndrumarea comitetelor și a grupelor sindicale. Ca urmare, s-a hotărît ca membrii comi­tetului sindicatului să răspundă de cîte un sector de producție unde să a­­jute și să îndrume activitatea muncito­rilor. în același timp, tovarăși din con­ducerea întreprinderii și din comitetele sindicale de secții participă la adună­rile generale ale grupelor sindicale, a­­jută la pregătirea adunărilor, la întoc­mirea referatelor și înfăptuirea propu­nerilor făcute de muncitori. Așa se prc­edează bunăoară la secția ateliere. Șefii de servicii care participă la con­sfătuirile de producție trimestriale își aduc din plin contribuția la organiza­rea și normarea muncii în secție, la aprovizionarea cu materiale etc. în organele sindicale din întreprin­dere lucrează cadre bine pregătite, cu­noscătoare ale problemelor de produc­ție și cu experiență în munca obșteas­că. Unii dintre tovarășii aleși în co­mitetul sindicatului — Remus Găicea­­nu, secretar, Adalbert Sebestyen, res­ponsabil cu protecția muncii , nu depu­neau sîrguință în îndeplinirea sarcini­lor. Discutarea în adunările de partid a muncii comuniștilor care fac parte din organele sindicale a dus la crește­rea răspunderii în îndeplinirea sarci­­­­nilor încredințate, la sesizarea lipsuri­lor și inițierea de măsuri concrete în vederea înlăturării lor. La indicația comitetului de partid comitetul sindicatului a organizat un ciclu de expuneri prin care s-a urmă­rit lărgirea orizontului politic al mem­brilor de sindicat, la cunoașterea de către aceștia a unor probleme de bază: importanța ridicării productivității muncii și factorii care influențează creșterea ei; reducerea consumului specific de materiale ; rolul grupelor sindicale în organizarea întrecerii so­cialiste. La fel de folositoare și efi­ciente s-au dovedit și alte acțiuni ale comitetului sindicatului. Prin comisia inginerilor și tehnicienilor de pildă, au fost organizate conferințe pe teme teh­nice care au avut menirea să contri­buie la informarea tehnică a muncito­rilor, să ajute colectivele în activitatea lor zilnică. S-au făcut expuneri privi­toare la linia nouă de pregătire a me­­lasei la fabrica de drojdie, li s-a vorbit despre mașinile de cernut și sortat din industria morăritului etc. Schimburile de experiență între muncitori pe tema fermentării melasei, a folosirii metode­lor de strunjire și prelucrare a meta­lelor sau a prezentării estetice a pro­duselor, au avut un rol însemnat în extinderea metodelor bune de lucru și sporirea productivității muncii. Pregătirea de cadre calificate, creș­terea neîncetată a nivelului de cunoș­tințe tehnice și profesionale a munci­torilor a intrat, de asemenea, în pre­ocuparea permanentă a comitetului sindicatului, în întreprindere au func­ționat cursuri de calificare pentru fermentatori și distilatori, de perfec­ționare a calificării sudorilor și lăcă­tușilor. Săptămînal, de „ziua ingine­rului și tehnicianului" se studiază re­vistele de specialitate, se organizează discuții pe marginea materialelor pro­puse. Aceste acțiuni îndreptate spre ri­dicarea calificării cadrelor se reflectă în participarea mai largă a muncitori­lor și tehnicienilor la perfecționarea proceselor de producție, sporirea pro­ductivității muncii și reducerea pre­țului de cost al produselor. La moară, s-a propus și efectuat schimbarea li­niei tehnologice la valturi, mărindu-se productivitatea muncii cu 12 la sută ; la ateliere s-a schimbat procesul teh­nologic de presare, sporindu-se pro­ductivitatea muncii cu 15 la sută. Ca rezultat al muncii politico-edu­cative duse în rîndul muncitorilor, co­ B. STANCIOIU (Continuare în pagina a 3-a) 4 pagini 20 de bani ARĂTURILE ADÎNCI - BAZA RECOLTELOR MARI Folosesc din plin capacitatea tractoarelor Membrii brigăzii a patra de trac­toare de la S.M.T. Cenei condusă de tov. Gheorghe Mircov ce lucrează pe ogoarele gospodăriei colective din Cărpiniș, folosind din plin capacita­tea agregatelor, au reușit să efectueze arături adinei de toamnă pe 410 ha din cele 480 ha planificate. S-a lu­crat din plin cu 7 tractoare în schim­buri prelungite și cu 6 tractoare în două schimburi. Un aport deosebit la efectuarea o­­goarelor l-au adus mecanizatorii Ni­­colae Jalbă, Vasile Frățilă și Petru Kiss. Mecanizatorii sunt sprijiniți îndea­proape de către ing. mecanic șef Ion Negreanu care se ocupă în perma­nență de folosirea din plin a tractoa­relor, de exploatarea lor rațională. (Ciosici Miroslav, dispecer la S.M.T. Cenei). Colectiviști pe tractoare Din dorința de a termina la timp arăturile adinei de toamnă, consiliul de conducere al gospodăriei colective din Dolaț, în colaborare cu conduce­rea S.M.T. a stabilit ca să organizeze schimbul I­ pe cit mai multe trac­toare. în acest scop au fost recrutați colectiviști care au mai lucrat ca trac­toriști. Printre aceștia se află tovară­șii Adam Ziegler, Petru Kulcsár și alții. Lucrind in schimburi duble și pre­lungite cu cele 4 tractoare, gospodă­ria a și reușit să efectueze arături a­­dînci pe aproape 300 ha. Pe lingă colectiviștii tractoriști un aport deosebit l-au adus la efectua­rea arăturilor tractoriștii de la S.M.T. Iacob Negel, Iacob Giel și Mihai Tomele. ȘEFUL DE ATEN­T R Cunoștința mea despre care vreau să vă povestesc se numesc Valentin Bați. Deși de statură atletică, el pare destul de timid. Asta pînă începe să vorbească despre locomotive și des­pre... lupte clasice. Pentru un nespecialist, capul de emisie — în materie de locomotive — este un dispozitiv care permite­­evacuarea aburului folosit. Pentru Valentin Bați, capul de emisie este ceva mai mult. Văzîndu-i pe meca­nici și fochiști, pe strungari și maiș­tri chinuindu-se cu neplăcerile pri­cinuite de acest cap de emisie, șe­ful atelierelor și-a dat seama că lu­­crînd la această operațiune în mod „tradițional“, n-o s-o scoată la ca­păt. S-a gîndit, s-a frămîntat, n-a dormit nopțile și pînă la urmă, a descoperit „cheia“. A întocmit cu mîna lui prototipul noului cap de emisie. — Cum ați ajuns la această idee ? Valentin Bați ridică, nedumerit, din sprîncene . — Cum adică ? Păi, n-am spus ? Cînd nu era dispozitivul acesta, a­­burul se evacua neuniform, crea un tiraj necorespunzător. Combustibilul de pe suprafața grătarului ardea in­complet, iar fochistul trebuia să in­tervină deseori, să-l împrăștie cu un cîrlig. Prin deschiderile repetate ale ușii focarului, curenții de aer rece intrau în cutia de foc, temperatura scădea, părțile componente, în spe­cial placa tubulară, se contractau și se uzau prematur. O cutie de foc, tovarășe, se evaluează la ordinul su­telor de mii! Cu noul cap de emi­sie treaba merge strună. El permite o evacuare uniformă a aburului, pre­lungește „viața“ cutiei de foc cu circa 10—15 ° Io. La centrarea vechiu­lui cap de emisie lucrau în fum și gaze arse 3 oameni; locomotiva sta­ționa ore întregi. Acum, repararea, probarea și montarea se fac de nu­mai doi oameni în maximum 17 mi­nute. Ideea despre care vorbeam s-a materializat mai întîi într-o singu­ră inovație, iar apoi în urma unei hotărîri a Direcției generale din mi­nister, a fost aplicată la peste 200 locomotive din țară. Multe lucruri interesante despre eroul reportajului le-am aflat de la tovarășii lui de muncă. Locțiitorul secretarului de partid, tovarășul Nicolae Petre : „E stăpîn pe meserie și ține la lucrul de cali­tate. Mai zic tinerii cum că e sever la controlul calitativ, dar o repara­ție verificată de el e la înălțime. E gata să facă orice ca să ușure­ze munca fizică a omului. Tovarășul Dumitru Stroe, respon­sabilul cu inovațiile: „In graiul te­legrafic al tehnicienilor a început să se spună : E un excelent inovator. Iată una : „Modificarea capetelor de abur a injectoarelor de apă la locomotivele seria 131“. înainte, ca­petele de abur erau manevrate cu o pîrghie lungă de 30 centimetri. Din cauza trepidațiilor inerente mer­sului, pîrghia căpăta un foc care în­lesnea o pierdere continuă de a­­buri. Ca urmare, locomotiva avea un număr sporit de ore de răcire în depou, iar pentru repunerea sub pre­siune se consumau cantități supli­mentare de combustibil. Dispozitivul tovarășului Ball nu numai că reduce timpul de staționare, dar asigură și o etanșeizare perfectă la capul de abur". ... Am mai vorbit și cu alți mun­citori. Cu toții îl cunoșteau, fiecare avea câte ceva de povestit. Și cum ar putea fi altfel dacă lucrează în Depoul de locomotive din Timișoara de 22 de ani ? Nici un muncitor din atelier nu uită ajutorul primit în pregătirea sa profesională, sfaturile tovărășești. Mi-a istorisit viața lui de acum și cea din urmă cu 35 de ani, în melitarea aceea de aduceri aminte, Valentin Bați a scuturat colbul de pe întîmplările trăite cu mulți ani în urmă. Tatăl lui, muncitor ceferist, murit pe cînd Valentin avea 13 ani.­­ Se îmbolnăvise de plămîni și în loc să fie internat la spital, i s-a im­pus să lucreze mai departe. Tuber­culoza s-a agravat, i-a atins ambii plămîni și asta i-a cauzat moartea. Valentin Bați n-a avut ceea ce se cheamă copilărie. De pe băncile șco­lii s-a povertit — aruncat de ne­voi — de-a dreptul în greul unei munci prea timpurii pentru vîrsta lui: la 15 ani lucra la cazangeria fostelor Ateliere C.F.R. din Timișoara. In 1931, însetat de viață, de dorin­ța de a o face mai bună, pleacă la Atelierele Grivița din Bucureși. In focul luptelor din 1933 a cunoscut muncitori înaintați, comuniști, ca­re l-au ajutat să înțeleagă mai bine viața. După greva generală, a fost concediat și atunci s-a văzut nevoit să-și cîștige pîinea în arenele de lupte clasice. Abia prin 1940 găsește din nou angajament la Atelierele C.F.R. Timișoara. Valentin Bați povestește cu mîn­­drie și pe bună dreptate, despre tro- Ing. K. WEINBERG (Continuare în pagina a 3-a) Lună de lună evidențiați 58 de echipe, un număr mare de muncitori de la „Electrometal“­Ti­­mișoara sînt antrenați în întrecerea socialistă. în perioada de pînă acum din acest an, 20 de echipe și 143 de muncitori au obținut titlul de „Evidențiați în întrecerea socialistă“, în fiecare lună, în rîndul echipelor evidențiate permanent se găsesc și cele conduse de Adam Ianh de la „turnătorie“, Nicolae Iordăchescu, de la „bunuri de larg consum“, loan Munteanu, de la „mobilier comer­cial“ etc. Suzana Orz, loan Oană, Ludovic Kovács, sunt doar trei din­tre cei care în fiecare lună obțin titlul de evidențiat în întrecerea so­cialistă ! Muncitorii în sprijinul colectiviștilor Sectorul zootehnic, ramură adu­cătoare de mari venituri în colectivă este în atenția colectiviștilor din co­muna Buchin, raionul Caransebeș. Concomitent cu sporirea numărului de animale, colectiviștii se îngrijesc și de adăpostirea lor, în prezent ei dau zor la ridicarea acoperișului noului grajd de peste 170 metri lun­gime care va adăposti 100 de capete. Alături de colectiviști zilele acestea au muncit voluntar în cadrul echi­pelor de constructori și 25 de tineri de la întreprinderea IPROFIL Balta Sărată, care au fost oaspeții colec­tiviștilor din Buetin. Pe chipurile fiecăruia dintre ei se putea citi dra­gostea de a lucra cot la cot cu colec­tiviștii pentru ridicarea și termina­rea înainte de termen a acestui grajd. Printre aceștia se aflau Gheorghe Bucoș, Marian Lungu, Ilie Pietroiu și mulți alții. Prin contribuția tine­rilor muncitori care au realizat 900 d­e muncă voluntară, grajdul s-a ter­minat cu 6 zile înainte de termen. La sfîrșit colectiviștii i-au invitat pe tinerii muncitori de la IPROFIL Balta-Sărată la o gustoasă masă comună, urmată de joc. VASILE MOTRICI din subredacția voluntară. Caransebeș Din nou la repetiții Membrii formațiilor de artiști a­­matori de la Casa de cultură a sta­țiunii Băile­ Herculane au reluat de cîteva zile repetițiile în vederea vi­itoarelor spectacole și a participării la concursuri. Corul, care acum numără peste 80 de membri — formație partici­pantă la faza regională a celui de-al VII-lea concurs al amatorilor — a început repetițiile pregătind piese corale noi. Și cei 12 membri ai formației mu­zicale și-au reluat activitatea. Sub conducerea instructorului Titu Bă­­leanu ei pregătesc programe pentru oamenii muncii veniți în stațiune. Alți cadre 25 de medici și 5 farmaciști, ab­solvenți ai institutelor din Timișoa­ra, Cluj, Tîrgu Mureș, au­ fost repar­tizați anul acesta în regiunea Banat. Noile cadre au solicitat să lucreze în circumscripții sanitare mai înde­părtate din regiune ca : Ezeriș, De­­linești, Tîrnova, Pietroasa și altele, în două centre muncitorești au fost repartizați medici stomatologi iar la Anina, Oravița, Berzăsca etc., vor lucra noii farmaciști. O nouă lucrare de artă Muzeul regional din Arad și-a îmbogățit colecția lucrărilor de artă cu încă un exponat. Este vorba de un portret de femeie aparținînd pic­torului revoluționar român de la 1848, Daniel Rosenthal. Pictura, a­­chiziționată prin grija muzeului ară­dean, a stat un timp în atelierul Muzeului de artă al R.P.R. pentru restaurare. Semifinala campionatului republi­can de șah, grupa Timișoara, a luat sfîrșit, în penultima rundă au fost înregistrate următoarele rezultate: Neamțu — Szabó 0—1, Reicher — Follert 14— Klein—Halke 14 — %, Rozvan — Partoș 0—1, Ungureanu — Buza 14— %, Nacht — Ciuruș 14—14, Stepan — Lazăr 0—1, Já­nosi — Ardeleanu 1—0. Clasamentul final are următoarea înfățișare: 1. Neamțu Craiova 1014 puncte, 2-4 Nacht, București, Partoș, Ploiești, Szabó, Satu-Mare cu cîte 10 puncte, 5-6 Reicher, București, Buza, Cluj cu cîte 902 puncte, 7. Ia­­noși, Arad 9 puncte, 8. Halic, Arad 8 puncte, 9. Rozvan, Timișoara, 7 puncte, 10-11 Ungureanu, Tg. Mu­reș și Stepan, Timișoara cu clte 602 puncte, 12. Follert, Baia-Mare 514 puncte, 13-15 Ardeleanu, Baia-Mare, Klein, Sibiu și Lazăr, Petroșeni cu cîte 5 puncte, 16. Ciuruș, Cluj cu 3 puncte. Foto : G. PANTEA Popularizarea cărții în majoritatea întreprinderilor din orașul Reșița difuzorii voluntari duc o muncă susținută pentru populariza­rea cărții. La întreprinderea orășeneas­că de gospodărie locală, de exemplu, tovarășul Niculiță Gheorghe a difuzat în cursul lunii octombrie, în mijlocul tovarășilor săi cărți în valoare de peste 800 lei. La studioul artistului amator La Casa de cul­tură din Sînnico­­laul­ Mare a avut loc deschiderea stu­dioului artistului amator pentru bri­găzile artistice de agitație. La ședință au participat acti­viști ai comitetului raional de cultură și artă și ai casei raionale de cultură, instructori artistici din raion, repre­zentanți și colabo­ratori ai Casei re­gionale a creației populare. După o expunere privitoa­re la rolul și parti­cularitățile specta­colului de brigadă, brigăzile artistice de agitație de la Stațiunea experi­mentală agricolă Lovrin, cooperativa Cenad și Casa raio­nală de cultură din Sînnicolaul-Mare au prezentat programe artistice. Neamțu, Nacht, Partoș și Szabó s-au calificat în turneul final al campionatului republican de șah în parcurile Timișorii se plantează flori de toamnă. ! în scopul spori­rii producției de furaje lucrătorii de la G.A.S. Șandra au însămînțat în vara acestui an 54 ha cu porumb pen­tru siloz în cultură dublă după orz, grîu și borceag. Po­r­uimbul, s-a dezvol­tat bine, iar în pre­zent se lucrează la­­ recoltarea și in­­­silozarea lui cu ajutorul mașinilor­­ — așa cum se poa­­­­­­te vedea în fotogra­­fia alăturată Propaganda tehnică - stimulent al mișcării de inovații După cum se știe aplicarea în pro­ducție a unor inovații și raționalizări contribuie într-o măsură substanțială la realizarea și depășirea în condiții mai bune a sarcinilor de producție. Mergînd pe această linie cabinetul teh­nic din cadrul Direcției regionale C.F.R. Timișoara depune o activitate susținută la locurile de munca de la sectoarele- tracțiune, mișcare, teleco­mandă, întreținere etc., pentru a veni în sprijinul inovatorilor. încă de la începutul anului s-a întocmit un plan tematic de inovații în care sînt incluse probleme a căror aplicare aduce îm­bunătățiri simțitoare producției. Pe de altă parte organizarea unor schim­buri de experiență, întocmirea și orien­tarea potrivită a conferințelor tehni­ce, dotarea bibliotecilor cu un bogat fond de cărți de specialitate au ajutat la îmbogățirea cunoștințelor teoretice și practice ale inovatorilor. Toate a­­cestea se răsfrîng asupra soluționării problemelor întîlnite de ceferiști în activitatea lor practica. Principala a­­tenție este îndreptată aici spre crește­rea numărului de inovații și inovatori, spre stimularea acelora care prin pro­punerile lor au contribuit la îmbunătă­țirea continuă a muncii în unitățile de cale ferată. O ilustrare a unor astfel de preo­cupări sunt cele 332 de inovații înre­gistrate în primele 9 luni ale anului. Cifra dovedește interesul colectivului pentru promovarea noului în procesul de producție. Ea reflectă în același timp activitatea depusă de comisiile de inovații în rîndul­­ muncitorilor. Dintre inovațiile mai importante apli­cate în acest an trebuie reținută cea privind „Aparatul hidraulic pentru ri­dicat linii“ concepută de tovarășii : Gheorghe Dumitrescu, Gheorghe Mi­­hancea și Moise Apter. Inovația lor a­­duce economii antecalculate de circa 36.000 lei anual. Inovația lăcătușului Tiberiu Onap de la revizia de vagoane din Timișoara, „Dispozitiv pentru montat și demontat prese-tupe la ven­­tile­le auxiliare ale A.I.R.“, ușurează de asemenea, eforturile muncitorilor la montarea și demontarea prese-tupelor de la ventile. Prin aceasta se obține creșterea productivității muncii și re­ducerea prețului de cost la manoperă. Importante inovații s-au realizat și în sectoarele centralizare și telecomandă. Aici amintim cele două propuneri ale tovarășului inginer Liviu Onofrei, șe­ful atelierului C.T.­5 Arad : „Stația de amplificare C.E.T. de 160 W, mult superioară celor folosite pînă în pre­zent, „Transistorizarea sistemelor de curenți purtători de curent tip tfb“ aduc importante economii și înlocu­iește lămpile electronice la instalații. Cabinetul tehnic îndrumat de co­mitetul de partid și sprijinit în per­manență de comitetul sindicatului a inițiat schimburi de experiență, care s-au soldat cu rezultate bune. Astfel de acțiuni s-au organizat la întreprin­derile „Solventul“ și „Electromotor“ din Timișoara, la Direcția regională de drumuri și poduri unde s-au studiat diferite metode de muncă și inovații, care ar putea fi folosite și în cadrul unităților Direcției regionale C.F.R. Pentru ca munca desfășoare în direcția inovatorilor să se rezolvării­ celor mai importante probleme de exploa­tare a căilor ferate, cabinetul tehnic a format grupe de ingineri și tehni­cieni cu o bogată experiență care des­fășoară o largă propagandă tehnică elaborînd conferințe bine documentate și după înțelesul muncitorilor, în pri­mele 9 luni ale acestui an, de exem­plu, s-au ținut peste 150 de confe­rințe strîns legate de profilul locului de muncă. O dată cu introducerea locomotive­lor Diesel-electrice colectivul cabine­tului tehnic s-a preocupat și de in­struirea cadrelor de specialitate, în a­­cest sens s-au organizat conferințe la nivelul Direcției regionale la care au participat un număr mare de munci­tori, maiștri, mecanici și tehnicieni. în activitatea depusă de cabinetul teh­nic, s-a statornicit in ultima vreme bunul obicei ca după expunerea con­ferințelor să se prezinte filme docu­mentare. Astfel, au fost prezentate fil­mele „Centralizarea electrodinamică cu releu“, „Construcția locomotive­lor Diesel-electrice“ și altele care au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor practice în procesele de muncă. De remarcat este și faptul că mulți munci­tori se adresează cabinetului tehnic solicitînd consultații în diferite pro­bleme. în acest an, de exemplu, au fost acordate peste 100 de consultații de către cadre inginerești și tehnicieni cu o înaltă calificare. Aceasta con­firmă legătura între muncitorii ino­vatori și cabinetul tehnic. Aici merită subliniat Următorul amănunt : consul­tațiile nu se dau numai în birourile cabinetului tehnic, ci și la locul de muncă, în unitățile de cale ferată. De asemenea, responsabilul cabinetului tehnic se deplasează în unitățile de bază, cu care ocazie dă îndrumări și sprijin asupra diferitelor aspecte ale propagandei tehnice, formelor și pro­blemelor legate de rezolvarea unor pro­puneri de inovații etc. în sprijinul muncii de propagandă dusă de cabine­tul tehnic vin și cele peste 10.000 de volume de cărți ce conțin probleme pentru toate sectoarele de muncă din vastul complex de exploatare al căilor ferate. V. ADAH corespondent C­ONVOCARE în baza art. 9 și 11 din Legea de organizare și funcționare a sfaturi­­­­lor populare, deputații Sfatului popular al regiunii Banat, sunt convocați­­ la cea de-a X-a sesiune ordinară, care va avea loc la data de 9 noiembrie­­ 1963, ora 9 a.m. în sala festivă a Sfatului popular al regiunii Banat, din­­ Timișoara , biv. 23 August nr. 17, cu următoarea: I ORDINE DE ZI :­­ 1. Raport privind modul cum s-au preocupat comitetele executive ale­­ sfaturilor populare și consiliile agricole pentru gospodărirea și ridicarea­­ productivității pășunilor și fînețelor. Președinte, Secretar:­­ DAJU VASILE BELIGĂR IOAN "iiiiiiiiiiiiuiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuamuiiimiiiuuimimiiiiummiiimiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiHMimiuiiiiiitimiiiimiiiiii Pe Baie La redacție a sosit o scrisoare în care un grup de muncitori de la Fabrica de sticlă din Tomești ne-au scris că baia modernă a între­prinderii e neglijată, de­fectă, că se dă puțină atenție bunei întrețineri a ei. Verificînd la fața locului cele semnalate, s-a constatat că deși baia a fost reparată acum cîteva crurile au fost luni, su­făcute de mîntuială. Canalele sînt înfundate, din care cauză în interiorul băii se formează băltoace. Unele dușuri nu se pot închide și curg încon­tinuu, la altele lipsește rozeta sau e stricat ro­binetul. La această stare con­tribuie și nepăsarea cu care unii manipulează instalațiile. De aseme­nea, tov. E. Praga­, care răspunde de întreține­rea curățeniei, nu prea face acest lucru. Dese­ori n-o găsești la lo­cul de muncă, într-una din încăperile băii, ci­mentul ca și grătarele nu sunt spălate la timp. Muncitorii sticlari după orele de muncă vor să facă baie în condiții bune. Conducerea ad­ministrativă trebuie să ia măsuri de reparare a ei iar cel care o are în răspundere să se achite așa cum se cere de sarcinile ce-i revin. A. PAULIAN urmele unei scrisori ... cu necazuri Buna funcționare a autocamioanelor nu depinde doar de felul cum con­duc șoferii, ci și de modul cum ele sunt reparate și întreținute. Acest lu­cru este bine cunoscut de echipele din stația de întreținere auto a Auto­bazei Timișoara. De aceea ele pun tot interesul pentru întreținerea auto­vehiculelor și reducerii timpului lor de imobilizare. ÎN CLIȘEU , mecanicii Ștefan Musteață și Aurel Rotaru cu un grup de elevi de la Școala de șoferi la lucru. Ei fac parte din plutonul evidențiați­lor în întrecerea socialistă.

Next