Drapelul Roşu, august 1965 (Anul 21, nr. 6402-6417)
1965-08-05 / nr. 6402
Organ al Comitetului regional Banat al P.C.R.șî al sfatului popular regional Anul XXII, nr. 8402 -jfei Joi, 5 august 1965 -f6 4 pagini, 25 bani GRÎUL —SUBIECT DE DISCUȚIE LA MASA ROTUNDĂ . Cum s-au obținut 3.628 kg de grîu în medie la hectar # Experiența cooperativei agricole de producție din Grabați Anul acesta cooperativa agricolă de producție din comuna Grabați Sînnicolaul-Mare raionul a obținut la cultura griului o recoltă bogată. De treaga suprafață de pe în375 hectare cultivată cu grîu, această unitate a realizat în medie cire 3.628 kg la hectar față de 2.200 kg cît prevedea planul de producție. Realizarea acestei producții de grîu umple de bucurie și mîndrie inimile cooperatorilor. Eforturile lor pentru ridicarea producției la hectar au fost încununate de succes. Pentru a vedea cum s-a obținut această producție bogată de grîu, care sunt factorii care au concurat la realizarea ei și concluziile ce se desprind din experiența cooperatorilor din Grabați, am organizat la această unitate o discuție la masa rotundă la care au luat parte tovarășii : GAVRIL POPA, președintele cooperativei, GHEORGHE RADULESCU, inginerul agronom, NICOLAE MANET, secretarul organizației de partid, precum și cei doi brigadieri de cîmp — RUSALIN BOCA și IOSIF MUREȘAN. Incepînd discuția despre producția de grîu obținută in acest an, tovarășul RUSALIN BOCA, brigadier la brigada I de cîmp, a spus : — Cred că împărtășesc și părerea celorlalți tovarăși afirmînd că pregătirea terenului din vreme și de cea mai bună calitate, este unul din factorii de bază care asigură obținerea de producții mari la această importantă cultură cerealieră. Pe baza experienței acumulate de noi aș putea spune că arătura de vară făcută in timp cît mai scurt după eliberarea terenului de culturile păioase și leguminoase — este lucrarea cea mai bună, cea mai potrivită pentru cultura griului. Experiența noastră a confirmat pe deplin că griul este plantă bună premergătoare pentru el însuși prin faptul că dă posibilitatea pregătirii din vremea terenului pentru recolta următoare. In toamna anului trecut, noi am însămînțat griu după grîu pe o suprafață de 175 de hectare. In luna iulie, la 3—5 zile după recoltat, am eliberat terenul de paie și l-am dezmiriștit imediat. După 10—12 zile am împrăștiat pe această suprafață cîte 200 kg de superfosfat la hectar după care am executat arătura de vară la o adîncime de 18—20 cm cu plugul în agregat cu grapa stelată. Toamna, în primele două zile ale lunii octombrie, arătura de vară a fost tăvălugită și lucrată de două ori cu discurile în lungul și latul tarlalei. Semănatul s-a făcut în zilele de 3 și 4 octombrie după care s-a executat și grăpatul. Primăvara, în mustul zăpezii, mai precis pe la sfîrșitul lui februarie, am administrat pe această tarla de grîu și cîte 100 kg de azotat de amoniu la hectar, iar pe la începutul lunii aprilie cînd solul era bine zvîntat am grăpat întreaga suprafață. Cînd am observat apariția dăunătorilor am trecut imediat la combaterea lor cu substanțe chimice. Acestea au fost lucrările aplicate de noi pe cele 175 hectare de grîu după grîu și de pe care am recoltat în medie cîte 4.020 kg la hectar, adică cu 500—600 kg mai mult decît s-a obținut pe parcelele unde grîul fost însămînțat după porrumb sau alte prășitoare. In concluzie, subliniez că, prin cultivarea griului după grîu, cu condiția executării arăturii de vară la timp cît mai scurt după seceriș și de calitate cît mai bună, cu care prilej să fie încorporate în sol și îngrășăminte chimice, se asigură obținerea unor producții mai mari chiar decît atunci cînd grîul este însămînțat după culturi prășitoare, dar unde terenul este pregătit abia toamna, înainte de însămînțare. IOSIF MUREȘAN, brigadier la brigada a Il-a: — Aș vrea să fac o completare referitoare la soiurile de grîu. Consider că soiul cultivat, dacă este bine ales pentru condițiile locale are, de asemenea, un mare rol în obținerea de recolte bogate la hectar. Spre deosebire de anii din urmă cînd la noi se cultivau cîte 5—6 soiuri de grîu, în acest an au fost cultivate doar două soiuri — Bezostaia pe 305 hectare și San Pastore pe restul de 70 hectare. Asupra cultivării acestor două soiuri, din care unul de bază și altul secundar, ne-am stabilit după mai mulți ani de observații asupra comportării lor în producție în condițiile terenului cooperativei noastre. Și putem spune că le-am stabilit pe cele mai corespunzătoare : Rezostața ne-a dat în medie cîte 3.649 kg la hectar, iar San Pastore cite 3.530 kg la hectar. Intervenind în discuție, tovarășul GAVRIL POPA, președintele cooperativei, a adăugat: — Așa cum au arătat și tovarășii brigadieri, putem spune ca noi am găsit calea obținerii de producții mari de grîu. Această cale pornește de la pregătirea terenului din vreme și folosirea soiurilor celor mai potrivite. Aș adăuga aici și folosirea îngrășămintelor naturale și chimice pe suprafețe mai mari de teren decît în anii din urmă. Pe marea majoritate a suprafeței de grîu noi am administrat în toamnă sau în primăvară îngrășăminte chimice. Astfel, în toamnă, o dată cu arătura, am dat superfosfat pe aproape 300 de hectare iar pe 261 ha s-a dat în primăvară și cîte 100 kg azotat de amoniu. Pe 82 hectare unde grîul a urmat după leguminoase am aplicat numai superfosfat iar necesarul de azot a fost completat prin folosirea ca îngrășămînt a mustului de grajd; alte 25 hectare au fost îngrășate cu gunoi de grajd încorporat sub brazdă o dată cu arătura. Și eu consider de mare importanță amplasarea griului după premergătoare care părăsesc terenul devreme. In cooperativa noastră agricolă doar 83 ha de grîu au fost cultivate I. NITU (Continuare tn pag. a ll-a) în întreprinderile textile și de încălțăminte Printre întreprinderile din regiunea noastră, care au cunoscut în ultimul timp o largă dezvoltare, s e număra și sprofil Balta Sărată, în halele »ale spațioase, dotate cu mașini de înaltă tehnicitate, lemnul este transformat în furnire și produse de mobilă care au dus faima hărniciei colectivului de muncă de aici pînă dincolo de hotarele patriei. ÎN CLIȘEU: vedere generală a întreprinderii. (Foto : G. STOICOVICI) Instalații și utilaje de înaltă tehnicitate Întreprinderile textile și de încălțăminte din regiunea noastră au fost înzestrate în anii desenalului cu peste 2.500 de mașini, instalații și utilaje complexe de înaltă tehnicitate. Pe această cale la uzinele textile „30 Decembrie“ din Arad, Industria textilă- Lugoj, Industria linii, fabrica de confecții și tricotaje „1 iunie“-Timișoara și „Tricoul-Roșu““-Arad, la care în perioada amintită au fost date în funcțiune aproape 2.000 de mașini și utilaje noi s-a asigurat modernizarea unor întregi faze și operațiuni de producție — începînd cu sortarea și prelucrarea materiilor prime și pînă la producerea și finisarea țesăturilor și tricotajelor. Cu mijloace tehnice automatizate se prelucrează și materia primă din care se obțin, la filatura lugojeană, fire de mătase naturală de calitate superioară. La rîndul lor, fabricile de încălțăminte din Timișoara, Arad și Jimbolia și-au modernizat întregul proces de producție, prin montarea a 12 benzi de lucru mecanizate, în flux continuu, precum și prin punerea în funcțiune a unor mașini noi de ștanțat, croit, tras și talpuit precum și a mașinilor duplex de cusut. Modernizarea principalelor faze și operațiuni ale procesului de producție a permis întreprinderilor textile și de încălțăminte din regiune să realizeze noi sortimente, articole și modele de țesături, tricotaje și încălțăminte, cît și o producție sporită. în acest an, de pildă, se prevede o creștere a producției de țesături și tricotaje de 60 la sută, iar a celei de încălțăminte din piele de 132 la sută, față de 1959. Pe terenurile eliberate de păioase, la cooperativa agricolă de producție „Banatul“ din SînnicolauL Mare mecanizatorii lucrează din plin la arături de vară. în papa lI-a Un mare învățător și conducător al proletariatului (70 de ani de la moartea lui Friedrich Engels). Primul lot de motostivuitoare Uzinele mecanice din Timișoara au livrat primul lot de motostivuitoare, destinate mecanizării lucrărilor de ridicat, transportat și stivuit materiale. Noul utilaj, conceput de specialiștii uzinei, are o capacitate de 3 tone, cu o sarcină de ridicare pînă la 3,5 m înălțime și asigură mecanizarea unui mare număr de lucrări auxiliare din întreprinderi. Noi blocuri de Pe malul Bîrzavei în orașul Bocșa a început construcția unui bloc care va avea 40 apartamente. Constructorii de pe șantier au terminat fundația de turnat și au început zidăria la apartamente. (Iorga Constantin, corespondent), acum de La Topleț a fost dat in folosință un nou bloc care cuprinde 20 apartamente. Noii locatari sunt fruntași în întrecerea socialistă de la Uzina de utilaj de morărit din localitate, (ing. Constantin Obadă și Ion Dan, corespondenți). Anina—Timișoara, in trei ore venind în întîmpinarea dorințelor călătorilor din Anina, întreprinderea regională de transporturiauto a pus în circulație o cursă „AUTO-RAPID“ pe ruta Anina— Timișoara. Inițiativa este lăudabilă, avînd în vedere că pentru a ajunge la Timișoara plecînd cu trenul din Anina, trebuie să pierzi o noapte întreagă. Astfel, cursa ce pleacă din Anina la ora 5 dimineața ajunge la Timișoara la 8:30. În aceeași zi plecarea din Timișoara se face la ora 18, iar sosirea la Anina la 21,30. Pentru ca pe această rută călătoria să fie cît mai plăcută, I.R.T.A. a repartizat un autobuz ce asigură mult confort. Tractorul românesc S—1300 Pe marile șantiere ale hidrocentralelor de pe Argeș și de la Porțile de Fier, în lunca Dunării la lucrările de hidroameliorații, precum și la executarea drumurilor forestiere, se folosește cu rezultate bune noul tractor românesc S-1.300. Tractor pe șenile, echipat cu motor Diesel de 1.300 C.P., noua realizare a constructorilor de mașini din Brașov este destinată mecanizării lucrărilor grele, unde se cer mijloace tehnice puternice. Tractorul S-1.300 este cel de-al 20-lea tip de tractor realizat în țara noastră. (Agerpres). Constituția socialismului victorios De veghe sănătății Noua Constituție a României socialiste, al cărei proiect este supus dezbaterii publice, a fost primită cu nețărmurită bucurie și entuziasm și de către lucrătorii de pe tărîmul apărării sănătății celor ce muncesc. Și pentru noi, cei de la Spitalul unificat din Lovrin, prevederile ei sunt un prilej de justificată mândrie si de încredere în viitorul fericit al patriei. Găsim înscrise in textul ei prevederi esențiale cu privire la ocrotirea sănătății poporului, pentru care au fost necesari anii ani de muncă stăruitoare. In articolul 20 se stipulează că: „Statul asigură asistenta medicală prin instituțiile sale sanitare“. Documentele Congresului al IX-lea al P.C.R., oglindind grija pentru creșterea în continuare a bunăstării materiale si culturale a celor ce muncesc, pentru viitorul fericit și luminos al întregului popor, arată că acum, după ce am consemnat in legea supremă a tării marile înfăptuiri social culturale, noi le vom adăuga altele, mereu altele. Anii puterii populare au însemnat realizări deosebite si la spitalul din Lovrin. Intr-o scurtă perioadă, această unitate spitalicească din mediu rural s-a dezvoltat de la 10 paturi, cu cil funcționa în la S0 de paturi trecut, în prezent. La acestea, se adaugă înființarea unor servicii noi de asistență medicală sub îndrumarea partidului, cu ajutorul organelor puterii de stat, cu sprijinul unităților socialiste din comună, prin munca plină de abnegație a lucrătorilor sanitari din colectivul spitalului, s-a reușit să se dezvolte și să se asigure baza materială a unei asistente de calitate. Nu este un caz izolat, ci o ilustrare a acelei prevederi, atît de lapidare, înscrise în proiectul de Constituție. Succesele importante obținute pînă acum, sînt o expresie a grijii de care se bucură în orînduirea noastră ocrotirea sănătății. Faptul că ele au putut fi înfăptuite intr-un timp relativ scurt, constituie, pentru lucrătorii sanitari de la spitalul nostru, o expresie grăitoare a democratismului orînduirii noastre de stat, o chezășie a viitorului luminos indicat partid. Drept recunoșdetință fată de grija cu care partidul veghează spre realizarea acestui viitor fericit, va sta munca noastră însuflețită pe care suntem hotărisi s-o depunem și de-acum înainte, dr. R. MARCU directorul Spitalului unificat din Lovrin, raionul Sînnicolaul- Mare în preajma „Zilei minerului“ 05 Extinderea armaturii metalice în abataje : Punct turistic la Ocna de Fier In urma unor temeinice cercetări și experiențe făcute de specialiști în construcții miniere din cadrul Trustului minier „Banatul", la minele Baia Nouă și Anina s-a trecut, pentru prima dată, și în abataje și suituri, la susținerea cu armături metalice. Calculele făcute de serviciul tehnic al Trustului minier, evidențiază câ introducerea acestui sistem de armare la un număr de 4 abataje de la mina Baia-Nouă și în mai multe suituri de la exploatarea Anina au contribuit la creșterea substanțială a randamentului de lucru pe fiecare post, reducerea consumului de lemn de mină și, pe această cale, micșorarea de mai bine de 3 ori a cheltuielilor de armare a acestor locuri de muncă. In prezent sistemul de armare metalică se aplică la toate lucrările miniere orizontale din exploatările carbonifere din Banat, în primele 7 luni ale anului, de pildă, armarea metalică a fost aplicată pe o lungime de peste 7.000 metri de galerii, care se adaugă la alți 42.900 ml de galerii miniere armate metalic în anii sesenalului. In acest fel, o dată cu sporirea rezistenței de susținere a galeriilor, consumul de lemn de mină pe mia de tone de cărbune extras a fost redus cu 41 mc, în comparație cu consumul înregistrat în anul premergător șesenalului. ★ La circa 2 km de Ocna de Fier, în calea pîrîului Moravița care șerpuiește pe la poalele dealului Danila, colectivul exploatării miniere din localitate a terminat de curînd reconstrucția unui baraj de cîțiva metri înălțime, creînd în felul acesta un frumos lac de acumulare. Folosind materiale și mijloace proprii au fost clădite și o cabană din bîrne, o terasă de dans, s-a extins iluminatul electric, care se încadrează plăcut în pitorescul locurilor din împrejurimi, și alcătuiesc astfel un frumos punct turistic unde minerii își pot petrece în mod plăcut timpul liber. Tot aici se va ține anul acesta serbarea cîmpenească ce va avea loc cu ocazia „Zilei minerului“. In depozitele întreprinderii timișorene „Fructus“ se stivuiesc conservele din noua recoltă. A_ Jn aceste zile cînd arșița pare a fi îndemnat oamenii să-și petreacă orele libere în locuri mai răcoroase. Lugojul pare mai puțin animat ca în alte perioade. Firește, liniștea ce domnește în orașul de pe malurile Timișului este numai aparentă. Primii pași pe care-i faci în sediul Casei raionale de cultură „Ion Vidu“ din Lugoj, te fac să întrezărești febrilitatea unor pregătiri intense. Colectivul teatrului popular, care a realizat toate prevederile privind planul de spectacole și spectatori ale stagiunii trecute, se afla în preajma unui nou turneu la Băile Herculane, Mehadia și Tople. Am aflat ulterior că a fost viu aplaudat pentru calitatea interpretării și a regiei spectacolul „Jocul dragostei și al întimplării" de Marivaux. In vreme ce colectivul teatrului popular se afla prins în viitoarea pregătirilor pentru turneele proiectate: corul, brigada artistică de agitație, corpul de balet repetau noile programe cu care și-au propus să întîmpine cea de-a XXI-a aniversare a eliberării patriei. Am reținut în special din cele relatate de directorul casei de cultură, tovarășul Gheorghe Luchescu, că programul brigăzii artistice de agitație e intitulat „Oameni noi — fapte noi".. Artiști amatori ca Ion Iordănescu, Lucia Brăteanu, Otilia Bot și ceilalți, aduc în fata spectatorilor, prin intermediul unui text adecvat, aspecte din viata și munca de azi a lugojenilor, care s-au asociat avîntului general al oamenilor muncii pentru îndeplinirea hotărîrilor recentului Congres al PCR. Dacă în general aplauzele pe care le primesc formațiile de amatori ale casei de cultură, pe scena de la sediu sau pe cele de la Herculane, Buziaș, Lacul, Căvăran și celelalte localități unde dau programe, sunt binemeritate, credem că la „scenă deschisă“ pot f aclamate și cercurile Casei de cultură din Lugoj. t Însemnări de acestea, cercul literar ocupă un lor de frunte. Recent, un semn de omagiu adus forului celui mai înalt al comuniștilor, Congresul al IX-lea al PCR.. a apărut un număr festiv al gazetei de perete „Constelația“, care cuprinde producții literare închinate partidului. De asemenea, se pregătește un număr festiv în cinstea zilei de 23 August Să sperăm că încercările literare ale unor amatori ca Virgil Șchiopescu sau Ion Velican xior depăși cadrul cercului și se vor impune atenției cititorilor, mai ales dacă ei vor fi îndrumați îndeaproape. Intre altele, frumos se afirmă și cercul de artă plastică. în prezent se lucrează intens pentru organizarea expoziției raionale, închinate zilei de 23 August, cu lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă și scenografie. Credem că lucrările membrilor acestui cerc, intre care amintim pe cele ale lui Constantin Onae, decorator O.C.L., Ion Doboș și Ioana Consatantin, muncitori, vor retine atenția vizitatorilor la apropiata expoziție raională. Mi se pare firesc ca o casă raională de cultură, în cadrul căreia se desfășoară o activitate bogată, să-și lase amprenta și asupra vieții culturale de la sate îndrumarea competentă și susținută pe care activiștii de aici o dau căminelor culturale din raion a dus la obținerea unor rezultate bune. Merită să amintim, în această ordine de idei, ca la faza raională a Festivalului bienal de teatru „L . Caragiale* formațiile căminelor culturale din comunele Topolovățul-Mare, care a prezentat piesa ..Prietenii“ de Lucia Demetrius. Balint, cu piesa ,Șapte vaci slabe“ de O. Măgureanu și Sacoșul-Mare cu ..Precupeața“ de /. Os.afi. s-au prezentat la un nivel artistic corespunzător, ceea ce dovedește strădania depusă de artiștii amatori cât și de instructorii echipelor : Ch. Luchescu, V. Sprinceană și I. Iordănescu. Munca de îndrumare și sprijin a formațiilor artistice de la sate nu se limitează numai la formațiile de teatru, ci ea cuprinde și corurile, brigăzile artistice de agitație, care acum se pregătesc pentru faza raională, închinată tot zilei de 23 August (cele din Belint, Balint, Sacoșul-Mare etc ), orchestrele de muzică populară (Racovita, Balint, Sanovita), fanfarele (Bacova, Pietroasa, Topolovățul-Mare) și celelalte formații- Iată de ce putem spune că în aceste zile de vară liniștea Lugojului este aparentă Aici se muncește bine și susținut, —n muncă ale cărei rezultate merită aplauze. I. IONESCU APLAUZE LUGOJENE