Drapelul Roşu, august 1965 (Anul 21, nr. 6402-6417)

1965-08-05 / nr. 6402

Organ al Comitetului regional Banat al P.C.R.șî al sfatului popular regional Anul XXII, nr. 8402 -jfei Joi, 5 august 1965 -f6 4 pagini, 25 bani GRÎUL —SUBIECT DE DISCUȚIE LA MASA ROTUNDĂ . Cum s-au obținut 3.628 kg de grîu în medie la hectar # Experiența cooperativei agricole de producție din Grabați Anul acesta cooperativa agricolă de producție din comuna Grabați Sînnicolaul-Mare­­­ raionul a obți­nut la cultura griului o re­coltă bogată. De treaga suprafață de pe în­375 hectare cultivată cu grîu, această unitate a realizat în medie cire 3.628 kg la hectar față de 2.200 kg cît prevedea planul de producție. Realizarea aces­tei producții de grîu um­ple de bucurie și mîn­­drie inimile cooperatori­lor. Eforturile lor pentru ridicarea producției la hectar au fost încununate de succes. Pentru a vedea cum s-a obținut această producție bogată de grîu, care sunt factorii care au concurat la realizarea ei și con­cluziile ce se desprind din experiența cooperato­rilor din Grabați, am or­ganizat la această unitate o discuție la masa rotun­dă la care au luat parte tovarășii : GAVRIL PO­PA, președintele coopera­tivei, GHEORGHE RA­­DULESCU, inginerul a­­gronom, NICOLAE MA­NET, secretarul organiza­ției de partid, precum și cei doi brigadieri de cîmp — RUSALIN BOCA și IOSIF MUREȘAN. Incepînd discuția despre producția de grîu obținu­tă in acest an, tovarășul RUSALIN BOCA, briga­dier la brigada I de cîmp, a spus : — Cred că împărtășesc și părerea celorlalți tova­răși afirmînd că pregăti­rea terenului din vreme și de cea mai bună calitate, este unul din factorii de bază care asigură obți­nerea de producții mari la această importantă cul­tură cerealieră. Pe baza experienței acumulate de noi aș putea spune că ară­tura de vară făcută in timp cît mai scurt după eliberarea terenului de culturile păioase și legu­minoase — este lucrarea cea mai bună, cea mai po­trivită pentru cultura griu­lui. Experiența noastră a confirmat pe deplin că griul este plantă bună premergătoare pentru el însuși prin faptul că dă posibilitatea pregătirii din vreme­a terenului pentru recolta următoare. In toamna anului trecut, noi am însămînțat griu după grîu pe o suprafață de 175 de hectare. In lu­na iulie, la 3—5 zile du­pă recoltat, am eliberat terenul de paie și l-am dezmiriștit imediat. După 10—12 zile am împrăștiat pe această suprafață cîte 200 kg de superfosfat la hectar după care am e­­xecutat arătura de vară la o adîncime de 18—20 cm cu plugul în agregat cu grapa stelată. Toamna, în primele două zile ale lunii octombrie, arătura de vară a fost tăvălugită și lucrată de două ori cu discurile în lungul și la­tul tarlalei. Semănatul s-a făcut în zilele de 3 și 4 octombrie după care s-a executat și grăpatul. Pri­măvara, în mustul zăpe­zii, mai precis pe la sfîrșitul lui februarie, am administrat pe această tar­la de grîu și cîte 100 kg de azotat de amoniu la hectar, iar pe la începu­tul lunii aprilie cînd so­lul era bine zvîntat am grăpat întreaga suprafață. Cînd am observat apari­ția dăunătorilor am tre­cut imediat la combaterea lor cu substanțe chimice. Acestea au fost lucrările aplicate de noi pe cele 175 hectare de grîu după grîu și de pe care am recoltat în medie cî­te 4.020 kg la hectar, a­­dică cu 500—600 kg mai mult decît s-a obținut pe parcelele unde grîul fost însămînțat după po­r­rumb sau alte prășitoare. In concluzie, subliniez că, prin cultivarea griului du­pă grîu, cu condiția exe­cutării arăturii de vară la timp cît mai scurt după seceriș și de calitate cît m­ai bună, cu care prilej să fie încorporate în sol și îngrășăminte chimice, se asigură obținerea unor producții mai mari chiar decît atunci cînd grîul es­te însămînțat după cul­turi prășitoare, dar unde terenul este pregătit abia toamna, înainte de însă­­mînțare. IOSIF MUREȘAN, bri­gadier la brigada a Il-a: — Aș vrea să fac o completare referitoare la soiurile de grîu. Consider că soiul cultivat, dacă este bine ales pentru con­dițiile locale are, de ase­menea, un mare rol în ob­ținerea de recolte bogate la hectar. Spre deosebire de anii din urmă cînd la noi se cultivau cîte 5—6 soiuri de grîu, în acest an au fost cultivate doar două soiuri — Bezostaia pe 305 hectare și San Pas­­tore pe restul de 70 hec­tare. Asupra cultivării a­­cestor două soiuri, din ca­re unul de bază și altul secundar, ne-am stabilit după mai mulți ani de ob­servații asupra comportă­rii lor în producție în con­dițiile terenului cooperati­vei noastre. Și putem spu­ne că le-am stabilit pe ce­le mai corespunzătoare : Rezostața ne-a dat în me­die cîte 3.649 kg la hec­tar, iar San Pastore cite 3.530 kg la hectar. Intervenind în discuție, tovarășul GAVRIL POPA, președintele cooperativei, a adăugat: — Așa cum au arătat și tovarășii brigadieri, pu­tem spune ca noi am găsit calea obținerii de produc­ții mari de grîu. Această cale pornește de la pregă­tirea terenului din vreme și folosirea soiurilor celor mai potrivite. Aș adăuga aici și folosirea îngrășă­mintelor naturale și chi­mice pe suprafețe mai mari de teren decît în a­­nii din urmă. Pe marea majoritate a suprafeței de grîu noi am administrat în toamnă sau în primăvară îngrășăminte chimice. Ast­fel, în toamnă, o dată cu a­­rătura, am dat superfosfat pe aproape 300 de hectare iar pe 261 ha s-a dat în primăvară și cîte 100 kg azotat de amoniu. Pe 82 hectare unde grîul a urmat după leguminoase am apli­cat numai superfosfat iar necesarul de azot a fost completat prin folosirea ca îngrășămînt a mustului de grajd; alte 25 hectare au fost îngrășate cu gunoi de grajd încorporat sub braz­dă o dată cu arătura. Și eu consider de mare importanță amplasarea griului după premergătoare care părăsesc terenul de­vreme. In cooperativa noa­stră agricolă doar 83 ha de grîu au fost cultivate I. NITU (Continuare tn pag. a ll-a) în întreprinderile textile și de încălțăminte Printre întreprinderile din regiunea noastră, care au cunoscut în ultimul timp o largă dezvoltare, s e număra și sprofil Balta­ Sărată, în halele »ale spațioase, dotate cu mașini de înaltă tehnicitate, lemnul este trans­format în furnire și produse de mobilă care au dus faima hărniciei co­lectivului de muncă de aici pînă dincolo de hotarele patriei. ÎN CLIȘEU: vedere generală a întreprinderii. (Foto : G. STOICOVICI) Instalații și utilaje de înaltă tehnicitate Întreprinderile textile și de încălță­minte din regiunea noastră au fost în­zestrate în anii desenalului cu peste 2.500 de mașini, instalații și utilaje complexe de înaltă tehnicitate. Pe a­­ceastă cale la uzinele textile „30 De­cembrie“ din Arad, Industria textilă- Lugoj, Industria linii, fabrica de con­fecții și tricotaje „1 iunie“-Timișoara și „Tricoul-Roșu­““-Arad, la care în pe­rioada amintită au fost date în func­țiune aproape 2.000 de mașini și uti­laje noi s-a asigurat modernizarea unor întregi faze și operațiuni de producție — începînd cu sortarea și prelucrarea materiilor prime și pînă la producerea și finisarea țesăturilor și tricotajelor. Cu mijloace tehnice automatizate se prelu­crează și materia primă din care se ob­țin, la filatura lugojeană, fire de mă­tase naturală de calitate superioară. La rîndul lor, fabricile de încălță­minte din Timișoara, Arad și Jimbolia și-au modernizat întregul proces de producție, prin montarea a 12 benzi de lucru mecanizate, în flux continuu, precum și prin punerea în funcțiune a unor mașini noi de ștanțat, croit, tras și talpuit precum și a mașinilor duplex de cusut. Modernizarea principalelor faze și operațiuni ale procesului de producție a permis întreprinderilor textile și de încălțăminte din regiune să realizeze noi sortimente, articole și modele de țesături, tricotaje și încălțăminte, cît și o producție sporită. în acest an, de pildă, se prevede o creștere a produc­ției de țesături și tricotaje de 60 la sută, iar a celei de încălțăminte din piele de 132 la sută, față de 1959. Pe terenurile eliberate de păioase, la cooperativa agricolă de producție „Banatul“ din SînnicolauL Mare mecanizatorii lucrează din plin la ară­­­­turi de vară. în pap­­a lI-a Un m­are învățător și conducător al proletariatului (70 de ani de la moartea lui Friedrich Engels). Primul lot de motostivuitoare Uzinele mecanice din Timișoara au livrat primul lot de motostivui­toare, destinate mecanizării lucrări­lor de ridicat, transportat și stivuit materiale. Noul utilaj, conceput de specialiștii uzinei, are o capacitate de 3 tone, cu o sarcină de ridicare pînă la 3,5 m înălțime și asigură mecanizarea unui mare număr de lucrări auxiliare din întreprinderi. Noi blocuri de­­ Pe malul Bîrzavei în orașul Bocșa a început construcția unui bloc care va avea 40 apartamente. Construc­torii de pe șantier au terminat fun­dația de turnat și au început zidăria la apartamente. (Iorga Constantin, corespondent), acum­ de La Topleț a fost dat in folosință un nou bloc care cuprinde 20 apar­tamente. Noii locatari sunt fruntași în întrecerea socialistă de la Uzina de utilaj de morărit din localitate, (ing. Constantin Obadă și Ion Dan, corespondenți). Anina—Timișoara, in trei ore venind în întîmpinarea dorințe­lor călătorilor din Anina, între­prinderea regională de transporturi­­auto a pus în circulație o cursă „AUTO-RAPID“ pe ruta Anina— Timișoara. Inițiativa este lăudabilă, avînd în vedere că pentru a ajunge la Timișoara plecînd cu trenul din Anina, trebuie să pierzi o noapte întreagă. Astfel, cursa ce pleacă din Anina la ora 5 dimineața a­­junge la Timișoara la 8:30. În a­­ceeași zi plecarea din Timișoara se face la ora 18, iar sosirea la Anina la 21,30. Pentru ca pe această rută călătoria să fie cît mai plăcută, I.R.T.A. a repartizat un autobuz ce asigură mult confort. Tractorul românesc S—1300 Pe marile șantiere ale hidrocen­tralelor de pe Argeș și de la Por­țile de Fier, în lunca Dunării la lucrările de hidroameliorații, pre­cum și la executarea drumurilor fo­restiere, se folosește cu rezultate bu­ne noul tractor românesc S-1.300. Tractor pe șenile, echipat cu mo­tor Diesel de 1.300 C.P., noua rea­lizare a constructorilor de mașini din Brașov este destinată mecani­zării lucrărilor grele, unde se cer mijloace tehnice puternice. Trac­torul S-1.300 este cel de-al 20-lea tip de tractor realizat în țara noas­tră. (Agerpres). Constituția socialismului victorios De veghe sănătății Noua Constituție a României socialiste, al cărei proiect este su­pus dezbaterii publi­ce, a fost primită cu nețărmurită bucurie și entuziasm și de către lucrătorii de pe tărî­­mul apărării sănătății celor ce muncesc. Și pentru noi, cei de la Spitalul unificat din Lovrin, prevederile ei sunt un prilej de jus­tificată mândrie si de încredere în viitorul fericit al patriei. Gă­sim înscrise in textul ei prevederi esențiale cu privire la ocroti­rea sănătății poporu­lui, pentru care au fost necesari ani­­i ani de muncă stăruitoare. In articolul 20 se stipu­lează că: „Statul a­­sigură asistenta me­dicală prin instituțiile sale sanitare“. Docu­mentele Congresului al IX-lea al P.C.R., o­­glindind grija pentru creșterea în continuare a bunăstării materiale si culturale a celor ce muncesc, pentru viito­rul fericit și luminos al întregului popor, a­­rată că acum, după ce am consemnat in le­gea supremă a tării marile înfăptuiri so­cial culturale, noi le vom adăuga altele, mereu altele. Anii puterii popu­lare au însemnat rea­lizări deosebite si la spitalul din Lovrin. Intr-o scurtă perioa­dă, această unitate spi­talicească din mediu rural s-a dezvoltat de la 10 paturi, cu cil funcționa în la S0 de paturi trecut, în prezent. La acestea, se adaugă înființarea u­­nor servicii noi de a­­sistență medicală sub îndrumarea partidului, cu ajutorul organelor puterii de stat, cu spri­jinul unităților socia­liste din comună, prin munca plină de ab­negație a lucrătorilor sanitari din colectivul spitalului, s-a reușit să se dezvolte și să se asigure baza ma­terială a unei asisten­te de calitate. Nu este un caz izolat, ci o ilus­trare a acelei preve­deri, atît de lapidare, înscrise în proiectul de Constituție. Succe­sele importante obți­nute pînă acum, sînt o expresie a grijii de care se bucură în o­­rînduirea noastră ocro­tirea sănătății. Faptul că ele au putut fi în­făptuite intr-un timp relativ scurt, constitu­ie, pentru lucrătorii sanitari de la spitalul nostru, o expresie grăitoare a democra­tismului orînduirii noastre de stat, o che­zășie a viitorului lu­minos indicat partid. Drept recunoș­de­tință fată de grija cu care partidul veghează spre realizarea acestui viitor fericit, va sta munca noastră însu­flețită pe care suntem­ hotărisi s-o depunem și de-acum înainte, dr. R. MARCU directorul Spitalului unificat din Lovrin, raionul Sînnicolaul- Mare în preajma „Zilei minerului“ 05 Extinderea armaturii metalice în abataje : Punct turistic la Ocna de Fier In urma unor temeinice cercetări și experiențe făcute de specialiști în construcții miniere din cadrul Trustului minier „Banatul", la mi­nele Baia­ Nouă și Anina s-a trecut, pentru prima dată, și în abataje și suituri, la susținerea cu armă­turi metalice. Calculele făcute de serviciul tehnic al Trustului minier, evidențiază câ introducerea acestui sistem de armare la un număr de 4 abataje de la mina Baia-Nouă și în mai multe suituri de la exploa­tarea Anina au contribuit la creș­terea substanțială a randamentului de lucru pe fiecare post, reducerea consumului de lemn de mină și, pe această cale, micșorarea de mai bine de 3 ori a cheltuielilor de ar­mare a acestor locuri de muncă. In prezent sistemul de armare metalică se aplică la toate lucrările miniere orizontale din exploatările carbonifere din Banat, în primele 7 luni ale anului, de pildă, armarea metalică a fost aplicată pe o lungi­me de peste 7.000 metri de galerii, care se adaugă la alți 42.900 ml de galerii miniere armate metalic în anii sesenalului. In acest fel, o dată cu sporirea rezistenței de susținere a galeriilor, consumul de lemn de mină pe mia de tone de cărbune extras a fost redus cu 41 mc, în comparație cu consumul înregistrat în anul premergător șesenalului. ★ La circa 2 km de Ocna de Fier, în calea pîrîului Moravița care șer­­puiește pe la poalele dealului Da­nila, colectivul exploatării miniere din localitate a terminat de curînd reconstrucția unui baraj de cîțiva metri înălțime, creînd în felul a­­cesta un frumos lac de acumulare. Folosind materiale și mijloace pro­prii au fost clădite și o cabană din bîrne, o terasă de dans, s-a extins iluminatul electric, care se înca­drează plăcut în pitorescul locurilor din împrejurimi, și alcătuiesc ast­fel un frumos punct turistic unde minerii își pot petrece în mod plă­cut timpul liber. Tot aici se va ține anul acesta serbarea cîmpenească ce va avea loc cu ocazia „Zilei mi­nerului“. In depozitele întreprinderii timi­șorene „Fructus“ se stivuiesc con­servele din noua recoltă. A_ J­­n aceste zile cînd arșița pare a fi îndemnat oamenii să-și petreacă orele libere în locuri mai răcoroase. Lugojul pare mai puțin animat ca în alte perioa­de. Firește, liniștea ce domnește în orașul de pe malurile Timișului este numai aparentă. Primii pași pe care-i faci în se­diul Casei raionale de cultură „Ion Vidu“ din Lugoj, te fac să în­trezărești febrilitatea unor pre­gătiri intense. Colectivul teatrului popular, care a realizat toate pre­vederile privind planul de specta­cole și spectatori ale stagiunii tre­cute, se afla în preajma unui nou turneu la Băile­ Herculane, Mehadia și Tople. Am aflat ulterior că a fost viu aplaudat pentru calitatea interpretării și a regiei spectacolul „Jocul dragostei și al întimplării" de Marivaux. In vreme ce colectivul teatrului popular se afla prins în viitoarea pregătirilor pentru turneele proiec­tate: corul, brigada artistică de a­­gitație, corpul de balet repetau noile programe cu care și-au propus să întîmpine cea de-a XXI-a aniversa­re a eliberării patriei. Am reținut în special din cele relatate de di­rectorul casei de cultură, tovarășul Gheorghe Luchescu, că programul brigăzii artistice de agitație e in­­titulat „Oameni noi — fapte noi".. Artiști amatori ca Ion Iordănescu, Lucia Brăteanu, Otilia Bot și cei­lalți, aduc în fata spectatorilor, prin intermediul unui text adecvat, as­pecte din viata și munca de azi a lugojenilor, care s-au asociat avîn­­tului general al oamenilor muncii pentru îndeplinirea hotărîrilor re­centului Congres al PCR. Dacă în general aplauzele pe care le primesc formațiile de amatori ale casei de cultură, pe scena de la sediu sau pe cele de la Herculane, Buziaș, Lacul, Căvăran și celelalte localități unde dau programe, sunt binemeritate, credem că la „scenă deschisă“ pot f aclamate și cercu­rile Casei de cultură din Lugoj. t­­ Însemnări d­e acestea, cercul literar ocupă un l­or de frunte. Recent, un semn de omagiu adus forului celui mai înalt al comuniștilor, Congresul al IX-lea al P­C­R.. a apărut un număr festiv al gazetei de perete „Constelația“, care cuprinde producții literare în­chinate partidului. De asemenea, se pregătește un număr festiv în cinstea zilei de 23 August Să spe­răm că încercările literare ale unor amatori ca Virgil Șchiop­escu sau Ion Velican xior depăși cadrul cer­cului și se vor impune atenției citi­torilor, mai ales dacă ei vor fi în­drumați îndeaproape. Intre altele, frumos se afirmă și cercul de artă plastică. în prezent se lucrează intens pentru organiza­­rea expoziției raionale, închinate zilei de 23 August, cu lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă de­corativă și scenografie. Credem că lucrările membrilor acestui cerc, in­tre care amintim pe cele ale lui Constantin Onae, decorator O.C.L., Ion Doboș și Ioana Con­sa­­tantin, muncitori, vor retine aten­ția vizitatorilor la apropiata expo­ziție raională. Mi se pare firesc ca o casă raio­nală de cultură, în cadrul căreia se desfășoară o activitate bogată, să-și lase amprenta și asupra vieții cultu­rale de la sate îndrumarea com­petentă și susținută pe care activiștii de aici o dau căminelor culturale din raion a dus la obținerea unor rezultate bune. Merită să amintim, în această ordine de idei, ca la faza raională a Festivalului bienal de teatru „L . Caragiale* forma­țiile căminelor culturale din comu­nele Topolovățul-Mare, care a pre­zentat piesa ..Prietenii“ de Lucia Demetrius. Balint, cu piesa ,Șapte vaci slabe“ de O. Măgureanu și Sa­coșul-Mare cu ..Precupeața“ de /. Os­.afi. s-au prezentat la un nivel artistic corespunzător, ceea ce do­vedește strădania depusă de artiștii amatori cât și de instructorii echi­pelor : Ch. Luchescu, V. Sprincea­nă și I. Iordănescu. Munca de în­drumare și sprijin a formațiilor ar­­tistice de la sate nu se limitează numai la formațiile de teatru, ci ea cuprinde și corurile, brigăzile artistice de agitație, care acum se pregătesc pentru faza raională, în­chinată tot zilei de 23 August (cele din Belint, Balint, Sacoșul-Mare etc ), orchestrele de muzică popu­lară (Racovita, Balint, Sanovita), fanfarele (Bacova, Pietroasa, T­opo­­lovățul-Mare) și celelalte formații- Iată de ce putem spune că în a­­ceste zile de vară liniștea Lugoju­lui este aparentă Aici se muncește bine și susținut, —­n muncă ale că­rei rezultate merită aplauze. I. IONESCU APLAUZE LUGOJENE

Next