Drapelul Roşu, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 6445)

1965-09-25 / nr. 6445

Anni XXII, nr. 6445 Tfr Sîmbătă, 25 septembrie 1965 ^ 4 pagini, 25 bani La ordinea zilei pe ogoare In raionul Moldova-Nouă Organizare slabă, ritm nesatisfăcător în ultima situație operativă centralizată la Consiliul agricol regional privind mersul în­­sămînțărilor, raionul Moldova-Nouă se afla pe ultimi’* loc. In timp ce în alte raioane au fost însămințate 25—40 la sută din suprafețele pla­nificate. In acest raion din sudul regiunii, semă­natul s-a făcut pînă in seara zilei de 23 sep­tembrie doar pe 15 la sută din plan. Care sînt cauzele acestei stări de lucruri, cum este organizată munca, cum sînt folosite tractoarele și mașinile de semănat, ce fac specialiștii de­ja consiliul agricol raional și din unități . Dintr-o discuție avută cu tovarășul inginer Gheorgh­e O­­rban, președintele consiliului agri­col raional, rezultă că însămiințările au în­ceput in toate cele 10 cooperative agricole dar că ritmul de lucru nu este peste tot mulțumi­tor. La cooperativa din Socol, unde consiliul de conducere și m­i­nerul agronom Mihai Cra­­ioveanu s-au orientat bine în amplasarea griu­lui după premergătoare care părăsesc devreme terenul, s-a reușit să se obțină rezultate bune. La Începutul semănatului aici erau pregătite peste 60 la sută din suprafețele planificate și întreaga cantitate de sămînță condiționată. Pe 100 de hectare din 300 au fost aplicate îngră­șăminte chimice. Cooperatorii din această co­mună, ajutați de tractoriștii din brigada a 33-a de la S.M.T. Oravița, au însămînțat pînă la 23 septembrie 70 de hectare cu grîu. Din cele 8 tractoare, două lucrează la semănat, iar celelalte 6, în schimburi, prelungite, la arat și pregătirea terenului. La fel de bine se muncește și în cooperativele agricole din Cimpia și Radimna. Cum stau însă lucrurile la alte cooperative din raion? La Zlatița, localitate învecinată cu cele din Cimpia și Socol, deși condițiile sunt asemănătoare, s-a așteptat să vină vremea semă­natului fără să se termine pregătirile. Din 320 de hectare planificate au fost executate alături pe numai 125, din care o parte au și fost însămînțate. în 2—3 zile de lucru vor fi însămînțate și restul , apoi, așa cum au preco­nizat tovarășii Boșco Cizmaș, președinte și Gheor­­ghe Voin, inginer agronom, pe măsură ce se vor face arăturile se va face și semănatul. Cum rămîne atunci cu respectarea agrotehnicii . A­­ceastă greșeală s-a mai făcut la Zlatița și in alți ani, și, drept rezultat, s-au obținut pro­ducții mici de grîu. La cooperativa agricolă de producție din Pojejena situația este atît de în­curcată nicit nici inginerul agronom Ion Pașca nu știe cum s-a ajuns aici. De-abia în dimi­neața zilei de 23 septembrie rînd au vrut să înceapă semănatul griului, consiliul de conduce­re și agronomul și-au dat seama că sămința din soiul pentru care erau pregătite 35 de hec­tare nu corespunde, ea nefiind nici măcar con­diționată. Explicația : in perioada anterioară aici s-a pregătit terenul pentru un soi de grîu și s-a condiționat sămința pentru altul, astfel că tractorul care trebuia să meargă la semănat a fost trimis la condiționat sămîn­­ță și abia după-amiază a putut pleca la se­mănat. După aceea alt neajuns , agronomul și-a amintit că nu a sosit încă rezultatul analize­lor semințelor trimise la laborator. Așadar, din prima zi la Pojejena s-a folosit sămînță neverificată. Conducerea acestei unități n-a luat măsuri din vreme nici pentru executarea arăturilor, așteptîndu-se și aici coacerea po­rumbului. Pînă la data amintită la coopera­tiva agricolă de producție din Pojejena nu se arase teren pentru însămînțări decit pe 93 de hectare din cele 240 planificate. Toate a­­ceste neajunsuri s-au petrecut in prezența to­­varășului inginer Ion Rotari, vicepreședintele consiliului agricol raional, care se află de mai multe zile la Pojejena, în situații asemănătoare se află și coope­rativele agricole de producție din Moldova- Veche și Liubcova. Cei doi specialiști de la Moldova-Veche, Plinus Stroia, președinte și Eugen Căldăraș, in­giner agronom, au așteptat vremea recoltatului porumbului după care și-au planificat să se însămînțeze griul. Meavind unde lucra, tractoriștii Stetazar Gordenovici, Petcu Dragutin și alții, mai mult stau. Dintre toate Cooperativele agricole din raion cea din Liubcova se află în coadă , inginera agronom Doina Păiii nici nu se sinchisește de fap­tul că unitatea în care își desfășoară activitatea nu are alături de însăm­ințări decit pe 30 la sută din suprafața planificată. Cînd vor fi arate restul terenurilor, nici inginera și nici președin­tele cooperativei, tovarășul Stanco Plesici, nu pot să-ți spună. Aceste deficiențe care există în raionul Moldova-Nouă la însămînțări ne ara­tă că aici organizarea muncii a fost lăsată pe planul doi. Rămînerea în urmă la semănat tre­buie să dea de gîndit organelor raionale de partid și de stat, specialiștilor de la consiliul agricol raional, care, dacă nu au avut grijă pînă acum să ia toate măsurile necesare pen­tru a asigura un ritm susținut la arat și pregă­tirea terenului de însămînțat, să părăsească pentru moment birourile și să ajute practic, pe teren, unitățile agricole in această importan­tă acțiune. L NITU A început recoltatul porumbului Timpul călduros din ultima vre­me a favorizat coacerea porumbu­lui în majoritatea unităților agrico­­­le socialiste din regiunea noastră care au cultivat hibrizi mai timpu­rii. La îndrumarea specialiștilor s-a trecut la recoltatul acestei impor­tante culturi cerealiere în primul rînd de pe terenurile ce urmează a fi însămînțate cu grîu. De aceea, concomitent cu recoltatul se taie cocenii și se transportă, eliberîn­­du-se astfel terenul pe care trac­toarele sînt folosite la arături pen­tru însămînțări de toamnă. Cooperativele agricole de pro­ducție din raionul Deta au recol­tat porumbul de pe aproape 1­300­ hectare. Cele mai mari suprafe­țe au fost recoltate în cooperati­vele agricole de producție din Ban­­loc, Livezile și Tormac. După cum ne informează tovarășul Ion Sbîr­­ciog, în ultimele zile, în coopera­tivele agricole din raionul Sînni­­colaul-Mare a fost strîns porum­bul de pe 1.459 de hectare. Sus, pe Muntele Gheorghe (Foto: G. STOICOVICI) I Cu toate forțele , Cooperativa agricolă de producție din Biled re­­sămînțează în acest an 1.000 hectare cu grîu, în acest scop, s­e lucrează din plin, cu toate forțele. ÎN FOTOG­RAFIE : un aspect din timpul semă­natului. (Foto: E. RQBICSEK) Inițiu­l Literatură și artă Tot respectul controlului obștesc! Sesiune tehnico-științifică Ieri la Biled, s-a deschis sesiunea tehnico-științifică cu tema „Noutăți in industria inului și cînepei“. La sesiu­ne i-au parte cadre de conducere din întreprinderea de preindustrializare a cînepii „Banatul“ din Timișoara, in­gineri și specialiști de la Institutul de cercetări textile, Institutul de cerce­tări pentru cereale și plante tehnice — Fundulea și din partea Direcției ge­nerale a industriei inului și cînepei din cadrul Ministerului Industriei Ușoare. După rostirea curentului de deschi­dere de către tovarășul Ion Moga, directorul întreprinderii „Banatul", a urmat prima expunere —­ „Realizări și perspective ale industriei inului și cînepei pe perioada 1966—1970“, sus­ținută de tovarășul inginer Adrian Petrescu, director general al D.G.I.I.C. în cursul zilei de ieri au mai fost prezentate și alte referate. Lucrările sesiunii se încheie astăzi. Vizita conducătorilor de partid și de stat în orașul Tîrgu-Mureș Vineri, 24 septembrie, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu Iosif Banc și Janoș Fazekas, au vi­zitat orașul Tîrgu-Mureș. Vestea sosirii conducătorilor de partid și de stat a reunit în gara orașului și pe străzile centrale mii și mii de oameni care și-au mani­festat bucuria de a-i avea ca oas­peți în mijlocul lor. La gară, în întîmpinare au venit tovarășii Nicolae Vereș, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului regional Mureș-Auto­­nomă Maghiară al P.C.R., Mihai Gere, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Sfatului popular regio­nal, de alți conducători ai organelor locale, activiști de partid și de stat, oameni de știință și cultură, nu­meroși reprezentanți ai întreprin­derilor și instituțiilor din oraș. Un grup de pionieri înconjoară pe oaspeți, oferindu-le buchete de flori; în piața gării, mulțimea de cetă­țeni ovaționează îndelung. Magistrala Gheorghe Doja cunoa­ște emoționante manifestații de sim­patie și atașament față de partid și guvern. Muncitorii din întreprinde­rile orașului sau constructorii de pe șantierele din vecinătate, elevii ie­șiți în fața școlilor fac semne prie­tenești, pionierii flutură cravate roșii , de la balcoanele și ferestrele blocurilor mii de locatari evațio­­nează și aplaudă îndelung. Oaspe­ții răspund cu căldură entuzias­telor manifestații ale populației. La sediul Comitetului regional al P.C.R., conducătorii de partid și de stat se interesează de îndepli­nirea planului de producție de că­tre întreprinderile din regiune, de realizarea planului de investiții, de stadiul lucrărilor agricole de toamnă. Dezvoltarea impetuoasă a re­giunii Mureș-Autonomă Maghiară constituie o expresie a politicii con­secvente a partidului de ridicare a tuturor regiunilor țării,­ de reparti­zare rațională a forțelor de pro­ducție și de punere în valoare a re­surselor naturale ale patriei, în pe­rioada planului de șase ani, pentru dezvoltarea regiunii s-au investit din fondurile statului circa 7,5 mi­liarde lei. Ca urmare, harta econo­mică a­­ regiunii a fost îmbogățită cu noi și importante obiective in­dustriale, ca termocentrala Iernut, fabrica de zahăr din Luduș, fabri­ca de produse lactate din Tg. Mu­reș ; s-au dat în exploatare noi ca­pacități de producție la Combinatul chimic și Fabrica de geamuri din Tîrnăveni, la centrul minier Bălan și la fabrica de mobilă „23 August“ din Tg. Mureș și altele. Muncind înfrățiți, oamenii mun­cii români, maghiari, germani și de alte naționalități au obținut, sub conducerea Partidului Comunist Român, succese remarcabile. în a­­­cest an volumul producției indus­triale depășește de 2,5 ori nivelul a­­nului 1959, înregistrîndu-se un ritm mediu anual de 16,4 la sută. Oamenii muncii din regiune și-au reafirmat în timpul vizitei hotărîrea ca strînși în jurul partidului însu­flețiți de istoricele hotărîri ale Con­gresului al IX-lea al P.C.R. să muncească cu toată energia, capa­citatea și clanul lor pentru a da viață mărețelor sarcini trasate de congres. Expresie a avîntului și en­tuziasmului în muncă cu care ei răspund chemării partidului stă mărturie faptul că întreprinderile din regiune au îndeplinit planul producției globale și marfă pe pri­mele opt luni în proporție de 103 și respectiv 102 la sută, iar planul productivității muncii a fost depășit cu 1 la sută. Potențialul economic al regiunii va crește în curînd prin intrarea în funcțiune a unei alte noi mari unități a industriei chimice — Combinatul de îngrășăminte azo­­toase din Tg. Mureș. Acesta a fost primul obiectiv vizitat de con­ducătorii de partid și de stat. La marele combinat , un mare număr de muncitori și constructori au salutat cu bucurie sosirea oas­peților. Răsună puternice urale. Directorul combinatului, ing. Mircea Constantinescu, dă explica­ții în fața unui panou pe care se află schița planului general al com­binatului, în legătură cu stadiul ac­tual al lucrărilor. Se vizitează apoi șantierul. De la locul lor de muncă, constructorii și mentorii salută cu căldură trecerea conducătorilor de partid și de stat. Pe șantier se simte freamătul u­­nei activități intense, rodnice. Toa­te lucrările sunt într-un stadiu avan­sat de construcție și montaj. La unele fabrici se fac ultimele pregă­tiri în vederea începerii rodajului mecanic și a probelor tehnologice. Au fost terminate lucrările de ali­mentare cu energie electrică și cu apă industrială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, se interesează îndeaproape de sta­diul și calitatea lucrărilor. Specialiștii combinatului arată că se apropie de sfîrșit lucrările la centrala energotermică pentru, tra­tarea apei și obținerea aburului care va asigura intrarea în probe a fa­bricilor de acid azotic și azotat de amoniu ; în luna octombrie, cu două luni mai devreme față de preve­derile planului, se vor obține ast­fel primele cantități de îngrășă­minte chimice. La fabrica de oxi­gen a intrat în rodaj primul turbo­­compresor, urmînd ca în luna no­iembrie să se obțină primele can­tități de oxigen și azot. Instalațiile fabricii de amoniac vor fi ter­minate pînă la sfîrșitul acestui an și, o dată cu terminarea probelor tehnologice la instalațiile de cor­­metanului și de purificare a gazelor, vor fi obținute primele cantități de amoniac. Chimiștii, ope­ratorii, laboranții, mecanicii, care vor conduce și vor supraveghea complexele utilaje și instalații ale combinatului, lucrează în prezent, alături de montori și instalatori la verificarea întregului aparataj. Vizita pe șantier continuă. O scurtă oprire în fața turnurilor hi­perbolice de răcire, expresie a inge­niozității și măiestriei constructo­rilor. Ei au abandonat metodele clasice și au folosit, pentru prima oară în țara noastră, la acest gen de constricție cofrajere cățărătoare, care constituie un sistem îmbună­tățit de turnare. Constructorii au creat aici o geometrie de forme și culori armonios împletite cu peisa­jul natural. Dînd explicații oaspeților, direc­torul combinatului arată că în urma procesului de producție va rezulta, printre altele, oxidul de carbon ce ar putea servi la fabri­carea metanolului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă să se facă un studiu tehnico-economic în acest sens. Relevînd faptul că lucrările la fabricile de acid azotic și azotat de amoniu sunt în avans cu două luni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a ară­tat că este necesar să se acorde o mai mare atenție obținerii de eco­nomii în etapa a doua a lucrărilor de construcție, manifestîndu-se o mare grijă față de calitate. El și-a exprimat convingerea că planul producției de îngrășăminte azotoase va fi depășit și a urat colectivului succes în atingerea acestui obiectiv. De la noua cetate a chimiei, se pornește apoi spre o cetate a ora­șului, datînd din secolul al XVII-lea, aflată în curs de restaurare. în a­­propiere este situat Institutul me­­dico-farmaceutic, un alt obiectiv al vizitei. Drumul spre acest lăcaș univer­sitar străbate noul cartier Mihai Viteazu, trece prin dreptul noului % w .* complex social-studențesc. Pe străzi este o entuziastă revărsare de tine­rețe. Sînt studenții aflați în­ pragul unui nou an de învățămînt. Ei pri­mesc cu vii aplauze sosirea oaspe­ților dragi. * MIRCEA MOĂRCAȘ PAUL DIACONESCU ADRIAN IONESCU (Continuare în pagina a IIl-a) INIMA FIER­­A COLECTIV Organizația de partid și maturitatea Organizația noastră își desfășoară activitatea într-un sector important in cadrul Uzinei constructoare de mașini din Reșița. De la noi plea­că spre prelucrare și montaj un volum mare de piese necesare fa­bricației motoarelor și boghiurilor pentru locomotivele Diesel electri­ce. Pentru a putea cuprinde mai bi­ne sfera largă de probleme pe ca­re le ridică producția, noi am a­­cordat toată atenția creșterii numă­rului membrilor de partid. Biroul și-a îndreptat atenția spre organi­zația tineretului comunist și acti­vul fără de partid, de activitatea cărora s-a preocupat zi de zi; în fața acestora s-au ținut expuneri educative pe teme ca „înaltul titlu de membru de partid“, „Cine poate deveni membru de partid“, „Ca­litățile moral-politice ale comuniș­tilor“, „Realizările regimului demo­crat-popular“ și altele. La adună­rile organizației au fost invitați și tovarăși din activul fără de partid care au avut posibilitatea să ia parte la rezolvarea sarcinilor care au stat în fața sectorului. Unii co­muniști ca Ion Banciu, Tiberiu Ist­ván și alții au primit sarcina să se ocupe de unul sau doi tovarăși pe care i-au ajutat să cunoască po­litica partidului nostru, să-și în­deplinească sarcinile încredințate. Sub îndrumarea atentă, de zi cu zi, a comuniștilor au crescut tovarăși de nădejde care s-au dovedit demni de a purta cu cinste înal­tul titlu de comunist. Printre aceș­tia se află Dumitru Culcear, Pe­tre Pătruțescu, Ion Lux, soții Pi­trișor și Elisabeta Coriolan și ai 16 tovarăși primiți în ultimul an. Biroul organizației a îndrus comuniștii care au dat recomdi­dări să se ocupe pe o perioaă mai lungă de membrii de pa­­nou primiți pentru a le dezvo calitățile și trăsăturile înalte comunistului. Periodic, aceștia ți zvită informări în fața biroii sau a organizației despre felul se achită de sarcina încredință Asemenea informări au proze în ultimul timp tovarășii Nie Nedelcu și Tiberiu István care ocupat de Pavel Mînea și V Ardeleanu. Din relatarea tovaru lui István reieșea că V. Ardel nu este un tehnician bun în p­­ducție, dar în societate și în fa­­lie avea o comportare nepotriv­tă. Ajutat îndeaproape, omul îndreptat, constituind în prezent pildă pentru ceilalți tovarăși. La rîndul lor, tinerii comuni?1 prezintă și ei informări de feri cum se achită de sarcinile primi­te. Acelora care întîmpină greu­tați în ducerea la îndeplinire a u­nei sarcini, biroul le vine în ajutor într-un mod deosebit. Iată un caz tovarășul Vasile Dăndărilă ne-a spus că nu poate să studieze la în­­vățămîntul de partid în mod sis­tematic. Nu avea o experiență î studiu. Tovarășul Iosif Baimel, ca­re a aflat de aceasta, s-a oferit să-l ajute. Drept urmare, tovarășul Dă­­dărilă a trecut peste greutățile î­ceputului, azi, putînd să studieze o bază de conspect.

Next