Drapelul Roşu, ianuarie 1966 (Anul 22, nr. 6530-6552)

1966-01-05 / nr. 6530

Anul XXIII, nr. 6530 * Miercuri, 5 ianuarie 1960 ★ 4 pagini, 25 bani Prestarea de servicii M—Bium­i—ii I h«ii I­m­I­s'.’sixmtaammmmm în raionul Lugoj lA SATE, CA LA ORAȘ Izvorîtă din necesitatea satisfa­cerii cerințelor crescînde ale nive­lului de trai al țăranilor coopera­tori, lucrătorilor din G.A.S. și S.M.T., activitatea cooperației de consum cunoaște, în raionul Lu­goj, ca și în întreaga regiune, o extind­­e și dezvoltare tot mai în­semnată. Paralel cu desfacerea mărfurilor industriale și achizițiile de produse agricole, au apărut ra­muri noi de activitate — prestațiile de servicii către populație. Despre crearea și profilarea unităților a­­mintite am aflat amănunte de la tovarășul Ioan Luca, președintele U.R.C.C. Lugoj. — Firește, că nu s-a acționat la întîmplare, indiferent că a fost vorba despre înființarea unui ate­lier de cizmărie, de croitorie, a unei frizerii sau brutării, ne-a de­clarat dînsul. La indicația comite­ntului raional de partid și a sfatu­­lui­ui popular raional, comitetul nos­tru executiv a­­­u­di­at în mod amă­nunțit atît cerințele specific locale, cit și posibilitățile de recrutare forței de muncă și condițiile de a­ a­menajare a spațiilor de lucru. Iată un exemplu : cînd la o adunare a cooperativei din Topolovățul-Mare s-a propus înființarea unei bru­tării, unul dintre localnici. Ion Co­jocaru, cunoscut ca meseriaș pri­ceput, s-a angajat sa amenajeze localul ce urma să fie pus la dispo­ziție și să construiască cuptorul. Acest lucru a fost acceptat de adu­narea generală a cooperativei, co­mitetul executiv îngrijîndu-se apoi de procurarea utilajelor și a ma­terialelor necesare, iar membrii co­operatori i-au venit în ajutor, exe­cutând lucrările mai puțin preten­țioase. Acum brutăria din locali­tate — condusă de Ion Cojocaru — este apreciată de cetățeni. De altfel, asemenea exemple mai pot fi date. O situație aflată la U.R.C.C. Lu­goj arată că în raion există 36 de unități de prestații către popu­lație ale cooperației de consum, dintre care 15 sunt în domeniul pielăriei, 5 croitorii, 6 tîmplării iar restul brutării și sifonării. Un studiu mai atent arată însă că, deși însemnat, numărul acestora nu sa­tisface încă nevoile. Poți să umbli mult și bine în lungul și latul ra­ionului că nu vei da de nici o u­­nitate specializată în lucrări de zi­dărie ori, de repararea și întreți­nerea aparatelor electrice de uz casnic.­.Asemenea servicii sunt ce­rute frecvent de populație și, e drept, împinși de aceasta, tovarășii din conducerea uniunii raionale au început să fie preocupați în ulti­ma­ vreme de a le crea, începînd cu cele din domeniul construcțiilor. De altfel, în satele și comunele lu­gojene întâlnești destui zidari, dul­gheri și zugravi gata să răspundă la o asemenea chemare. Iată de ce considerăm de datoria membrilor comitetului executiv al U.R.C.C. Lugoj de a întreprinde urgente mă­suri în stabilirea cerințelor și po­sibilităților reale în această direc­ție, de a extinde și mai mult gama prestațiilor de servicii. O asemenea cunoaștere ar putea fi făcută chiar cu prilejul adunărilor sătești. în ultima vreme în modul de organizare a cooperativelor de con­sum din raionul Lugoj a apărut, ca și în alte raioane ale regiunii, un fenomen nou. Este vorba de lărgirea ariei de activitate a coo­perativelor, fiecare dintre ele cu­­prinzînd acum 3—5 localități, în funcție de mărimea acestora, căile de comunicație, apropierea de oraș, experiența cîștigată în muncă de consiliul de conducere etc. Coope­rativele de consum au devenit uni­tăți comerciale și de prestații pu­ternice, cu mii de membrii (în în­treg raionul Lugoj există 48.000 de cooperatori), de buna lor acti­vitate depinzînd satisfacerea unor VIOREL BOARIU (Continuare în pagina a III-a) A­verea in pag a si­­a în dezbatere — proiectul de Statut al cooperativei agricole de producție obșteasca Zestre prețioasă pentru 1966 # Principalul: îmbunătățirea calității O Efort minim — maximum de eficiență # Este joc pentru mai bine # Perfec­ționarea organizării muncii Sarcina întreprinderii „Industria română de piele“ din Timișoara este de a trimite fabricilor de în­călțăminte cu­ mai multă piele de calitate superioară. Dezbaterea ci­frelor de plan. pe 1966 a fost un bun prilej de discuție gospodăreas­că, amănunțită, tocmai asupra pu­nerii în valoare a posibilităților și rezervelor de folosire cu maximum de eficiență a materiei prime pre­lucrate, de a ajunge pe drumul cel mai scurt la indicatorii de plan. — în 1965 — a spus inginerul VASILE POPESCU, directorul întreprinderii — noi am reușit să realizăm ritmic sarcinile de plan la toți indicatorii. Valoarea produc­ției globale este mai mare, față de prevederi cu 447.000 lei, iar cea a producției marfă cu circa 1.060.000 lei; s-au dat, peste ■ plan 3.500 metri pătrați de piei moi, pentru fețe de pantofi și s-au economisit pe 11 luni 14.700 kg de piele de bovine indigenă și din import ; calitatea la sortimentul box natur s-a îmbunătățit cu 11,6 la sută, iar la box cu­ fața corectată cu 7 la­ sută. Aceste frumoase rezul­tate d­enotă că muncitorii, tehni­cienii și inginerii din întreprinde­rea noastră au acumulat o bogată experiență, ceea ce­­ imnstituie o zestre valoroasă pentru­ 1966. Se pune totuși întrebarea ■" am făcut, oare totul pentru ca beneficiarii noștri să primească numai piețe de bună calitate ? Răspunsul nu poate fi tocmai afirmativ. Dispu­nem încă de importante rezerve în procesul de producție, pe care va trebui să le punem mai susținut în valoare, prin aplicarea de mă­suri bine gîndite în fiecare secție. la Cei care au luat apoi cuvîntul 13­ferindu-se la neajunsurile care s-au mai făcut simțite in unele locuri de muncă. Firul călăuzitor al discuțiilor l-a constituit grija deosebită pentru îmbunătățirea calității produselor. La unitatea I, de exemplu, despicarea pieilor nu s-a făcut întotdeauna uniform. La această operație a existat lipsă de control în ce privește grosimea suprafeței. De asemenea, la insta­lația pasting, pieile au fost uneori uscate mai mult decât trebuia, iar spălarea ramelor nu s-a executat corespunzător. Lipsa de control a existat și în ceea ce privește neu­tralizarea —­ retonarea și ungerea pieilor. în prima parte a trimes­trului II finisarea pieilor nu s-a ridicat la nivelul cerințelor, vop­situl la masă făcîndu-se superfi­cial cu peria de pluș. Deficiențe s-au semnalat și la unitatea a III-a. Operațiile de fă­­țuire, întindere manuală a gîturi­­lor și a părților posterioare a cruponului nu au fost executate tocmai corespunzător în cursul tri­mestrului III, iar vopseaua de aco­perire nu a prezentat întotdeauna aderență suficientă, avînd tendință de prăfuire. De asemenea, la uni­tatea a II-a, pieile de porcine pen­tru meșină au fost uneori prea tari, lipsite de întindere. Pe de altă parte, cele de ovine nu au fost depărate complet, ceea ce a dus la pierderi de lină tăbăcă­­rească. Analizînd cauzele neajun­surilor, cei care au luat cuvîntul au evidențiat și rezervele care exis­tă, propunînd măsurile cuvenite pentru fructificarea lor. Pot fi date multe exemple care ilustrează această latură a dezbaterilor. In­ginerul IOAN PĂUNA, maistrul VASILE UȘVAT, șeful de servi­ciu NICOLAE SCUMPEA, bri­gadierul NICOLAE CĂLUGĂ­RUL, contabilul-șef ALEXAN­DRU MÉSZÁROS și alți vorbi­tori s-au ocupat pe larg, în cuvîn­­tul lui, de măsurile ce trebuie în­treprinse pentru reducerea produ­selor de calitățile a III-a și a IV-a. P. CONSTANTIN (Continuare în pagina a III-a) Modele noi pentru noul cincinal. (Foto: E. POPESCU) Calendar de vacanță P 20.000 de școlari și la „Orășelul copiilor“ din 20 000 de elevi. Atîția învață în școlile­ reșițene și în localitățile teritoriului. Pentru ei, în va­­­canța pe care au primit-o la finele primului trimestru de învățătură, s-au pregătit multe surprize. E vorba de o vacanță reconfortantă și totuși activă, care într-un fel continuă preocupările anterioare, stîrnind emoțiile și veselia celor mici. Practic, așa­­ cum aflăm la­ secția, de învățămînt a sfatului popular orășenesc, în fiecare școa­lă, în această perioadă, au loc o dată som de, două ori pe săptămînă acțiuni organizate : programe ar­tistice, întreceri sportive, vizionări de filme și spectacole teatrale. Calendarul vacanței reșițene a înscris pe o filă a lui și un eve­niment tradițional : deschiderea­­.Orășelului copiilor". Amenajat în­­tr-un spațiu corespunzător, între construcțiile noi, situate în jurul grupului școlar profesional, acesta oferă nenumărate bucurii pentru ce­i mici. Același calendar a consemnat și o altă surpriză : păpușarii de la Casa de cultură a sindicatelor au­ adus pe scenă, pe îndrăgiții ,,Țîcă și Mî­că, spectacolul ,t‘,mind­risul și veselia cîtorva sute de tineri spectatori. In „Orășelul copiilor“ l-am găsit pe harnicul Moș Gerilă. Cu acto­rul Valentin Rusmir de la Teatrul de stat din localitate am stat de vorbă pe îndelete. Era acum așa cum U știam, om ,­de rînd“ ca toți oamenii Dar abia se întorsese de unde în mod. ..incognito“, cu o barbă albă colil­e își deșertase tolba cu daruri , la ..orășelul“ celor mici. I-am luat un interviu- fulg­er, lui Moș Gerilă, reșițean . — Ați avut • mulți ..premiați" ?­­— Cîteva mii din cei 20.000 de elevi. Așa, că o să mă bucur de bucuria lor materializată în cărți sau punguțe cu dulciuri și jucării, în funcție de vîrstă. S-au alocat în acest scop aproape 200.000 lei . ■ ■­între cei care s-au bu­curat în­deosebi de prețuirea lui Moș Gerilă, se numără și Teodora Birta, Gheorghe Onuț, Florentin Stoica, Alfred Scher și Florentina Filip. Sunt doar cîțiva dintre cei mai buni elevi ai școlii generale din cartierul Lunca-Bîrzavei. — Dar acolo există, din acest an școlar, și un liceu nou . .. — Desigur, spune Moș Gerilă. Cu liceenii de aici, numărul șco­larilor din acest cartier nou al Reșiței se ridică la aproape 1.000. Și mulți dintre ei, cum ar fi Florica Grizea, Aurel Soran, Do­rina Dumitrașcu, Simona Raicu au numai note de 10. Da, rar de tot cite un 9 .. .­­k Vacanță! Cite bucurii nu aduce ea copiilor reșițenilor care, aidoma părinților lor — oțelari sau con­structori de mașini — au încheiat un bilanț rodnic și acum trăiesc clipe de bucurie și emoții. Mulți dintre ei au petrecut Revelionul sus, pe plaiul Semenicului, îm­preună cu părinții lor. N. CATANA tot au­tea bucurii Reșița Invitație Noutăți electrotehnice Pentru realizarea ce­lor 320.000 de radio­receptoare și 105.000 televizoare prevăzute pentru acest an, co­lectivul întreprinderii „Electronica“, a luat în cursul anului tre­cut unele măsuri teh­­nico-organizatorice ca­re au ajutat la înde­plinirea planului în mod ritmic, încă din primele zile ale nou­lui an. Acestea se re­­feră la programarea u­­nui decalaj de semifa­bricate și piese între secțiile prelucrătoare și cele de montaj, do­tarea unor sectoare cu aparate și dispozitive, realizate pe plan local, pentru verificarea pie­selor și subamsamble­­lor din componența radioreceptoarelor și televizoarelor etc. Iată și cîteva nou­tăți ale producției în anul 1966 : Proiec­tanții și inginerii­ de­finitivează ultimele de­talii pentru punerea in fabricație a unui ra­dioreceptor portativ cu tranzistori denumit „Mamaia", care are patru lungimi de unda­­(lungi, medii, scurte și ultrascurte). De ase­menea, se pregătește un tip nou de aparat staționar care poate re­cepționa tot pe lungimi de undă. Pro­­­iectanții de televizoare au în lucru o nouă variantă a televizoru­lui „E-47“, precum și un nou model de tele­vizor „E-59“, cu ecran autoprotector, proiec­tat în întregime in uzină. SEARA REȘIȚEANA (Foto s G. STOICOVICI) Din primele zile ale anului Capitala s-a îmbogățit, din pri­mele zile ale anului, cu încă un obiectiv economic — Fabrica de produse din beton celular autocla­­vizat — care, a intrat în funcțiune, in cadrul întreprinderii de prefa­bricate din beton Militari. Noua fabrică, care are o linie arhitectonică modernă și este în­zestrată cu utilaje de înalt nivel tehnic, va produce anual 110.000 mc blocuri de zidărie pentru pe­reți, plăci pentru acoperiș și plăci termo-izolatoare, ce vor fi folosite la construcția de locuințe, uzine, spitale, școli. Materia primă de bază pe care o folosește — nisipul — provine în cea mai mare parte sub formă de deșeuri de la Fabrica de băi și ra­diatoare situată în vecinătate. Ce­lelalte materii prime care transformate în prefabricate vor fi sunt varul, cimentul și apa. Lucrătorii care vor mînui agre­gatele fabricii au fost pregătiți, concomitent cu ridicarea noii uni­tăți. O parte din ei s-au specializat la fabrica de la Doicești. ■k La un an de la intrarea sa în funcțiune, complexul de industriali­zare a­ lemnului de la Bacău s-a mărit cu o nouă unitate, a treia la număr după fabrica de mobilă și cea de ferestre. Este vorba despre fabrica de uși, a cărei producție anuală acoperă necesarul pentru 25.000 de apartamente. O dată­ cu intrarea sa în produc­ție și-au trecut examenul de cali­tate și unele noi utilaje pentru prelucrarea lemnului realizate în țară. •k Uzinele „23 August“ din Capi­tală au fost completate cu o nouă turnătorie de fontă care realizează anual circa 13.500 tone de piese diferite. Ea deservește nevoile uzi­nei precum și ale fabricii alăturate, de mașini-unelte și agregate. Noua turnătorie , este înzestrată cu utilaje moderne de un înalt ni­vel tehnic, produse în țară printre care cubilouri cu preîncălzitoare de aer, instalații de preparat ames­tecuri de formare prevăzute cu co­menzi automatizate și altele. (Agerpres). Leagănul celor 2.100 C.P. al motoarelor Diesel (Foto i E. ROBICSEK) GĂSESC ECOU PROPUNERILE OAMENILOR MUNCII? • „Neajuns" compensat cu satisfacții • Esen­țialul—modul de rezolvare • Operativitate plus corectitudine înseamnă prestigiu • Atribuții confundate la fabrici și uzine, în întreprinderi și mine, muncitorii vin la conducerile administrative ale unităților, la organizațiile de partid și sindicate cu cele mai diferite probleme — de la cele tehnice, privind organizarea și dezvoltarea producției, pina la cele personale. Prin intermediul adunărilor generale de partid, consfătuirilor de producție și adunărilor grupelor sindicale, își spun părerea asupra activității înterprinderii, se sfătuiesc cu directorii și inginerii-șefi, cu șefii de sectoare și maiștrii, cu cei pe care i-au ales în fruntea organizațiilor de partid și cu cei cărora le-au acordat încrederea să coordoneze treburile obștești, pentru a găsi noi rezerve prin care să asigure un spor de producție. E lângă calea de la muncitor la conducătorii săi direcți ? Găsesc ecou propunerile și sesizările venite din partea colecti­vului ? Iată întrebările la care ne-am propus să răspundem prin relatarea unor fapte constatate cu ocazia unei anchete or­ganizată la întreprinderea minieră din Anina. ★ Ne aflăm in fața ușii pe care scrie : „Comitetul de partid pe întreprindere". Intram. După ce explicăm scopul vizitei, tovarășul TEODOR ISTRATE, secretarul comitetului de partid, ne spune : — Ore fixe pentru audiență nu sînt stabilite. Am folosit emdva aceasta practică, dar am abandonat-o. Membrii co­mitetului au găsit de cuviință că e mai bine ca minerii să aibă posibilitatea să nu se adreseze cu ceea ce îi preocupă oricînd și ori de cite ori au nevoie. Procedeul, e drept, îngreuiază oarecum rezolvarea sarcinilor la zi, dar, ca să zic așa, neajun­sul este compensat din plin : trăim pulsul colectivului, aspira­țiile și năzuințele lui în orice clipă, putința de a interveni prompt în rezolvarea acelor probleme care, aflate abia la orele de audiență, ar fi depășite. E vorba, bineînțeles, de acele chestiuni care necesită soluționare de moment. Cealaltă cate­gorie de propuneri sau sugestii, pentru a căror înfăptuire e nevoie de mai mult timp, le trecem în carnetul, intitulat su­gestiv, „Registru de audiențe“. Dar, după părerea mea, nu carnetul este esențialul, ci felul cum sînt duse la bun sfîrșit cele ce se notează în el. Experiența proprie ne-a dovedit că manifestînd operativitate și corectitudine în acest sens, se întă­rește prestigiul comitetului în fața oamenilor , și noi ne stră­duim să nu le desmințim încrederea, în timp ce tovarășul Istrate ne relata toate acestea, a fost întrerupt în repetate rînduri. Personal sau telefonic, tovarăși, membri și nemembri de partid, i s-au adresat cu tot felul de întrebări. Pentru fiecare adresant, interlocutorul nostru a găsit cuvintele cele mai potrivite, răspunsuri satisfăcătoare. Omul, competența cu care el le înfăptuiește pe toate, găsesc aprobare, dar în același timp, strinesc și nedumerire. Stai șî te întrebi : ai în față numai pe secretarul comitetului de partid de la mina Anina, său, în aceeași persoană și pe șeful uni­tății și pe președintele comitetului sindicatului ?! Dacă e numai secretarul comitetului ?— de ce se ocupă de probleme a căror rezolvare intră cert în competența directorului de unitate și a sindicatului ? De ce se substituie munca politică cu atribu­țiile administrative și sindicale ? Cei ce răspund de acestea din urmă, cu ce se ocupă ? C. PETRE (Confirmare în pagina a III-a)

Next