Drapelul Roşu, februarie 1966 (Anul 22, nr. 6553-6577)

1966-02-01 / nr. 6553

p A Anul XXIII, nr. 6553 ★ Mărfi, 1 februarie 1966 * 4 pagini, 25 bani întrecerea țaristă 1966 ANGAJAMENTE MOBILIZATOARE ■ Ipromet București Colectivul Institutului de proiec­tări de uzine și instalații metalur­gice (I.P.R.O.M.E.T.) din Bucu­rești, hotărît să-și aducă o contri­buție cit mai eficientă la realizarea importantelor obiective siderurgice stabilite de Congresul al IX-lea al partidului, s-a angajat să depășeas­că sarcinile anuale de plan cu: — 550.000 lei la producția globală ; — 600.000 lei la producția marfă ; — 100.000 lei economii prin reducerea prețului de cost al orei de proiectare ; — 65.000 ore economisite la timpul de proiectare, prin refolosirea de proiecte tip, în plus și-au propus ca prin a­­daptarea, la proiectare, a unor so­luții eficiente în special pentru Com­binatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Galați și Uzi­na metalurgică București, să rea­lizeze proiecte a căror valoare de deviz să fie redusă cu 40 milioane lei față de cele aprobate la fazele anterioare de proiectare. Colectivul institutului a hotărît, de asemenea, să scurteze durata elaborării pro­­iectelor, astfel ca acestea să ajungă la beneficiar în medie cu cel puțin 10 zile înainte de termenul prevă­zut în­ contract: în cinstea celei de-a 45-a ani­versări a partidului, colectivul in­stitutului s-a angajat ca pînă la 8 mai să depășească prevederile planificate cu : — 125.000 lei la producția globală ; — 185.000 lei la producția marfă. Pentru realizarea angajamentului a fost adoptat un plan de măsuri tehnico-organizatorice. .............................................................................................................................................................................................................................. ■ „Bumbacul“ Timișoara Colectivul întreprinderii „Bumba­cul“ din Timișoara se angajează să realizeze în acest an peste plan : — 560.000 lei la producția globală ; — 560.000 lei la producția marfă ; — 32.000 mp țesături. Din care pînă la 8 mai se vor obține : — 150.000 lei globală ; — 150.000 lei marfă ; — 10.000 mp. țesături. Depășirea de producție se va ob­ține pe seama creșterii productivi­tății muncii. Pentru îmbunătățirea calității, textiliștii s-au angajat să mărească ponderea țesăturilor de calitate extra de la 35 la sută cit prevede planul, la 38 la sută. ■ Baza a VIII-a Timișoara însuflețiți de Hotăririle celui de-al IX-lea Congres al partidului nostru, colectivul Bazei de desfa­cere a produselor petroliere, Timi­șoara este hotărît să obțină succese de seamă privind tuturor sectoarelor aprovizionarea economice cu produse petroliere. Dezbătînd sarci­nile de plan în lumina Directivelor C.C. a­ P.C.R. cu privire la crite­riile principale ale întrecerii socia­liste, muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii acestei unități se angajează să realizeze peste plan : — 6.000.000 lei la desfaceri ; — 200.000 lei economii la chel­tuieli de circulație; — 100.000 lei beneficii ; — să depășească planul de trans­port cu 10.000 tone. Din care pînă la 8 mai : — 2.000.000 lei la desfaceri; — 60.000 lei economii la chel­tuieli de circulație; — 30.000 lei beneficii; — să depășească planul de trans­port cu 2.500 tone. la producția la producția Prima promoție Din nou la facultatea de electro­tehnică a Institutului politehnic din Timișoara s-a înscăunat înfii­gurata atmosferă de examene: în bănci se află de astă-dată cei 26 de studenți ai ultimului an, care alcătuiesc grupa de calculatoare electronice, prima de acest fel din facultate și din țară. Proiectele tu­turor lucrărilor de diplomă tratea­ză realizarea unor piese și părți componente ale marilor creații de tehnică contemporană. După examenele de stat din iu­nie, Institutul politehnic va emite pentru prima oară în istoria ingi­neriei românești diplome de ingi­neri electromecanici cu specialitate în calculatoarele electronice. InlijPil­t • • ............................’* ADUNAREA GENERALĂ organul suprem de conducere al cooperativei agricole PLECAREA LA LONDRA A UNEI DELEGAȚII GUVERNAMENTALE ROMÂNE Duminică după-amiază a părăsit Capitala pierind la Londra o dele­gație guvernamentală română con­dusă de Alexandru Bîrlădeanu, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, care, la invitația gu­vernului britanic, va face o vizită oficială in­ Marea Britanie. Din de­legație fac parte Gheorghe Cioară, ministrul comerțului exterior, George Macovescu, adjunct al mi­si­nistrului afacerilor externe. Delegația este însoțită de consi­lieri și experți. La plecare, în gara de Nord, membrii delegației au fost conduși de tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, János Fazekas, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan și Ion Marinescu, Con­stantin Scarlat, Aurel Vi­jol­, Emil Drăgănescu, miniștri, Mircea Ma­­lița, adjunct al ministrului afaceri­lor externe, precum și membri ai conducerii unor ministere economice. Au fost prezenți Leslie Charles Glass, ambasadorul Marii Britanii la București și membri ai ambasa­dei. (Agerpres). ★ BUDAPESTA 31. — Corespon­dentul Agerpres, A. Pop, transmite: Luni, înainte de amiază, în drum spre Londra, Alexandru Bîrlădeanu, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România, și per­soanele care-l însoțesc au trecut prin Budapesta. în gara Keleti din Budapesta au venit în întîmpinare Lajos Teker, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Ungare, Károly Erdély, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, și alte persoane oficiale. A fost de față Mihail Roșianu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.P. Ungară. în cinstea oaspeților români, La­jos Feher a oferit un prînz la restaurantul „Gundel“ din Buda­pesta. De la Oravița-n vale Mocnit ard culorile alb străluci­toare ale stratului de zăpadă ce a­­coperă sate, ogoare și păduri. Tim­pul e prielnic pentru străvechile povești spuse la gura sobei. în locul acestora, am căutat însă fe­restrele luminate ale căminelor cul­turale. De la Oravița,, am coborît în valea Ciudanoviței. Despre că­minul cultural din comună n-a tre­buit să întrebăm prea mult. Ne-a ieșit în întîmpinare cu toată sala, clădirea ridicată acum cîțiva ani, albă (mai albă în podoaba ierna­tică­, suplă, ca o adevărată dis­tincție acordată pentru tot ce s-a construit în ultima vreme. .. . Freamăt. Căminul a adunat în seara aceasta zeci de oameni Repetițiile sunt în toi. Cei șase ti­neri ai brigăzii de agitație repetă ca într-un spectacol adevărat. Miș­cările vioaie, căldura cu care re­citatorii intră „în rol“ ne mărturi­sesc­­ interesul și dragostea ce se revarsă în text, însuflețindu-l. Alături, într-o altă sală, „cea mare“, cum îi spun localnicii, for­mația de teatru îndrumată de actri­ța Aura Rîmniceanu de la Teatrul de stat din Reșița, venită aici din Însemnări dorința de-a ridica ținuta specta­colelor, pregătește piesa ,„Eseu" de Tudor Mușatescu. De altfel, for­mația amintită împreună cu corul, taraful, brigada și formația de mu­zică ușoară sunt cunoscute în loca­litățile raionului pentru frumusețea spectacolelor date la Răcăjdia, Gîr­­liște, Greoni, la Anina și Oravița, în plină repetiție i-am găsit și pe cei 8 instrumentiști ai tarafului, dintre care am reținut cîteva nu­me : Ion Nicula, Jiva Petrov, Cezar Nicolau. Molcoma doină cărășană își împletește în repertoriul tarafu­lui sunetele limpezi, cu accentele vesele ale sîrbei oltenești și cu rit­mul sacadat al cîntecului ardele­nesc. 35 de melodii, atît însumea­ză repertoriul tarafului, dovedind o meritorie preocupare a conducerii căminului pentru alcătuirea unor programe variate și bogate în con­ținut, din regiune și de pe întreg cuprinsul țării. Și, legată de taraf, așa cum cîntecul este frate bun cu jocul, formația de dansuri popu­lare, îmbogățită anul acesta cu noi perechi, întruchipează în ea specificul portului cu mișcările jo­cului din Caraș. La bibliotecă, în atmosfera cal­dă, în fiecare seară se adună oa­menii pentru a asculta conferințe. Despre „Noi orașe pe harta pa­triei“, a vorbit profesorul Ion Gin­ea, despre „Banatul în plină în­florire“, profesorul Ion Mustață. Concursurile „Iubiți cartea“ și ,,Cine știe răspunde“, s-au bucurat la rîndul lor de aprecierea oame­nilor din comună. Interesante sînt și „Joile tineretului“, dar mai ales serile literare, unde cu concursul elevilor și al altor tineri sînt pre­zentate programe bogate. Un aport deosebit aduce, ca și majoritatea activităților, colectivul de profesori de la școala generală din comună. Preocuparea pentru o activitate cît mai „plină“ este caracteristică și căminelor culturale din comunele Grădinari și Ticvaniul-Mare. La acesta din urmă, corul, distins în anul trecut cu premiul I, la faza raională, este recunoscut în între­gul raion, ca și form­ația de dansuri condusă de tovarășele Negruț și Lenuța Petric. Veronica Vizita noastră l-a surprins pe tovarășul profesor Ion Popa, unul dintre tinerele cadre ale școlii generale lucrînd la textul brigăzii de agitație. După ce va fi definitivat for­mația, mult prețuită de către coo­peratorii din Ticvaniul­ Mare, va susține în săptăspraile care urmează I. MARIN ALMAJAN (Continuare în pagina a 111-a) Producția­ la nivelul tehnicii înaintate­ în orice unitate industrială introducerea tehnicii noi în­seamnă mărirea gradului de mecanizare și automatizare, aplicarea și extinderea proceselor tehnologice înaintate, orga­nizarea producției la un nivel superior care să permită fo­losirea la întreaga capacitate a mașinilor și utilajelor din dotare. Mergînd cu perseverență pe aceste căi, întreprinderea „Tricoul roșu“ din Arad a cunoscut o permanentă dezvol­tare, a înregistrat indici tehnico-economici din ce în ce mai ridicați. Valoarea producției globale, de pildă, a fost în 1965 cu 270 la sută mai mare față de 1959, sau cu 940 la sută mai mare față de 1949. Acum modelele nou create au înlo­cuit aproape complet colecția dinaintea începerii desenalului. Creșterea producției, a modelelor noi și a nivelului lor ar­tistic au mers mină în mină reușind să țină seama de cerin­țele și exigențele sporite ale cumpărătorilor. Pe măsura creșterii sortimentelor, a volumului produc­ției și a indicilor tehnico-economici a necesitat cu prisosință și o organizare mai bună a muncii, o perfecționare și o folo­sire rațională a utilajelor, în ce privește sistematizarea producției s-a realizat re­­organizarea atelierului de preparație, prin amplasarea mai judicioasă a utilajelor în funcție de procesele tehnologice de la acest loc de muncă. Reorganizarea secției de bază „trico­tat“ și amplasarea a 12 mașini de înaltă tehnicitate a dus la creșterea producției secției cu 10 la sută. De asemenea, mo­dernizarea „finisajului“ va permite o creștere simțitoare a productivității muncii și va crea condiții de respectare ri­guroasă a proceselor tehnologice organizate în flux conti­nuu. Lucrări asemănătoare de reorganizare și perfecționare a producției s-au mai făcut la „confecții“, extinderea celor mai adecvate mînuiri la fiecare fază de lucru, la „urzit“, respectarea minuțioasă a procesului tehnologic, la „croit“, stabilirea precisă a tehnologiei pe faze de lucru. O activitate rodnică s-a desfășurat și pe linia moderni­zării utilajelor. Astfel, prin modificarea dispozitivelor de tras stofă la mașinile de tricotat circulare o dată cu îmbu­nătățirea funcționării utilajelor respective se obține și un tricot de calitate superioară. La mașinile „Raschei“ cu bare duble, folosirea arcurilor de amortizare a dus la creșterea turațiilor. Economia anuală ce se obține ca urma­re a creșterii volumului producției, se ridică la 171.000 lei. De asemenea, modificarea camelor la mașini­le de tricotat „Textila“ a permis realizarea unui tricot vanisat cu un fir de căptușeală care înlocuiește cu succes tricotul cu două fire avînd caracteristicele adecvate artico­lelor de lenjerie executate în cadrul planului. Ing. MARIUS MIHAIESCU șeful serviciului tehnic, întreprinderea „Tricoul Roșu“, Arad (Continuare în pagina a 111-a) . La sfîrșit de săptămînă, elevii £ E din clasa a Xl-a de la Liceul nr. 1 din Lugoj — în excursie la cabana Căpriorul. 5 (Foto: E­­DVORAC-Tomești) După adunările populare Obiective obștești în actualitate Prima grijă — procurarea materialelor O p­art­i­c­u­l­ar­i­tate... hotărîtoare Adunările populare sătești pen­tru votarea contribuției voluntare bănești și în muncă se apropie de sfîrșît, în numeroase comune și sate, unde ele sînt încheiate, ut­­tilajele moderne cu care es­te înzestrată Uzina constructoa­re de mașini din Reșița asigu­ră o prelucrare de precizie, la înalt nivel tehnic a pieselor. Fotografia ne înfățișează un aspect din secția Diesel. Se uzm­ează mecanic unul din re­perele mari ale motorului pen­tru locomotiva Diesel-electrică. (Foto : G. PANTEA) mosfera entuziastă, proiectele și planurile pentru realizarea obiec­tivelor continuă să domine viața spirituală a localității. — E încă iarnă — ne scrie co­respondentul nostru M. CIOSICI — dar la Fibiș, pe șantierul con­tribuției voluntare se află pregă­tite din timp materialele de con­strucție necesare la zidirea unui dispensar, obiectiv început încă din anul trecut. Sunt pregătite 6 vagoane de cherestea, lemnăria pentru 30 de ferestre și pentru parchet. în afară de obiectivul sus­­amintit, fibișenii — cunoscuți în tot raionul Lipova ca oameni har­nici și gospodari — vor amenaja trotuare de asfalt pe 3 străzi, 30 de podețe din tuburi de beton și vor planta 1.100 pomi ornamen­tali la marginea drumurilor. De­putații Ioan Mircu, Alexandru Be­nah, Margareta Bittner, cetățenii Petru Mun­teanu, Margareta Kluch, Ștefan Juhász, Ștefan Lazăr și nu­meroși alții au promis același spri­jin pe care l-au dăruit și anul trecut înfrumusețării comunei. Din Saravale, un alt colț de regiune, corespondentul nostru, I. OSTROVĂȚ, ne face cunoscut că și aici măsurile organizatorice pentru buna utilizare a sumelor din contribuție sunt stabilite de pe acum. în această localitate, con­dițiile topografice implică o parti­cularitate de care comitetul exe­cutiv al sfatului popular comunal a hotărît să țină cont de acum înainte. Este vorba de compoziția și înclinația solului, care nu asi­gură apelor pluviale posibilități de scurgere în anotimpul umed. în aceste condiții, munca de refacere a străzilor nu s-ar putea desfășura fără inevitabilele repercusiuni pe seama eficienței. De aceea se pre­conizează a se solicita sprijinul unor tehnicieni, care, pe baza mă­surătorilor de teren, să indice ni­velul optim pe fiecare stradă și să profileze rețeaua de canale. începutul bun din localitățile a­­mintite sunt o garanție a faptului că la primăvară forțele de muncă ale populației, orele dăruite acti­vității obștești vor fi valorificate din plin. S-a inaugurat „Luna cărții la sate“ Duminică, la cele 650 de cămine cul­turale din regiune s-a deschis într-un cadru festiv „Luna cărții la sate“. Cu acest prilej au avut loc numeroase ma­nifestări culturale, șezători și simpo­zioane literare. La Gătaia, în sala căminului cultu­ral pregătită sărbătorește, peste 500 de cititori s-au întîlnit cu un grup de scriitori bănățeni, care au citit din creațiile lor. Peste tot, expunerile au fost urmate de programe cultural-artis­tice. TELEGRAMĂ Tovarășului JÁNOS KADAR, Prim-secretar al C.C. al P.M.S.U. Tovarășului ISTVÁN DOBI, Președintele Consiliului Prezidențial al R. P. Ungare Tovarășului GYULA KALLAI, Președintele Guvernului Revoluționar Muncitoresc Țărănesc Ungar Budapesta Dragi tovarăși. Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Ungare, în numele Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal, vă transmitem dv. și prin dv. poporului ungar, un călduros salut to­vărășesc și cele mai cordiale felicitări. Poporul român se bucură din toată inima de succesele însemnate obținute de poporul frate ungar, sub conducerea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, în dezvoltarea economiei și culturii socialiste, în cei douăzeci de ani ai Republicii Populare Ungare. Constatăm cu satisfacție că între țările și partidele noastre s-au statornicit și se dezvoltă neîntrerupt relații de prietenie și colaborare frățească în folosul ambelor noastre popoare, al unității țărilor socia­liste și mișcării comuniste și muncitorești internaționale, al cauzei so­cialismului și păcii în lume. Vă urăm din toată inima, dumneavoastră și întregului popor un­gar, noi și mari succese în activitatea consacrată înfloririi continue a Ungariei socialiste. NICOLAE CEAUȘESCU, Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România

Next