Drapelul Roşu, iunie 1966 (Anul 22, nr. 6656-6669)

1966-06-01 / nr. 6656

r ANUL XXIII, NR. 6656 MIERCURI, 1 IUNIE 1966 4 PAGINI, 25 BANI Consfătuirea pe țară a constructorilor de mașini Lucrările consfătuirii construc­torilor de mașini au continuat marți. In cursul dimineții, lucră­rile s-au ținut pe secții de specia­litate. După-amiază a avut loc șe­dința plenară, la începutul căreia au prezentat concluziile dezbate­rilor din secțiile de specialitate Gheorghe Oprea, adjunct al mi­nistrului industriei construcțiilor de mașini — pentru secția de autovehicule, tractoare, material rulant și construcții navale , Ion Avram, adjunct al ministrului construcțiilor de mașini — pen­tru secția de utilaj tehnologic și echipament metalic : Cornel Mi­­hulecea, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de ma­șini — pentru secția de electro­tehnică și Nicolae Constantin, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini — pen­tru secția de mașini-unelte, me­canică fină și mașini agricole. Au continuat apoi discuțiile a­­supra raportului. Luînd cuvîntul pe marginea ra­portului prezentat de tovarășul Ilie Verdeț, vorbitorii de luni și marți au relevat cu mîndrie ma­rile realizări obținute de oame­nii muncii în înfăptuirea politicii consecvente și ferme a Partidului Comunist Român de industriali­zare socialistă a țârii, chezășie sigură a dezvoltării multilaterale a economiei naționale, a creș­terii bunăstării poporului, asi­gurării independenței și suve­ranității naționale. Ei au sub­liniat — amintind numeroase fapte — importanța deosebită acordată de partid și guvern industriei constructoare de ma­șini, a cărei dezvoltare rapidă, în ritmuri înalte, a contribuit în măsură tot mai mare la înzes­trarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naționale. Relevînd re­zultatele bune obținute în primele luni ale acestui prim an al cinci­nalului, participanții și-au mani­festat încă o dată hotărîrea de îndeplini marile sarcini ce le revin a­a din vastul program de dezvoltare țării, elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Ei și-au ex­primat bucuria pentru organi­zarea acestei consfătuiri la care participă conducătorii partidului și statului nostru, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, subliniind că aceasta demonstrează o dată mai mult, prețuirea de care se bucură mun­ca avîntată, aportul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și specia­liștilor constructori de mașini la progresul multilateral al țării. Participanții la dezbateri au a­­nalizat pe larg, în lumina experienței dobîndite, căile pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiții, a sarcinilor ce re­vin constructorilor de mașini în actualul cincinal, neajunsurile care s-au manifestat în unele domenii și felul în care acestea trebuie în­lăturate, au făcut numeroase pro­puneri prețioase pentru valorifi­carea mai deplină a marilor re­zerve existente în fiecare între­prindere, pentru îmbunătățirea activității în toate sectoarele aces­tei ramuri. Numeroși vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele as­pecte ale dezvoltării, diversificării și modernizării continue a pro­ducției de mașini-unelte în lumina sarcinii trasate de documentele Congresului al IX-lea al P.C.H., privind sporirea contribuției aces­teia la reînnoirea și creșterea par­cului de mijloace tehnice al uzi­nelor, la automatizarea procesului de producție al diferitelor ra­muri ale economiei naționale. Ing. Aurel Bozgan, directorul general al Fabricii de mașini-unelte și agre­gate din București, ing. Virgil Bogza, directorul mecanice din Roman, întreprinderii ing. Con­stantin Ionescu, directorul Uzinei „înfrățirea“ din Oradea, și alții au arătat că îndeplinirea sarcinilor de asimilare și producere, în canti­tăți sporite, a noi mașini-unelte la nivelul tehnicii contemporane trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacități ci, în­­tr-o mai mare măsură, pe folo­sirea integrală a capacităților de producție și a forțelor de­­ muncă existente, pe utilizarea rațională a fondurilor de investiții alocate de către stat. Darea în exploatare a (Continuare in pagina a II-a) Aspect din sala Ateneului Român unde se desfășoară lucrările consfătuirii. Utilaje noi în cantități sporite Fabricile și uzinele constructoa­re de mașini din regiunea Banat, continuînd dezvoltarea înzestră­rii tehnice, au posibilitatea să du­bleze capacitatea de producție la o serie din tipurile de mașini și motoare, să sporească mult pro­ducția la turbine, generatoare, e­­lectrice, pompe de aer, vagoane, utilaje de construcții și altele, în acest scop, la uzina de strun­guri Arad se vor lua măsuri pen­tru mărirea capacității sectorului de prelucrări mecanice a piese­lor mari. Uzina constructoare de mașini din Reșița își sporește și ea capa­citatea cu peste 5000 tone utilaj greu și mai mult de 12.000 tone piese forjate pe an. Tot la a­­ceastă uzină au fost luate măsuri pentru a executa în flux tehno­logic continuu boghiurile pentru locomotivele Diesel. •k Mergînd pe linia diversificării continue a producției, Uzinele mecanice din Timișoara au pre­văzut și pentru acest an asimila­rea de utilaje și mașini. Pînă a­­cum au fost omologate o instala­ție de afumare și fierbere, un pod rulant electric de opt tone forță în regim greu de funcțio­nare și se fac ultimile pregătiri pentru darea în fabricație a unui nou tip de autostivuitor cu furci laterale. Pasionați de introducerea nou­lui în procesul de producție, ino­vatorii de la întreprinderea „6 Martie“ din Timișoara au pornit anul acesta cu mai mult elan la treabă. Ei au înaintat pînă acum cabinetului tehnic 35 de propu­neri de inovații, dintre care 11 au și fost aplicate, iar alte 22 sunt acceptate și în curs de pre­gătire. Eficiența anuală post cal­culată a celor aplicate se ridică la circa 300.000 lei. Dintre a­­cestea se remarcă „Mecanizarea tăierii și bordurării tablelor la foarfecă cu cuțit disc“, a cărei eficiență economică este de 116.200 lei anual. In pag. a IV-a O Tentativă de complot în Congo. # Republica Dominica­nă . Atmosferă încordată înaintea alegerilor. O delegație guvernamentală română va vizita Turcia O delegație guvernamentală română, condusă de președintele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, va face o vi­zită în Republica Turcia în a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitația președintelui Consi­liului de Miniștri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel. COPIII — FLORILE VIEȚII A intrat în tradiția oamenilor de pretutindeni ca la întîi iunie să sărbătorească Ziua internațională a co­pilului. Fiecare pă­rinte își îndreaptă în această zi gîndu­­rile către cei mici, către florile Copiii, viitorul vieții, so­cietății de mîine, au adus întotdeauna sa­tisfacțiile cele mai mari omenirii. Ziua internațională a co­pilului este un oma­giu adus micilor ce­tățeni, dar mai ales o pîrghie de unire și mobilizare a omeni­rii pentru apărarea generației viitoare, pentru fericirea tine­relor vlăstare, în ierarhia florală, pentru noi, copiii ocupă locul cel mai de sus, cel mai lumi­nat de soare, cel mai Mircea Șerbănescu bine amenajat de ge­nerații, la rînd, din­tre care unele cu ar­gint la tîmple. I-am văzut muguri pe co­piii noștri, și frunzu­lițe străvezii prin care se zărea seva vieții lucrînd, și i-am­ văzut împupind, pre­­gătindu-se să deschi­dă în soate corole splendid colorate. E o grădină întreagă de pupi această copilă­rie de azi și, ca orice grădină înfloritoare și aceasta ride sub cerul senin al anilor noștri, încîntîndu-ne și legănîndu-ne în speranțe și visuri pe deplin realizabile. Și tocmai de aceea gră­dina noastră e așa cum e, frumoasă, în­floritoare, pentru că oamenii sunt pri­cepuți, cu simț de răspundere și cu ma­re dragoste față de florile vieții. Ne a­­plecăm peste pupii care abia așteaptă să se deschidă cu fața spre lume și ascul­tăm cu urechea ciu­lită. Șoaptele se a­­dună ca un imn de slavă adus viitoru­lui. în fiecare floare sunt bogate ză­căminte de culori și ambiții de frumusețe. E de înțeles idea­lul unei flori de a înflori cit mai deplin în marea noastră grădină. Și noi, de la cei mai tineri la cei cu tîmplele de argint, facem totul ca florile vieții noas­tre să înflorească mai departe pămîn­­tul, patriei, cu trudă, așa pregătit cum se cuvine unei gră­dini de primă mină. 1 Vizita miaiesiatti sale imperiale sahlnșahul iranului in regluiea Brașov BRAȘOV.­­ De la trimișii speciali Agerpres, Mircea Moar­­căș și Adrian Ionescu, Maies­tatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, șahin­­șahul Iranului, și-a continuat marți vizita în regiunea Brașov, însoțit de Gheorghe Rădules­­cu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcu­ș, președintele Sfatului popular regional, de alte persoa­ne oficiale, ca și de membrii sui­tei sale, suveranul Iranului a vizitat în cursul dimineții cunos­cutul­­ monument arhitectonic — Biserica Neagră. Aici, înaltul oaspete, după ce a luat cunoș­tință de istoricul acestei vechi construcții brașovene, a asistat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana mașinilor oficiale a străbătut apoi străzi principale ale orașului, de-a lungul cărora numeroși brașoveni au salutat cordial pe înaltul oaspete. Dru­mul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, să­tenii călări, în port național, au ieșit în întîmpinarea Șahinșahu­­lui. Aceeași primire ospitaliera și la sediul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Iranului a fost salu­tat de Angelo Miculescu, prim­­vicepreședinte al Consiliului Su­perior al Agriculturii. Prezen­tarea activității gospodăriei, de către directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Șahin­­șahului, care și-a exprimat do­rința de a cunoaște îndeaproa­pe fermele sectorului zootehnic. „ÎLTe interesează foarte mult ce ați realizat dv., deoarece avem intenția de a organiza în Iran o fermă de acest gen pe 4.000 de hectare“ — a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „record­­menele“ fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gospodăriei. La încheierea acestui popas la Prejmer, Șahinșahul a felicitat pe directorul gospodăriei: „Vă doresc cele mai bune realizări și o prosperitate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contri­buția pe care o aduceți economi­ei țării dv. să fie tot mai mare“. ... Din nou o scurtă revedere cu orașul de la poalele Tîmpei, în drum spre Poiana Brașov. Pe una din serpentinele noii șosele ce șerpuiește în coasta muntelui, mașinile se opresc. Oaspeții admiră panorama orașului ce se pierde în depărtare, spre Țara Birsei. La amiază, în saloanele hote­lului „Sport“ din Poiană, pre­ședintele Sfatului popular re­gional a oferit un dejun în onoarea Maiestății Sale Im­periale. In timpul mesei, care s-a des­fășurat într-o atmosferă de cal­dă cordialitate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebită cinste să salut prezența în mijlo­cul nostru a Șahinșahului Iranu­lui — a spus Ion Mărcuș, pre­ședintele Sfatului popular regio­nal. Ne exprimăm satisfacția că în cursul călătoriei în România, Maiestatea Sa Imperială a bine­voit să viziteze și regiunea Bra­șov, pentru a cunoaște unele din realizările noastre. Brașovul — a continuat el, — oraș cu o veche și bogată tradiție culturală și economică, este astăzi un puter­nic centru industrial cunoscut în multe țări prin produsele fabri­cilor sale. Tractoarele, rulmenții și alte mașini exportate peste hotare, în cadrul relațiilor noa­stre comerciale, contribuie la strîngerea legăturilor cu alte po­poare, printre care și cu harnicul popor iranian prieten. Primirea făcută de locuitorii regiunii noastre este o dovadă a sentimentelor prietenești pe care poporul român le nutrește față de poporul iranian. Gazda a toas­tat apoi în sănătatea Maiestății Sale Imperiale, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Șahinșahul Iranului, pentru pr­ierenia ro­­mâno-iraniană, pentru pace în lume. A răspuns Șahinșahul Iranului. Mulțumindu-vă pentru calda ospitalitate, a spus înaltul oas­pete, țin să vă felicit pentru rea­lizările impresionante obținute în regiunea și orașul dv. După ce s-a făcut interpretul sentimentelor de prietenie nutrite de poporul iranian față de po­porul român, suveranul Iranului și-a exprimat convingerea că re­lațiile dintre cele două țări se vor dezvolta continuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat prezintă un interes deosebit pen­tru noi — a subliniat Șahinșahul, exprimîndu-și speranța că în viitor Iranul va fi o mare piață de export pentru tractoarele ro­mânești. Transmit harnicilor locuitori ai regiunii și orașului Brașov urări de viață lungă și de succes pentru o economie tot mai înfloritoare — a spus în încheiere suveranul iranian — și ridic paharul pen­tru prosperitatea, fericirea și în­florirea vajnicului și nobilului popor român, pentru pace și co­laborare internațională. După-amiază, Maiestatea Sa Imperială a plecat apoi cu un tren special spre București. In drum spre gară, suveranul Ira­nului a fost salutat călduros de numeroși brașoveni, în gara Bra­șov o companie militară a pre­zentat onorul. La sosirea la București, înal­tul oaspete a fost salutat de Ilie Murgulescu, vicepreședinte Consiliului de Stat, Roman Mol­al­dovan, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, Ștefan S. Nicolau, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, Grigore Geamănu, se­cretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, de generali ai forțelor noastre ar­mate. Șefi ai misiunilor diplomatice în vizită la Muzeul satului Șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic au vizitat, marți dimineața, Mu­zeul satului din Capitală, cu pri­lejul aniversării a trei decenii de la înființarea sa. Oaspeții au fost întîmpinați de Ion Moraru, vicepreședinte al Co­mitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Erau prezenți Vasile Gliga, ad­junct al ministrului afacerilor externe, funcționari superiori din M.A.E. După ce directorul Muzeului satului, Gheorghe Focșa, a înfăți­șat oaspeților date privitoare la tezaurul culturii populare, aflat în muzeu, a urmat vizitarea ex­ponatelor. La sfîrșitul vizitei, s-a semnat în cartea de onoare a muzeului. CARTEA CU FILE DE OȚEL C­artea cu file de oțel ? Paradoxal, poate, dar e­­xistă. Se scrie la Timi­șoara. E o carte ca toate celelalte, cu simpla deo­sebire că filele de celuloză au, sau pot avea, pentru însemnăta­tea pe care le-o conferă conținu­tul, destinația lor, echivalent în oțel inoxidabil. Cartea cu file de oțel e scrisă pe hîrtie din lemn de brad, dar pentru compararea ei, oțelul e cea mai bună măsură, etalonul cel mai nimerit. Iată un titlu : ÎNCERCĂRI ȘI ANALIZE DE METALE. Un tom masiv, de 650 de pagini, cu 571 de figuri și 65 de tabele, care înmănunchează, sub coordonarea științifică a acad. ȘT. NADA­­ȘAN, rezultatele cercetărilor dintr-un deceniu de studiu ale colectivului de autori. Lucrarea aceasta se adresează inginerilor și tehnicienilor din laboratoarele uzinale, ori acelora de la con­trolul calității producției, cerce­tătorilor și studenților. Dovadă, capitolele : încercări de rezisten­ță, încercări tehnologice, Ana­lize experimentale ale tensiunii Însemnări­ lor, Examinări nedistructive, E­­xaminări metalografice, încercări la coroziune, Activitatea labo­ratoarelor de uzină ș.a. Poate că, la această oră, tomul cercetăto­rilor timișoreni din secția spe­cializată a Bazei Academiei se și află la loc de cinste, in biblio­tecile uzinale și metalurgice. Poate că pentru sfaturile pre­țioase, cartea semnată de M. Ar­can, Al. Bernath, L. Boleanțu, I. Boța, I. Cornea, M. Gherman, I. Hajdu, B. Horovitz, E. Iovițiu, L. Covaci, Șt. Miskovits, R. Prexl, M. Rațiu, V. Safta, R. Slătineanu și E. Tulbure și-a ciștigat deja dreptul la o nouă ediție, cu atât mai mult, cu cât, apariția ei a fost însoțită de regretul că în cei trei ani cit a stat în spectu­­rile editurii, multe metode noi, „de ultimă oră“, cuceririle cele mai recente ale tehnicii încercă­rilor de metale n-au putut fi in­cluse în capitolele ei. Semnificația acestei apariții — și a altora — e însă mai bogată­­la Timișoara se scrie o literatură tehnică de înaltă ținută știin­țifică, ce se impune atenției pe plan republican. Valorificînd și potențial la un nivel superior tradiții mai vechi, de pe urma a­­tenției ce se bucură cercetarea științifică în condițiile noastre noi, răsar aceste cărți cu .. .file de oțel, sinteză a unor indelun­in­gate studii aplicative, ori chiar de însemnătate fundamentală. Și nu e vorba de un fenomen izolat. Prof. dr. ing. ION VLA­­DEA a tipărit de curînd in a­­ceeași Editură tehnică un volum amplu despre „INSTALAȚII ȘI UTILAJE TERMICE". Am re­marcat, de asemenea, o altă a­­pariție de dată recentă: „CHI­MIA COMPUȘILOR ORGANICI AI FOSFORULUI ȘI AI ACIZI­LOR LUI“. Autori: DANILA PURDELA și RADU VILCEA­­NU. Editura Academiei recoman­dă acest volum de 540 de pagini, ca pe „o monografie originală în care sunt prezentate în mod sin­­tetic rezultatele cercetărilor în­treprinse în domeniul derivaților organici ai fosforului și ai com­pușilor lui“. „Problema de bază care imprimă o notă de origina­litate monografiei se referă la contribuțiile privind relația de­plasării chimice de rezonanță SIMION DIMA (Continuare în pagina a III-a) Sosirea tovarășului Constantin Dragan de la Nicosia Marți a sosit la București, ve­nind de la Nicosia, tovarășul Constantin Dragan, președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Re­publica Socialistă România, mem­bru al Comitetului Executiv al Federației Sindicale Mondiale, care a participat la lucrările ce­lei de-a 32-a sesiuni a Comitetu­lui Executiv al F.S.M. (Agerpres).

Next