Drapelul Roşu, iunie 1966 (Anul 22, nr. 6656-6669)
1966-06-01 / nr. 6656
r ANUL XXIII, NR. 6656 MIERCURI, 1 IUNIE 1966 4 PAGINI, 25 BANI Consfătuirea pe țară a constructorilor de mașini Lucrările consfătuirii constructorilor de mașini au continuat marți. In cursul dimineții, lucrările s-au ținut pe secții de specialitate. După-amiază a avut loc ședința plenară, la începutul căreia au prezentat concluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate Gheorghe Oprea, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini — pentru secția de autovehicule, tractoare, material rulant și construcții navale , Ion Avram, adjunct al ministrului construcțiilor de mașini — pentru secția de utilaj tehnologic și echipament metalic : Cornel Mihulecea, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini — pentru secția de electrotehnică și Nicolae Constantin, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini — pentru secția de mașini-unelte, mecanică fină și mașini agricole. Au continuat apoi discuțiile asupra raportului. Luînd cuvîntul pe marginea raportului prezentat de tovarășul Ilie Verdeț, vorbitorii de luni și marți au relevat cu mîndrie marile realizări obținute de oamenii muncii în înfăptuirea politicii consecvente și ferme a Partidului Comunist Român de industrializare socialistă a țârii, chezășie sigură a dezvoltării multilaterale a economiei naționale, a creșterii bunăstării poporului, asigurării independenței și suveranității naționale. Ei au subliniat — amintind numeroase fapte — importanța deosebită acordată de partid și guvern industriei constructoare de mașini, a cărei dezvoltare rapidă, în ritmuri înalte, a contribuit în măsură tot mai mare la înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naționale. Relevînd rezultatele bune obținute în primele luni ale acestui prim an al cincinalului, participanții și-au manifestat încă o dată hotărîrea de îndeplini marile sarcini ce le revin aa din vastul program de dezvoltare țării, elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Ei și-au exprimat bucuria pentru organizarea acestei consfătuiri la care participă conducătorii partidului și statului nostru, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, subliniind că aceasta demonstrează o dată mai mult, prețuirea de care se bucură munca avîntată, aportul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și specialiștilor constructori de mașini la progresul multilateral al țării. Participanții la dezbateri au analizat pe larg, în lumina experienței dobîndite, căile pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiții, a sarcinilor ce revin constructorilor de mașini în actualul cincinal, neajunsurile care s-au manifestat în unele domenii și felul în care acestea trebuie înlăturate, au făcut numeroase propuneri prețioase pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve existente în fiecare întreprindere, pentru îmbunătățirea activității în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroși vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dezvoltării, diversificării și modernizării continue a producției de mașini-unelte în lumina sarcinii trasate de documentele Congresului al IX-lea al P.C.H., privind sporirea contribuției acesteia la reînnoirea și creșterea parcului de mijloace tehnice al uzinelor, la automatizarea procesului de producție al diferitelor ramuri ale economiei naționale. Ing. Aurel Bozgan, directorul general al Fabricii de mașini-unelte și agregate din București, ing. Virgil Bogza, directorul mecanice din Roman, întreprinderii ing. Constantin Ionescu, directorul Uzinei „înfrățirea“ din Oradea, și alții au arătat că îndeplinirea sarcinilor de asimilare și producere, în cantități sporite, a noi mașini-unelte la nivelul tehnicii contemporane trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacități ci, într-o mai mare măsură, pe folosirea integrală a capacităților de producție și a forțelor de muncă existente, pe utilizarea rațională a fondurilor de investiții alocate de către stat. Darea în exploatare a (Continuare in pagina a II-a) Aspect din sala Ateneului Român unde se desfășoară lucrările consfătuirii. Utilaje noi în cantități sporite Fabricile și uzinele constructoare de mașini din regiunea Banat, continuînd dezvoltarea înzestrării tehnice, au posibilitatea să dubleze capacitatea de producție la o serie din tipurile de mașini și motoare, să sporească mult producția la turbine, generatoare, electrice, pompe de aer, vagoane, utilaje de construcții și altele, în acest scop, la uzina de strunguri Arad se vor lua măsuri pentru mărirea capacității sectorului de prelucrări mecanice a pieselor mari. Uzina constructoare de mașini din Reșița își sporește și ea capacitatea cu peste 5000 tone utilaj greu și mai mult de 12.000 tone piese forjate pe an. Tot la această uzină au fost luate măsuri pentru a executa în flux tehnologic continuu boghiurile pentru locomotivele Diesel. •k Mergînd pe linia diversificării continue a producției, Uzinele mecanice din Timișoara au prevăzut și pentru acest an asimilarea de utilaje și mașini. Pînă acum au fost omologate o instalație de afumare și fierbere, un pod rulant electric de opt tone forță în regim greu de funcționare și se fac ultimile pregătiri pentru darea în fabricație a unui nou tip de autostivuitor cu furci laterale. Pasionați de introducerea noului în procesul de producție, inovatorii de la întreprinderea „6 Martie“ din Timișoara au pornit anul acesta cu mai mult elan la treabă. Ei au înaintat pînă acum cabinetului tehnic 35 de propuneri de inovații, dintre care 11 au și fost aplicate, iar alte 22 sunt acceptate și în curs de pregătire. Eficiența anuală post calculată a celor aplicate se ridică la circa 300.000 lei. Dintre acestea se remarcă „Mecanizarea tăierii și bordurării tablelor la foarfecă cu cuțit disc“, a cărei eficiență economică este de 116.200 lei anual. In pag. a IV-a O Tentativă de complot în Congo. # Republica Dominicană . Atmosferă încordată înaintea alegerilor. O delegație guvernamentală română va vizita Turcia O delegație guvernamentală română, condusă de președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, va face o vizită în Republica Turcia în a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel. COPIII — FLORILE VIEȚII A intrat în tradiția oamenilor de pretutindeni ca la întîi iunie să sărbătorească Ziua internațională a copilului. Fiecare părinte își îndreaptă în această zi gîndurile către cei mici, către florile Copiii, viitorul vieții, societății de mîine, au adus întotdeauna satisfacțiile cele mai mari omenirii. Ziua internațională a copilului este un omagiu adus micilor cetățeni, dar mai ales o pîrghie de unire și mobilizare a omenirii pentru apărarea generației viitoare, pentru fericirea tinerelor vlăstare, în ierarhia florală, pentru noi, copiii ocupă locul cel mai de sus, cel mai luminat de soare, cel mai Mircea Șerbănescu bine amenajat de generații, la rînd, dintre care unele cu argint la tîmple. I-am văzut muguri pe copiii noștri, și frunzulițe străvezii prin care se zărea seva vieții lucrînd, și i-am văzut împupind, pregătindu-se să deschidă în soate corole splendid colorate. E o grădină întreagă de pupi această copilărie de azi și, ca orice grădină înfloritoare și aceasta ride sub cerul senin al anilor noștri, încîntîndu-ne și legănîndu-ne în speranțe și visuri pe deplin realizabile. Și tocmai de aceea grădina noastră e așa cum e, frumoasă, înfloritoare, pentru că oamenii sunt pricepuți, cu simț de răspundere și cu mare dragoste față de florile vieții. Ne aplecăm peste pupii care abia așteaptă să se deschidă cu fața spre lume și ascultăm cu urechea ciulită. Șoaptele se adună ca un imn de slavă adus viitorului. în fiecare floare sunt bogate zăcăminte de culori și ambiții de frumusețe. E de înțeles idealul unei flori de a înflori cit mai deplin în marea noastră grădină. Și noi, de la cei mai tineri la cei cu tîmplele de argint, facem totul ca florile vieții noastre să înflorească mai departe pămîntul, patriei, cu trudă, așa pregătit cum se cuvine unei grădini de primă mină. 1 Vizita miaiesiatti sale imperiale sahlnșahul iranului in regluiea Brașov BRAȘOV. De la trimișii speciali Agerpres, Mircea Moarcăș și Adrian Ionescu, Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, șahinșahul Iranului, și-a continuat marți vizita în regiunea Brașov, însoțit de Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuș, președintele Sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca și de membrii suitei sale, suveranul Iranului a vizitat în cursul dimineții cunoscutul monument arhitectonic — Biserica Neagră. Aici, înaltul oaspete, după ce a luat cunoștință de istoricul acestei vechi construcții brașovene, a asistat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana mașinilor oficiale a străbătut apoi străzi principale ale orașului, de-a lungul cărora numeroși brașoveni au salutat cordial pe înaltul oaspete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, sătenii călări, în port național, au ieșit în întîmpinarea Șahinșahului. Aceeași primire ospitaliera și la sediul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Iranului a fost salutat de Angelo Miculescu, primvicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii. Prezentarea activității gospodăriei, de către directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Șahinșahului, care și-a exprimat dorința de a cunoaște îndeaproape fermele sectorului zootehnic. „ÎLTe interesează foarte mult ce ați realizat dv., deoarece avem intenția de a organiza în Iran o fermă de acest gen pe 4.000 de hectare“ — a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmenele“ fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gospodăriei. La încheierea acestui popas la Prejmer, Șahinșahul a felicitat pe directorul gospodăriei: „Vă doresc cele mai bune realizări și o prosperitate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuția pe care o aduceți economiei țării dv. să fie tot mai mare“. ... Din nou o scurtă revedere cu orașul de la poalele Tîmpei, în drum spre Poiana Brașov. Pe una din serpentinele noii șosele ce șerpuiește în coasta muntelui, mașinile se opresc. Oaspeții admiră panorama orașului ce se pierde în depărtare, spre Țara Birsei. La amiază, în saloanele hotelului „Sport“ din Poiană, președintele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestății Sale Imperiale. In timpul mesei, care s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebită cinste să salut prezența în mijlocul nostru a Șahinșahului Iranului — a spus Ion Mărcuș, președintele Sfatului popular regional. Ne exprimăm satisfacția că în cursul călătoriei în România, Maiestatea Sa Imperială a binevoit să viziteze și regiunea Brașov, pentru a cunoaște unele din realizările noastre. Brașovul — a continuat el, — oraș cu o veche și bogată tradiție culturală și economică, este astăzi un puternic centru industrial cunoscut în multe țări prin produsele fabricilor sale. Tractoarele, rulmenții și alte mașini exportate peste hotare, în cadrul relațiilor noastre comerciale, contribuie la strîngerea legăturilor cu alte popoare, printre care și cu harnicul popor iranian prieten. Primirea făcută de locuitorii regiunii noastre este o dovadă a sentimentelor prietenești pe care poporul român le nutrește față de poporul iranian. Gazda a toastat apoi în sănătatea Maiestății Sale Imperiale, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Șahinșahul Iranului, pentru prierenia româno-iraniană, pentru pace în lume. A răspuns Șahinșahul Iranului. Mulțumindu-vă pentru calda ospitalitate, a spus înaltul oaspete, țin să vă felicit pentru realizările impresionante obținute în regiunea și orașul dv. După ce s-a făcut interpretul sentimentelor de prietenie nutrite de poporul iranian față de poporul român, suveranul Iranului și-a exprimat convingerea că relațiile dintre cele două țări se vor dezvolta continuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat prezintă un interes deosebit pentru noi — a subliniat Șahinșahul, exprimîndu-și speranța că în viitor Iranul va fi o mare piață de export pentru tractoarele românești. Transmit harnicilor locuitori ai regiunii și orașului Brașov urări de viață lungă și de succes pentru o economie tot mai înfloritoare — a spus în încheiere suveranul iranian — și ridic paharul pentru prosperitatea, fericirea și înflorirea vajnicului și nobilului popor român, pentru pace și colaborare internațională. După-amiază, Maiestatea Sa Imperială a plecat apoi cu un tren special spre București. In drum spre gară, suveranul Iranului a fost salutat călduros de numeroși brașoveni, în gara Brașov o companie militară a prezentat onorul. La sosirea la București, înaltul oaspete a fost salutat de Ilie Murgulescu, vicepreședinte Consiliului de Stat, Roman Molaldovan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan S. Nicolau, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, de generali ai forțelor noastre armate. Șefi ai misiunilor diplomatice în vizită la Muzeul satului Șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic au vizitat, marți dimineața, Muzeul satului din Capitală, cu prilejul aniversării a trei decenii de la înființarea sa. Oaspeții au fost întîmpinați de Ion Moraru, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Erau prezenți Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, funcționari superiori din M.A.E. După ce directorul Muzeului satului, Gheorghe Focșa, a înfățișat oaspeților date privitoare la tezaurul culturii populare, aflat în muzeu, a urmat vizitarea exponatelor. La sfîrșitul vizitei, s-a semnat în cartea de onoare a muzeului. CARTEA CU FILE DE OȚEL Cartea cu file de oțel ? Paradoxal, poate, dar există. Se scrie la Timișoara. E o carte ca toate celelalte, cu simpla deosebire că filele de celuloză au, sau pot avea, pentru însemnătatea pe care le-o conferă conținutul, destinația lor, echivalent în oțel inoxidabil. Cartea cu file de oțel e scrisă pe hîrtie din lemn de brad, dar pentru compararea ei, oțelul e cea mai bună măsură, etalonul cel mai nimerit. Iată un titlu : ÎNCERCĂRI ȘI ANALIZE DE METALE. Un tom masiv, de 650 de pagini, cu 571 de figuri și 65 de tabele, care înmănunchează, sub coordonarea științifică a acad. ȘT. NADAȘAN, rezultatele cercetărilor dintr-un deceniu de studiu ale colectivului de autori. Lucrarea aceasta se adresează inginerilor și tehnicienilor din laboratoarele uzinale, ori acelora de la controlul calității producției, cercetătorilor și studenților. Dovadă, capitolele : încercări de rezistență, încercări tehnologice, Analize experimentale ale tensiunii Însemnări lor, Examinări nedistructive, Examinări metalografice, încercări la coroziune, Activitatea laboratoarelor de uzină ș.a. Poate că, la această oră, tomul cercetătorilor timișoreni din secția specializată a Bazei Academiei se și află la loc de cinste, in bibliotecile uzinale și metalurgice. Poate că pentru sfaturile prețioase, cartea semnată de M. Arcan, Al. Bernath, L. Boleanțu, I. Boța, I. Cornea, M. Gherman, I. Hajdu, B. Horovitz, E. Iovițiu, L. Covaci, Șt. Miskovits, R. Prexl, M. Rațiu, V. Safta, R. Slătineanu și E. Tulbure și-a ciștigat deja dreptul la o nouă ediție, cu atât mai mult, cu cât, apariția ei a fost însoțită de regretul că în cei trei ani cit a stat în specturile editurii, multe metode noi, „de ultimă oră“, cuceririle cele mai recente ale tehnicii încercărilor de metale n-au putut fi incluse în capitolele ei. Semnificația acestei apariții — și a altora — e însă mai bogatăla Timișoara se scrie o literatură tehnică de înaltă ținută științifică, ce se impune atenției pe plan republican. Valorificînd și potențial la un nivel superior tradiții mai vechi, de pe urma atenției ce se bucură cercetarea științifică în condițiile noastre noi, răsar aceste cărți cu .. .file de oțel, sinteză a unor indeluningate studii aplicative, ori chiar de însemnătate fundamentală. Și nu e vorba de un fenomen izolat. Prof. dr. ing. ION VLADEA a tipărit de curînd in aceeași Editură tehnică un volum amplu despre „INSTALAȚII ȘI UTILAJE TERMICE". Am remarcat, de asemenea, o altă apariție de dată recentă: „CHIMIA COMPUȘILOR ORGANICI AI FOSFORULUI ȘI AI ACIZILOR LUI“. Autori: DANILA PURDELA și RADU VILCEANU. Editura Academiei recomandă acest volum de 540 de pagini, ca pe „o monografie originală în care sunt prezentate în mod sintetic rezultatele cercetărilor întreprinse în domeniul derivaților organici ai fosforului și ai compușilor lui“. „Problema de bază care imprimă o notă de originalitate monografiei se referă la contribuțiile privind relația deplasării chimice de rezonanță SIMION DIMA (Continuare în pagina a III-a) Sosirea tovarășului Constantin Dragan de la Nicosia Marți a sosit la București, venind de la Nicosia, tovarășul Constantin Dragan, președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Republica Socialistă România, membru al Comitetului Executiv al Federației Sindicale Mondiale, care a participat la lucrările celei de-a 32-a sesiuni a Comitetului Executiv al F.S.M. (Agerpres).