Drapelul Roşu, februarie 1968 (Anul 24, nr. 7186-7197)
1968-02-16 / nr. 7186
LUCRĂRILE SESIUNII EXTRAORDINARE A MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Joi dimineața s-au deschis lucrările celei de-a IX-a sesiuni, extraordinară, a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naționale. Supremul for al țării dezbate timp de două zile propunerile privind îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a României, în scopul sporirii eficienței întregii activități economice, valorificării la un nivel superior a resurselor naturale și de muncă ale țării și dezvoltării armonioase a tuturor așezărilor patriei. Alături de deputați, la lucrările sesiunii iau parte numeroși invitați din întreaga țară — activiști de partid și de stat, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, personalități ale vieții economice, științifice și culturale. Asistă șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Sînt prezenți, de asemenea, ziariști români și corespondenți ai presei străine la București. Ora 10. Întreaga asistență întîmpină cu puternice și îndelungi aplauze pe conducătorii partidului și statului. In loja din dreapta iau loc tovarășii : NICOLAE CEAUȘESCU, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se află membrii Consiliului de Stat. Fundalul sălii Marii Adunări Naționale este dominat de harta Republicii Socialiste România, care, printr-un sistem electronic, marchează propunerile privind organizarea administrativ-teritorială a României, supuse dezbaterii deputaților. Lucrările sesiunii au fost deschise de președintele Marii Adunări Naționale, tovarășul Ștefan Voitec. (Continuare in pagina a IlI-a) nunnuumuttum EXPUNEREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU cu privire la îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România Stimați tovarăși deputați. Comisia centrală de partid și de stat supune dezbaterii Marii Adunări Naționale propunerile cu privire la organizarea județelor și municipiilor, stabilite pe baza principiilor aprobate de Conferința Națională a Partidului Comunist Român. Parte componentă a ansamblului de măsuri pentru perfecționarea conducerii vieții economice și sociale, reorganizarea administrativ-teritorială constituie o acțiune de importanță deosebită, care va exercita o influență pozitivă asupra dezvoltării multilaterale a patriei noastre, asupra bunăstării și fericirii Întregii națiuni. (Aplauze puternice). Viața arată că progresul general al societății este indiscutabil legat de organizarea judicioasă a teritoriului și a administrației locale, care favorizează amplasarea rațională a forțelor de producție pe cuprinsul țării, dezvoltarea armonioasă a diferitelor zone și localități. Perfecționarea structurii administrativ-teritoriale reprezintă o pîrghie importantă pentru realizarea la un nivel superior a funcțiilor organizatorice și politice ale statului socialist oferă un cadru prielnic progresului economic și social-cultural al țării, creează condiții pentru valorificarea deplină a resurselor și inițiativei locale, pentru participarea largă a maselor populare la conducerea activității de stat; în acest fel, democrația socialistă, caracteristică orînduirii noastre, va cunoaște o nouă dezvoltare. Măsurile pe care le supunem examinării Marii Adunări Naționale izvorăsc din necesitatea punerii de acord a organizării administrativ-teritoriale cu schimbările calitative intervenite in evoluția forțelor de producție și în repartizarea lor geografică, cu perfecționarea relațiilor de producție, cu modificările petrecute in structura populației, în profilul, dimensiunile și condițiile de viață ale orașelor și comunelor de pe Întreg cuprinsul țării. Victoria socialismului la orașe și sate, avîntul continuu al industriei, agriculturii, transporturilor, comerțului au determinat atragerea tot mai largă a diferitelor localități și zone la activitatea economică a țării, extinderea legăturilor dintre acestea, integrarea lor activă in complexul unitar al economiei naționale. Procesul de edificare a noii orînduiri a fost însoțit de o tot mai intensă participare a oamenilor muncii la dezbaterea și soluționarea problemelor generale ale localităților unde trăiesc, precum și ale întregii țâri. Experiența acumulată de mase în conducerea treburilor obștești, în gospodărirea orașelor și comunelor constituie un bun de mare preț al societății noastre, un bogat izvor de tărie și vitalitate al orînduirii socialiste. Actuala organizare administrativ-teritorială a jucat un rol pozitiv în înfăptuirea sarcinilor construcției socialiste, în mobilizarea maselor la realizarea politicii partidului, însă, datorită profundelor schimbări petrecute în societatea noastră în cele aproape două decenii de cînd a fost stabilită, ea nu mai corespunde pe deplin noii etape de dezvoltare. Practica a dovedit că regiunile reprezintă unități teritoriale prea întinse pentru a putea rezolva în mod operativ problemele tot mai complexe ale dezvoltării economiei, ale vieții social-culturale ; raioanele se interpun ca o verigă suplimentară ce întîrzie și îngreunează înfăptuirea lor organelor centrale, directivedeterminînd în același timp o dispersare nerațională a forțelor, împărțirea administrativ-teritorială în vigoare generează numeroase suprapuneri de atribuții în activitatea regiunilor și raioanelor, afectează inițiativa unităților diminuează răspunderea de bază, organelor locale, duce la menținerea unui aparat administrativ nejustificat de mare. Măsurile aprobate de Conferința Națională a partidului pornesc de la necesitatea înlăturării acestor neajunsuri, a deschiderii unor noi posibilități pentru manifestarea capacităților creatoare ale poporului nostru, creșterea inițiativei și responsabilității organelor locale, valorificarea mai bună a potențialului material și uman al tuturor orașelor și comunelor țării, în scopul ridicării nivelului de viață material și spiritual al oamenilor muncii. Un principiu esențial al perfecționării organizării administrativteritoriale a țării îl constituie apropierea conducerii centrale de unitățile de bază — orașul și comuna. In concordanță cu acest principiu, se creează județele, ca unică treaptă administrativ-teritorială între organele centrale și unitățile de bază, eliminîndu-se în acest fel verigile intermediare inutile. Complexitatea și diversitatea crescândă a problemelor pe care le ridică dezvoltarea actuală a țării, necesitatea de a utiliza cil mai judicios resursele fiecărei localități, de a lua în mai mare măsură în considerare specificul local, impun extinderea atribuțiilor și răspunderilor orașelor și comunelor. Investite cu competențe mai largi, organele acestor unități vor dispune de autonomie sporită și de posibilități mai mari pentru a desfășura o muncă rodnică, pentru dezvoltarea economiei locale, gospodărirea rațională a orașelor și comunelor, intensificarea vieții culturale, îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale asigură aplicarea mai eficientă a principiului centralismului democratic, creează condiții pentru ridicarea întregii activități a organelor locale ale puterii și administrației de stat pe o treaptă calitativ superioară, potrivit cu sarcinile complexe ce revin în etapa actuală județelor, municipiilor, orașelor și comunelor. Propunerile cu privire la organizarea județelor și municipiilor sunt rezultatul unor studii îndelungate, efectuate cu participarea organelor locale de partid și de stat, a unui număr însemnat de oameni de știință și specialiști — geografi, economiști, sociologi, istorici, etnografi. Aceste propuneri, a căror înfăptuire vizează ansamblul activității sociale, viața tuturor cetățenilor, unei largi dezbateri au fost supuse publice, întrunind adeziunea întregului popor. Zecile de mii de sugestii făcute în adunări publice, în presă, în scrisorile adresate conducerii partidului și statului de către oamenii muncii au contribuit la definitivarea împărțirii administrativ-teritoriale a țării. In vederea cunoașterii mai aprofundate a dorințelor masei cetățenilor din localitățile unde s-au propus modificări însemnate, Comisia centrală de partid și de stat a organizat în aceste localități largi adunări populare. Pe baza acestor consultări, a studierii multilaterale a sugestiilor făcute, Comisia a ajuns la concluzia că este necesar să se mai înființeze încă patru județe față de 35 prevăzute inițial. Cele patru județe ce se propun a se constitui în plus sunt următoarele : — Județul Mehedinți, cu reședința la Turnu-Severin, care va cuprinde localitățile din actualele raioane Turnu-Severin și Vînju-Mare, o parte a comunelor raioanelor Strehaia, Calafat și Filiași, precum și orașul Orșova. In noul județ se asigură legături mai lesnicioase cu orașul reședință decât în condițiile apartenenței la județele Gorj și Dolj. — Județul Sălaj, cu reședința la Zalău, care se va compune din localitățile raioanelor Șimleu și Zalău, precum și o parte din comunele raioanelor Dej, Huedin și Cehul Silvaniei, înființarea județului Sălaj contribuie la dezvoltarea mai intensă din punct de vedere economic și social-cultural a acestei zone. — Județul Covasna, cu reședința la Sfîntu Gheorghe, care va cuprinde localitățile din raioanele Sfîntu Gheorghe și Tîrgu Secuiesc. Aceasta asigură dezvoltarea economico-socială mai corespunzătoare a tuturor localităților din acest județ, cât și condiții mai bune pentru organizarea Harghita.județului . Județul Brăila, cu reședința la Brăila, va reuni localitățile din raioanele Brăila și Făurei ; crearea lui corespunde mai bine criteriilor avute în vedere la stabilirea județului, ținînd seama de faptul că în anii socialismului orașul Brăila a devenit un puternic centru industrial. La delimitarea județelor s-a ținut seama, totodată, de o serie de propuneri privitoare la schimbarea apartenenței administrative a peste 100 de comune, în funcție de legăturile tradiționale și căile de comunicație spre diferitele reședințe de județe, ținut Totodată, sa seama de numeroasele sugestii venite din regiunea Crișana și se propune schimbarea denumirii județului Crișana în Bihor. Comisia centrală de partid și de stat supune aprobării Marii Adunări Naționale propunerile de organizare administrativ-teritorială a României în 39 de județe. (Vii aplauze). Noua hartă țării corespunde administrativă a pe de-a-ntregul intereselor generale ale societății și ale cetățenilor. Modul în care s-a desfășurat acțiunea de delimitare a județelor reprezintă una dintre cele mai grăitoare expresii ale dezvoltării democrației socialiste, ale participării efective și nemijlocite a maselor la făurirea destinelor țării noastre. (Aplauze). Se poate afirma cu deplin temei că această organizare administrativ-teritorială a țării, este opera întregului nostru popor. Județele ce urmează a fi constituite reprezintă unități teritoriale complexe din punct de vedere economic și social-cultural, echilibrate ca suprafață, număr de locuitori și potențial economic, capabile să asigure valorificarea la un nivel superior a resurselor materiale de pe întreg cuprinsul țării, în scopul ridicării bunăstării întregului popor. Pornind de la tradițiile istorice locale, de la nivelul actual de dezvoltare economică, de la relațiile statornicite în anii construcției socialiste, noile județe reunesc orașele și comunele în zone viabile, cu largi posibilități de progres. Suprafața unui județ este în medie de aproape 6.100 kmp. Gruparea județelor după suprafață este următoarea: — pînă la 5.000 kmp. 10 județe; — de la 5.000 la 7.000 kmp; 19 județe; — peste 7.000 kmp. Rezultă, așadar, că 10 județe, jumătate din totalul județelor au o întindere apropiată de cea medie. In funcție de condițiile naturale, starea căilor de comunicație, precum și de legăturile dintre localități, au fost însă constituite și județe cu o suprafață diferită de proporțiile medii. Populația ce revine în medie pentru un județ este de peste 450 mii de locuitori, gruparea lor din acest punct de vedere fiind următoarea : — pînă la 350 mii locuitori 8 județe; — de la 350 mii la 550 mii locuitori.....................21 județe; — peste 550 mii locuitori 10 județe. Această grupare evidențiază că, și în privința numărului de locuitori, mai mult de jumătate din județe se situează în jurul mediei pe țară. La delimitarea noilor administrativ-teritoriale s-a unități urmărit ca în cadrul lor să existe un număr de orașe menite să joace un rol însemnat în progresul economic și social-cultural al județului. Astfel, pe teritoriul a 16 județe se găsesc 2-3 orașe, în 12 județe între 4—6 orașe, iar în 10 județe mai mult de 6 orașe, în 7 județe (Bihor, Caraș-Severin, Constanța, Prahova, Sibiu, Brașov, Hunedoara), în care există 6 sau mai multe orașe, populația urbană reprezintă 42—68 la sută din totalul populației, adică mai mult decât media pe țară, în viitor, în județele Ilfov, Botoșani, Brăila, Covasna, Vaslui, Bistrița-Năsăud, Ialomița, Iași, Buzău, Sălaj, care cu pînă la 3 orașe va fi necesar ca, in cursul industrializării socialiste, al progresului general al economiei naționale, să se asigure dezvoltarea orașelor existente, apariția de noi localități urbane și centre muncitorești. Delimitarea județelor, se întemeiază pe analiza multilaterală a factorilor economici, are în vedere asigurarea unui cadru mai favorabil pentru repartizarea rațională a forțelor de producție, a obiectivelor economice pe teritoriul țării, pentru ridicarea mai rapidă a unor zone insuficient dezvoltate. Potrivit principiilor adoptate de Conferința Națională, s-a urmărit ca fiecare județ să dispună de obiective industriale, să aibă condiții pentru o dezvoltare economică multilaterală — premisă esențială a folosirii bogățiilor naturale și a resurselor de muncă ale țării, a creșterii nivelului de viață. Astfel, 20 de județe au fiecare peste 20 întreprinderi industriale de importanță republicană. După producției volumul industriale globale, situația celor 39 de județe se prezintă astfel : 2 miliarde lei 14 județe; până la — de la 2—4 miliarde lei 8 județe; — de la 4—6 miliarde lei — peste 6 miliarde lei 8 județe. Din aceste date rezultă că, deși în anii construcției socialiste s-au realizat progrese în repartizarea rațională a forțelor de producție pe teritoriul țării, totuși se mențin unele zone mai puțin dezvoltate din punct de vedere industrial, cărora va trebui să li se acorde o atenție sporită în viitor. Menținerea unor astfel de zone se explică într-o anumită măsură prin faptul că ani de zile fondurile de investiții au fost alocate cu precădere orașelor reședință de regiuni; în prezent, aproximativ 40 la sută din producția industrială a țării este concentrată în București și actualele orașe reședințe de regiuni. Eliminarea disproporțiilor care mai există în repartizarea teritorială a forțelor de producție, intensificarea dezvoltării tuturor județelor constituie în continuare unul din obiectivele principale ale politicii economice a partidului nostru. Pe baza orientării stabilite de Congresul al IX-lea, repartizarea investițiilor din actualul cincinal asigură amplasarea și dezvoltarea unor obiective industriale în județele Gorj, Mehedinți, Olt, Harghita, Buzău, Suceava, Ialomița, Vîlcea și Covasna, creîndu-se condiții favorabile progresului industrial mai rapid al acestora. Pe măsura creșterii potențialului economiei naționale, încă în anii 1969—1970, în perioada 1971—1975 și in cincinalele următoare vor trebui alocate investiții sporite pentru construirea de noi unități productive și social-culturale, pentru ridicarea economică a județelor mai puțin dezvoltate. Trebuie subliniat că înfăptuirea acestui obiectiv este înlesnită de faptul că aceste județe dispun de importante resurse naturale și de muncă pentru realizarea în viitor a unei susținute activități industriale. De asemenea, avînd o însemnată bază de materii prime agricole, toate județele au posibilitatea dezvoltării unei variate industrii producătoare de bunuri de larg consum. Noile județe cuprind zone pedoclimatice diverse, care favorizează dezvoltarea multilaterală agriculturii. Cu excepția a 9 județe, situate cu precădere în zona de munte, în toate celelalte terenurile agricole ocupă mai mult de jumătate din suprafață. Condiții prielnice pentru creșterea producției de cereale au mai ales un număr de 13 județe, situate îndeosebi în zona de șes, care dețin 55 la sută din suprafața arabilă și dau peste 60 la sută producția de grîu și porumb din țărm. Județele din zona de deal a dispun de importante bazine pomi viticole; astfel 12 județe cuprind trei cincimi din întreaga suprafață ocupată cu livezi, iar 13 județe concentrează aproape 70 la sută din suprafața viilor. Varietatea condițiilor naturale, experiența țărănimii noastre, posibilitățile existente pentru lărgirea bazei furajere permit tuturor județelor dezvoltarea creșterii animalelor — importantă ramură a agriculturii. Baza tehnico-materială existentă, înfăptuirea prevederilor cincinalului privind creșterea gradului de mecanizare și chimizare a producției agricole, extinderea lucrărilor de hidroameliorații favorizează dezvoltarea intensivă și multilaterală a agriculturii noastre socialiste. Comitetele de partid județene și consiliile populare vor trebui să acorde o atenție deosebită modernizării agriculturii, dezvoltării cu precădere a acelor ramuri agricole pentru care există cele mai prielnice condiții în județele respective. La dimensionarea județelor s-a avut în vedere ca rețeaua de căi de comunicații — căi ferate, drumuri naționale, județene și comunale — să permită legături cât mai directe, ușoare și rapide între localitățile din cuprinsul județului și reședința lui. Județele au o rețea ramificată de diferite căi de comunicații care se îmbină și se completează reciproc. Creșterea rapidă a forțelor de producție, amplificarea și diversificarea legăturilor dintre unitățile teritoriale, dintre întreprinderi și celelalte organizații socialiste sporesc considerabil rolul transporturilor și telecomunicațiilor, impun măsuri care să asigure dezvoltarea căilor de comunicație, repartizarea lor judicioasă pe cuprinsul țării și al fiecărui județ, în alegerea orașelor reședință de județ s-a avut în vedere ca acestea să ocupe o poziție cit mai centrală pentru a asigura legături multiple și rapide cu toate orașele și comunele din cuprinsul județului. Chiar și în cazurile în care acest criteriu nu s-a putut realiza pe deplin, localitățile mărginașe se află în general la o distanță mai mică, au legături mai bune și gravitează în mai mare măsură spre reședința județului, din care fac parte. Stabilite pe baza nivelului actual de dezvoltare și a perspectivelor evoluției lor viitoare, orașele reședință sunt chemate să joace un rol stimulator în intensificarea întregii vieți politice și social-economice pe întinsul județelor, în cadrul preocupărilor partidului și statului pentru dezvoltarea economică și culturală a tuturor orașelor, se va acorda o atenție deosebită reședințelor de județe care în prezent sînt insuficient dezvoltate din punct de vedere economic și edilitar-gospodăresc, pentru ca ele să poată exercita o influență crescîndă asupra localităților din cuprinsul județelor, în organizarea noilor unități administrativ-teritoriale s-a urmărit asigurarea condițiilor necesare dezvoltării în fiecare județ a unei bogate activități culturale și sociale. Rețeaua de învățămînt general asigură în județele cuprinderea copiilor toate de vîrstă școlară. De asemenea, în toate județele există licee teoretice și de specialitate. Astfel, 16 județe au între 15—25 licee, 7 județe au mai mult de 25 licee, iar 16 județe au sub 15 licee. Trebuie arătat că, la o populație relativ egală, în unele județe, numărul elevilor din licee variază între limite destul de largi. Astfel, în județele Buzău, Botoșani, Ialomița, Neamț, Olt, revin la 1.000 locuitori între 12—17 elevi față de 26—32 elevi în județele Brașov, Hunedoara și Constanța, în cursul aplicării măsurilor de perfecționare a învățămîntului de toate gradele, organele centrale — mă refer la Ministerul învățămîntului — și consiliile populare vor trebui să se preocupe de îmbunătățirea repartizării pe teritoriu a rețelei școlare, a bazei materiale și a cadrelor didactice. Unitățile administrativ-teritoriale propuse a fi create dispun în medie de 160 cinematografe, aproximativ 270 biblioteci și 300 cămine culturale și case de citit, iar 24 de județe au cel puțin un teatru sau instituție muzicală — ceea ce constituie o importantă bază materială pentru activitatea culturală. Procesul susținut de electrificare a localităților, dezvoltarea producției proprii de radio și televizoare și creșterea an de an a veniturilor bănești ale populației de la orașe și sate creează condiții pentru pătrunderea în tot mai multe cămine emisiunilor de radio și televiziune, element al progresului și civilizației actuale. Pentru a îmbunătăți informarea populației și a-i oferi posibilități sporite de a-și spune cuvîntul în problemele economice, cetățenești, culturale, pe plan pentru mai buna cunoaștere local, realizărilor și a experienței pozitive dobîndite de unitățile industriale, agricole, de deservire, pentru intensificarea activității politico-educative în rîndul maselor, fiecare județ va avea presă proprie. Noua organizare administrativteritorială creează condiții pentru îmbunătățirea muncii cultural-artistice pe plan local. Toate județele vor trebui sprijinite să dezvolte și să diversifice activitatea instituțiilor culturale, să utilizeze rațional importantele fonduri ce le sunt puse la dispoziție pentru dezvoltarea culturii noastre socialiste. Județele dispun de un număr important de unități pentru ocrotirea sănătății — spitale, dispensare, policlinici, case de nașteri. In acest sector se mențin însă deosebiri însemnate , în județele Olt, Sălaj, Teleorman, Bistrița- Năsăud, Ialomița, Buzău și Tulcea, la un medic revin între 1.400 și 1.700 locuitori, iar numărul paturilor de asistență medicală în spitale la 1.000 locuitori este de numai 3—5, ceea ce este cu mult sub media pe țară. Existența unor importante neajunsuri în amplasarea rețelei sanitare, în repartizarea cadrelor medicale între județe și mai ales între mediul urban și cel rural face necesar ca Ministerul Sănătății, consiliile populare să ia măsuri pentru mai buna utilizare a fondurilor destinate dezvoltării bazei materiale a ocrotirii sănătății, pentru distribuirea și folosirea mai judicioasă a " personalului sanitar. (Continuare in pagina a II-a) 9 județe;