Drapelul Roşu, aprilie 1968 (Anul 24, nr. 7229-7250)

1968-04-06 / nr. 7229

Anul XXV. nr. 7.229 Sîmbătă, 6 aprilie 1968 4 pagini, 30 bani PĂMÎNTUL— MAI BINE FOLOSIT! Obligativitate pentru toate unitățile beneficiare înlăturarea unor fenomene ne­gative care împiedică utilizarea completă și eficientă a pămîntu­­lui, prezintă interes deosebit. Iată de ce am simțit nespusă bucurie la apariția și supunerea spre dez­batere publică a Proiectului de lege cu privire la apărarea, con­servarea și folosirea terenurilor agricole. Devenit lege acest pro­iect va contribui la extirparea multor anomalii care înlesnesc încă scoaterea definitivă sau tem­porară din circuitul agricol a u­­nor terenuri destinate producției vegetale. Noi ne-am intilnit în repetate rînduri cu asemenea practici. O bună parte din terenul agricol al cooperativei noastre este înveci­nat, la Șanovița, cu o mare carie­ră de piatră, aparținînd întreprin­derii de exploatare minieră Lugoj. De aici ni s-au iscat multe neca­zuri, ajungînd chiar la litigii, care Puternic stil t­it Lucrătorii din întreprinderea noastră au primit cu multă în­suflețire Proiectul de lege cu pri­vire la apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole. In acesta vedem, încă o dată, grija partidului și statului nostru pen­tru dezvoltarea continuă a eco­nomiei naționale, pentru ridica­rea bunăstării oamenilor muncii. Consiliul de administrație din întreprinderea noastră a și în­treprins unele analize, chiar ime­diat după înființare, privind con­dițiile naturale și resursele care pot duce la îmbunătățirea activi­tății economice. Din această ana­liză s-a ajuns la concluzia că fon­dul funciar nu este bine gospodă­rit. Din suprafața de 6.139 hecta­re, au fost ocupate cu vegetație forestieră 106 hectare, iar 125 hectare cu drumuri de cele ex­ploatate nu-și motivau în între­gime utilitatea. Verificînd amă­nunțit, în teren, situația organiză­rii teritoriului am constatat că a­­ceste suprafețe, situate pe cele mai fertile soluri, contribuie la îngreunarea executării lucrărilor agricole, la micșorarea folosirii la maximum a capacităților de lu­cru a tractoarelor și mașinilor, constituind și un focar de răs­­pândire a unor boli și dăunători, specifici plantelor de cultură. Pentru redarea în circuitul a­­gricol a acestor importante su­prafețe de teren și eliminarea de­ficiențelor semnalate, consiliul de administrație și-a întocmit un plan de măsuri concret, pe fer­me, în care s-au prevăzut : 1. de­frișarea tuturor suprafețelor o­­cupate cu vegetație forestieră și lucrarea terenului, astfel ca în cel mai scurt timp să poată fi cultivat ; 2. organizarea teritoriu­lui, prin desființarea drumurilor inutile ca și reprofilarea și în­gustarea acelora necesare în ex­ploatare ; 3. pînă la punerea în funcțiune a sistemului de deseca­re „Timișul-Mort“ să se execute lucrări de evacuare a apei, în scopul folosirii suprafețelor cu ape stagnate. Colectivul de administrație se străduiește să realizeze cît mai degrabă obiectivele ce ni le-am propus. De altfel, pînă în prezent, au și fost defrișate complet­­ 31 de hectare, care în anul ce vine vor putea intra deplin în circui­tul agricol. In ceea ce privește organizarea teritoriului, fermele au și trecut operativ la desființarea unor drumuri dintre tarlale și dimen­sionarea, la strictul necesar, a ce­lor rămase în exploatare. La forma actuală a Proiectului de lege eu cred că i s-ar putea aduce unele completări. M-aș re­feri doar la una. După părerea mea, acest important document ar trebui să prevadă o responsa­bilitate specială, concretă, pentru inginerii agronomi, în ceea ce pri­vește rolul lor în apărarea, con­servarea, ameliorarea și folosirea completă și eficientă a pămîntu­­lui in unitățile în care funcționea­ză. Ing. VIOREL CIOVICA, directorul I.A­ S. Șag (Timiș­eni) tot nereglementate au rămas pî­nă acum. Ce se întîmplă? Știind bine că noi nu putem permite mijloacelor de transport de la ca­rieră să treacă peste tarlale, de o vreme nici nu mai sîntem între­bați de nimeni dacă acceptăm ori nu acest lucru, și ne trezim, pur și simplu cu drumuri, sondaje, de­pozitări de steril peste terenul a­­rabil. In tarlaua „Steinbruk", de pildă, ne-a fost scos din circuitul productiv aproximativ un hectar de teren. Pe deasupra sterilul de­pozitat împiedică scurgerea ape­lor provenite din ploi și zăpezi, ceea ce duce la degradarea altor suprafețe. De asemenea, peste pășune din „Livezi“, spre Ghizela,­­ a fost instalată, nu de mult, o li­nie de covil, tot pentru căratul ste­rilului. Cred, în sfîrșit, că noua legislație funciară ne va ajuta să punem stavilă scoaterii, sub ori­ce formă, a unor terenuri din cir­cuitul agricol. Tot la Șanovița, în perimetrul cooperativei noastre, avem vreo 300 de hectare arabile, plus 200 hectare de pășune cu productivi­tate foarte scăzută, din cauza ex­cesului de umiditate. Ameliorarea lor însă este legată de executa­rea unor lucrări mari, de inte­res comun pentru m­ai multe u­­nități, între care și un baraj de oprire a viiturilor. Situații asemă­nătoare mai există, sunt sigur, și în alte părți. De aceea în Proiec­tul de lege eu aș crede necesare unele precizări privind obligativi­tatea participării, în termene sta­bilite, a tuturor unităților benefi­ciare la efectuarea lucrărilor de interes comun. GHEORGHE STOICA inginer agronom la Cooperativa agricolă de producție din Chizătău grădini de vara De cîteva zile, grădinile de va­ră din Lugoj și-au primit pe cei dinții oaspeți. Prima a fost des­chisă grădina-restaurant „Parc“, cu o capacitate de 400 de locuri. Alte două și anume „Concordia“ iă în organizarea unei expoziții permanente cuprinzînd mărturii din trecutul localității. Aici sunt expuse diferite documente și o­­biecte care ilustrează dezvoltarea economică, socială și culturală a orașului. Numeroase file vorbesc, de asemenea, despre prezentul pe De la o zi la alta In pag. a H-a La sfarșit de saptambna in pag. A IV-A COMUNICAT CU PRIVIRE LA VIZITA IN FINLANDA A PREȘEDIN­TELUI CONSILIULUI DE MI­NIȘTRI AL REPUBLICII SO­CIALISTE ROMÂNIA, ION GHEORGHE MAURER, ȘI A MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE, CORNELIU MA­­NESCU. PROIECTUL NOULUI COD PENAL ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Poporul român, sub conducerea Partidului Comunist, a obți­nut rezultate de însemnătate istorică în dezvoltarea economiei și culturii, în făurirea societății socialiste și ridicarea nivelului de trai material și cultural, înaintarea cu succes a țării pe calea noii orînduiri a schimbat din temelii înfățișarea societății noastre. Relațiile de producție so­cialiste au cuprins întreaga eco­nomie națională, au fost lichida­te clasele exploatatoare,­­orice formă de exploatare și asuprire a omului de către om, Dă roade bogate politica partidului de în­făptuire a industrializării, de dez­voltare a agriculturii, de creare a unei economii multilaterale, echi­librate, bazate pe cuceririle con­temporane ale științei și tehnicii. In procesul construirii socialismu­lui s-a realizat unitatea strînsă dintre clasa muncitoare, țărăni­me și intelectualitate, dintre po­porul român și naționalitățile conlocuitoare, înfrățite în lupta comună pentru înflorirea patriei. Se dezvoltă democrația noastră socialistă, care asigură participa­rea maselor largi ale poporului la conducerea societății, dezvol­tarea capacităților creatoare ale tuturor cetățenilor, afirmarea ple­nară în viața socială a persona­lității fiecărui individ. Transformările petrecute în structura societății noastre, in­tensa activitate politico-educativă desfășurată de partid au determi­nat profunde schimbări înnoitoa­re în profilul spiritual al oame­nilor muncii. Se dezvoltă mora­la nouă, întemeiată pe înaltele îndatoriri față de societate, pe a­­titudinea înaintată față de mun­că, de proprietatea obștească, fa­ță de legile statului și regulile de conviețuire socială. Conștienți de faptul că legile constituie întru­chiparea intereselor lor funda­mentale, marea masă a cetățeni­lor le respectă din convingere, participă activ la combaterea ma­nifestărilor înapoiate, retrograde, care prezintă pericol social, ceea ce contribuie la întărirea conti­nuă a ordinii de drept. Este pe deplin firesc ca noile realități ale țării — economice, sociale, politice și culturale — să-și găsească reflectarea pe pla­nul dreptului, expresie a voinței și năzuințelor poporului de asigu­rare a progresului multilateral al patriei. Constituția Republicii So­cialiste România, legea fundamen­tală a statului, consacră cuceriri­le istorice ale poporului, cele mai de seamă drepturi de care se bucură cetățenii, creează or­dinea de drept necesară pentru înaintarea țării pe calea desăvîr­­șirii construcției noii orînduiri, a dezvoltării democrației socialiste. In conformitate cu prevederile Constituției, întregul sistem de drept trebuie pus de acord cu realitățile actuale ale societății noastre. Dreptul socialist, sublinia tova­rășul Nicolae Ceaușescu la Con­ferința Națională a partidului, „trebuie să oglindească schimbă­rile profunde economice și social­­politice care au avut loc în pro­cesul revoluției și al construcției socialiste. Normele de drept tre­buie să consacre și să apere cu­ceririle fundamentale ale po­porului nostru, să asigure dez­voltarea avutului obștesc, exerci­tarea drepturilor și libertăților cetățenești“. In ansamblul­ normelor de drept, un loc important îl deține legislația penală care, determi­­nînd faptele ce constituie infrac­țiuni și stabilind pedepsele cores­punzătoare pentru aceste încăl­cări ale legii, contribuie în mod eficient la apărarea și consolida­rea cuceririlor obținute de po­porul nostru, la reglementarea ra­porturilor dintre individ și socie­tate, dintre cetățenii țării, în spi­ritul respectării principiilor so­cialismului, a drepturilor și li­bertăților democratice. Codul penal în vigoare, adoptat cu mai mult de 30 de ani în ur­mă, cuprinde numeroase preve­deri învechite și, în ansamblul său, în pofida modificărilor și completărilor ce i s-au adus în decursul anilor, este depășit. Fiind elaborat în alte condiții istorice, el nu corespunde realităților noi, concepțiilor contemporane privi­toare la aprecierea caracterului infracțional al unor fapte, la mij­loacele de prevenire și combate­re a acestora, la rolul pedepsei ca măsură de îndreptare și reedu­care a infractorilor, precum și de prevenire a săvîrșirii de noi in­fracțiuni. A devenit astfel nece­sară elaborarea unui nou cod penal care să corespundă cerin­țelor etapei actuale de dezvoltare a țării. Proiectul noului cod penal a fost întocmit de către un colec­tiv de specialiști din cadrul Mi­nisterului Justiției, Procuraturii Generale, Tribunalului Ministerului Afacerilor Supreme Interne, Institutului de Cercetări Juridice al Academiei, cu consultarea a numeroși teoreticieni și practi­cieni ai dreptului. La elaborarea (Continuare In pagina a III-a) Cvartalele construite in ultimii ani dau municipiului Timișoara o înfățișare nouă. Zona tipografilor este un colț arhitectonic atrăgător. O CONFERINȚA A ACAD. REMUS RADULEȚ Invitat de Comitetul municipal de cultură și artă și de Universi­tatea timișoreană, acad. Remus Răduleț, vicepreședinte al Acade­miei Republicii Socialiste Româ­nia, conferențiază astăzi despre : „Valoarea umană a științei“. Ex­punerea va avea loc în aula Uni­versității, la ora 13. O EXPUNERE INTERESANTA Printre acțiunile care au fost consacrate studenților se numără și expunerea recentă axată pe probleme ale activității Uniunii Internaționale a Studenților. Pe marginea acestei teme a vorbit tovarășul Mircea Angelescu, din partea Uniunii Asociațiilor Stu­denților din România. Expunerea, care a avut loc în Aula Universi­tății din Timișoara, a fost ascul­tată cu viu interes de un mare număr de studenți. (Iuliana Bu­­dințan, studentă), și cea de la Ștrand, ambele avînd 900 de locuri, sînt acum în plină acțiune de reamenajare, urmînd să se deschidă în primele zile din această lună. Concomitent, se lucrează la amenajarea locurilor de agrement de la Plopi și Km . Peste puțină vreme se va deschide și terasa de la patiseria „Bucegi“. FILE DIN ISTORIA ORAȘULUI care oamenii îl făuresc astăzi. Ex­poziția este deschisă în fiecare zi. COMPLEX ALIMENTAR De cîteva zile au început lucră­rile de construcție a unui nou complex alimentar din cadrul C.I.L.T. în final, noua hală si­tuată in apropierea Gării de Est, va fi dotată cu utilaje moderne (cuptoare sub presiune, mașini de ambalat etc.), care vor determina creșterea producției și diversifi­­carea ei. Complexul alimentar va contribui la îmbunătățirea apro­vizionării populației cu dulciuri, produse de patiserie, răcoritoare etc. CENTRE DE ACHIZIȚII Cele 11 centre de achiziții pe care le-a avut întreprinderea pen­tru recuperarea, recondiționarea și valorificarea ambalajelor, s-au dovedit a fi prea puține și dis­persate la distanțe mari, provo­­cînd greutăți celor care doreau să-și valorifice sticlele și borca­nele goale. Pentru a remedia a­­ceastă situație, S.K.V.A. Timișoa­ra a mai înființat, în luna martie, încă 5 centre, în prima jumătate a lunii aprilie vor mai­ lua fiin­ță alte 5 centre de achiziții în străzile: Lăpușneanu 11, Casian Munteanu 6, Călimănești 28, Tul­­cea 2 și Brâncoveanu 81. Pentru un viitor apropiat se preconizea­ză a se înființa in cartierele noi, gherete pentru achiziționarea de sticle și borcane. O lăudabilă Muzeului a fi o Inițiativă aparține Lugoj, concretiza­ DECLARAȚIA GUVERNULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ÎN LEGĂTURĂ CU SITUAȚIA DIN VIEtNAM Guvernul Republicii Socialiste România, luînd cunoștință de de­clarația guvernului Republicii De­mocrate Vietnam cu privire la li­mitarea bombardamentelor de că­tre S.U.A. asupra teritoriului R.D. Vietnam, își exprimă deplinul său sprijin față de această decla­rație. Guvernul român salută fap­tul că guvernul Republicii Demo­crate Vietnam a decis să numeas­că un reprezentant care să stabi­lească contacte cu un reprezen­tant al S.U.A. în vederea încetării necondiționate a bombardamente­lor și a celorlalte acte de război ale S.U.A. împotriva Republicii Democrate Vietnam, astfel încit să poată începe convorbirile. Guvernul Republicii Socialiste România împărtășește punctul de vedere al Republicii Democrate Vietnam potrivit căruia măsurile anunțate de guvernul S.U.A. cu privire la limitarea bombarda­mentelor împotriva Republicii Democrate Vietnam nu au satisfă­cut cererile legitime ale poporu­lui vietnamez și ale opiniei publi­ce mondiale. Totodată, el consta­tă cu îngrijorare că S.U.A. conti­nuă să bombardeze o parte în­semnată din teritoriul R.D. Viet­nam, continuă să trimită noi con­tingente de militari în Vietnamul de sud și mărește alocațiile finan­ciare pentru subvenționarea a­­gresiunii din Vietnam. Guvernul Republicii Socialiste România consideră că trebuie să se înceteze imediat, necondiționat și definitiv bombardamentele celelalte acte de război împotri­vi­va Republicii Democrate Viet­nam, în situația prezentă depin­de de guvernul S.U.A. ca să se creeze condiții pentru începerea convorbirilor, să se facă pași înainte spre reglementarea pe ca­le pașnică a conflictului din Vietnam, în interesul păcii și securității internaționale. Reglementarea pe baze trainice a problemei vietnameze reclamă încetarea agresiunii ameriane, re­tragerea trupelor S.U.A. și ale a­­liaților lor din Vietnamul de sud, respectarea dreptului sacru al po­porului vietnamez de a-și hotărî singur soarta, fără nici un ames­tec din afară. Guvernul Republicii Socialiste România își exprimă din nou de­plina sa solidaritate și întregul său sprijin față de lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru li­bertate, neatîrnarea și fericirea patriei sale. înapoierea în capitală a tovarășului Gheorghe Maurer Ion Vineri după-am­iază s-a înapo­iat de la Helsinki, președintele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România, care, în­soțit de ministrul afacerilor exter­ne, Corneliu Mănescu, a făcut o vizită oficială în Finlanda, la in­vitația guvernului finlandez. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Maxim Berghianu, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mi­­hai Gere, Petre Lupu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guver­nului și alte persoane oficiale. A fost de față Seppo Olavi Ai­­namo, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al Finlandei la București. (Agerpres). Pe șantierele construcțiilor social-culturale Start bun, cum va fi finișul? îndeplinirea planului anual de investiții în ritmul și proporțiile prevăzute, este condiționată în măsură hotărîtoare de realizarea unui demaraj puternic încă din aceste luni de început, prin da­rea în funcțiune a tuturor obiec­tivelor prevăzute și începerea noilor lucrări. Ce se desprinde din analiza stadiului de realiza­re a planului de investiții pe pri­mele trei luni pe șantierele de construcții social-culturale ? In­vestigațiile și discuțiile­ purtate cu cadre de conducere au relie­fat progrese , tabloul sintetic al principalilor indicatori obținuți la sfîrșitul trimestrului I atestă realizarea unui spor de producție aproape 8 milioane lei, sau o creș­tere cu 9 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Așadar, „startul“ e bun. Promo­­vînd pe scară largă tehnologii și metode avansate de execuție, con­structorii de edificii social-cultu­rale au dobîndit o semnificativă realizare exprimată în procentul 7,3 care stabilește creșterea pro­ductivității muncii. în ce ritm vor construi în continuare ? Există condiții prielnice pentru fructifi­carea acestui demaraj ? In fapt asigurarea promptă a documentației tehnice reprezin­tă condiția fundamentală a în­deplinirii ritmice și integrale planului de investiții. Anul aces­a­ta situația este mai bună decît în anii precedenți. Merită relevat faptul că organul de resort al consiliului popular județean predat constructorilor proiectelo­­ de execuție pentru totalitatea a­­partamentelor pe care le au de realizat în acest an. Totuși la ora aceasta, pentru o serie de o­­biective în curs de execuție sau aflate abia la debut, acoperirea cu proiecte se prezintă dificita­­ră. Cîteva exemple sînt edifica­toare : pentru execuția liniei de grisine de la Fabrica de pîine din Timișoara — termen de pu­nere în funcțiune trimestrul I. 1969 — Trustul­ de panificație nu a predat nici pînă astăzi docu­mentația de execuție. Aceeași si­tuație este valabilă în cazul in­ternatului și cantinei liceului de construcții; proiectele pentru construirea sălii de sport, trebuia începută în 1967 vor care fi predate de D.S.A.P.C. (probabil) în ... mai­­ într-o situație cri­tică se află documentația pentru motelul din Timișoara (benefi­ciar filiala O.N.T.) și clubul sin­dical din Lugoj, în balanța asigu­rării cu proiecte a lucrărilor pla­ MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a IlI-a). 750 minute film Primul Festival național al cinecluburilor studențești Incepînd de astăzi, centrul universitar Timișoara este timp de două zile gazda primului Festival național al cineclubu­rilor studențești. Atmosfera competiției s-a statornicit încă de pe acum. Panouri, afișe cu imagini din activitatea cine­­clubului timișorean, aparate de proiecție deja instalate dau Aulei Universității un cadru a­­decvat evenimentului. La Timișoara, Festivalul a devenit o chemare pentru fie­care student. Respect și admi­rație. Iată ce aduc ei astăzi co­legilor lor, cineaști ale căror merite au fost recunoscute pînă acum cu atîtea alte ocazii, cineamatorilor“, prezentarea a peste 35 de filme realizate de cele cinci cinecluburi studen­țești aspirante la cîștigarea premiilor , pentru cel mai bun film artistic și de animație, al premiilor pentru cel mai bun documentar, cea mai bună imagine, regie sau scenariu. La Festival se vor prezenta și nu­meroase alte filme de o mare calitate artistică din Arhiva națională, filmele de scurt me­traj „Biografia“ de Sergiu Hu­­zun, „Doi oameni și un dulap“ de Roman Pojarski, „Visul cailor sălbatici“, „Labirint“ și „Pescadoarele“. Pe ecranul festivalului vor fi prezentate și Timișoara universitara Numele cîștigat de „cel mai harnic cineclub studențesc“ se cere întregit cu unul nou, care să confirme calitatea creațiilor. Realizator a peste 25 de filme, colectivul timișorean este pre­zent în competiția actuală cu zece titluri ale celor mai noi realizări: „Căderea", „De ce“, „Mă iubește, nu mă iubește“, „Și totuși visele împlinesc via­ța“, „Sacrificiul“, „Legendă“, „Cărările apelor“ și altele. Emoțiile sunt mari. Partici­panții care și-au anunțat veni­rea reprezintă institute și cen­tre universitare de prestigiu : cinecluburile din Iași și Cluj, cel al Institutului politehnic și cel al Institutului de arhitectu­ră din București. Programul de desfășurare­­ a festivalului se anunță deosebit de bogat: o discuție între participanți și componenții juriului pe tema : „Modalități artistice în filmul filme realizate de studenții de la I.A.T.C. cineaștii clubului C.F.R. Timișoara, precum și fil­me de lung metraj : „Sîmbă­­tă seara, duminică dimineața“ de Karel Reisz, ,,Suspiciune“ de Hitekock și „Fragii sălba­tici“ de Ingmar Bergman, în total circa 750 de minute de film. Avînd în vedere competența juriului, alcătuit din regizori de valoare, critici de film, scri­itori, studenți, reprezentanți ai Ministerului învățămîntului și ai U.R.S.R., sîntem convinși că primul Festival național al ci­necluburilor studențești va deschide o etapă nouă în dez­voltarea interesului pentru cea de-a șaptea artă în rîndul a­­matorilor. Urăm succes deplin partici­panților la festival! A. PINTEA

Next