Drapelul Roşu, februarie 1969 (Anul 25, nr. 7485-7508)

1969-02-01 / nr. 7485

Anul XXVI nr. 7.485 Sîmbătă, 1 februarie 1969 4 pagini, 30 bani MARTIE * Petru Radu inspector general al Inspectoratului școlar județean Timiș Directivele Comitetului Central al P.C.R. și Legea privind dezvol­tarea învățămîntului, documente de o excepțională însemnătate pentru școala românească, oglin­desc cit se poate de pregnant pre­ocuparea și grija partidului și gu­vernului patriei noastre pentru instruirea și educarea schimbului de mîine al societății,­­pentru pre­gătirea multilaterală a constructo­rilor socialismului și comunismu­lui. Răspunderea celor chemați să transpună în fapte această no­bilă misiune se amplifică deoare­ce școala este chemată să asigu­re înfăptuirea programului gene­ral, elaborat de partid, transfor­mările înnoitoare care caracteri­zează întreaga activitate de învă­­țămînt. Fundamentarea învățămîntului pe concepția marxist-leninistă, legarea de cerințele vieții, de practică, gratuitatea și accesul liber al tuturor cetățenilor patri­ei, indiferent de naționalitate, constituie temelia politicii școla­re a partidului și statului nostru. Avînd la bază asemenea princi­pii într-o scurtă perioadă istori­că a fost lichidată la noi în țară neștiința de carte, s-a trecut la învățămîntul obligatoriu de 4 ani, la școala generală obligatorie de 7 ani și apoi de 8 ani, avînd în prezent toate condițiile pentru trecerea treptată la învățămîntul obligatoriu de minimum 10 ani. Caracterul de masă al învăță­mîntului din patria noastră este oglindit de faptul că azi, din 4 locuitori unul este cuprins în­tr-o formă organizată a învăță­mîntului, ceea ce dovedește că populația țării noastre este atra­să în mod masiv de lumina știin­ței și culturii. Paralel cu înfiin­țarea de diferite tipuri de grade de școli s-a lărgit rețeaua învă­țămîntului, a fost amplasată teri­torial mai judicios, ținînd seama de cerințele economiei și culturii noastre naționale, de gradul de cuprindere a elevilor absolvenți ai școlii generale obligatorii în forme superioare de învățămînt. Județul Timiș are o largă rețea școlară. Politica școlară a parti­dului­ și statului nostru își dă roadele în toate localitățile ju­dețului, indiferent de mărimea lor. în județ funcționează 359 unități în cadrul școlii generale obligatorii de 8 ani cu aproape 70.000 elevi­, 25 licee de cultură generală, 8 licee de specialitate, 20 școli profesionale. Aceste lă­cașuri de cultură cuprind aproa­pe 100.000 elevi la cursurile de zi, fără a mai menționa nu­mărul mare de elevi cuprinși în învățămîntul seral sau fără frecvență, la liceele de cultură generală, de specialitate, școli tehnice și profesionale. Ținînd seama de specificul ju­dețului nostru, de tradițiile exis­tente aici, fiii oamenilor muncii — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — învață și se înfrățesc aidoma pă­rinților lor din uzine și fabrici, de pe ogoare, în lupta pentru dezlegarea tainelor naturii, pen­tru progresul și prosperitatea pa­triei dragi. Numărul lor a cres­cut an de an, cum de altfel a învățămîntul de stat de toate gra­dele din țara noastră a cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare fără prece­dent. Numai în județul nostru func­ționează 359 școli obligatorii și 25 de licee de cultură generală, 8 licee de specialitate și 20 de școli profesionale. Acestui număr impresionant de insti­tuții de învățămînt îi corespund 4.972 de cadre didactice, ce muncesc neo­bosit pentru educarea și formarea ce­lor aproximativ 100.000 de elevi. Rit­mul de dezvoltare al bazei materiale a învățămîntului din județul nostru este in continuă creștere. Un exem­plu grăitor, în acest sens, îl consti­tuie cele 96 de săli de clasă, construi­te în cursul anilor 1965—1968, la care se adaugă alte 202 săli de clasă, ri­dicate prin contribuția voluntară a cetățenilor. SUB SEMNUL UNITĂȚII MORAL-POLITICE­ AL ADEZIUNII DEPLINE LA POLITICA P.C.R. LOCUITORII JUDEȚULUI SE PREGĂTESC PENTRU ALEGERI Traiectoria luminoasă a școlii AGENDĂ ELECTORALĂ . La BRESTOVAȚ, Hodoni, Teș și Lucareț — in toate cele patru sate ale acestei comune timișene — au avut loc manifestări închi­nate alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională și în con­siliile populare. Cu sprijinul Comitetului de cultură și artă al județului Timiș, au fost organizate simpozioane pe temele : „Lar­gul democratism al sistemului nostru electoral“, „Importanța creării Frontului Unității Socialiste, rolul său în alegerile d­e la 2 martie“, „Dezvoltarea asistenței sociale în țara noastră“ și „Știință—evoluție— progres“, simpozioane care au av­ut loc la căminele culturale, în prezența unui mare număr de participanți.­­ Cetățenii din Fibiș sunt­ hotărîți să înfăptuiască cu forțe proprii propunerile ce privesc aspectul edilitar-gospo­­dăresc al comunei lor. Recent, circa 40 de localnici au pus umărul la reamenajarea aleii de acces de la șosea către sta­ția C.F.R. Un picher care s-a ocupat de procurarea a două vagoane de zgură — Mihai Giurgiu — cîțiva oameni inimoși care o transportă și o împrăștie pe alee — Gh­eorghe Ga­­vrilă, Ioan Toroc, Vasile Sandu, Vasile Purdeia, Vasile Z5­­dăncanț-Lie, Dumitru Rus — și iară un lucru dus la bun sfirsit. * Filmul popularizează noul în aceste zile premergătoare mă­rețului eveniment — alegerile de deputați In Marea Adunare Națio­nală și consiliile populare — între­prinderea cinematografică a inițiat prezentarea, în majoritatea unită­ților cinematografice, a unor cic­luri de filme care, prin conținu­tul lor, ilustrează mărețele reali­zări ale poporului nostru în con­strucția socialismului, frumusețile patriei noastre, tradiții și obiceiuri ale vremii noastre. Cicluri de filme sunt alcătui­te pe temele : „Te slăvim Românie, pămînt părintesc“, „Co­mori de artă românească“/ „Măr­turii nepieritoare din istoria pa­triei“, „Tradiții și minunatul nostru folclor“, „Reprezentanți de seamă ai literaturii române“. Printre filmele care vor fi pre­zentate remarcăm titlurile : Cărțile de la început, Mărășești, Timpul Brăilei, Tineretul român la Festi­valul de la Sofia, Reportaj din Țara Birsei, Aluminium, Io, Ște­fan Voievod, precum și vizitele conducătorilor de partid și de stat in diferite județe. De asemenea, sunt programate filmele artistice românești, Dacii, Columna și altele. X»£ ••••* Ji’ÖXí <111 jj-liS'J, fiMVf Th S* * 7 v U A iSMA 53 Puternic impuls capacității și inițiativei creatoare Oamenii muncii din industria alimentară și industria ușoară au primit cu satisfacție hotăririle privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor Primite cu viu interes, recen­tele hotărîri ale Consiliului de Miniștri privind generalizarea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în indus­triile alimentară și ușoară creat în întreprinderile de spe­­­cialitate din județul Timiș, ca pretutindeni în țară, o emulație de largă amplitudine socială. Vi­zita întreprinsă la „Kandia", „Fructus“, Industria panificației, „Industrie linii“ și Uzinele tex­tile Timișoara ne-a prilejuit nu­meroase constatări edificatoare în această privință. La I.I.S. „Kandia“, bunăoară, am cunoscut-o pe „decana“ fa­bricii, Maria Spier, de profe­­siune preparatoare. Are o vechi­me neîntreruptă în muncă de 37 de ani, ceea ce îi va aduce, pe lingă creșterea salariului tarifar de la 857 la 1.132 lei, un spor de încă 113 lei în fiecare lună. Cîș­­tigul total 1.245 lei, adică o creș­tere efectivă cu 17 la sută. „Noua hotărîre — ne-a spus to­varășa Spier — constituie pentru colectivul nostru un puternic sti­mulent de a munci mai bine, mai spornic. Desigur, îmi dau seama că fondurile alocate pen­tru majorarea salariilor nu au altă sursă decit sporirea avuției naționale și pentru asta avem obligația să aducem o contribu­ție și mai mare decit pînă acum la creșterea acestei avuții. O spun cu toată convingerea, cu expe­riența mea de viață, care m-a învățat, ca pe orice om cu sim­țul datoriei, că echitabil e să-ți dovedești totdeauna recunoștința prin fapte de valoare cel puțin egală ca importanță“. Elisabeta Hal­kc­u a venit în fabrică cu 19 ani mai tîrziu decit Maria Spier, adică în 1951. Cunoaște procesul de producție pînă în cele mai mici­ detalii, ceea ce îi dă posibilitatea să facă aprecieri competente în legătură In pag, a ll-a izvor de energie umana I Relatări despre J înnoirile I din așezări timișene .'mmiiiitiniiiiiiiiiimimiimmiiiiiiii: cu urmările deosebit de pozitive ale aplicării noii Hotărîri : „Sun­tem­ conștienți că majorarea sa­lariilor este strîns legată de re­zultatele în producție ale fie­căruia și ale fabricii în ansam­blu, în câștigul total va crește simțitor ponderea salariului tari­far, datorită faptului că cele mai mari părți din actualele adao­suri din acord și premii vor fi incluse în salariul tarifar. Eu, de pildă, pe baza noii Hotărîri, voi avea o încadrare tarifară de 1.418 lei, un spor de vechime de 7 la sută, adică 94 lei pe lună, deci, în total, un cîștig de 1.512 lei — cu 12 la sută mai mare decit în trimestrul II 1968. Multe muncitoare din secția noastră — caramelaj — femei cu vechi­me neîtreruptă în fabrică, sunt bucuroase pentru sporul ce se introduce peste salariul tarifar, stabilit pe tranșe de vechime, în cote de 3—10 la sută“. Se știe că, Hotărîrea Consiliu­lui de Miniștri are în vedere și stabilirea răspunderii în muncă —­ ca unul dintre criteriile esen­țiale pentru stimularea fiecărui salariat în obținerea unor reali­zări superioare. Calculînd că lui Toth Carol îi va crește salariul de bază de la 979 la 1.295 lei (în afara sporului de vechime !), ca urmare a răspunderii pe care o incumbă funcția sa de electri­cian de categoria a VI-a, i-am solicitat părerea: „Este firesc ca omul, la locul său de muncă, să simtă întreaga răspundere pen­tru soarta producției și să fie remunerat în funcție de ceea ce realizează — a apreciat tovarășul T­o­t­h Carol. Diferențele pre­conizate în salarizare, sistemul de premiere, gratificațiile anuale, legate de depășirea prin efort propriu a beneficiilor planificate, vor cointeresa, desigur, și mai mult pe salariați în ridicarea efi­cienței activității economice“. Luarea unor asemenea măsuri este, cum s-a văzut, condiționată nemijlocit de rezultatele obținute în producție. Pornind de la acest deziderat, colectivul Industriei de panificație Timișoara este ho­tărît. să muncească mai bine, fructificînd potențialul de care dispune. „Văd în cuprinsul a­­cestei Hotărîri — ne-a relatat maistrul Traian Marițescu — o nouă dovadă a grijii pentru ridicarea nivelului de trai al ce­lor ce muncesc. Aceasta ne de­termină să punem în valoare noi rezerve ale producției. Concret, colectivul nostru de muncă va fabrica anul acesta produse de panificație în valoare de 259 mi­lioane lei, cu 41 milioane mai mult decit în 1968, întregul spor va fi realizat pe seama creșterii productivității muncii. în acest scop, vom diversifica producția de patiserie, vom mecaniza tran­sporturile interne și vom reduce la maximum rebuturile și de­­șeurile. Este un prim răspuns concret la suma de 1.380.000 lei, care reprezintă fondul de salarii suplimentar, alocată nouă in 1968“. In același context, ne-am notat și cuvintele muncitoarei E­v­a Șchiopu, de la I.I.S. „Fruc­­tus“ : „Cînd m-am angajat la fa­brică, nu aveam nici o calificare. Acum sînt fierbătoare la secția conserve — o meserie de răspun­dere în ansamblul procesului tehnologic — și, nu de mult, am fost aleasă în comitetul de di­recție. Aplicarea Hotărîrii îmi va permite să obțin un cîștig sporit, să le ofer copiilor mei mai mult decit pînă acum. Cu ceea ce voi cîștiga în plus anul acesta, vreau să completez rezer­­vele de la C.E.C. și să cumpăr o garnitură de mobilă. Bucuria îm­bracă diferite forme de la un om la altul. De exemplu, Maria Bogdan, o veche tovarășă de muncă, vrea să-și cumpere cu banii cîștigați în plus un frigi­der și un televizor. Sunt convinsă că aplicarea noii Hotărîri, pe lingă satisfacții depline, va sti­mula inițiativa tuturor oamenilor muncii, pentru a răspunde prin fapte, de o importanță și mai mare, grijii pe care partidul și MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a lll-a) Ca în fiecare an, luna fe­bruarie este dedicată, în cadrul activităților culturale de iarnă, cărții în lumea sa­tului. Ea nu se constituie ca un scop în sine, nu are deci un început și un sfîrșit pre­cis, delimitat calendaristic, ci continuă o muncă nobilă, de tradiție în țara noastră, rea­­lizînd, cu fiecare nouă ediție, o lărgire a drumurilor ce poartă cartea, cit mai profund, în masa unor cititori de for­mație relativ nouă — țărăni­mea cooperatoare. Este firesc ca satul să fi devenit consumator de carte — social-politică, beletristică, agrozootehnică, de populariza­re a științei — în condițiile create de tranformarea socia­listă a agriculturii și, ca ur­mare, de ridicarea satului pe noi trepte de civilizație și de cultură. In satul românesc contemporan arde becul elec­tric, serile de iarnă nu mai sunt lungi și monotone ca odi­nioară și, odată cu becul, se aprinde și o lumină mai pu­ternică, aparținînd spiritului în necontenită aspirație spre desăvirșire. Chiar dacă­­ are o lună a sa în lumea satului, in perioada de iarnă, cartea face parte dintr-un ansamblu complex de realizări și activi­tăți spirituale, într-o lume care astăzi capătă tot mai mult trăsături definitorii, personalitate, intr-un context social precis determinat de ba­za politică și ideologică a so­cialismului în țara noastră — alianța clasei muncitoare cu țărănimea. Pregătirile pentru ediția 1969 a „Lunii­ cărții la sate“ au ținut seama de realitatea efervescentă cu care coincide: campania electorală. Activita­tea politică a maselor, în a­­ceastă perioadă, va dinamiza munca și în domeniul cultu­ral, dînd sensuri noi operei de popularizare a cărții — și fi­zic și spiritual — spre citito­rul țăran. S-au statornicit, de pe acum, căile de pătrundere a cărții — înțelegînd toate do­meniile editoriale — în lumea satelor, dar se cere pe mai departe o diversificare a me­todelor de difuzare și de popu­larizare, precum și o eficiență mai mare a acestor metode. Aprovizionarea individuală cu carte trebuie să tindă spre permanență, de aceea, în afa­ră de o bună vinzare în ma­gazinele universale ale coope­rației de consum sau in cele specializate — librării sătești — obiectivul formării și dez­voltării bibliotecilor personale este de prim­­ ordin. Eficiența popularizării vizează, în pri­mul rînd, promovarea, în a­­tenția cititorilor de la sate, a Mircea Șerbănescu cărții bune, atunci cînd e vor­ba de beletristică, sau a cărții utile, de stringentă necesitate, atunci cînd e vorba de cele­lalte compartimente de preo­cupări — social-politic, agro­zootehnic, știință populariza­tă etc. Dorim să încetățenim cu­ mai temeinic locul de onoare pe care cartea trebuie să-l o­­cupe în comerțul cooperatist și în timpul „Lunii cărții“ și, după aceea, să familiarizăm pe lucrătorii din acest comerț cu cele mai bune metode de expunere, de popularizare, de recomandare, de promovare a cărții. Ni s-ar părea util ca înseși factorii culturali, inte­lectualii satelor, să aibă tot timpul în vedere aspectele le­gate de activitatea de librărie sau a standului de cărți, din cadrul magazinului universal. De altfel, toate acțiunile pre­văzute a se realiza pe tot parcursul lunii, în județul nostru. — întîlniri cu scrii­torii, șezători literare, consfă­tuiri cu redactori de edituri — converg spre același țel: di­namizarea interesului general față de carte, în așa fel, ca el să se permanentizeze, să ră­­mînă în conștiință ca o pre­zență vie, de continuitate. In opera de asigurare a continui­tății, desigur, că un rol primordial revine bibliotecilor din mediul sătesc care sunt, și trebuie să fie în măsură mai mare în viitor, adevărate fo­care de cultură cu ajutorul și în slujba cărții. Complexitatea și caracterul concret al planului de muncă penru „Luna cărții la sate“, ediția 1969, asigură de pe a­­cum acestei manifestări cultu­rale de amploare o bună bază pentru o reușită deplină. Nu ne îndoim că toți cei chemați să ducă la îndeplinire planul, că și cei ce participă la acțiu­nile lunii cărții din anul aces­ta, în condițiile specifice, așa cum am arătat, vor transfor­ma în succese remarcabile in­tenții și sentimente dintre ce­le mai nobile și mai frumoase. CARTEA LA SATE I s <nooO<XXX>0000000000<XX>4> De o zi la alta ÎNTÎLNIRI ALE SCRIITORILOR CU ELEVII Momente așteptate cu emoții și­­ interes mereu viu In școli : intîl­­­­nirile cu scriitorii. In ultima vre­me au avut loc asemenea întîlnirii inițiate de Filiala Timișoara a­­ Uniunii scriitorilor în diferite școli­­ din județ și din municipiul Timi­­­­șoara. La Liceul nr. 1 din Lugoj, la liceele din Buziaș și Recaș, la­­ Școala generală nr. 8 din Timi­­­­șoara, scriitorii­­ Mircea­­ Șerbă­nescu, c. Miu-Lerca, Laurențiu­­ Cerneț, Damian Ureche, precum și, tinerii scriitori Al. Deal, Horia < Gula, Dragomir Magdin și alții, au­­ citit din scrierile lor, răspunzînd, totodată la întrebările puse de­­ elevi privitoare la actul de crea­­­­ție, șantierul literar. ACȚIUNILE BIBLIOTECII . Biblioteca orășenească din Deta­­ a organizat, In anul acesta, noi­­ acțiuni dedicate cititorilor de toa­­t­­­te vîrstele, multe dintre ele fiind­­ consacrate evenimentelor care au ‘ i avut loc, precum și campaniei­­ electorale. Copiilor le-au fost de­­­­dicate mai multe dimineți de bas­me, în cadrul cărora s-au întîlnit­­ cu mulți dintre eroii din povești. " In agenda săptăminii viitoare este înscris, printre altele, un meda­­­­lion „Nicolae Labiș“, care va avea­­ loc luni, 3 februarie 1969, ora 14,30­­ la Filiala Băncii naționale. (Crina , Diaconu). I PRELUDIUL PRIMĂVERII . In atelierul întreprinderii de me­­d­i­canizare a agriculturii Lugoj, se­­­ lucrează de zor la pregătirea­­ , parcului de mașini ce vor fi folo­ i­o­site in campania agricolă de pri­­­­­­măvară. Pînă acum au fost pu­­­se la punct peste 100, din cele 117 4 * tractoare, toate mașinile de se­­u­­ mănat porumb și grape de discuri, * * un mare număr de pluguri și cul­­­tivatoare. In munca de reparații,­­ se evidențiază mecanicii Ilie Cu­re,­­­­ Ion Andrei și Ion Cotre. Conco­­­­­­mitent cu lucrările de reparații,­­­­ mecanizatorii iau parte și în <­ă cursurile profesionale organizate * ‘ pentru ei. SECȚIE MAGHIARĂ > >DE TEATRU In cadrul studioului de teatru *­­ „Thalia“ de la Casa de cultură a­­ studenților din Timișoara a luat­­ ființă o secție maghiară care cu­­­ *­prinde numeroși actori amatori. > începutul activității noii secții a ■ > fost marcat de prezentarea piesei ] J „Copacii domnului maior“ de J. István Kocsis. Regia artistică este­­ semnată de Iozef Vértes, actor la <­a Teatrul maghiar de stat din Ti­­­mișoara. Din rîndul interpreților e > s-au remarcat, în mod deosebit, ,­­ studenții István Papp, István Ki­­­­­raly, Gáspár Kacsó, Jenő Toga și­­ alții. * EXPOZIȚIA „FAUNA BANATULUI“ Ieri, la sediul Asociației „Faima ‘ Banatului“ (str. Moților nr. 2 Ti­­­­mișoara) s-a deschis expoziția ‘ anuală de păsări de curte, iepuri ‘ și porumbei. Pot fi văzute diferite­­ rase dintre care remarcăm : Ro= 4 distanț, Susex, Golașă ardele­­­­nească, Găina albă de mătase (în < păsări) , Strausser, King, Jucători 4 timișoreni, Castanii de Craiova (la , porumbei) , Uriași albi, Albastrul vienez, Rex castor (la iepuri). Ex­­­­poziția — care rămîne deschisă l­a pină luni, 3 februarie 1969 — poate­­ fi vizitată zilnic, între orele 8—20. 4 *vO(Я O<><><><ЯЯ Xе<Я 0OЯ Xе<><><>Я XЕ o3;i

Next