Drapelul Roşu, februarie 1969 (Anul 25, nr. 7485-7508)
1969-02-01 / nr. 7485
Anul XXVI nr. 7.485 Sîmbătă, 1 februarie 1969 4 pagini, 30 bani MARTIE * Petru Radu inspector general al Inspectoratului școlar județean Timiș Directivele Comitetului Central al P.C.R. și Legea privind dezvoltarea învățămîntului, documente de o excepțională însemnătate pentru școala românească, oglindesc cit se poate de pregnant preocuparea și grija partidului și guvernului patriei noastre pentru instruirea și educarea schimbului de mîine al societății,pentru pregătirea multilaterală a constructorilor socialismului și comunismului. Răspunderea celor chemați să transpună în fapte această nobilă misiune se amplifică deoarece școala este chemată să asigure înfăptuirea programului general, elaborat de partid, transformările înnoitoare care caracterizează întreaga activitate de învățămînt. Fundamentarea învățămîntului pe concepția marxist-leninistă, legarea de cerințele vieții, de practică, gratuitatea și accesul liber al tuturor cetățenilor patriei, indiferent de naționalitate, constituie temelia politicii școlare a partidului și statului nostru. Avînd la bază asemenea principii într-o scurtă perioadă istorică a fost lichidată la noi în țară neștiința de carte, s-a trecut la învățămîntul obligatoriu de 4 ani, la școala generală obligatorie de 7 ani și apoi de 8 ani, avînd în prezent toate condițiile pentru trecerea treptată la învățămîntul obligatoriu de minimum 10 ani. Caracterul de masă al învățămîntului din patria noastră este oglindit de faptul că azi, din 4 locuitori unul este cuprins într-o formă organizată a învățămîntului, ceea ce dovedește că populația țării noastre este atrasă în mod masiv de lumina științei și culturii. Paralel cu înființarea de diferite tipuri de grade de școli s-a lărgit rețeaua învățămîntului, a fost amplasată teritorial mai judicios, ținînd seama de cerințele economiei și culturii noastre naționale, de gradul de cuprindere a elevilor absolvenți ai școlii generale obligatorii în forme superioare de învățămînt. Județul Timiș are o largă rețea școlară. Politica școlară a partidului și statului nostru își dă roadele în toate localitățile județului, indiferent de mărimea lor. în județ funcționează 359 unități în cadrul școlii generale obligatorii de 8 ani cu aproape 70.000 elevi, 25 licee de cultură generală, 8 licee de specialitate, 20 școli profesionale. Aceste lăcașuri de cultură cuprind aproape 100.000 elevi la cursurile de zi, fără a mai menționa numărul mare de elevi cuprinși în învățămîntul seral sau fără frecvență, la liceele de cultură generală, de specialitate, școli tehnice și profesionale. Ținînd seama de specificul județului nostru, de tradițiile existente aici, fiii oamenilor muncii — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — învață și se înfrățesc aidoma părinților lor din uzine și fabrici, de pe ogoare, în lupta pentru dezlegarea tainelor naturii, pentru progresul și prosperitatea patriei dragi. Numărul lor a crescut an de an, cum de altfel a învățămîntul de stat de toate gradele din țara noastră a cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare fără precedent. Numai în județul nostru funcționează 359 școli obligatorii și 25 de licee de cultură generală, 8 licee de specialitate și 20 de școli profesionale. Acestui număr impresionant de instituții de învățămînt îi corespund 4.972 de cadre didactice, ce muncesc neobosit pentru educarea și formarea celor aproximativ 100.000 de elevi. Ritmul de dezvoltare al bazei materiale a învățămîntului din județul nostru este in continuă creștere. Un exemplu grăitor, în acest sens, îl constituie cele 96 de săli de clasă, construite în cursul anilor 1965—1968, la care se adaugă alte 202 săli de clasă, ridicate prin contribuția voluntară a cetățenilor. SUB SEMNUL UNITĂȚII MORAL-POLITICE AL ADEZIUNII DEPLINE LA POLITICA P.C.R. LOCUITORII JUDEȚULUI SE PREGĂTESC PENTRU ALEGERI Traiectoria luminoasă a școlii AGENDĂ ELECTORALĂ . La BRESTOVAȚ, Hodoni, Teș și Lucareț — in toate cele patru sate ale acestei comune timișene — au avut loc manifestări închinate alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile populare. Cu sprijinul Comitetului de cultură și artă al județului Timiș, au fost organizate simpozioane pe temele : „Largul democratism al sistemului nostru electoral“, „Importanța creării Frontului Unității Socialiste, rolul său în alegerile de la 2 martie“, „Dezvoltarea asistenței sociale în țara noastră“ și „Știință—evoluție— progres“, simpozioane care au avut loc la căminele culturale, în prezența unui mare număr de participanți. Cetățenii din Fibiș sunt hotărîți să înfăptuiască cu forțe proprii propunerile ce privesc aspectul edilitar-gospodăresc al comunei lor. Recent, circa 40 de localnici au pus umărul la reamenajarea aleii de acces de la șosea către stația C.F.R. Un picher care s-a ocupat de procurarea a două vagoane de zgură — Mihai Giurgiu — cîțiva oameni inimoși care o transportă și o împrăștie pe alee — Gheorghe Gavrilă, Ioan Toroc, Vasile Sandu, Vasile Purdeia, Vasile Z5dăncanț-Lie, Dumitru Rus — și iară un lucru dus la bun sfirsit. * Filmul popularizează noul în aceste zile premergătoare mărețului eveniment — alegerile de deputați In Marea Adunare Națională și consiliile populare — întreprinderea cinematografică a inițiat prezentarea, în majoritatea unităților cinematografice, a unor cicluri de filme care, prin conținutul lor, ilustrează mărețele realizări ale poporului nostru în construcția socialismului, frumusețile patriei noastre, tradiții și obiceiuri ale vremii noastre. Cicluri de filme sunt alcătuite pe temele : „Te slăvim Românie, pămînt părintesc“, „Comori de artă românească“/ „Mărturii nepieritoare din istoria patriei“, „Tradiții și minunatul nostru folclor“, „Reprezentanți de seamă ai literaturii române“. Printre filmele care vor fi prezentate remarcăm titlurile : Cărțile de la început, Mărășești, Timpul Brăilei, Tineretul român la Festivalul de la Sofia, Reportaj din Țara Birsei, Aluminium, Io, Ștefan Voievod, precum și vizitele conducătorilor de partid și de stat in diferite județe. De asemenea, sunt programate filmele artistice românești, Dacii, Columna și altele. X»£ ••••* Ji’ÖXí <111 jj-liS'J, fiMVf Th S* * 7 v U A iSMA 53 Puternic impuls capacității și inițiativei creatoare Oamenii muncii din industria alimentară și industria ușoară au primit cu satisfacție hotăririle privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor Primite cu viu interes, recentele hotărîri ale Consiliului de Miniștri privind generalizarea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în industriile alimentară și ușoară creat în întreprinderile de specialitate din județul Timiș, ca pretutindeni în țară, o emulație de largă amplitudine socială. Vizita întreprinsă la „Kandia", „Fructus“, Industria panificației, „Industrie linii“ și Uzinele textile Timișoara ne-a prilejuit numeroase constatări edificatoare în această privință. La I.I.S. „Kandia“, bunăoară, am cunoscut-o pe „decana“ fabricii, Maria Spier, de profesiune preparatoare. Are o vechime neîntreruptă în muncă de 37 de ani, ceea ce îi va aduce, pe lingă creșterea salariului tarifar de la 857 la 1.132 lei, un spor de încă 113 lei în fiecare lună. Cîștigul total 1.245 lei, adică o creștere efectivă cu 17 la sută. „Noua hotărîre — ne-a spus tovarășa Spier — constituie pentru colectivul nostru un puternic stimulent de a munci mai bine, mai spornic. Desigur, îmi dau seama că fondurile alocate pentru majorarea salariilor nu au altă sursă decit sporirea avuției naționale și pentru asta avem obligația să aducem o contribuție și mai mare decit pînă acum la creșterea acestei avuții. O spun cu toată convingerea, cu experiența mea de viață, care m-a învățat, ca pe orice om cu simțul datoriei, că echitabil e să-ți dovedești totdeauna recunoștința prin fapte de valoare cel puțin egală ca importanță“. Elisabeta Halkcu a venit în fabrică cu 19 ani mai tîrziu decit Maria Spier, adică în 1951. Cunoaște procesul de producție pînă în cele mai mici detalii, ceea ce îi dă posibilitatea să facă aprecieri competente în legătură In pag, a ll-a izvor de energie umana I Relatări despre J înnoirile I din așezări timișene .'mmiiiitiniiiiiiiiiimimiimmiiiiiiii: cu urmările deosebit de pozitive ale aplicării noii Hotărîri : „Suntem conștienți că majorarea salariilor este strîns legată de rezultatele în producție ale fiecăruia și ale fabricii în ansamblu, în câștigul total va crește simțitor ponderea salariului tarifar, datorită faptului că cele mai mari părți din actualele adaosuri din acord și premii vor fi incluse în salariul tarifar. Eu, de pildă, pe baza noii Hotărîri, voi avea o încadrare tarifară de 1.418 lei, un spor de vechime de 7 la sută, adică 94 lei pe lună, deci, în total, un cîștig de 1.512 lei — cu 12 la sută mai mare decit în trimestrul II 1968. Multe muncitoare din secția noastră — caramelaj — femei cu vechime neîtreruptă în fabrică, sunt bucuroase pentru sporul ce se introduce peste salariul tarifar, stabilit pe tranșe de vechime, în cote de 3—10 la sută“. Se știe că, Hotărîrea Consiliului de Miniștri are în vedere și stabilirea răspunderii în muncă — ca unul dintre criteriile esențiale pentru stimularea fiecărui salariat în obținerea unor realizări superioare. Calculînd că lui Toth Carol îi va crește salariul de bază de la 979 la 1.295 lei (în afara sporului de vechime !), ca urmare a răspunderii pe care o incumbă funcția sa de electrician de categoria a VI-a, i-am solicitat părerea: „Este firesc ca omul, la locul său de muncă, să simtă întreaga răspundere pentru soarta producției și să fie remunerat în funcție de ceea ce realizează — a apreciat tovarășul Toth Carol. Diferențele preconizate în salarizare, sistemul de premiere, gratificațiile anuale, legate de depășirea prin efort propriu a beneficiilor planificate, vor cointeresa, desigur, și mai mult pe salariați în ridicarea eficienței activității economice“. Luarea unor asemenea măsuri este, cum s-a văzut, condiționată nemijlocit de rezultatele obținute în producție. Pornind de la acest deziderat, colectivul Industriei de panificație Timișoara este hotărît. să muncească mai bine, fructificînd potențialul de care dispune. „Văd în cuprinsul acestei Hotărîri — ne-a relatat maistrul Traian Marițescu — o nouă dovadă a grijii pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Aceasta ne determină să punem în valoare noi rezerve ale producției. Concret, colectivul nostru de muncă va fabrica anul acesta produse de panificație în valoare de 259 milioane lei, cu 41 milioane mai mult decit în 1968, întregul spor va fi realizat pe seama creșterii productivității muncii. în acest scop, vom diversifica producția de patiserie, vom mecaniza transporturile interne și vom reduce la maximum rebuturile și deșeurile. Este un prim răspuns concret la suma de 1.380.000 lei, care reprezintă fondul de salarii suplimentar, alocată nouă in 1968“. In același context, ne-am notat și cuvintele muncitoarei Eva Șchiopu, de la I.I.S. „Fructus“ : „Cînd m-am angajat la fabrică, nu aveam nici o calificare. Acum sînt fierbătoare la secția conserve — o meserie de răspundere în ansamblul procesului tehnologic — și, nu de mult, am fost aleasă în comitetul de direcție. Aplicarea Hotărîrii îmi va permite să obțin un cîștig sporit, să le ofer copiilor mei mai mult decit pînă acum. Cu ceea ce voi cîștiga în plus anul acesta, vreau să completez rezervele de la C.E.C. și să cumpăr o garnitură de mobilă. Bucuria îmbracă diferite forme de la un om la altul. De exemplu, Maria Bogdan, o veche tovarășă de muncă, vrea să-și cumpere cu banii cîștigați în plus un frigider și un televizor. Sunt convinsă că aplicarea noii Hotărîri, pe lingă satisfacții depline, va stimula inițiativa tuturor oamenilor muncii, pentru a răspunde prin fapte, de o importanță și mai mare, grijii pe care partidul și MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a lll-a) Ca în fiecare an, luna februarie este dedicată, în cadrul activităților culturale de iarnă, cărții în lumea satului. Ea nu se constituie ca un scop în sine, nu are deci un început și un sfîrșit precis, delimitat calendaristic, ci continuă o muncă nobilă, de tradiție în țara noastră, realizînd, cu fiecare nouă ediție, o lărgire a drumurilor ce poartă cartea, cit mai profund, în masa unor cititori de formație relativ nouă — țărănimea cooperatoare. Este firesc ca satul să fi devenit consumator de carte — social-politică, beletristică, agrozootehnică, de popularizare a științei — în condițiile create de tranformarea socialistă a agriculturii și, ca urmare, de ridicarea satului pe noi trepte de civilizație și de cultură. In satul românesc contemporan arde becul electric, serile de iarnă nu mai sunt lungi și monotone ca odinioară și, odată cu becul, se aprinde și o lumină mai puternică, aparținînd spiritului în necontenită aspirație spre desăvirșire. Chiar dacă are o lună a sa în lumea satului, in perioada de iarnă, cartea face parte dintr-un ansamblu complex de realizări și activități spirituale, într-o lume care astăzi capătă tot mai mult trăsături definitorii, personalitate, intr-un context social precis determinat de baza politică și ideologică a socialismului în țara noastră — alianța clasei muncitoare cu țărănimea. Pregătirile pentru ediția 1969 a „Lunii cărții la sate“ au ținut seama de realitatea efervescentă cu care coincide: campania electorală. Activitatea politică a maselor, în această perioadă, va dinamiza munca și în domeniul cultural, dînd sensuri noi operei de popularizare a cărții — și fizic și spiritual — spre cititorul țăran. S-au statornicit, de pe acum, căile de pătrundere a cărții — înțelegînd toate domeniile editoriale — în lumea satelor, dar se cere pe mai departe o diversificare a metodelor de difuzare și de popularizare, precum și o eficiență mai mare a acestor metode. Aprovizionarea individuală cu carte trebuie să tindă spre permanență, de aceea, în afară de o bună vinzare în magazinele universale ale cooperației de consum sau in cele specializate — librării sătești — obiectivul formării și dezvoltării bibliotecilor personale este de prim ordin. Eficiența popularizării vizează, în primul rînd, promovarea, în atenția cititorilor de la sate, a Mircea Șerbănescu cărții bune, atunci cînd e vorba de beletristică, sau a cărții utile, de stringentă necesitate, atunci cînd e vorba de celelalte compartimente de preocupări — social-politic, agrozootehnic, știință popularizată etc. Dorim să încetățenim cu mai temeinic locul de onoare pe care cartea trebuie să-l ocupe în comerțul cooperatist și în timpul „Lunii cărții“ și, după aceea, să familiarizăm pe lucrătorii din acest comerț cu cele mai bune metode de expunere, de popularizare, de recomandare, de promovare a cărții. Ni s-ar părea util ca înseși factorii culturali, intelectualii satelor, să aibă tot timpul în vedere aspectele legate de activitatea de librărie sau a standului de cărți, din cadrul magazinului universal. De altfel, toate acțiunile prevăzute a se realiza pe tot parcursul lunii, în județul nostru. — întîlniri cu scriitorii, șezători literare, consfătuiri cu redactori de edituri — converg spre același țel: dinamizarea interesului general față de carte, în așa fel, ca el să se permanentizeze, să rămînă în conștiință ca o prezență vie, de continuitate. In opera de asigurare a continuității, desigur, că un rol primordial revine bibliotecilor din mediul sătesc care sunt, și trebuie să fie în măsură mai mare în viitor, adevărate focare de cultură cu ajutorul și în slujba cărții. Complexitatea și caracterul concret al planului de muncă penru „Luna cărții la sate“, ediția 1969, asigură de pe acum acestei manifestări culturale de amploare o bună bază pentru o reușită deplină. Nu ne îndoim că toți cei chemați să ducă la îndeplinire planul, că și cei ce participă la acțiunile lunii cărții din anul acesta, în condițiile specifice, așa cum am arătat, vor transforma în succese remarcabile intenții și sentimente dintre cele mai nobile și mai frumoase. CARTEA LA SATE I s <nooO<XXX>0000000000<XX>4> De o zi la alta ÎNTÎLNIRI ALE SCRIITORILOR CU ELEVII Momente așteptate cu emoții și interes mereu viu In școli : intîlnirile cu scriitorii. In ultima vreme au avut loc asemenea întîlnirii inițiate de Filiala Timișoara a Uniunii scriitorilor în diferite școli din județ și din municipiul Timișoara. La Liceul nr. 1 din Lugoj, la liceele din Buziaș și Recaș, la Școala generală nr. 8 din Timișoara, scriitorii Mircea Șerbănescu, c. Miu-Lerca, Laurențiu Cerneț, Damian Ureche, precum și, tinerii scriitori Al. Deal, Horia < Gula, Dragomir Magdin și alții, au citit din scrierile lor, răspunzînd, totodată la întrebările puse de elevi privitoare la actul de creație, șantierul literar. ACȚIUNILE BIBLIOTECII . Biblioteca orășenească din Deta a organizat, In anul acesta, noi acțiuni dedicate cititorilor de toatte vîrstele, multe dintre ele fiind consacrate evenimentelor care au ‘ i avut loc, precum și campaniei electorale. Copiilor le-au fost dedicate mai multe dimineți de basme, în cadrul cărora s-au întîlnit cu mulți dintre eroii din povești. " In agenda săptăminii viitoare este înscris, printre altele, un medalion „Nicolae Labiș“, care va avea loc luni, 3 februarie 1969, ora 14,30 la Filiala Băncii naționale. (Crina , Diaconu). I PRELUDIUL PRIMĂVERII . In atelierul întreprinderii de medicanizare a agriculturii Lugoj, se lucrează de zor la pregătirea , parcului de mașini ce vor fi folo iosite in campania agricolă de primăvară. Pînă acum au fost puse la punct peste 100, din cele 117 4 * tractoare, toate mașinile de seu mănat porumb și grape de discuri, * * un mare număr de pluguri și cultivatoare. In munca de reparații, se evidențiază mecanicii Ilie Cure, Ion Andrei și Ion Cotre. Concomitent cu lucrările de reparații, mecanizatorii iau parte și în <ă cursurile profesionale organizate * ‘ pentru ei. SECȚIE MAGHIARĂ > >DE TEATRU In cadrul studioului de teatru * „Thalia“ de la Casa de cultură a studenților din Timișoara a luat ființă o secție maghiară care cu *prinde numeroși actori amatori. > începutul activității noii secții a ■ > fost marcat de prezentarea piesei ] J „Copacii domnului maior“ de J. István Kocsis. Regia artistică este semnată de Iozef Vértes, actor la <a Teatrul maghiar de stat din Timișoara. Din rîndul interpreților e > s-au remarcat, în mod deosebit, , studenții István Papp, István Kiraly, Gáspár Kacsó, Jenő Toga și alții. * EXPOZIȚIA „FAUNA BANATULUI“ Ieri, la sediul Asociației „Faima ‘ Banatului“ (str. Moților nr. 2 Timișoara) s-a deschis expoziția ‘ anuală de păsări de curte, iepuri ‘ și porumbei. Pot fi văzute diferite rase dintre care remarcăm : Ro= 4 distanț, Susex, Golașă ardelenească, Găina albă de mătase (în < păsări) , Strausser, King, Jucători 4 timișoreni, Castanii de Craiova (la , porumbei) , Uriași albi, Albastrul vienez, Rex castor (la iepuri). Expoziția — care rămîne deschisă la pină luni, 3 februarie 1969 — poate fi vizitată zilnic, între orele 8—20. 4 *vO(Я O<><><><ЯЯ Xе<Я 0OЯ Xе<><><>Я XЕ o3;i