Drapelul Roşu, martie 1969 (Anul 25, nr. 7509-7534)

1969-03-01 / nr. 7509

apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXVI nr. 7.509 * Sîmbătă, 1 martie 1969 i­ 4 pagini, 30 bani 1 *© © © ¹> am­pania electorală, care a ț­inat timp de două luni în­ a sa viață politică a țării, a­­ linat vineri cu o mare a­­v ire electorală, in cadrul­­ ia tovarășul NICOLAE G .UȘESCU, secretar gene­­r­al C.C. al P.C.R., preșe­ X­e­dintele Consiliului de Stat,­­ candidat al Frontului Unității V Socialiste în circumscripția q $ electorală nr. 1 — 23 August., © % pentru alegerile de deputați in X © Marea Adunare Națională, a © X rostit o amplă cuvîntare. $ O Stimulînd pe scara întregii O W națiuni spiritul civic de înaltă x A responsabilitate față de pre­­c­i­dentul și viitorul patriei socia­­­­a­liste, campania electorală s-a­­­­ desfășurat in atmosfera efer­­v­a­vescentă a interesului politic X Y unanim, al entuziasmului ge­­n X­neral cu care întregul popor X Y Se pregătește să sărbătorească x X împlinirea unui sfert de veac X Y de la eliberarea patriei. 6 X Larga participare a maselor X $ la dezbaterea multilaterală a­­ 9 problemelor politicii noastre X § interne și externe, afirmarea A­X plenară a inițiativei cetățe­­n X fie?și toate domeniile vieții X <> prilejuite de întrunirile cetă- X o­menești ilustrează democratis- ‘ X mai profund în climatul că­ X X mia poporul român își exer­­c­i­cită liber politica sa suverană, © ^ croindu-și soarta potrivit nă­ X ©­zuințelor sale supreme. $ ^ Cu mult înainte de ora ln X X care urma să se desfășoare X X marea întrunire electorală, 9 A mii de cetățeni se îndreptau X X spre Piața Palatului, din ini­­­ X­ma Capitalei, martora atttor X © evenimente istorice din viața O y poporului nostru fin ultimii ZS 9­0 de ani. Treptat, spațiul devine u­n neîncăpător , pe Calea Victo­­r­i­ciei, pînă spre Palatul Tele- X ©­foanelor și spre străzile care O­i converg in marea Piață, nu- 9 X mărul cetățenilor crește ne-­­ O contenit. Mulțimea poartă pan-­­ $ carte pe care sunt înscrise cu-­­ A­vinte pline de căldură și ín- © O credere în Partidul Comunist, © $ căruia li datorăm toate cuce­ 9­i­ririle în opera fără egal­in- A © făptuită de popor. y a Un freamăt de entuziasm cu- © © prinde întreaga piață, izbuc­ y X nesc urale. Tovarășul Nicolae X X Ceaușescu, împreună cu cei­ X ©­lalți conducători de partid și V X de stat, se îndreaptă dinspre X X sediul Comitetului Central al­­­­ partidului, printr-un culoar­­ X viu, format de cetățeni, spre X © Palatul Republicii. Mulțimea © © ovaționează puternic pentru ‘ X Partidul Comunist Român și X # conducerea sa, exprimind o­­ dragostea fierbinte a oameni­­­ © lor muncii față de partid, față d­e de patria socialistă. Tovarășul­­ X Nicolae Ceaușescu și ceilalți X # conducători răspund cu căldu­­r­a r­ă manifestărilor de înaltă 9 A prețuire și entuziasm unanim X­O cu care sunt întimpinați. In ‘ A această revărsare generală de ©­a entuziasm se scandează numele © ¥ secretarului general al C.C. al X © partidului nostru : Ceaușescu ! X © Ceaușescu ! Ceaușescu ! Aceas­ ©­­­tă vibrantă manifestare popu­ ‹ ©­lară reaf­irmă idealurile co­ © X rnune care sudează într-o X # unitate indestructibilă între­ § §­gul nostru popor in jurul ‹ § partidului și guvernului, dă © O forță de expresie adeziunii © $ ferme a întregii noastre na­ © с­țiuni la politica internă și tx- © ~ ternă marxist-leninistă e g a partidului, izvorul viu al Ș­nor­ ©­e­giilor creatoare spre împlini­ 9­a­rea marilor năzuințe e­­to- p­o­cialism­ului și comunismlui. © © Aceeași însuflețire domnește X © și h­. Sala Palatului. Răsună © ^puternic chemarea „Trăiască ” (© •• /­■ i­ ii (■ '•■ [UNK] [UNK] [UNK]' a Frontului d © Uni.ă " .V ..uuiiste". Pe funda­l­­ Iul scenei, pavoazat cu drape­­l X îele partidului și statului, do­ © @ mină stema țării și urarea . © © „Trăiască Frontul Unității­­ X Socialiste", 9 © /n «au­ evit prezenți meta-­l © lurgiști, constructori de ma­ o ©­șini, textiliști, muncitori, ingi­­g­i­neri și tehnicieni din marile X © întreprinderi industriale de © © pe teritoriul circumscripției 9­­ electorale 23 August și de la­­ 6 alte mari uzine bucureștene,­­ X oameni de știință, artă și cui- Y a­tură, cadre didactice, tineri © X studioși, militari ai forțelor Y A noastre armate, reprezentanți © © ai cultelor. † X (Continuam in pag. * Ul­a) ^ ‹‹© ©‹‹© © © © ©†©††©†©‹‹‹‹‹ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVA* i Cetățeni și cetățene! 9 ! * Vonind la 2 martie candidați! Frontului Unității Socialiste, vă veți manifesta hotârirea nestrămutată de a înfăptui întreaga politică a Partidului Comunist Ro­mân, de a obține no! și tot mai mari izbînzi pe calea înfloririi patriei și națiunii noastre socialiste, a ridicării bunăstării întregului popor, de a spori contribuția Ro­mâniei ,a lupta pentru triumful socialismului, democrației și păcii în lume. (Din „Manifestul Frontului Unității Socialiste“) CUVINTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA ADUNAREA ELECTORALĂ DIN CAPITALĂ Stimați tovarăși. Cetățeni ai Republicii Socia­liste România. Doresc, în primul rînd, să exprim cele mai­ vii mulțumiri cetățenilor din circumscripția­­ București, care mi-au acordat încrederea lor, propunîndu-mă candidat în alegerile de deputați pentru Marea Adunare Națio­nală. (Aplauze, urale). Totodată, folosesc acest prilej pentru a adresa calde mulțumirii oameni­lor muncii din întreaga țară pentru încrederea manifestată față de toți candidații Frontu­lui Unității Socialiste. In aceste manifestări noi vedem o expre­sie a încrederii întregului popor în Partidul Comunist Român, în politica sa marxist-leninistă, po­litică pe deplin corespunzătoare intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze înde­lung repetate). In cursul depunerii candidatu­rilor pentru Marea Adunare Na­țională și pentru consiliile popu­lare, în cadrul campaniei­ electo­rale, au avut loc nenumărate în­tâlniri, adunări și mitinguri la care au participat milioane de cetățeni. Caracteristica principală a acestor manifestări este dez­baterea deschisă și multilaterală a problemelor dezvoltării pa­triei noastre, a căilor pentru ri­­dicarea con­tinuuá" “a nivelului "de trai material și cultural al în­tregului popor. (Aplauze puter­nice). Se poate spune că întrea­ga campanie electorală s-a tran­sformat într-o uriașă manifes­tare a unității poporului nostru în jurul partidului­ și guvernului, a voinței nestrămutate a tuturor celor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă și ex­ternă a partidului și guvernului. (Aplauze puternice). Cri­ticile aduse muncii untor consilii populare și altor institu­ții de stat și obștești, propune­rile făcute cu acest prilej, sînt tot atâtea dovezi ale preocupării maselor largi populare de a asi­gura înfăptuirea fermă a poli­ticii partidului. Marea Adunare Națională, consiliile populare ce vor fi alese, toate organele de partid și de stat au datoria de a studia cu toată atenția proble­mele ridicate în dezbaterile pu­blice din cadrul campaniei elec­torale și de a lua măsurile ce se impun pentru soluționarea lor corespunzătoare. Acum, la încheierea campa­niei electorale, putem constata cu satisfacție că ea a prilejuit o largă confruntare de păreri asu­pra tuturor problemelor econo­­mico-sociale actuale ale țării, a­­supra activității desfășurate pen­tru traducerea în viață a pro­gramului­ de dezvoltare multila­terală a patriei. Campania electorală s-a desfă­șurat sub semnul profundului democratism al noii noastre orîn­­duiri, creat pe fundamentul cu­ceririlor revoluționare ale oame­nilor, muncii, al măsurilor a­­doptate de partid și de stat pen­tru asigurarea condițiilor nece­sare participării plenare a ma­selor populare la conducerea țării. (Aplauze). Democratismul nostru socialist își găsește în a­­ceste zile o puternică expresie în faptul că oamenii muncii dez­bat principalele aspecte ale po­liticii noastre interne și externe , care privesc prezentul și viitorul , patriei, se consfătuiesc cu candi­dații Frontului Unității Socia­liste, cei cărora la 2 martie ur­mează să le dea mandatul de reprezentanți în organele puterii — Marea Adunare Națională și consiliile populare — asupra problemelor gospodăririi țării, a orașelor și comunelor, își expri­mă liber opinia, voința și aspi­rațiile. Climatul de intensă acti­vitate socială și politică exis­tent în întreaga țară demonstrea­ză că poporul nostru este cu a­­devărat liber și stăpîn în patria sa, suveran în exercitarea pu­terii, că el își hotărăște singur soarta, corespunzător intereselor sale supreme. (Aplauze îndelung repetate). Aceasta insuflă fiecă­rui cetățean, indiferent de cate­goria socială, profesiune sau naționalitate, convingerea că se poate afirma neîngrădit pe țări­mul vieții ,odate, că își poate manifesta nestin­gherit energia, ca­pacitatea și talen­tul !n slujba pa­triei, a progresu­lui României pe drumul socialismu­lui și comunis­mului­ puternice, (Aplauze orale). Stimați tovarăși. Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la elibe­rarea patriei noas­tre de sub jugul fascist ; împrejurare această con­feră alegerilor de la 2 martie 19­59 o însemnătate și o semnificație de­osebită. Aceste a­­legeri prilejuiesc un bogat bilanț de realizări, de succese remarca­bile obținute de poporul român, sub conducerea partidului comu­nist, pe drumul făuririi socialis­mului, al înflori­rii patriei, al bu­năstării și feri­cirii. Cei mai în virsta își reamintesc in ce situație se găsea țara noas­tră acum 25 de ani. Subordona­rea față de Germania nazistă, participarea, alături de forțele hitleriste, la războiul împotriva Uniunii Sovietice, jefuirea bogă­țiilor țării de către armatele ger­mane aduseseră România la marginea catastrofei naționale. In acele condiții, dovedi­ndu-se la înălțimea răspunderii sale revo­luționare, naționale, Partidul Co­munist Român a acționat cu fermitate­ muncitorești, în unitate cu forțele democratice, na­ționale, pentru răsturnarea dic­taturii fasciste, ieșirea din răz­boiul antisovietic și alăturarea țării­ noastre la coaliția antihi­­tleristă în lupta pentru elibera­rea deplină a patriei și zdrobi­rea definitivă a Germaniei fas­ciste. (Aplauze puternice). Desfășurarea evenimentelor es­te cunoscută și nu doresc acum să mă opresc asupra lor. Vreau însă să subliniez că fără înfăp­tuirea actului istoric de la 23 August 1944 România s-ar fi gă­sit într-o situație greu de ima­ginat. Consider că îndeplinesc o îndatorire sfîntă exprimînd, cu acest prilej, recunoștința în­și­­regului nostru popor față de cei care au luptat pentru eliberarea țării și care nu se mai află as­tăzi printre noi. (Aplauze puter­nice­). Doresc, de asemenea, să subli­niez și acum că poporul nostru dă o înaltă prețuire contribuției hotărîtoare adusă de Uniunea Sovietică, de Armata Roșie, la înfrîngerea fascismului și la eli­berarea totală a României. (A­­plauze puternice). Lupta purtată în comun de ostașii români și sovietici a pus bazele prie­teniei de tip nou între popoarele noastre. Consider, de asemenea, de da­toria mea, să amintesc și de con­tribuția ostașilor celorlalte țări aliate la zdrobirea fascismului. Vreau să sublinieze totodată im­portanța luptei eroice duse de toate popoarele cotropite, în frun­te cu partidele comuniste, îm­­po­triva hilerismului. Lupta forțe­lor patriotice împotriva ocupan­ților fasciști a avut un rol deo­sebit în cucerirea victoriei, de­­m­onstrînd încă o dată că nici o torță din lume nu poate înge­­nunchia popoarele hotărite să-și apere, cu prețul celor mai mari jertfe, libertatea și independența. (Aplauze îndelung repetate). Am făcut această evocare pen­tru a pune mai clar in lumină profundele schimbări săvîrșite in cei 25 de an­i care au trecut de la eliberarea țârii Atît In­făptuirea actului istoric de la 23 August, cît și toate marile tran­­sformari de ptne acum în struc­tura societății noastre, in modul de viață al poporului, se datoresc Partidului Comunist Român care s-a dovedit la înălțimea măreței sale misiuni istorice, mea răspunderii față de la înălți­națiu­nea noastră, față de cauza socia­lismului și comunismului. (A­­plauze puternice, urâte și ovații). Dragi tovarăși, în cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, în­treaga energie creatoare a po­porului nostru a fost îndreptată spre îndeplinirea programului a­­doptat de Congresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obținute în primii trei an­i ai, cincinalului și prevederile pe 1969 sînt supe­rioare planului; ele dovedesc realismul Directivelor Congresu­lui, dîndu­-ne convingerea că cin­cinalul va fi nu numai realizat, ci și depășit. Ritmul­ anual de creștere a producției industriale a fost în acești trei ani de peste 12 la sută; în chimie ritmul a fost de 21 la suta. in construcții­le de mașini de 10 la sută, în e­­nergia electrică de 20 la sută, în industria ușoară de­ 12 la sută. Un accent deosebit s-a pus pe producția de reușirii-unelte,­ pe electronică și electrotehnică, ra­muri pentru care s-au întocmit programe speciale conținind pre­vederi de dezvoltare cu mult su­perioare celor cuprinse în pla­nul cincinal, în ultimii ani au­ fost adoptate o serie de măsuri în direcția or­ganizării mai bune a muncii, fo­losirii mai raționale a capacită­ților de producție, reducerii chel­tuielilor materiale de producție, creșterii eficacității economice. Rezultatele pozitive obținute în aceste direcții intr-un mare nu­măr de întreprinderi evidențiază rezervele deosebite existente in industria noastră. In domeniul agriculturii, cu toate condițiile climaterice nefa­vorabile din 1968, in ultimii trei ani producția a crescut cu circa 12 la sută, asigurîndu-se în con­diții bune aprovizionarea popu­lației cu produse agroalimentare. Merită subliniate rezultatele po­zitive obținute de întreprinderile agricole de stat ca urmare a mă­surilor de îmbunătățire a orga­nizării activității lor. Recenta plenară a conducerii cooperatiste a reliefat, uniunilor de ase­menea, progresele obținute în consolidarea economică a unui număr tot mai mare de coopera­tive agricole de producție. Agri­cultura noastră socialistă — co­operatistă și de stat — și-a do­vedit din plin trăinicia, supe­rioritatea. 160 în acești ani, statul a alocat peste de miliarde lei pentru in­vestiții, cea mai mare parte a mijloacelor materiale și financia­re fiind îndreptată spre dezvol­tarea bazei teh­nico-m­ateriale a Industriei și agriculturii. în ulti­mii trei ani au intrat în produc­ție circa 700 mari capacități in­dustriale, însemnate sume au fost alocate pentru dezvoltarea învățământului și cercetării știin­țifice. In același timp, statul a acordat o atenție sporită con­strucțiilor de locuințe, spitale, creșe și alte edificii social-cultu­­rale, în perioada la care mă refer, venitul național a crescut cu cir­ca 8 la sută anual, ceea ce a permis atît alocarea unor sume sporite pentru acumulări — cir­ca 30 la sută din venitul națio­nal — cît și creșterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. După cum se știe, încă în 1967, cu un an mai devreme decît se prevăzuse, au fost mă­rite salariile mai mici; de aceste sporuri au beneficiat peste 4.000.000 de salariați. Pensiile au fost majorate cu circa 30 la sută, iar anul acesta se măresc salarii­le oamenilor muncii din toate ramurile de activitate. Este ade­vărat, în același timp, unele pre­țuri au fost corectate în sensul măririi lor; aceste măsuri au fost determinate de faptul că activi­tatea sectoarelor respective era deficitară. Paralel, însă, prețuri­le în o serie de produse au fost reduse. Bilanțul ansamblului mă­surilor luate în domeniul nive­lului de trai este pozitiv; veni­turile reale ale salariaților au crescut cu peste 14 la sută în 1968 față de 1965; în aceeași pe­rioadă, veniturile reale ale țără­nimii au crescut cu circa 13 la (Continuare in pag. a 11-a) Ca în toate unitățile industriale din județ, și la fabrica „Furni­rul“ Deta, muncitorii se străduiesc ca in aceste zile, să dea pro­duse mai multe și de bună calitate. I» «om# Ctreumcalațiund­., «lături de impunătoarele blocuri de locuit se află și Fabrica de pro­duse lactat», »unitate modernă a industriei alimentare timișorene. ȘI LA DEAL, RECOLTE CA LA ȘES Dacă treci de Ghizela, înspre Secaș, nu mai departe de 5 km, dar de un sătuc așezat la poala pădurii. Este satul Paniova, bine cunoscut de vecini mai ales pen­tru., hărnicia ce caracterizează pe oamenii de aici. Multe din tere­nurile de deal de pe aceste locuri au fost vitrege cerînd multă su­doare din partea celor care se lucrau. Dar pantovenii sunt oa­meni hotărîți și nu așteaptă ca roadele să le vină de-a gata. Sub­ lin experiența a doua coope­­ rative agricole conducerea comuniștilor, ei au pus și pun în centrul atenției problema folosirii integrale a te­renurilor în pantă, prin aplica­rea unei agrotehnici corespunză­toare. Astfel, a fost extinsă cul­tura inului, s-a dezvoltat pomi­cultura și zootehnia, în special creșterea oilor. De asemenea, fa­cem tot ce ne stă în putință pentru a spori producțiile la grîu și porumb. Oamenii de la noi din sat pun mare preț pe organizarea bună a muncii. De aceea la alegerea brigadierilor s-au gîndit mult, pînă ce s-au oprit la Ion Miat și Ioan Jivu și n-au dat greș. Prin buna organizare a muncii, prin creșterea răspunderii fiecărui co­operator, a echipelor și brigăzilor pentru sarcinile de producție în­credințate, am reușit ca în anul trecut să ne realizăm sarcinile la toți indicatorii de plan. La grîu am obținut în medie 1.907 kg, la porumb boabe, 2.959 kg, la­ floarea-soarelui, 985, iar la unul pentru ulei, 780 de kg la hectar. Venitul din zootehnie a fost de 982.200 lei, cu 370.000 mai mare decît în anul 1966. la recenta adunare generală mulți cooperatori au luat cuvîn­­tul vorbind cu simț de răspun­dere despre măsurile pe care tre­buie să le mai luăm privind spo­rirea avuției obștești și ridicarea valorii zilei-muncă. S-a subliniat că rezultatele bune obținute se explică, in primul rînd, prin participarea tuturor la muncă, în perioadele de vrif, prin folo­sirea, atunci cind a fost nevoie, chiar și a zilelor de sărbătoare, prin controlul permanent al consiliului de conducere și prin lucrările de bună calitate făcute de mecanizatori. S-au adus cu­vinte de laudă la adresa frunta­șilor Silvia Stanjic, Steici, Petru Munteanu, Gheorghe Ionel Brestoviceanu, Ion Luminosu, Ion Blaj, Gheorghe Neag, Adam Dimitrie și a altora. S-a subli­niat din capul locului că rezul­tatele puteau fi și mai bune dacă nu existau lipsuri la strîn­­sul anului și dacă la porumb e­­xista o densitate mai mare. O bună parte a discuțiilor s-a concentrat asupra aplicării re­tribuției suplimentare — drept mijloc principal de sporire a co­interesării materiale a coopera­torilor în rezultatul muncii lor. Dacă unitatea noastră a obținut rezultate bune în anul trecut, aceasta se datorește și faptului că membrii consiliului de con­ducere au folosit acest principiu stimulator. Unii cooperatori au primit drept piață suplimentară și cîte, 1.500 kg de porumb, pen­tru producțiile date peste plan. Și pentru recolta anului în curs adunarea generală a stabi­lit o serie de obiective concrete. Ținînd seama de propunerile bune,s-a stabilit ca in centrul a­­tenției să stea problema efec­tuării la timp a tuturor lucrări­lor din cîmp, a fertilității solu­lui, a întreținerii plantației po­micole și a îmbunătățirii efecti­velor de animale. Dacă în anul trecut fiecare cooperator a primit drept retri­buire a muncii, în afară de pro­dusele în natură, și cite 21 de lei în numerar de fiecare zi­­muncă față de 17 plani­ficați, în acest an, oamenii noș­tri vor sa obțină rezultate și mai bune. Experiența de pînă acum ne-a dovedit că numai lu­­crînd bine organizat, aplicînd în mod diferențiat regulile agro­zootehnice și eointeresînd mate­rial pe toți cei care participă in­ mod­ nemijlocit la consolidarea­ marii noastre familii, vom obți­ne și la deal recolte ca la șes. ION LARCHICI președintele C.A.P. Paniova COSTICA NEGRUȚ locțiitor al secretarului comitetu­lui comunal P.C.R. Ghizela 1

Next