Drapelul Roşu, iunie 1969 (Anul 25, nr. 7587-7611)

1969-06-01 / nr. 7587

Anul XXVI, nr. 7.587 it Duminică, 1 Iunie 1969 st 6 pagini, 30 bani Programul Partidului Comunist Român de dezvoltare economică și socială a țării în deceniul viitor deschide în fața poporului nostru noi și însuflețitoare perspective de progres și prosperitate, înfăptuirea acestui program va marca o creștere considerabilă a forțelor de producție, înflorirea multilaterală a orînduirii socialiste, ridicarea nivelului de civilizație și cultură al populației, va reprezenta o însemnată contribuție a poporului nostru la întărirea forțelor socialismului și consolidarea păcii în lume. Din „Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român , privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dez­­­voltării economiei naționale pe perioada 1976—1980“ (Proiect) DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976-1980 în ultimii patru ani, energia creatoare și eforturile poporului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea amplului program stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român pentru dezvoltarea forțelor de producție, perfecționarea relațiilor socialiste, a întregii vieți economice și sociale a țării. Bilanțul realizărilor pe anii 1960-1908 arată că planul cincinal — elaborat pe baza directi­velor Congresului și cuprinzind prevederi su­perioare acestora — se îndeplinește cu succes, obținîndu-se progrese însemnate în toate sec­toarele de activitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei în perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută­ față de 10,8 la sută crt s-a prevăzut în cincinal pentru acești trei ani, realizîndu-se o producție suplimentară de circa 20 miliarde lei. Produc­ția industrială a anului 1968 este mai mare de­cit cea obținută în decursul primului cincinal 1951—1955. In toate ramurile s-au realizat spo­ruri importante de producție, iar în cele care au rol esențial pentru progresul întregii econo­mii naționale — energia electrică, metalurgia, construcția de mașini și chimia — s-au obținut creșteri superioare față de media pe ansamblul industriei. In anul 1968, producția de energie electrică a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută față de 1965. S-a dezvoltat baza de metal a țării, producția de oțel — de aproape 5 mi­lioane tone — fiind cu 39 la sută mai mare de­cit la începutul cincinalului. Producția indus­triei construcțiilor de mașini a crescut cu 56 la sută; această ramură asigură în prezent circa două treimi din necesarul de utilaje și mașini al economiei. Valorificînd la un nivel mai înalt importante resurse ale țării, chimia — cea mai dinamică ramură industrială — a realizat o producție care a depășit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Industria bunurilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creștere însemnată; ea produce o gamă mai largă de sortimente și contribuie în mai mare măsură la satisfacerea cerințelor variate ale populației. In perioada 1966-1968, ritmul mediu anual de creștere a pro­ducției industriei ușoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută. In acești trei ani s-a asigurat ridicarea ni­velului tehnic al producției, s-a asimilat un nu­măr însemnat de produse cu caracteristici teh­­nico-economice superioare, a sporit capacitatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes pro­bleme tehnologice de tot mai mare complexitate. Agricultura a înregistrat, de asemenea, pro­grese simțitoare în creșterea și intensificarea producției, punînd mai larg în valoare avan­tajele formelor socialiste de organizare și re­zervele existente în această ramură. Deși con­dițiile climatice nefavorabile nu au permis rea­lizarea integrală a producțiilor agricole plani­ficate pe 1968, totuși în perioada 1966—1968 s-a obținut o producție globală agricolă care a depă­șit limita superioară prevăzută în cincinal pen­tru acești ani cu peste 2 miliarde lei, asigurîn­­du-se nevoile de consum ale populației, aprovi­zionarea industriei cu materii prime și disponi­bilități pentru export. Comparativ cu anii 1963- 1965 s-au obținut: producții superioare cu 2 mi­lioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la le­gume și 31—35 la sută la sfecla de zahăr, floa­­rea-soarelui și cartofi. O dată cu industria și agricultura, o dezvol­tare continuă au cunoscut transporturile, con­strucțiile și celelalte ramuri ale producției ma­teriale, care au contribuit la progresul multila­teral al patriei. fost Creșterea potențialului economic al țârii a asigurată prin înfăptuirea unui susținut program de investiții. In anii 1966 1968, în eco­nomia națională s-au investit din fondurile cen­tralizate ale statului circa 155 miliarde lei — cu 2 miliarde lei mai mult decit s-a prevăzut — ceea ce depășește volumul investițiilor rea­lizate în întreaga perioadă 1950—1960. Cores­punzător orientărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investițiilor a fost îndreptată spre ramurile producției materiale, îndeosebi spre industrie și agricultură. Prin rea­lizarea acestui important volum de investiții, in primii trei ani ai cincinalului au intrat în func­țiune peste 700 noi capacități de producție, și obiective industriale importante, au fost moder­nizate și reutilate numeroase întreprinderi din toate ramurile economiei, s-a extins baza mate­rială a activității științifice și social-culturale, s-a îmbunătățit, în continuare, repartiția pe te­ritoriul țării a forțelor de producție, au fost amplasate noi obiective industriale în zonele mai puțin dezvoltate. In industrie și alte ra­muri neagricole s-au creat aproape o jumătate de milion de noi locuri de muncă, asigurindu-se mai buna folosire a forței de muncă și creș­terea veniturilor populației. Înnoirea și modernizarea mijloacelor de mun­că și a proceselor tehnologice, ridicarea nivelu­lui tehnic al producției în toate ramurile, creș­terea nivelului de pregătire și a experienței cadrelor, folosirea mai deplină a capacităților de producție și a timpului de lucru in întreprin­deri au dus la sporirea productivității muncii, reducerea cheltuielilor de producție și creșterea acumulărilor bănești. O mare însemnătate pen­tru ridicarea eficienței economice au avut-o ac­țiunile inițiate de partid privind perfecționarea organizării producției și a muncii, reducerea cheltuielilor de producție, sporirea rentabilității — acțiuni care au contribuit la identificarea și punerea în valoare a unor rezerve din economie. Productivitatea muncii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior celui prevăzut, realizîn­­du-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul producției industriale. Beneficiile ob­ținute peste prevederile inițiale­ însumează cir­ca 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naționale a avut loc în condițiile unei mai largi participări a Româ­niei la schimburile­ internaționale, la diviziunea internațională socialistă și mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creștere a comerțului ex­terior a fost în perioada 1966—1968 de peste 12 la­ sută ; a sporit ponderea produselor industria­le în exportul țării. S-au dezvoltat continuu re­lațiile comerciale cu țările membre ale C.A.E.R., cu toate țările socialiste , au fost extinse, totoda­tă, legăturile economice cu alte țări. Realizările obținute în, industrie și agricultu­­­ră, în toate ramurile producției materiale se oglindesc sintetic în dinamica venitului național, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai ma­re decât în anul 1965 ; ritmul mediu anual de creștere a venitului național — de 8 la sută — a fost superior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiții ca, paralel cu alocarea unor fonduri sporite pentru acumulare, să se asigure resursele necesare creș­terii sistematice a nivelului de trai. Incepînd cu anul 1967, un mare număr de salariați au be­neficiat de sporirea, cu un an mai devreme decît era stabilit, a salariilor mici. Pe baza noului sis­tem de salarizare pînă în prezent s-a aplicat ma­jorarea salariilor la circa 1,4 milioane salariați.­­In cursul acestui an se va realiza generalizarea noului sistem de salarizare în toate ramurile de activitate economică și social-culturală, astfel ca în 1970 toți salariații să beneficieze de salarii majorate. Pensia medie a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută, față de 35 la sută cît a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970 ; a fost introdus sistemul de pensionare a membrilor cooperativelor agricole de producție ; bursele studenților au fost mărite cu circa 20 la sută ; din anul 1969 au sporit alocațiile de stat pentru copii. Cheltuielile social-culturale din bugetul statului au crescut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei în 1965, la aproape 31 mi­liarde lei in 1968 — contribuind, alături de creș­terea veniturilor directe, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In această perioa­dă s-a dezvoltat baza materială și s-a îmbună­tățit activitatea în domeniul învățămîntului, cul­turii, ocrotirii sănătății. Eforturi continue s-au făcut pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit ale populației , în primii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste 159.000 de apartamente ; au fost luate măsuri pentru di­versificarea construcțiilor de locuințe și spriji­nirea populației în construcția de locuințe pro­prietate personală. Cu toate că în cursul cinci­nalului au fost majorate unele tarife și prețuri, datorită faptului că veniturile sectoarelor res­pective nu acopereau cheltuielile, se prelimină ca nivelul salariului real să sporească pînă la sfîrșitul cincinalului cu cca. 23 la sută, situîn­­du-se între limitele de 20—25 la sută înscrise în directivele Congresului al IX-lea al partidului. Se prevede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile stabilite de Congres cu privire la creșterea veniturilor reale ale țărănimii. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea și de Conferința Națională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967, a fost adoptat și este în curs de aplicare un complex de măsuri privind îmbunătățirea continuă a or­ganizării societății noastre, perfecționarea con­ducerii și planificării economiei naționale. In timpul scurt care a trecut de la adoptarea aces­tor măsuri viața a demonstrat utilitatea și via­bilitatea lor, faptul că ele creează condiții pen­tru stimularea inițiativei maselor de oameni ai muncii, pentru ridicarea eficienței economice în toate sectoarele de activitate. Desfășurarea activității economice in primele luni ale anului 1969 evidențiază că planul pe acest an se înfăptuiește în bune condiții.. Oa­menii muncii, sub conducerea organelor și or­ganizațiilor de partid, desfășoară o activitate in­tensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în cinstea celui de-al X- lea Congres al partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Există toate pre­misele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o serie de produse importante cum sunt : aluminiu, cazane de abur industriale, motoare cu combustie internă, aparate electrice de mă­sură, control și mijloace de automatizare, ma­șini și utilaje pentru industria metalurgică, in­dustria materialelor de construcții și industria ușoară, vagoane de marfă, ciment, medicamen­te, țesături tip bumbac, încălțăminte, conserva de carne, de pește, și de­ legum­e, lapte de con­sum și altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului și mersul îndeplinirii planului pe acest an do­vedesc în mod convingător că sunt create condiții ca sarcinile cu privire la creșterea pro­ducției industriale în anul 1970 față de 1965 cu 66—73 la sută și într-un ritm mediu anual de 10,6—11,6 la sută să se realizeze peste limita su­perioară. Rezultatele obținute pînă în prezent arată că este pe deplin posibil ca ritmurile și proporțiile dezvoltării economiei, principalele ni­vele ale producției materiale prevăzute în cin­cinalul actual să fie îndeplinite și depășite. Din analiza mersului economiei se desprinde însă că, pe lîngă succesele dobîndite în acești ani, în anumite­ ramuri și sectoare de activitate s-au manifestat și neajunsuri. In unele cazuri investițiile se realizează la costuri nejustificat de mari, cu durate lungi de execuție. Datorită întîrzierilor In elaborarea proiectelor și docu­mentațiilor tehnice, In contractarea instalațiilor din țară și din import, o serie de capacități de producție, îndeosebi din chimie, metalurgie, pre­lucrarea lemnului și industria alimentară, nu au fost date în producție la termenul planificat; unele întreprinderi puse în funcțiune lucrează încă sub nivelul parametrilor tehnico-economici proiectați. Ca îngrășăminte chimice,­­cauciuc sin­tetic, plăci aglomerate și fibro-lemnoase, unele produse din industria alimentară realizările sunt sub prevederile cincinalului. Neajunsuri im­portante au existat in aprovizionarea cu mate­riale și utilaje; ele au influențat negativ rit­micitatea producției, gradul de folosire a capa­cităților, nivelul productivității muncii. In mul­te întreprinderi, cheltuielile materiale sunt ri­dicate, rentabilitatea nu corespunde gradului de dotare tehnică a producției. Este­ necesar ca în­treprinderile, centralele, industriale, ministerele și celelalte organe centrale să ia toate măsurile pentru eliminarea acestor lipsuri, pentru per­fecționarea organizării producției și a muncii și îmbunătățirea continuă a activității economice. Realizările dobîndite In anii cincinalului pe țări­mul dezvoltării economice și sociale a țării au cerut eforturi susținute din partea Întregu­lui popor. Prin munca rodnică și însuflețită a clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, a maselor largi de cetățeni, fără deosebire de na­ționalitate, România socialistă înaintează neabă­tut pe drumul progresului și prosperității. La aniversarea unui sfert de veac de la Eliberare, poporul nostru, înfăptuind politica marxist-leni­­nistă a Partidului Comunist Român, se prezin­tă cu succese remarcabile în dezvoltarea econo­miei și culturii, în toate domeniile vieții sociale și de stat și este ferm hotărît să asigure con­strucția victorioasă a socialismului și comunis­mului în patria noastră­ dițiilor necesare trecerii treptate spre comunism, pentru creșterea contribuției României la întă­rirea sistemului mondial socialist, la afirmarea ideilor socialismului în lume. Obiectivele și sarcinile principale ale dez­voltării economice pe perioada 1971—1980 sunt următoarele : 1. Continuarea susținută a industrializării ță­rii, creșterea aportului industriei — ramură conducătoare a economiei la sporirea venitului național, la satisfacerea nevoilor productive și de consum interne, la extinderea cooperării și schimburilor comerciale cu alte țări, asigurînd participarea mai activă a țării noastre la circui­tul economic mondial. Trăsătura de bază a dezvoltării industriei noastre în perioada următoare va­ fi îmbunătă­țirea structurii sale, creșterea accentuată a unor ramuri moderne, strâns legate de progresul teh­­nico-științific contemporan, pentru a se asigura valorificarea superioară a resurselor materiale și a capacității tehnice a forței de muncă, ridi­carea productivității muncii sociale. Se vor dez­volta mai intens industria electrotehnică și elec­tronică, producția elementelor de automatizare, fabricația de mașini-unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje tehnologică"” și Instalații complexe.­­In­ concordanță ca­ cerințele calitativ noi ale dez­voltării industriei, va fi îmbunătățită structura producției de metal, punîndu-se accent pe creș­terea ponderii oțelurilor aliate și de calitate su­perioară. Industria chimică va cunoaște o dezvol­tare accelerată, sporindu-se cu precădere pro­ducția de fire și fibre sintetice, mase plastice, îngrășăminte chimice. Va fi lărgită și moderni­zată baza energetică. O atenție deosebită se va acorda extinderii și diversificării producției bunurilor de consum, corespunzător creșterii puterii de cumpărare și a cerințelor populației. 2. Accelerarea procesului de dezvoltare in­tensivă a agriculturii, prin folosirea mai bună a pămîntului, realizarea unui amplu program de irigații, chimizarea complexă, dotarea cu o gamă variată de tractoare și mașini agricole mo­derne, pentru a asigura producții înalte și sta­bile, aprovizionarea populației cu mărfuri agro­­alimentare și a industriei cu materii prime, pre­cum și creșterea resurselor de export. Se va dez­volta și perfecționa activitatea sectorului agri­col de stat, va continua consolidarea economi­­co-organizatorică a unităților cooperatiste. 3. înfăptuirea unui program susținut de in­vestiții, în scopul extinderii și perfecționării bazei tehnico-materiale a societății, sporirii avu­ției naționale. Fondurile de investiții vor fi di­rijate cu prioritate spre dezvoltarea producției materiale. O deosebită atenție se va acorda re­ducerii duratei de execuție a lucrărilor, scăderii ponderii construcțiilor în totalul investițiilor, creșterii eficienței economice a investițiilor, ob­ținerii unui spor­tu­ mai mare de producție și de venit național la fiecare leu investit. Se va urmări îmbunătățirea in continuare a repartiză­rii teritoriale a forțelor de producție. 4. Promovarea largă a progresului tehnic in economia națională, extinderea proceselor teh­­­nologice avanisate, introducerea tehnicii electro­nice de calcul in producție și gestiune, ridicarea calității produselor și asimilarea de noi produ­se, in pas cu cerințele revoluției tehnico-științi­­fice, cu exigențele crescînde ale pieței interne și externe. La soluționarea problemelor pe care le ridică progresul tehnic in economie, o contri­buție sporită trebuie să aducă cercetarea științi­fică, activitatea de concepție proprie. 5. Ridicarea in ritm susținut a productivității muncii în toate ramurile economiei naționale pe baza perfecționării și modernizării proceselor de producție, a organizării științifice a producției și a muncii, creșterii calificării și specializării ca­drelor, utilizării complete a timpului de lucru, raționalizării consumului de muncă in fiecare unitate și la scara întregii societăți. 6. Creșterea permanentă a eficienței econo­mice — factor hotăritor al dinamismului eco­nomic — trebuie să stea la baza întregii activi­tăți economice. Este necesar ca în toate ramu­rile și întreprinderile să fie accelerată viteza de rotație a fondurilor materiale și bănești, să se intensifice preocuparea pentru folosirea cu maximum de randament a mijloacelor de pro­ducție, pentru economisirea fondurilor materiale, reducerea prețului de cost și creșterea rentabi­lității. 7. Dezvoltarea învățămîntului de toate gra­dele, continua lui modernizare, în vederea sa­tisfacerii cerințelor crescînde de muncitori ca­lificați, cadre medii de specialitate, subingineri și cadre cu studii superioare, cerințe determi­nate de progresul economic și social al țării | se vor crea condiții pentru ridicarea nivelului general de cultură al populației. 8. Extinderea relațiilor de colaborare econo­mică internațională, dezvoltarea comerțului ex­terior, îmbunătățirea structurii acestuia și ridi­carea eficienței sale. Va trebui promovată pe scară largă cooperarea în producție, tehnică și in cercetarea științifică — formă superioară a relațiilor economice între state. Dezvoltînd co­laborarea economică și tehnico-științifică cu sta­tele membre ale G.A.E.R. și cu celelalte țări socialiste, România va extinde totodată relațiile cu toate statele, indiferent de orînduirea lor so­cială, va participa activ la diviziunea interna­țională socialistă a muncii și la diviziunea mon­dială. 9. Ridicarea continuă a bunăstării poporului — țelul suprem al întregii activități a partidu­lui și statului nostru. Calea principală de creș­tere a nivelului de trai o va constitui sporirea veniturilor directe, rezultate din aplicarea con­secventă a repartiției socialiste după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii, se va urmări ca principiul cointeresării materiale să se înfăptuiască în cadrul unui raport rațional și echitabil între veniturile diferitelor categorii de oameni ai muncii. Va fi dezvoltată construcția de locuințe, se va extinde baza materială a în­vățămîntului și culturii, a ocrotirii sănătății. 1 7^>00<><><K>00<X>0<X><><><><X><X>0<>0000<><><><><XX>CK>0<><>0<><><K><>0<><X><>0<X><X>00<>0000<>00<>0000 Obiectivele și sarcinile de bază ale dezvoltării economiei naționale în perioada 1971-1980 Partidul Comunist Român pune in centrul politicii sale economice continuarea in ritm înalt a procesului de edificare a unei economii mo­derne , bazată pe o industrie puternică și o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor re­voluției tehnico-științifice contemporane și valo­rificarea superioară a resurselor țării, pe utili­zarea intensivă a Întregului potențial de pro­ducție, pe o înaltă productivitate a muncii so­ciale — in vederea asigurării condițiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerințe­lor materiale și spirituale ale membrilor socie­tății. Aceasta va avea o importanță hotărîtoare pentru apropierea țării noastre de nivelul sta­telor cu economie avansată, pentru făurirea mul­tilaterală ți deplină a socialismului, crearea con­ II Dezvoltarea economiei naționale în perioada 1971-1975 Potrivit obiectivelor și sarcinilor dezvoltării economiei naționale în perspectivă, se stabilesc următoarele directive pentru perioada 1971—1975, pe baza cărora se va elabora proiectul planului cincinal, care va fi supus spre dezbatere și a­­doptare Marii Adunări Naționale In anul 1970. Principalii Indicatori orientativi al dezvoltării economiei nationale pe perioada 1971—1975 — în construcții-montaj 127—131 5,0—5,5 — în transporturi (Continuare in pag. a II-a) _ •­.­­I .2 A 2. S.. Echo ! OS Ü <­! In­­­ c1“ « § 1 Producția globală industrială 150—157 8,5—9,5 Producția globală agri­colă (media anuală pe perioada de 5 ani) 128—131 5,0—5,5 Productivitatea muncii pe un salariat : — în industrie 1ST—140 ST 5—7,0 feroviare 133—135 5,9—6,2 Reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă în industria de stat g_7 _ Volumul comerțului exterior (pe perioada de 5 ani) 140—145 — Investițiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — miliarde lei 420—435 — Venitul național 145—150 7,7—8,5 Venitul național pe un locuitor 137—142 6,5—7,3 Creșterea numărului de salariați în economia națională (mii persoane) 400—500 — Fondul de salarii 130—135 5,4—6,2 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 130—135 5,4—6,2 Salariul real 116—120 3,0—3,7 Veniturile reale ale țărănimii provenite din producția agricolă 115—120 2,9—3,7

Next