Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)
1969-09-02 / nr. 7666
PROLETARI DIN TOATE ȚARILE, UNITIVAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI, nr. 7.666 Marți, 2 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani Promotoare a progresului tehnic Industria electrotehnică Expoziția realizărilor economiei județului Timiș întrunește priceperea si munca plină de abnegație a oamenilor muncii din întreprinderile industriale din această parte a țării, prezintă marile realizări pe tărîm economic in anii de după eliberare și in mod deosebit în anii edificării socialiste. Așa cum se sublinia în Directivele Congresului al X-lea Partidului Comunist Român, în concntrul politicii economice a partidului eră continuarea susținută a industrializării țării, creșterea accentuată a unor ramuri și subramuri moderne, strîns legate de progresul tehnic contemporan eare sunt: industria, electrotehnică, electronică și mecanică fină. Pe bună dreptate, realizările obținute în domeniul electrotehnic, prezentate în expoziție, pot fi consisiderate ca un preambul al perioadei următoare, o bază solidă de referire și plecare pentru sarcinile viitoare. Electrotehnica impregnează tot mai mult viața de toate zilele ale omului modern, începînd de la activitatea casnică, instalațiile necesare producției, telecomunicațiilor, automatica și pînă la zborurile cosmice. In mod practic nu există ramură industrială și de activitate omenească în general care să nu necesite, într-o proporție mai mare sau mai mică, aportul industriei electrotehnice, în domeniul satisfacerii cerințelor populației cu bunuri de consum electrotehnice un rol important îl au și întreprinderile din județul nostru. „Electromotorul“ prezintă un stand care atrage atenția de la început. Ventilatoarele de masă a căror producție a înregistrat o creștere rapidă de la 28.000 buc. în 1963 la 70.000 buc. în 1969, sunt prezentate în diverse game de culori și tipodimensiuni. Pentru satisfacerea exigențelor populației s-a căutat îmbunătățirea permanentă a performanțelor tehnice ale acestui produs. Astăzi, aceste caracteristici fac aspiratorul românesc competitiv pe piața mondială. Din profilul uzinei fac parte și motoarele electrice asincrone trifazate destinate mecanizării și automatizării triei, agriculturii etc. Aceleași induscreșteri impresionante se manifestă și acest sector. Eforturile colectivului întreprinderii sunt evidente; un grafic arată că consumul specific de materiale kg/kW în comparație cu firme producătoare străine este mai bun la motoarele fabricate de „Electromotor". Nivelul tehnic ridicat al produselor, face ca acestea să fie solicitate în 30 de țări. Dintre beneficiarii externi pot fi amintiți: Anglia, Suedia, Italia, Turcia, S.U.A., Grecia etc. Cercetările proprii care au asigurat concepția și execuția unor produse de înalt nivel tehnic au facilitat în același timp brevetarea a 32 de invenții în Japonia, Italia, S.U.A., Elveția, Anglia, Franța, R.F.G. Suedia. Dintre acestea pot fi amintite regulatorul automat de temperatură, mașina electronică de echilibrat și servomotoarele ferorezonante. Creșterea producției de motoare electrice de 4,55 ori pînă în 1970 — a implicat fără îndoială și unele investiții suplimentare, dotări. Trebuie reliefat în această direcție efortul privind autoutilarea. Dinamica creșterii volumului de lucrări executate prin autoutilare au condus la obținerea unor economii de valută de la 149.000 lei în 1966 la 4.017.000 lei în anul 1969. In cadrul acestei acțiuni fiind realizate o presă hidraulică cu dublă acțiune pentru confecționarea miezurilor magnetice, cuptorul cu inducție pentru topirea aluminiului și aliajelor neferoase, mașina agregatat ciclu automat pentru prelucrarea interioară și frezarea frontală a carcaselor etc. Așa cum ne-o dovedește expoziția, dezvoltarea întreprinderii rămîne o problemă a posibilităților proprii de organizare a muncii care să asigure productivitatea și calitatea corespunzătoare producției. „ELBA“ — este de acum o marcă care de mult a depășit granițele țării, solicitările și exigențele beneficiarilor. Concluziile prospectării au impus o perfecționare rapidă, „din mers“, a tehnologiei de fabricație. Receptivitatea față de nou, viteza cu care ideile se materializează în producție, în condițiile unei permanente competitivități pe plan mondial, au dus la relații comerciale cu țări ca : R. F.G., Polonia, Spania, Italia, S. U.A., Australia, Brazilia etc. Acest lucru a fost posibil și datorită creșterii continue a calității pornindu-se de la ideea că producției, nivelul atins astăzi să fie reconsiderat in perspectiva plafonului calitativ posibil mîine. Programul de fabricație poate fi reconstituit grație exponatelor prezentate : corpuri de iluminat fluorescent ing. C. DOBREAN Examen de definitivare pentru cadrele didactice Luni dimineața a început în întreaga țară examenul de definitivare pentru cadrele didactice, la care sînt înscriși 10.000 profesori, învățători peste și educatoare înainte de examene. Ministerul învățămîntului a sprijinit candidații prin consultații individuale și colective, ce s-au desfășurat în vacanța de primăvară și in perioada 25 august — 1 septembrie. La cerere au fost acordate consultații individuale și în afara acestor perioade. Pentru cadrele didactice care s-au înscris în anul 1968—1969 la obținerea gradului II. Ministerul învățămîntului a fixat colocviul de specialitate pentru luna ianuarie a lui 1970, între 3 și 10 ianuarie. De asemenea, cei care și-au obținut definitivarea în învățămînt, fiind neadmiși la trei prezentări la examen vor putea lua parte la sesiunea de lichidare, care va avea loc in prima lună a viitorului an, înscrierile, ce se fac prin direcțiile școlilor la inspectoratele școlare județene se încheie la 30 septembrie a.e. (Continuare in vag a fi-a I Pe tarlalele cooperativei agricole din Sînmihaiul German, mecanizatorii de la I.M.A. Freidorf pregătesc temeinic terenul pentru producția anului viitor. F ° 1 ° : STOICOVICI ■atsiü Hti Hn Hi ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu soția, face o vizită în Iran Plecarea din București ieune dimineața a părăsit Capitala, plecînd spre Teheran, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, care, la invitația Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și a Maiestății Sale împărăteasa Iranului, va face o vizită oficială în Iran. Președintele Consiliului de Stat este însoțit de Ilie Verdeț, primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, și Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Rădulescu, Virgil Trofin,Gheorghe Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, membri ai Consiliului de Stat, miniștri, conducători de instituții centrale și obștești, generali, ziariști organizații români și corespondenți ai presei străine. Erau de față Yahya Mohamed- Vaziri, însărcinat cu afaceri adinterim al Iranului la București, și membri ai Ambasadei Iranului, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arborat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetățeni ai Capitalei aflați pe aeroport au salutat cu deosebită căldură pe președintele Consiliului de Stat. (Agerpres» Sosirea la Teheran Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Paul Finanțu, transmit : Președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie și stimă. Flori și ovații, urări de bun sosit și ceremonii au constituit o manifestare a unor sentimente izvorîte din ascendența constantă a raporturilor prietenești dintre cele două țări și popoare, din dorința lor comună de a conlucra mai strîns și de a se cunoaște mai bine, de a contribui la înfăptuirea aspirațiilor lumii contemporane de pace și cooperare. Ora 15. Avionul prezidențial, escortat din momentul intrării spațiul aerian al Iranului de avioane cu reacție ale forțelor armate iraniene, coboară lin pe pista aeroportului Mehrabad. (Continuare in pag. a IV-a) Toastul Șahinșahului Iranului, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Domnule președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Este o deosebită plăcere pentru împărăteasă și pentru mine însumi de a vă ura dumneavoastră și doamnei Ceaușescu, bun venit în țara noastră. Păstrez o excelentă amintire despre vizita făcută de mine în România și nădăjduiesc că veți păstra, la rîndul dumneavoastră, o amintire plăcută despre actuala vizită. Noi avem astăzi onoarea de a vă primi în calitatea dumneavoastră de președinte al unei țări tinere, dinamice și prospere, însă dumneavoastră ne aduceți, totodată, mărturia continuității prietenii istorice, de mai multe ori seculară, unei Noi știm, într-adevăr că relațiile diplomatice dintre țările noastre au început cu cinci secole în urmă, prin schimbul de scrisori și ambasadori între re(Continuare în pag. a IV-a) ABSENȚE ÎN CATALOGUL PREGĂTIRILOR ȘCOLARE La 15 septembrie, școlile își vor deschide din nou porțile. Noul an școlar, acest „eveniment“ pe care toamna îl aduce în viața cadrelor didactice și a elevilor din patria noastră, debutează sub auspiciile luminoase ale documentelor Congresului al X-lea al partidului ale marilor sarcini, pe care istoricul forum al comuniștilor români, le-a pus în fața întregului popor. Ancheta noastră și-a propus să oglindească aspecte din pregătirile pe care direcțiunile școlilor din județ le-au întreprins în vederea tradiționalului început de an școlar. Din discuția cu tovarășul Petru Radu, inspector general la Inspectoratul școlar județean, am reținut atenția care s-a acordat lărgirii spațiului de școlarizare. Astfel, au fost prevăzute, spre a fi date în folosință, 96 săli de clasă, din care 24 din investiții centralizate, 8 cu sprijin din fond central și credite rambursabile și 64 din contribuția voluntar bănească a populației. Vor mai fi puse la dispoziția copiilor clădiri noi, ca aceea a Liceului industrial de construcții din Timișoara, ale școlilor generale din Utvin, Plopi, corpul C al Liceului de muzică, 9 laboratoare la școlile generale Plopi, Topolovățu Mare, Racovița, Lenauheim etc. — In pofida acestor frumoase realizări, ne-a spus interlocutorul nostru, trebuie să recunoaștem că avem și rămînem în urmă la lucrările de construcții din Margina, Giulvaz, Crai Nou, Clopodia, Cebza, Giera. Cauzele care le-au determinat rezidă în neîntocmirea la timp a documentațiilor necesare, slaba preocupare a serviciului nostru de investiții și a inspectorilor, care au avut sarcina să le urmărească și să le sprijine. Un alt aspect al pregătirilor noului an școlar îl constituie reparațiile capitale și curente, pentru care, în acest an, ne-au fost prevăzute credite în valoare de 1.600.000 de lei. Pot afirma că ele au fost efectuate în proporție de 90 la sută. Desigur, nu lipsesc excepțiile. Aș aminti dintre acestea școlile generale din Beregsăul Mare, Uivar, Berini, Lugojel, Lăpușnic etc. Măsurile luate de Inspectoratul școlar sunt multe. N-am notat problema aprovizionării cu combustibil, dotarea cu mobilier și materiale didactice (1.140.000 de lei) asigurarea cu manuale școlare, cadre de specialitate. Am pornit la drum însoțiți de prof. Pavel Petroman, inspectorșef la Inspectoratul școlar. Primul popas l-am făcut la Școala generală din Becicherecul Mic (director Iuliana Cîrstea). In primul din cele două localuri ordinea și curățenia sînt desăvîrșite. Copiii pot păși aici oricînd și se vor bucura de reîntîlnirea cu școala. Dar numai la cîțiva metri, in clădirea vecină, impresia e alta. Aici, reparațiile sînt în toi, laboratoarele în dezordine, sălile de clasă — adevărate depozite de materiale de construcții. Pentru că directoarea școlii era plecată din comună, am încercat să aflăm cite ceva de la prof. Iosif Büchner. Spre surprinderea noastră, deși localnic, cu experiență în învățămînt, n-a fost în măsură să ne dea explicații. „Am auzit și eu..„mi se pare“, au fost singurele răspunsuri ale profesorului Büchner. De la Becicherecul Mic la Biled sunt doar cîțiva kilometri de șosea. Și ce mare diferență este între spiritul gospodăresc al direcțiunii liceului și școlii generale din Biled și cel al conducerii școlii din Becicherec. Deseori se spune despre o încăpere bine întreținută că ți-e milă să calci pe jos. Am simțit și noi puterea acestei expresii vizitînd clasele liceului și ale școlii generale (director Nicolae Jivan), văzînd parchetul oglindă, pereții luminoși. — Dacă ar fi ca mîine să începem școala, ne-a mărturisit tovarășul Petru Toma, director adjunct, am putea să-i primim pe elevi în cele mai bune condiții. Aș vrea să adaug că am pregătit 100 litri bulion, 416 litri compot de caise, făină și cartofi, 90 tone lemne de foc și 80 tone cărbuni. Cred I. MARIN ALMAJAN (Continuare în pag. all-a) A Toastul președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU Maiestate, Doamnelor și domnilor, Vă rog să-mi permiteți ca, In numele meu și al soției mele, al colaboratorilor mei, să exprim cele mai calde mulțumiri Maiestăților lor imperiale, Șahinșahului Aryamehr și împărăteasa Farah, pentru amabila invitație de a vizita frumoasa dumneavoastră țară, pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată, pentru cuvintele pline de prețuire la adresa țării și poporului nostru, rostite la acest dineu. Dați-mi voie, totodată, să exprim sincere mulțumiri populației orașului Teheran pentru manifestările pline de căldură cu care ne-a întîmpinat. In aceasta noi vedem o expresie a relațiilor de prietenie dintre popoarele noastre, a dorinței lor de a colabora și a trăi în pace. Vizita în Iran ne dă prilejul să venim în cont Continuare in pag. a IV-a) in interiorul ziarului: ■ Carnet cultural Izotopii radioactivi In școala medicală timișoreană SPORT LEEA FRUNTAȘILOR Intr-unul din cele mai pitorești locuri — situat între cele două poduri de peste Timiș —, pe o alee cu plopi ornamentali, de-a lungul căreia se găsesc peluze cu flori și trandafiri, s-a amenajat o alee a fruntașilor în întrecerea socialistă din întreprinderile Lugojului. La început au fost instalate primele 6 panouri, dar numărul lor a ajuns acum la 15. Expoziția aceasta permanentă de panouri ale fruntașilor — cum o numesc localnicii — se află într-o zonă de recreiere și prezintă o parte din cei mai reprezentativi muncitori care au stat mereu în fruntea întrecerii socialiste. Primul panou aparține fruntașilor de la „Industria textilă“, întreprindere care a realizat, în cele 8 luni care au trecut, o depășire de 2,6 milioane lei la producția globală, precum și 9.800 kg fire bumbac, 13.200 m.p. țesături. Aici am întîlnit fruntași cunoscuți ca țesătoarele Ana Olariu, Lidia Müller, filatoarea Floarea Antretei, sinisorul Partenie Miclea, care au pentru a cincia oară insigna primit de fruntaș în întrecere. De la Industria locală „Timișul“ sînt prezenți 16 muncitori și maiștri dintre cei mai reprezentativi care s-au menținut fruntași în întrecerea socialistă ca Nicolae Grimm, Paul Schmidt, Nicolae Indru și alții, cu câte 4 și 5 steluțe de fruntași. La panoul „Filaturii de mătase naturală“, alături de comunista Didina Bancsi, fruntașă de mai mulți ani și decorată cu Ordinul Muncii clasa III-a, stau tinere filatoare ca Rujan Stoianovici, surorile Elena și Maria Motoș, cu cite 4 insigne de fruntaș. Printre muncitorii de la Fabrica de țigle și cărămizi „Mondial“ am remarcat pe Petru Schmadl și Gheorghe Kovács, deținători a câte 5 insigne fiecare. Atenția vizitatorului îi este atrasă și de panourile fabricilor „Calapoade“ și „9 Mai“, precum și ale „întreprinderii de mecanizare a transporturilor forestiere“, „Autobazei de transporturi auto“ — unități cu același profil — cu un număr de peste 600 șoferi și tractoriști rutieri ce străbat drumurile patriei și ale pădurilor de la poalele munților Semenic și Poiana Rusca. Oamenii de la aceste panouri sunt reprezentanții miilor de fruntași și evidențiați din întreprinderile lugojene, de diferite profesii, tineri și vîrstnici, români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități, toți înfrățiți în munca pentru înfăptuirea sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru înflorirea și prosperitatea continuă a României socialiste. NICOLAE PETRICA Vom avea suficiente conserve de legume? O dată cu sosirea primelor zile ale lunii septembrie, gospodinele încep să se preocupe de posibilitățile de aprovizionare cu conserve de legume și fructe din noua recoltă. Vor găsi elevn unitățile comerciale sortimentele preferate ? Care este stadiul de preluare a materiei prime și perspectiva realizării planului de producție la fabrica de conserve „Fruetus", — care deține un joc însemnat în livrările către organizațiile comerciale locale — pentru satisfacerea exigențelor mereu crescînde ale cumpărătorilor? De la tovarășul Iova Neagu, dispecer la fabrica „Fructus“ care în momentul de față ține locul de șef de serviciu la contractări și achiziții, aflăm că pînă în zilele trecute au fost preluate aproximativ 30 la sută din legumele late. Datorită specificului contracculturi, cantitățile cele mai acestei mari vor fi aduse însă de acum înainte. La fructe, de asemenea, planul va putea fi realizat și chiar depășit . După cum se prezintă, recolta în cîmp — ne spune interlocutorul — avem posibilități să ne realizăm planul la toate sortimentele, nu puțin la castraveți și vinete. Dacă unele suprafețe plantate cu vinete au fost calamitate ca urmare inundațiilor, la castraveți suprafeațele sînt asigurate, producția este bună, insă întîrzierea recoltării duce la deprecierea calității. Cu toate acestea prin delegații trimiși în alte județe se vor aduce cantități însemnate de vinete. Cele 360 tone de mazăre nerealizate, vor fi completate cu fasole verde ... Care e stadiul preluărilor de produse, la sortimentele deficitare, de la unitățile cu restanță față de contract ? La Peciu Nou, în grădina de legume, am întilnit o activitate susținută pentru recoltarea întregii producții de legume. Se adunau de zor castraveții sortîndu-se conform cerințelor beneficiarului. Pînă In seara zilei de 27 august de aici reprezentanții fabricii „Fruetus“ au preluat 23 tone roșii și 35 tone castraveți din cele 100 și respectiv 120 tone contractate. — Avem în cultură 25 hectare cu castraveți — ne declară Dumitru China, brigadierul legumicol al cooperativei. De pe această suprafață noi am livrat 90 de tone, 35 tone la Fruetus iar restul la I.L.F., se mai pot aduna de aici încă 50 de tone. Bine se prezintă și cele 30 hectare însămînțate în cultură dublă, timpul este favorabil, fapt ce ne permite să obținem încă importante cantități de castraveți.. . Apreciem efortul depus de cooperatorii din Peciu Nou în obținerea unei producții mari de legume. Munca lor este răsplătită din plin de recoltele mari. Recoltarea însă nu decurge operativ. La castraveți, de exemplu, multe exemplare mari nu corespund cerințelor fabricii de conserve, datorită întârzierii culesului. De asemenea, cîmp și solarii se mai găsesc canantități apreciabile de roșii nerecoltate. Toate acestea reclamă, din partea consiliului de conducere, o mai bună organizare a muncii, asigurarea unui număr mai mare de cooperatori la lucrările din grădină, pentru adunarea întregii producții de legume și valorificarea ei în condiții avantajoase. ...Diniaș. Cooperativa agricolă figurează pe situație cu numai 3 tone castraveți livrați (față de 80 tone) și nici un kilogram de vinete (față de 65 tone contractate). Cele 38 hectare cultivate cu castraveți se prezintă bine, fără buruieni și producția este mulțumitoare. In ziua vizitei noastre la recoltat erau aproximativ 40 cooperatori. Număr insuficient pentru a culege la timp recolta de pe o suprafață așa de întinsă. Nu-i de mirare că au crescut cantitățile de castraveți menționați, necorespunzînd supradiferințelor fabricii de conserve, produsele prevăzute la contract puțind fi onorate numai în măsura în care se vor dubla forțele de muncă la strîngerea recoltei. Producția de vinete este compromisă. De pe cele 5 hectare nu s-au obținut decit cîteva kilograme. Plantele au fost distruse de către gîndacii de Colorado. Atît președintele cooperative, cit și inginerul agronom afirmă că deși au stropit zilnic cu insecticide această suprafață, totuși nu au Ing. A. RACHITOVAN (Continuare in pag. * ll-a) Primul lot de mașini La fabrica de calapoade din Lugoj urmează să înceapă, în cursul acestui trimestru, ample lucrări de construcții care vor conduce, în final, la sporirea capacității de producție de la 250.000 la 650.000 de bucăți calapoade anual. Nu demult, a sosit primul lot de mașini de înaltă tehnicitate cu care vor fi înzestrate noile spații de producție.