Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)

1969-09-02 / nr. 7666

PROLET­ARI DIN TOATE ȚARILE, UNITIVA­L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI, nr. 7.666 Marți, 2 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani Promotoare a progresului tehnic Industria electrotehnică Expoziția realizărilor economiei ju­dețului Timiș întrunește priceperea si munca plină de abnegație a oa­menilor muncii din întreprinderile industriale din această parte a țării, prezintă marile realizări pe tărîm e­­conomic­­ in anii de după eliberare și in mod deosebit în anii edificării so­cialiste. Așa cum se sublinia în Di­rectivele Congresului al X-lea Partidului Comunist Român, în con­cn­trul politicii economice a partidului eră continuarea susținută a industria­lizării țării, creșterea accentuată a unor ramuri și subramuri moderne, strîns legate de progresul tehnic con­temporan eare­ sunt­: industria, elec­trotehnică, electronică și mecanică fină. Pe bună dreptate, realizările obți­nute în domeniul electrotehnic, prezentate în expoziție, pot fi consi­si­derate ca un preambul al perioadei următoare, o bază solidă de referire și plecare pentru sarcinile viitoare. Electrotehnica impregnează tot mai mult viața de toate zilele ale o­­mului modern, începînd de la activi­tatea casnică, instalațiile necesare producției, telecomunicațiilor, auto­matica și pînă la zborurile cosmice. In mod practic nu există ramură in­dustrială și de activitate omenească în general care să nu necesite, într-o proporție mai mare sau mai mică, a­­portul industriei electrotehnice, în domeniul satisfacerii cerințelor populației cu bunuri­ de consum elec­trotehnice un rol important îl au și întreprinderile din județul nostru. „Electromotorul“ prezintă un stand care atrage atenția de la început. Ventilatoarele de masă a căror pro­ducție a înregistrat o creștere rapidă de la 28.000 buc. în 1963 la 70.000 buc. în 1969, sunt prezentate în di­verse game de culori și tipodimen­­siuni. Pentru satisfacerea exigențelor populației s-a căutat îmbunătățirea permanentă a performanțelor tehnice ale acestui produs. Astăzi, aceste ca­racteristici fac aspiratorul românesc competitiv pe piața mondială. Din profilul uzinei fac parte și motoarele electrice asincrone trifazate destinate mecanizării și automatizării triei, agriculturii etc. Aceleași indus­creș­teri impresionante se manifestă și acest sector. Eforturile colectivului în­treprinderii sunt evidente; un grafic arată că consumul specific de mate­riale kg/kW în comparație cu firme producătoare străine este mai bun la motoarele fabricate de „Electromotor". Nivelul tehnic ridicat al produse­lor, face ca acestea să fie solicitate în 30 de țări. Dintre beneficiarii ex­terni pot fi amintiți: Anglia, Suedia, Italia, Turcia, S.U.A., Grecia etc. Cercetările proprii care au asigu­rat concepția și execuția unor produse de înalt nivel tehnic au facilitat în același timp brevetarea a 32 de in­venții în Japonia, Italia, S.U.A., El­veția, Anglia, Franța, R.F.G. Suedia. Dintre acestea pot fi amintite regula­torul automat de temperatură, mași­na electronică de echilibrat și servo­motoarele ferorezonante. Creșterea producției de motoare electrice de 4,55 ori pînă în 1970 — a implicat fără îndoială și unele in­vestiții­­ suplimentare, dotări. Trebuie reliefat în această direcție efortul privind autoutilarea. Dinamica creș­terii volumului de lucrări executate prin autoutilare au condus la obți­nerea unor economii de valută de la 149.000 lei în 1966 la 4.017.000 lei în anul 1969. In­­ cadrul acestei ac­țiuni fiind realizate o presă hidrau­lică cu dublă acțiune pentru confec­ționarea miezurilor magnetice, cupto­rul cu inducție pentru topirea alumi­niului și aliajelor neferoase, mașina agregat­at ciclu automat pentru pre­lucrarea interioară și frezarea frontală a carcaselor etc. Așa cum ne-o dove­dește expoziția, dezvoltarea între­prinderii rămîne o problemă a posi­bilităților proprii de organizare a muncii care să asigure productivita­tea și calitatea corespunzătoare pro­ducției. „EL­BA“ — este de acum o marcă care de mult a depășit granițele ță­rii, solicitările și exigențele bene­ficiarilor. Concluziile prospectării au impus o perfecționare rapidă, „din mers“, a tehnologiei de fabricație. Receptivitatea față de nou, viteza cu care ideile se materializează în pro­ducție, în condițiile unei permanente competitivități pe plan mondial, au dus la relații comerciale cu țări ca : R. F.G., Polonia, Spania, Italia, S. U.A., Australia, Brazilia etc. Acest lucru a fost posibil și datorită creș­terii continue a calității pornindu-se de la ideea că producției, nivelul atins astăzi să fie reconsiderat in perspectiva plafonului calitativ posi­bil mîine. Programul de fabricație poate fi reconstituit grație exponatelor prezen­tate : corpuri de iluminat fluorescent ing. C. DOBREAN Examen de definitivare pentru cadrele didactice Luni dimineața a început în întreaga țară examenul de defi­nitivare pentru cadrele didacti­ce, la care sînt înscriși 10.000 profesori, învățători peste și educatoare înainte de examene. Ministe­rul învățămîntului a sprijinit candidații prin consultații indi­viduale și colective, ce s-au desfășurat în vacanța de pri­măvară și in perioada 25 au­gust — 1 septembrie. La cerere au fost acordate consultații in­dividuale și în afara acestor perioade. Pentru cadrele didactice care s-au înscris în anul 1968—1969 la obținerea gradului II. Minis­terul învățămîntului a fixat co­locviul de specialitate pentru luna ianuarie a lui 1970, între 3 și 10 ianuarie. De asemenea, cei care și-au obținut definiti­varea în învățămînt, fiind ne­­adm­iși la trei prezentări la exa­men vor putea lua parte la se­siunea de lichidare, care va a­­vea loc in prima lună a viito­rului an, înscrierile, ce se fac prin direcțiile școlilor la inspec­toratele școlare județene se în­cheie la 30 septembrie a.e. (Continuare in vag a fi-a I Pe tarlalele cooperativei agricole din Sînmihaiul German, mecaniza­torii de la I.M.A. Freidorf pregătesc temeinic terenul pentru produc­ția anului viitor. F ° 1 ° : STOICOVICI ■atsiü Ht­i Hn Hi ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu soția, face o vizită în Iran Plecarea din București ieune dimineața a părăsit Capi­tala, plecînd spre Teheran, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, care, la invitația Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Mohammad Reza Pah­­lavi Aryamehr și a Maiestății Sale împărăteasa Iranului, va face o vi­zită oficială în Iran. Președintele Consiliului de Stat este însoțit de Ilie Verdeț, prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Ioan A­­vram, ministrul industriei con­strucțiilor de mașini, și Alexandru Albescu, adjunct al ministrului co­merțului exterior. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Rădulescu, Virgil Trofin,­­Gheorghe Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgă­­nescu, Petre Lupu, Manea Mănes­cu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, membri ai Consiliului de Stat, miniștri, conducători de instituții centrale și obștești, generali, ziariști organizații români și corespondenți ai presei străine. Erau de față Yahya Mohamed- Vaziri, însărcinat cu afaceri ad­­interim al Iranului la București, și membri ai Ambasadei Iranului, șefi ai misiunilor diplomatice a­­­creditați în țara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arbo­rat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetățeni ai Capitalei aflați pe aeroport au sa­lutat cu deosebită căldură pe pre­ședintele Consiliului de Stat. (Agerpres» Sosirea la Teheran Trimișii speciali Agerpres, Nico­lae Ionescu și Paul Finanțu, trans­mit : Președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie și stimă. Flori și ovații, urări de bun so­sit și ceremonii au constituit o ma­nifestare a unor sentimente izvo­­rîte din ascendența constantă a ra­porturilor prietenești dintre cele două țări și popoare, din dorința lor comună de a conlucra mai strîns și de a se cunoaște mai bine, de a contribui la înfăptuirea aspi­rațiilor lumii contemporane de pa­ce și cooperare. Ora 15. Avionul prezidențial, es­cortat din momentul intrării spațiul aerian al Iranului de avioa­­n­­e cu reacție ale forțelor armate iraniene, coboară lin pe pista a­­eroportului Mehrabad. (Continuare in pag. a IV-a) Toastul Șahinșahului Iranului, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Domnule președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Este o deosebită plăcere pentru împărăteasă și pentru mine însumi de a vă ura dumneavoastră și doamnei Ceaușescu, bun venit în țara noastră. Păs­trez o excelentă amintire despre vizita făcută de mine în România și nădăjduiesc că veți păstra, la rîndul dumneavoastră, o amintire plăcută despre actuala vizită. Noi avem astăzi onoarea de a vă primi în cali­tatea dumneavoastră de președinte al unei țări tinere, dinamice și prospere, însă dumneavoastră ne aduceți, totodată, mărturia continuității prietenii istorice, de mai multe ori seculară, unei Noi știm, într-adevăr că relațiile diplomatice dintre ță­rile noastre au început cu cinci secole în urmă, prin schimbul de scrisori și ambasadori între re­(Continuare în pag. a IV-a) ABSENȚE ÎN CATALOGUL PREGĂTIRILOR ȘCOLARE La 15 septembrie, școlile își vor deschide din nou porțile. Noul an școlar, acest „eveniment“ pe care toamna îl aduce în viața cadrelor didactice și a elevilor din patria noastră, debu­tează sub auspiciile luminoase ale documentelor Congresului al X-lea al partidului ale marilor sarcini, pe care istoricul fo­rum al comuniștilor români, le-a pus în fața întregului popor. Ancheta noastră și-a propus să oglindească aspecte din pregă­tirile pe care direcțiunile școlilor din județ le-au întreprins în vederea tradiționalului început de an școlar. Din discuția cu tovarășul Petru Radu, inspector general la Inspec­toratul școlar județean, am reținut atenția care s-a acordat lărgirii spațiului de școlarizare. Astfel, au fost prevăzute, spre a fi date în folosință, 96 săli de clasă, din care 24 din investiții centralizate, 8 cu sprijin din fond central și credite rambursabile și 64 din contribuția voluntar bănească a populației. Vor mai fi puse la dispoziția co­piilor clădiri noi, ca aceea a Liceu­lui industrial de construcții din Timișoara, ale școlilor generale din Utvin, Plopi, corpul C al Li­ceului de muzică, 9 laboratoare la școlile generale Plopi, Topolovățu Mare, Racovița, Lenauheim etc. — In pofida acestor frumoase realizări, ne-a spus interlocutorul nostru, trebuie să recunoaștem că avem și rămînem­ în urmă la lucră­rile de construcții din Margina, Giulvaz, Crai Nou, Clopodia, Ceb­­za, Giera. Cauzele care le-au de­terminat rezidă în neîntocmirea la timp a documentațiilor necesare, slaba preocupare a serviciului nostru de investiții și a inspectori­lor,­­ care au avut sarcina să le ur­mărească și să le sprijine. Un alt aspect al pregătirilor noului an școlar îl constituie reparațiile ca­pitale și curente, pentru care, în acest an, ne-au fost prevăzute cre­dite în valoare de 1.600.000 de lei. Pot afirma că ele au fost efectua­te în proporție de 90 la sută. De­sigur, nu lipsesc excepțiile. Aș a­­minti dintre acestea școlile gene­rale din Beregsăul Mare, Uivar, Berini, Lugojel, Lăpușnic etc. Măsurile luate de Inspectoratul școlar sunt multe. N-am notat pro­blema aprovizionării cu combusti­bil, dotarea cu mobilier și mate­riale didactice (1.140.000 de lei) a­­sigurarea cu manuale școlare, ca­dre de specialitate. Am pornit la drum însoțiți de prof. Pavel Petroman, inspector­­șef la Inspectoratul școlar. Primul popas l-am făcut la Școala gene­rală din Becicherecul Mic (director Iuliana Cîrstea). In primul din cele două localuri ordinea și curățenia sînt desăvîrșite. Copiii pot păși aici oricînd și se vor bucura de reîn­­tîlnirea cu școala. Dar­­­­ numai la cîțiva metri, in clădirea vecină, impresia e alta. Aici, reparațiile sînt în toi, laboratoarele în dezor­dine, sălile de clasă — adevărate depozite de materiale de construc­ții. Pentru că directoarea școlii era plecată din comună, am încercat să aflăm cite ceva de la prof. Iosif Büchner. Spre surprinderea noastră, deși localnic, cu experien­ță în învățămînt, n-a fost în mă­sură să ne dea explicații. „Am au­zit și eu..„mi se pare“, au fost singurele răspunsuri ale profesoru­lui Büchner. De la Becicherecul Mic la Biled sunt doar cîțiva kilometri de șo­sea. Și ce mare diferență este între spiritul gospodăresc al direcțiunii liceului și școlii generale din Bi­led și cel al conducerii școlii din Becicherec. Deseori se spune des­pre o încăpere bine întreținută că ți-e milă să calci pe jos. Am sim­țit și noi puterea acestei expresii vizitînd clasele liceului și ale șco­lii generale (director Nicolae Ji­­van), văzînd parchetul oglindă, pereții luminoși. — Dacă ar fi ca mîine să înce­pem școala, ne-a mărturisit tova­rășul Petru Toma, director ad­junct, am putea să-i primim pe e­­levi în cele mai bune condiții. Aș vrea să adaug că am pregătit 100 litri bulion, 416 litri compot de caise, făină și cartofi, 90 tone lem­ne de foc și 80 tone cărbuni. Cred I. MARIN ALMAJAN (Continuare în pag. a­ll-a) A Toastul președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU Maiestate, Doamnelor și domnilor, Vă rog să-mi permiteți ca, In numele meu și al soției mele, al colaboratorilor mei, să exprim cele mai calde mulțumiri Maiestăților lor imperiale, Șa­hinșahului Aryamehr și împărăteasa Farah, pen­tru amabila invitație de a vizita frumoasa dum­neavoastră țară, pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată, pentru cuvintele pline de prețuire la adresa țării și poporului nostru, rostite la acest dineu. Dați-mi voie, totodată, să exprim sincere mul­țumiri populației orașului Teheran pentru mani­festările pline de căldură cu care ne-a întîmpinat. In aceasta noi vedem o expresie a relațiilor de prietenie dintre popoarele noastre, a dorinței lor de a colabora și a trăi în pace. Vizita în Iran ne dă prilejul să venim în con­t Continuare in pag. a IV-a) in interiorul ziarului: ■ Carnet cultural Izotopii radioactivi In școala medicală timișoreană S­PORT LEEA FRUNTAȘILOR Intr-unul din cele mai pitorești locuri — situat între cele două po­duri de peste Timiș —, pe o alee cu plopi ornamentali, de-a lungul căreia se găsesc peluze cu flori și trandafiri, s-a amenajat o alee a fruntașilor în întrecerea socialistă din­­ întreprinderile Lugojului. La început au fost instalate primele 6 panouri, dar numărul lor a ajuns acum la 15. Expoziția aceasta per­manentă de panouri ale fruntașilor — cum o numesc localnicii — se a­­flă într-o zonă de recreiere și pre­zintă o parte din cei mai reprezen­tativi muncitori care au stat mereu în fruntea întrecerii socialiste. Primul panou aparține fruntași­lor de la „Industria textilă“, între­prindere care a realizat, în cele 8 luni care au trecut, o depășire de 2,6 milioane lei la producția globa­lă, precum și 9.800 kg fire bumbac, 13.200 m.p. țesături. Aici am întîl­­nit fruntași cunoscuți ca țesătoare­le Ana Olariu, Lidia Müller, fila­­toarea Floarea Antretei, sinisorul Partenie Miclea, care au pentru a cincia oară insigna primit de fruntaș în întrecere. De la Indus­tria locală „Timișul“ sînt prezenți 16 muncitori și maiștri dintre cei mai reprezentativi care s-au menți­nut fruntași în întrecerea socialistă ca Nicolae Grimm, Paul Schmidt, Nicolae Indru și alții, cu câte 4 și 5 steluțe de fruntași. La panoul „Filaturii de mătase naturală“, a­­lături de comunista Didina Bancsi, fruntașă de mai mulți ani și deco­rată cu Ordinul Muncii clasa III-a, stau tinere filatoare ca Ruja­n Stoianovici, surorile Elena și Ma­ria Motoș, cu cite 4 insigne de frun­taș. Printre muncitorii de la Fa­brica de țigle și cărămizi „Mondi­al“ am remarcat pe Petru Schmadl și Gheorghe Kovács, deținători a câte 5 insigne fiecare. Atenția vizitatorului îi este atra­să și de panourile fabricilor „Ca­lapoade“ și „9 Mai“, precum și ale „întreprinderii de mecanizare a transporturilor forestiere“, „Auto­bazei de transporturi auto“ — uni­tăți cu același profil — cu un nu­măr de peste 600 șoferi și tracto­riști rutieri ce străbat drumurile patriei și ale pădurilor de la poa­lele munților Semenic și Poiana Rusca. Oamenii de la aceste panouri sunt reprezentanții miilor de fruntași și evidențiați din întreprinderile lu­gojene, de diferite profesii, tineri și vîrstnici, români, maghiari, ger­mani, sîrbi și de alte naționalități, toți înfrățiți în munca pentru în­făptuirea sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru înflorirea și prosperitatea continuă a României socialiste. NICOLAE PETRICA Vom avea suficiente conserve de legume? O dată cu sosirea primelor zile ale lunii septembrie, gospodinele încep să se preocupe de posibilitățile de aprovizionare cu conserve de legume și fructe din noua recoltă. Vor găsi ele­vn unitățile comer­ciale sortimentele preferate ? Care este stadiul de preluare a mate­riei prime și perspectiva realizării planului de producție la fabrica de conserve „Fruetus", — care deține un joc însemnat în livrările către organizațiile comerciale locale — pentru satisfacerea exigențe­lor mereu crescînde ale cumpărătorilor? De la tovarășul Iova Neagu, dis­pecer la fabrica „Fructus“ care în momentul de față ține locul de șef de serviciu la contractări și achi­ziții, aflăm că pînă în zilele tre­cute au fost preluate aproximativ 30 la sută din legumele late. Datorită specificului contrac­culturi, cantitățile cele mai acestei mari vor fi aduse însă de acum înainte. La fructe, de­­ asemenea, planul va put­ea fi realizat și chiar depășit . După cum se prezintă, recolta în cîmp — ne spune interlocutorul — avem posibilități să ne realizăm planul la toate sortimentele, nu puțin la castraveți și vinete. Dacă unele suprafețe plantate cu vinete au fost calamitate ca urmare inundațiilor, la castraveți suprafe­a­țele sînt asigurate, producția este bună,­­ insă întîrzierea recoltării duce la deprecierea calității. Cu toate acestea prin delegații trimiși în alte județe se vor aduce canti­tăți însemnate de vinete. Cele 360 tone de mazăre nerealizate, vor fi­­ completate cu fasole verde ... Care e stadiul preluărilor de produse, la sortimentele deficitare, de la unitățile cu restanță față de contract ? La Peciu Nou, în grădina de le­gume, am întilnit o activitate sus­ținută pentru recoltarea întregii producții de legume. Se adunau de zor castraveții sortîndu-se conform cerințelor beneficiarului. Pînă In seara zilei de 27 august de aici re­prezentanții­­ fabricii „Fruetus“ au preluat 23 tone roșii și 35 tone castraveți din cele 100 și respectiv 120 tone contractate. — Avem în cultură 25 hectare cu castraveți — ne declară Dumitru China, brigadierul legumicol al co­operativei. De pe această suprafață noi am livrat 90 de tone, 35 tone la Fruetus iar restul la I.L.F., se mai pot aduna de aici încă 50 de tone. Bine se prezintă și cele 30 hectare însămînțate în cultură du­blă, timpul este favorabil, fapt ce ne permite să obținem încă impor­tante cantități de castraveți.. . Apreciem efortul depus de coope­ratorii din Peciu Nou în obținerea unei producții mari de legume. Munca lor este răsplătită din plin de recoltele mari. Recoltarea însă nu decurge operativ. La castraveți, de exemplu, multe exemplare mari nu corespund cerințelor fa­bricii de conserve, datorită întâr­zierii culesului. De asemenea, cîmp și solarii se mai găsesc can­an­tități apreciabile de roșii nerecol­­tate. Toate acestea reclamă, din partea consiliului de conducere, o mai bună organizare a muncii, asi­gurarea unui număr mai mare de cooperatori la lucrările din grădi­nă, pentru adunarea întregii pro­ducții de legume și valorificarea ei în condiții avantajoase. ...Diniaș. Cooperativa agricolă fi­gurează pe situație cu numai 3 to­ne castraveți livrați (față de 80 to­ne) și nici un kilogram de vinete (față de 65 tone contractate). Cele 38 hectare cultivate cu castraveți se prezintă bine, fără buruieni și producția este mulțumitoare. In zi­ua vizitei noastre la recoltat erau aproximativ 40 cooperatori. Număr insuficient pentru a culege la timp recolta de pe o suprafață așa de în­tinsă. Nu-i de mirare că au crescut cantitățile de castraveți menționați, necorespunzînd supradi­ferin­țelor fabricii de conserve, produse­le prevăzute la contract puțind fi onorate numai în măsura în care se vor dubla forțele de muncă la strîngerea recoltei. Producția de vinete este com­promisă. De pe cele 5 hectare nu s-au obținut decit cîteva kilograme. Plantele au fost dis­truse de către gîndacii de Colo­rado. Atît președintele cooperative, cit și inginerul agronom afirmă că deși au stropit zilnic cu insecticide această suprafață, totuși nu au Ing. A. RACHITOVAN (Continuare­­ in pag. * ll-a) Primul lot de mașini La fabrica de calapoade din Lu­goj urmează să înceapă, în cursul acestui trimestru, ample lucrări de construcții care vor conduce, în final, la sporirea capacității de producție de la 250.000 la 650.000 de bucăți calapoade anual. Nu demult, a sosit primul lot de ma­șini de înaltă tehnicitate cu care vor fi înzestrate noile spații de producție.

Next