Drapelul Roşu, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7691-7717)

1969-10-01 / nr. 7691

js ÎNAINTE DE TERMEN C Dornic de a dobîndi rezultatel 1 deosebite în muncă, colectivul­­ 3 întreprinderii pentru prelucra­­­­­­rea tulpinelor de cînepă din­­ N Sînnicolaul Mare a desfășurat u­n larg întrecerea socialistă , pășindu-și ritmic sarcinile de-k de 5 I plan. Succese frumoase a obți­s k nut și în trimestrul al treilea, ț­­i cînd planul a fost realizat cui S L 6 zile Înainte de termen, din­­­ du-se peste prevederi o pro­­­­o­ducție globală în valoare de J I 690.000 lei și o producție marfă k 3 suplimentară în valoare de* £ 790.000 lei. £ k La obținerea acestor succese l­a o contribuție de seamă a adus Lucreția Zamfirescu, și-au f Lu­ " I­creția Vingan, Elisabeta Bilich, î­n Elisabeta Velcior, Ana Ciuraș, * I loan Vasile din secțiile fibre și­­ ji topire, mecanicul Petru Căr­­i­n­oinișan, electricianul loan Mi­­­­­­rișan și alții. (loan Sbîrciog, g I corespondent). FINAL DE TURNEU .------------------------ I I Aseară, s-au intors din cel­e * mai recent turneu al lor, mem- *­m­brii Ansamblului sîrb de cin­­* zece și dansuri din Timișoara. g w Timp de o săptămînă, ei au fost V I oaspeții spectatorilor din loca­l k litățile din jurul Oraviței, în­­ * fața cărora au prezentat pro­­­­o­gramul „Nestemate bănățene“. S J Au fost aplaudați la Anina, Dra­­g­o­vița, Greoni, Ciudanovița, Vrani­­ " etc., fiind apreciați pentru fru­g , moașele cîntece și dansuri­l­e prezentate pe scenă. Incepindi k de mîine, același ansamblu va S­i prezenta spectacole la Șag,­g |Timișeni, Șandra, Dudeștii Noi* S etc., după care vor continua re­ k­e­petițiile la programul „ șuie, apă lină“. Viitorul „Timi­* lor 3 I turneu este anunțat din 15 oc­­­­­tombrie prin satele timișene. ' î PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 7.691 Miercuri, 1 octombrie 1969 4 pagini, 30 bani De la o zi la alta I­I s s­I ÎNTÎLNIRE UTILA­­­ V — ■....... I Din inițiativa Întreprinderii^ NI „Industria laptelui“ Timiș, cu k I sprijinul Direcției comerciale * s județene a fost organizată, k I ieri, o întîlnire cu beneficiarii J­S acestei unități. Au participat k I reprezentanți ai C.C.L. „Alt-1­3 mentara", T.A.P.L., I.C.R.L., ^ Ilj I.L.F. Timișoara, O.C.L. „Co­ț * merț“ Lugoj etc. La sediul în­ ^ n­treprinderii — unde a avut loc g * întîlnirea — au fost expuse S k preparatele fabricii după care: g J au fost dezbătute­­ privind îmbunătățirea probleme­i calității, g­­ a lărgirii și diversificării ga- S k­mei de lactate. Beneficiarii g * s-au referit la posibilitățile pe S­I care le au pentru a spori vo­­­­­­lumul desfacerilor la aceste S­I produse, discuțiile axindu-se g * concret și pe cantitățile spo-­­­k rite care vor fi contractate în g / anul viitor. S I 3 FESTIVALUL INTERNAȚIO­­N I---------------------------------­A­NAL AL TEATRELOR­­ I ———s J DE PĂPUȘI g * Colectivul Teatrului de păpuși g ' din Timișoara a primit invitația­­ I să participe la Festivalul inter- * N național al teatrelor de păpuși g * ce va avea loc intre 3 și 10 oc­­t­­­tombrie la Zagreb, (R.S.F. Iugo-­­­o­slavia). Teatrul timișorean ? I a pregătit pentru această­­­­ manifestare piesa „O fetiță cau­­g­a­tă un cîntec“ de Alecu Popovici. S k In mod suplimentar păpușarii A ^ timișoreni vor prezenta sceneta,­­ „Puișorii mei“ și „Elefantul * țBimbo“, creații aparținînd unor, d­i mici spectatori timișoreni. Deși s-a răcit simțitor, timpul e frumos, favorabil tuturor activită­ților agricole în cîmp. De altfel, in ultimele zile, la indicația comite­tului județean de partid, organele agricole județene au întreprins ac­țiuni mai hotărîte pentru impul­sionarea lucrărilor de sezon, în­deosebi, în cooperativele agricole. Accelerarea ritmului de lucru reie­se și din ultimele situații operative centralizate pe județ. Pe prima fi­lă a urgențelor de campanie se si­tuează semănatul griului, al orzului și al celorlalte culturi de toamnă. Dacă spre sfîrșitul săptămînii tre­cute, abia se consemnau primele 2—3 procente realizate din de însămînțări la grîu, în planul seara zilei de 29 septembrie s-a ajuns la 12 la sută, iar la orz la 79 la sută. A crescut cu mai bine de 400 nu­mărul tractoarelor care lucrează în schimbul II la arat și pregăti­rea terenului. De asemenea, față de vinerea trecută, cînd la recol­tatul porumbului au funcționat doar 28 de combine, luni au intrat în lan 68. Cu toată accelerarea simțită ritmului de lucru din aceste zile, a situația este departe de a fi mul­țumitoare. In numeroase unități, încă se lucrează cu scăzută viteză zilnică, ori se tărăgănează acțiuni din cele mai importante și urgen­te. E de-a dreptul de necrezut că în timp ce numeroase unități (Ce­­nei, Biled, Darova), lucrează cu toate forțele, semănînd griul pe sute de hectare, altele nici măcar n-au început. Și asta cu atît mai mult cu cit au mari suprafețe des­tinate acestei culturi. Cum pot motiva cooperativele agricole de pe raza comunelor Comloșu Mare, Teremia Mare, Șag, cea din Jim­­bolia și altele, că pînă la 29 sep­tembrie nu au semănat nici măcar un bob de grîu ? Pînă duminică nu au început semănatul la grîu nici cooperativele agricole din Bencecu de Sus, Stanciova și alte unități din zona de după cum e bine știut, deal, unde, lucrarea trebuie efectuată mai timpuriu de­cit la cîmpie. Altor unități — Lu­goj, Știuca, Lovrin, Bobda, Recaș etc. — chiar dacă au început se­mănatul, la viteza zilnică pe care o realizează acum, le-ar trebui luni de zile să-și termine lucrarea. In majoritatea unităților vizate și multe altele, incă se desfășoară cu nepermisă încetineală și celelalte lucrări urgente de sezon — recolta­tul florii-soarelui, a porumbului, a sfeclei de zahăr, însilozările. .. .Lucrările agricole s-au inten­sificat mult în ultima perioadă în toate unitățile agricole de pe raza comunei Jamul Mare. Din cele 1.965 hectare cultivate cu porumb de către cele patru cooperative a­­gricole, a și fost strînsă recolta de știuleți de pe aproape jumătate din suprafață. La cooperativa din Fe­­rendia s-a strîns recolta de pe 300 hectare, la Lățunaș de pe 150 hec­tare, iar la Clopodia de pe aproa­pe 100 hectare. S-a recoltat cu precădere porumbul de pe terenu­rile pe care a fost amplasat grîul. Trebuie menționate aici eforturile depuse de cooperatorii din Jamul Mare, care au strîns recolta de sfeclă de zahăr de pe întreaga su­prafață de 175 de hectare și au pregătit terenul eliberat pentru grîu. O contribuție deosebită o aduc la pregătirea terenului și la semă­nat mecanizatorii de la secția I.M.A., care, sub îndrumarea tova­rășului Ion Ungureanu, exploatea­ză la maximum tractoarele, lucrând cu ele în schimburi prelungite. Nu același lucru Ie putem spune însă despre cooperativa din Ghilad, unde mai sunt de recoltat suprafe­țe mari de sfeclă, floarea-soarelui și porumb. Datorită unei slabe or­ganizări a muncii, din cele 220 ha de porumb recoltat, știuleții n-au fost transportați decit de pe nu­mai 132 de hectare, însuși recol­tatul se desfășoară intr-un ritm scăzut, fapt care are repercusiuni negative asupra eliberării terenu­lui, aratul și pregătirea lui pentru semănat. Pînă în ziua de 29 sep­tembrie a.c., aici a fost pregătită doar jumătate din suprafața desti­nată orzului, iar pentru grîu, din cele 690 hectare erau pregătite doar 170. Semănatul propriu-zis a început doar la 30 septembrie la soiul „San­ Pastore“. Consiliul de conducere al coope­rativei, în frunte cu tovarășul Gheorghe Magearu, președinte, deși observă că pe alocuri tracto­riștii mai tineri fac lucrări de proastă calitate, nu-i trage la răs­pundere, pe motiv că aceștia „pă­ B. BURZ G. MĂLAI (Continuare în pag. a 11-a) Impulsionarea lucrărilor agricole să fie mai hotărît continuată Recoltatul lucernei pentru siloz lal.A.S. Becicherecul Mie. ț Plenara Comitetului municipal Timișoara al P.C.R. Ieri a avut loc plenara Comite­tului municipal Timișoara al P.C.R. care a analizat activitatea organelor și organizațiilor de partid, a comitetelor de direcție din întreprinderile industriale pen­tru îndeplinirea și depășirea sar­cinilor de plan în condițiile creș­terii eficienței activității econo­mice. Au participat membri ai Comi­tetului municipal de partid, pre­ședinții comitetelor de direcție, secretari ai comitetelor de partid și ai organizațiilor de bază din întreprinderile industriale ale mu­nicipiului. La lucrările plenarei a luat parte tovarășul ing. Trandafir Cocîrlă, membru supleant C.C. al P.C.R. secretar al Comi­ai­tetului județean Timiș al P.C.R. Tovarășul Ing. Ilie Morodan, se­cretar al Comitetului municipal de partid a prezentat referatul cu privire la activitatea desfășurată de organele și organizațiile de partid, comitetele de direcție pen­tru îndeplinirea planului în con­dițiile ridicării eficienței econo­mice. Pe marginea referatului s-au purtat discuții: Plenara a adoptat un plan de măsuri menite să ducă la îmbu­nătățirea în continuare a activi­tății economice in Întreprinderile industriale din municipiu. I In interiorul ziarului Activități cu largă rezonanță educativă VAD Și SPUN S­P­O­R­T Vizita, în județul Timiș, a unei delegații de activiști ai P.M.U.. In zilele de 29 și 30 septembrie 1969, o delegație de activiști Partidului Muncitoresc Unit Polo­ni­nez a făcut o vizită în județul Ti­miș. Din delegație au făcut parte tovarășii Roman Stachurka, ad­junct al șefului Secției agrare a C.C. al P.M.U.P., conducătorul de­legației, Czeslaw Szczopawski, in­structor la Secția agrară a C.C. a P.M.U.P., Josef Kardys, secretar al Comitetului voivodal Opole al P.M.U.P., Boleslaw Stachowiak, prim-secretar al Comitetului ra­ional Szamotuly al P.M.U.P., și Tadeusz Rogalski, șeful Secției a­­grare a Comitetului voivod­al Kos­zalin al P.M.U.P. Delegația a fost primită de to­varășul Mihai Telescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R. A fost de față tovarășul Trifon Darie, secretar al Comite­tului județean de partid. In cursul celor două zile, oas­peții au vizitat Institutul agrono­mic din Timișoara, întreprinderea agricolă de stat Recaș și Coopera­tiva agricolă de producție Biled. Au fost însoțiți de tovarășii Tri­fon Darie, secretar al Comitetului județean de partid, Dumitru Preda, Ioan Oprea, membri ai Biroului Comitetului județean de partid și Marin Capistru, membru supleant al Biroului Comitetului județean de partid. Convorbiri intre atomiști români și americani La Comitetul pentru energia nucleară au avut loc, marți după-amiază, convorbiri în­tre delegația de atomiști ro­mâni, condusă de acad. Horia Hulubei, și delegația atomiș­­tilor americani, condusă de dr. Glenn T. Seaborg. Au fost ana­lizate stadiul îndeplinirii vederilor memorandumului pre­de cooperare încheiat anul trecut între cele două instituții și po­sibilitățile de lărgire a colabo­rării și cooperării în domeniul cercetărilor științifice și apli­cațiilor pașnice ale energiei nucleare. Cu acest prilej a fost sem­nată o convenție privind împrumutarea de către Co­misia americană pentru e­­nergia atomică Comitetului ro­mân pentru energia nucleară a unei surse de radiații de Co­­balt-60 destinată cercetărilor științifice. (Agerpres) Congresul european de medicină sportivă Marți dimineața, au început in Capitală lucrările celui de-al II-lea Congres european de medicină sportivă, organi­zat de Consiliul național pen­­tru educație fizică și sport și Uniunea Societăților de Științe Medicale din Republica Socia­listă România, sub auspiciile Federației internaționale de medicină sportivă. (Agerpres) DIN NOU LA POARTA „ALMEI MATER” Gînduri și impresii la început de an universitar Ultima zi de septembrie și-a re­vărsat cu dărnicie razele unui soare blind, aureolînd chipuri și peisaje, a­­runcînd umbre lungi, îndemnînd reverie. Numai în institute și facul­ta­tăți se presimțea, din agitația și e­­moția caracteristică prezisei unui eve­niment așteptat, apropierea deschide­rii noului an universitar. Pretutindeni la secretariate și decanate studenții își rezolvau ultimele probleme, la comi­tetul de partid și asociațiile studenți­lor ce perfectau amănuntele festivită­ții de astăzi. Am reușit, totuși, prin­tre frînturi de discuții, telefoane și momente de maximă solicitare să în­cropim un dialog cu numeroși inter­locutori, cadre de conducere, activiști de partid, studenți, despre unul și a­­celași subiect : cu ce gînduri, cu ce impresii încep noul an universitar 1969—1970 ? „Anul universitar 1969—1970, ne spune conf. univ. EUGEN POP, se­cretarul comitetului de partid al Cen­trului universitar Timișoara, debutea­ză sub cele mai bune auspicii, sub auspiciile favorabile create de cel de-al X-lea Congres al partidului, care a trasat liniile directoare ale dezvoltării în continuare a României socialiste, ale construirii societății socialiste mul­tilateral dezvoltate pe pamintul patriei noastre. Lumina acestui eveniment o simțim din plin și, a­­lături de noi o simt cei peste 13.000 de studenți din facultățile timișorene, de la cursurile de zi, serale și de la secțiile fără frecvență. La indicațiile Congresului, asistăm la o lărgire a formelor de învățămînt care creează cadre direct și operativ destinate in­dustriei noastre, cum sînt secțiile de subingineri, dintre elementele noi ale noului an universitar, aș semnala, de asemenea, extinderea bazei materiale a activității unităților de învățămînt. In acest semestru se va da în folosință un nou cămin studențesc, un altul se află incă în construcție, iar Faculta­tea de mecanică se va extinde în mod considerabil. Nu mai vorbesc de am­fiteatre, laboratoare, cămine și canti­ne, care îi primesc pe studenți în hai­ne înnoite, pregătite să le satisfacă efortul la învățături și să le asigure un nivel de viață mereu mai ridicat. Neîndoielnic, Congresul partidului pune sarcini sporite în fața noastră, a tuturor celor care lucrăm în domeniul învățămîntului superior. Este vorba mai ales de elaborarea unor noi nor­mative în spiritul documentelor Con­gresului și al Legii învățămîntului, care să reglementeze întreaga activi­tate a studentului. Se urmăresc prin criteriile ce vor sta la baza lor, asigu­rarea stabilirii, dezvoltarea exigenței întregii activități instructiv-educative. Ca secretar al comitetului de partid, aș dori să subliniez sarcinile sporite, atribuțiile noi și de răspundere ce re­vin organizațiilor de partid din fa­cultăți și institute, în urma măsurilor adoptate de Congres, a modificărilor survenite în statutul partidului. Or­ganizațiile de partid devin astfel răs­punzătoare de toate aspectele activi­tății instructiv-educative, noile lor a­­tribuții făcînd mai necesară ca ori­­cînd o colaborare strînsă în toate pro­blemele pe care le ridică procesul in­­structiv-educativ, cu conducerile uni­tăților de învățămînt. Dar pot apre­cia că dorința de colaborare, de re­zolvare optimă și responsabilă a sar­cinilor este unanimă în centrul nos­tru universitar și aceasta constituie cea mai bună chezășie a faptului că măsurile adoptate de Congres vor fi îndeplinite nu numai în litera ci și în spiritul lor“. La Institutul de agronomie am pur­tat o convorbire despre noul an de învățămînt cu conf. univ. dr. OCTA­­VIAN POPA, prorector al institutului. — „Vara care a trecut a fost pen­tru noi, toți, un anotimp activ, în ca­re conducerea institutului a rezolvat numeroase probleme ale procesului de învățămînt. Aș adăuga că a fost un anotimp rodnic, mai cu seamă pentru că am beneficiat de indicațiile lim­pezi, esențiale pentru dezvoltarea în­vățămîntului nostru superior, ale Con­gresului partidului. O atenție specială am acordat problemelor noii noastre facultății de zootehnie, care din acest an va avea și al doilea an de studii. Dincolo de problemele administrativ­­organizatorice, multe și complicate, au fost necesare măsuri care să dife­rențieze mai bine procesul de învăță­­mint, să asigure eficiența discipline­lor de predare. S-au realizat moderni­zări la disciplinele de Histologie, zo­­orgienă, microbiologie, creșterea bovi­nelor, genetică, anatomie și altele. O atenție specială o acordăm editării de cursuri pentru studenți. Pînă acum au și apărut șase cursuri și 14 caiete de lucrări practice, existînd perspectiva îndeplinirii planului editorial stabilit. Ingăduiți-mi, în încheiere, să exprim convingerea și angajamentul cadrelor noastre didactice de a transpune în viață hotărîrile adoptate de către Con­gres, de a da agriculturii alte gene­rații de specialiști, cadre cu pregătire temeinică și cu convingeri ferme, de­votate țării și socialismului”. Cu prof. dr. ing. ION NOVAC, de­canul Facultății de electrotehnică a Institutului politehnic, am abordat mai cu seamă aspecte ale relațiilor dintre procesul de învățămînt și sar­cinile industriei. „Deschidem noul an — ne-a spus interlocutorul nostru — in condițiile unei deosebit de bune selecții a concursului de admitere în anul 1. In multe secții au fost admiși studenți cu media minimă 8 , sînt de aceea convins că ei, cei care încep a­­cum studenția, ne vor da multă satis­facție. Mă întrebați despre modul cum se răsfrînge Congresul în activi­tatea noastră. In primul rînd am luat măsuri ca posturile didactice să fie o­­cupate de cadre titularizate. La ora actuală am reușit să avem în bună măsură la catedre persoane titulariza­te definitiv. Facultatea noastră are o bună și veche tradiție în colaborarea cu industria și în special catedrele de resort, cum sunt „utilizări ale energi­ei electrice“, „mașini electrice“, „cal­culatoare“ și mai ales, de curînd, relați­ile directe cu U.M.T., Electromotor, In­stitutul de cercetări și proiectări de u­­tilaje electrice ș.a. Avem pînă în pre­zent un număr de­­­ 6 convenții de colaborare pe teme concrete: legătura cu industria se face intim simțită la secția de calculatoare electronice, unde se introduc discipline noi, în baza u­­nui plan de învățămînt discutat și e- Reportaj-anchetă de : SIMION DIMA [Continuare în pag. a II-a) La posturile de radio și televiziune Astăzi (1 octombrie) in jurul orei 12,00, posturile noastre de radio și televiziune vor trans­mite, in­direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu ocazia deschiderii noului an universi­tar 1969-1970. Știința medicinii, se găsește, în momentul de față, angrenată în ample și dramatice acțiuni. Este suficient să medităm la asaltul îm­potriva cancerului, la cercetările geneticii, la ofensiva contra necru­țătoarelor boli sociale sau molime, sau, recent, la ambiția transplan­tărilor de organe, dintre care ini­ma își ocupă primul loc, pentru a deveni conștienți spre ce cîmp ne­limitat de acțiune înaintează și se diversifică armata lui Esculap. M-ar interesa, stimate tovarășe profesor, să aflu. Intr-o succintă trecere în revistă, care dintre aces­te acțiuni, sau altele, nea­mintite aici, pe plan mondial, vi se par mai interesante și mai necesare în acest moment ? — Medicina trece, nu prin criză, dar printr-o perioadă dintre cele mai dificile a istoriei sale. ziliile recente, din ultimele dchi­trei decenii, pe plan biologic, a meca­nismului de geneză a bolilor, a in­vestigației tehnicii actuale moder­ne, pe planul terapiei medicale, chirurgicale, radiației și hormono­­terapiei și a altora, ca introduce­rea metodelor cibernetice în bio­logie și patologie, au avut drept efect răsturnarea adevărurilor cla­sice, dependența de investigația cu aparatură modernă și, în sfîrșit, cel mai important efect: modifi­carea gîndirii, în sensul că, de la acceptarea plană a corelației dintre fenomene, pășim în fața necesității unor concluzii, ca rezultantă a u­­nor complexe de fenomene. Iată de ce de aici, la aplicarea practică, a­­par dificultăți foarte mari in știința medicinii. Renunțarea la rutină in gîndirea medicală și în activita­tea de asistență nu poate fi numai o poziție formală. — Formalismul în gîndirea medicală, poate deveni, deci, un asasin al gîndirii însăși ? — Nu numai la figurat, ci și la propriu ! Noi cunoaștem bine astăzi că multe îmbolnăviri sunt reprezen­tate prin ceea ce se numește boa­la iatrogenă, adică un tratament neadecvat, datorită unui diagnos­tic imprecis, prelungit, ineficient pentru boala respectivă, care, prin persistență, duce la îmbolnăviri cu totul noi, necunoscute în medicina trecutului, unde nici nu existau mijloacele terapeuticii actuale. De aici, concluzia, firească, de altfel că masa medicilor, a cercetătorilor pe tărîm medical, numai prin efor­tul de informare și de studiu la t vor reuși să devină medici cu o activitate intr-adevăr... științifică vor reuși să orienteze tineretul în cadrul învățămîntului, spre o pregătire temeinică, utilă. — Revenind la întrebarea de început: o acțiune de im­portanță în planul științe medicale ? — Una dintre problemele actua­le ale medicinii moderne este studiul și înțelegerea genezei boli­lor generative. Cu toate că este vorba de încercări de a preveni bolile cronice degenerative, în faza actuală nu e cunoscută încă geneza acestora. Personal, în specialita­tea mea, de patologie infecțioasă, în activitatea de satisfacere a cu­riozității privind urmările îndepăr­tate ale lor : infecții actuale, boli contagioase, acute, sesizăm trece­rea unei suferințe acute spre una cronică. Sesizăm unele condiții ca­re determină această evoluție ne­dorită, pe diverse planuri ale spe­cialității medicale. Doar cîteva exemple : suferința cronică a fica­tului, tulburări neurologice, psihi­ce și endocrine, după boli infec­țioase acute, și un domeniu nou, interesant, cu perspectivă, repre­zentat prin urmările suferințelor acute ale diencefalului, care se tra­duc ulterior prin boli degenerative de diferite specialități. — Restrîngînd sfera la do­meniul care vă preocupă, în ce constă ineditul și folosul ramurei medicale pe care o practicați, ca om de știință, pedagog și medic în această clinică ? — In primul rînd, activez într-un domeniu în care, în ultimii 25 de ani, s-au realizat foarte mari pro­grese. Bolile transmisib­ile, cu ex­tinderi masive, din trecutul țării, au scăzut, au fost lichidate sau eradicate. Nu mai avem, de ani, nici un caz de malarie. Nu mai avem febră recurentă. A scăzut impresionant numărul diftericilor, iar numărul îmbolnăvirilor tetanos s-a redus la jumătate, prin de la introducerea vaccinării antite­­tanice. Pe plan local, clinica de boli infecțioase din orașul nostru are o activitate de 20 de ani. Ne-am preocupat mult de preci­zarea caracterului regional al bo­lilor transmisibile sau de patolo­gia infecțioasă regională, ceea ce reprezintă unul din rolurile princi­pale ale Institutului de medicină, în zonele în care activează, în Banat, am descoperit boli mici, ne­cunoscute : ornitoza, pararichetio­­za. In celelalte boli infecțioase, s-a acordat o atenție deosebită studiului clinic și biologic, în vede­rea îmbunătățirii metodelor de tratament. In vederea reducerii urmărilor unor boli, deosebită a­­tenție s-a acordat ‘ febrei tifoide, scarlatinei și altor infecții strepto­­cocice, dezinteriei bacilare, menin­gitelor, tusei convulsive și altora. — Ce se petrece cu rezul­tatele după o asemenea vastă practică medicală ? Ce devin aceste studii ? — Rezultatele acestor cercetări sunt cunoscute azi în toată lumea. Și metodele de profilaxie și de tra­tament, preconizate de colectivul clinicii, sunt acceptate, confirmate și aplicate în practica largă din numeroase țări, ca, de exemplu, al profilaxiei febrei tifoide și a altor infecții intestinale. In tetanos, s-au făcut multe cercetări experi­mentale pe animale și, pentru pri­ma dată, am dovedit că boala cli­nică se produce după boala biolo­gică. Convorbire realizată de ION ARIEȘANU (Continuare în pag. a IlI-a) „UN MEDIC BIN­E PENTRU TOATĂ VIAȚA"... Convorbire cu prof. dr. doc. VLADIMIR T. BUȘILĂ, membru al Academiei de Științe Medicale, șeful Clinicii de boli infecțioase, Timișoara i

Next