Drapelul Roşu, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7691-7717)
1969-10-01 / nr. 7691
js ÎNAINTE DE TERMEN C Dornic de a dobîndi rezultatel 1 deosebite în muncă, colectivul 3 întreprinderii pentru prelucrarea tulpinelor de cînepă din N Sînnicolaul Mare a desfășurat un larg întrecerea socialistă , pășindu-și ritmic sarcinile de-k de 5 I plan. Succese frumoase a obțis k nut și în trimestrul al treilea, ți cînd planul a fost realizat cui S L 6 zile Înainte de termen, din du-se peste prevederi o prooducție globală în valoare de J I 690.000 lei și o producție marfă k 3 suplimentară în valoare de* £ 790.000 lei. £ k La obținerea acestor succese la o contribuție de seamă a adus Lucreția Zamfirescu, și-au f Lu " Icreția Vingan, Elisabeta Bilich, în Elisabeta Velcior, Ana Ciuraș, * I loan Vasile din secțiile fibre și ji topire, mecanicul Petru Cărinoinișan, electricianul loan Mirișan și alții. (loan Sbîrciog, g I corespondent). FINAL DE TURNEU .------------------------ I I Aseară, s-au intors din cele * mai recent turneu al lor, mem- *mbrii Ansamblului sîrb de cin* zece și dansuri din Timișoara. g w Timp de o săptămînă, ei au fost V I oaspeții spectatorilor din local k litățile din jurul Oraviței, în * fața cărora au prezentat proogramul „Nestemate bănățene“. S J Au fost aplaudați la Anina, Dragovița, Greoni, Ciudanovița, Vrani " etc., fiind apreciați pentru frug , moașele cîntece și dansurile prezentate pe scenă. Incepindi k de mîine, același ansamblu va Si prezenta spectacole la Șag,g |Timișeni, Șandra, Dudeștii Noi* S etc., după care vor continua re kepetițiile la programul „ șuie, apă lină“. Viitorul „Timi* lor 3 I turneu este anunțat din 15 octombrie prin satele timișene. ' î PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 7.691 Miercuri, 1 octombrie 1969 4 pagini, 30 bani De la o zi la alta II s sI ÎNTÎLNIRE UTILA V — ■....... I Din inițiativa Întreprinderii^ NI „Industria laptelui“ Timiș, cu k I sprijinul Direcției comerciale * s județene a fost organizată, k I ieri, o întîlnire cu beneficiarii JS acestei unități. Au participat k I reprezentanți ai C.C.L. „Alt-13 mentara", T.A.P.L., I.C.R.L., ^ Ilj I.L.F. Timișoara, O.C.L. „Coț * merț“ Lugoj etc. La sediul în ^ ntreprinderii — unde a avut loc g * întîlnirea — au fost expuse S k preparatele fabricii după care: g J au fost dezbătute privind îmbunătățirea problemei calității, g a lărgirii și diversificării ga- S kmei de lactate. Beneficiarii g * s-au referit la posibilitățile pe SI care le au pentru a spori volumul desfacerilor la aceste SI produse, discuțiile axindu-se g * concret și pe cantitățile spo-k rite care vor fi contractate în g / anul viitor. S I 3 FESTIVALUL INTERNAȚION I---------------------------------ANAL AL TEATRELOR I ———s J DE PĂPUȘI g * Colectivul Teatrului de păpuși g ' din Timișoara a primit invitația I să participe la Festivalul inter- * N național al teatrelor de păpuși g * ce va avea loc intre 3 și 10 octtombrie la Zagreb, (R.S.F. Iugo-oslavia). Teatrul timișorean ? I a pregătit pentru această manifestare piesa „O fetiță caugată un cîntec“ de Alecu Popovici. S k In mod suplimentar păpușarii A ^ timișoreni vor prezenta sceneta, „Puișorii mei“ și „Elefantul * țBimbo“, creații aparținînd unor, di mici spectatori timișoreni. Deși s-a răcit simțitor, timpul e frumos, favorabil tuturor activităților agricole în cîmp. De altfel, in ultimele zile, la indicația comitetului județean de partid, organele agricole județene au întreprins acțiuni mai hotărîte pentru impulsionarea lucrărilor de sezon, îndeosebi, în cooperativele agricole. Accelerarea ritmului de lucru reiese și din ultimele situații operative centralizate pe județ. Pe prima filă a urgențelor de campanie se situează semănatul griului, al orzului și al celorlalte culturi de toamnă. Dacă spre sfîrșitul săptămînii trecute, abia se consemnau primele 2—3 procente realizate din de însămînțări la grîu, în planul seara zilei de 29 septembrie s-a ajuns la 12 la sută, iar la orz la 79 la sută. A crescut cu mai bine de 400 numărul tractoarelor care lucrează în schimbul II la arat și pregătirea terenului. De asemenea, față de vinerea trecută, cînd la recoltatul porumbului au funcționat doar 28 de combine, luni au intrat în lan 68. Cu toată accelerarea simțită ritmului de lucru din aceste zile, a situația este departe de a fi mulțumitoare. In numeroase unități, încă se lucrează cu scăzută viteză zilnică, ori se tărăgănează acțiuni din cele mai importante și urgente. E de-a dreptul de necrezut că în timp ce numeroase unități (Cenei, Biled, Darova), lucrează cu toate forțele, semănînd griul pe sute de hectare, altele nici măcar n-au început. Și asta cu atît mai mult cu cit au mari suprafețe destinate acestei culturi. Cum pot motiva cooperativele agricole de pe raza comunelor Comloșu Mare, Teremia Mare, Șag, cea din Jimbolia și altele, că pînă la 29 septembrie nu au semănat nici măcar un bob de grîu ? Pînă duminică nu au început semănatul la grîu nici cooperativele agricole din Bencecu de Sus, Stanciova și alte unități din zona de după cum e bine știut, deal, unde, lucrarea trebuie efectuată mai timpuriu decit la cîmpie. Altor unități — Lugoj, Știuca, Lovrin, Bobda, Recaș etc. — chiar dacă au început semănatul, la viteza zilnică pe care o realizează acum, le-ar trebui luni de zile să-și termine lucrarea. In majoritatea unităților vizate și multe altele, incă se desfășoară cu nepermisă încetineală și celelalte lucrări urgente de sezon — recoltatul florii-soarelui, a porumbului, a sfeclei de zahăr, însilozările. .. .Lucrările agricole s-au intensificat mult în ultima perioadă în toate unitățile agricole de pe raza comunei Jamul Mare. Din cele 1.965 hectare cultivate cu porumb de către cele patru cooperative agricole, a și fost strînsă recolta de știuleți de pe aproape jumătate din suprafață. La cooperativa din Ferendia s-a strîns recolta de pe 300 hectare, la Lățunaș de pe 150 hectare, iar la Clopodia de pe aproape 100 hectare. S-a recoltat cu precădere porumbul de pe terenurile pe care a fost amplasat grîul. Trebuie menționate aici eforturile depuse de cooperatorii din Jamul Mare, care au strîns recolta de sfeclă de zahăr de pe întreaga suprafață de 175 de hectare și au pregătit terenul eliberat pentru grîu. O contribuție deosebită o aduc la pregătirea terenului și la semănat mecanizatorii de la secția I.M.A., care, sub îndrumarea tovarășului Ion Ungureanu, exploatează la maximum tractoarele, lucrând cu ele în schimburi prelungite. Nu același lucru Ie putem spune însă despre cooperativa din Ghilad, unde mai sunt de recoltat suprafețe mari de sfeclă, floarea-soarelui și porumb. Datorită unei slabe organizări a muncii, din cele 220 ha de porumb recoltat, știuleții n-au fost transportați decit de pe numai 132 de hectare, însuși recoltatul se desfășoară intr-un ritm scăzut, fapt care are repercusiuni negative asupra eliberării terenului, aratul și pregătirea lui pentru semănat. Pînă în ziua de 29 septembrie a.c., aici a fost pregătită doar jumătate din suprafața destinată orzului, iar pentru grîu, din cele 690 hectare erau pregătite doar 170. Semănatul propriu-zis a început doar la 30 septembrie la soiul „San Pastore“. Consiliul de conducere al cooperativei, în frunte cu tovarășul Gheorghe Magearu, președinte, deși observă că pe alocuri tractoriștii mai tineri fac lucrări de proastă calitate, nu-i trage la răspundere, pe motiv că aceștia „pă B. BURZ G. MĂLAI (Continuare în pag. a 11-a) Impulsionarea lucrărilor agricole să fie mai hotărît continuată Recoltatul lucernei pentru siloz lal.A.S. Becicherecul Mie. ț Plenara Comitetului municipal Timișoara al P.C.R. Ieri a avut loc plenara Comitetului municipal Timișoara al P.C.R. care a analizat activitatea organelor și organizațiilor de partid, a comitetelor de direcție din întreprinderile industriale pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan în condițiile creșterii eficienței activității economice. Au participat membri ai Comitetului municipal de partid, președinții comitetelor de direcție, secretari ai comitetelor de partid și ai organizațiilor de bază din întreprinderile industriale ale municipiului. La lucrările plenarei a luat parte tovarășul ing. Trandafir Cocîrlă, membru supleant C.C. al P.C.R. secretar al Comiaitetului județean Timiș al P.C.R. Tovarășul Ing. Ilie Morodan, secretar al Comitetului municipal de partid a prezentat referatul cu privire la activitatea desfășurată de organele și organizațiile de partid, comitetele de direcție pentru îndeplinirea planului în condițiile ridicării eficienței economice. Pe marginea referatului s-au purtat discuții: Plenara a adoptat un plan de măsuri menite să ducă la îmbunătățirea în continuare a activității economice in Întreprinderile industriale din municipiu. I In interiorul ziarului Activități cu largă rezonanță educativă VAD Și SPUN SPORT Vizita, în județul Timiș, a unei delegații de activiști ai P.M.U.. In zilele de 29 și 30 septembrie 1969, o delegație de activiști Partidului Muncitoresc Unit Poloninez a făcut o vizită în județul Timiș. Din delegație au făcut parte tovarășii Roman Stachurka, adjunct al șefului Secției agrare a C.C. al P.M.U.P., conducătorul delegației, Czeslaw Szczopawski, instructor la Secția agrară a C.C. a P.M.U.P., Josef Kardys, secretar al Comitetului voivodal Opole al P.M.U.P., Boleslaw Stachowiak, prim-secretar al Comitetului raional Szamotuly al P.M.U.P., și Tadeusz Rogalski, șeful Secției agrare a Comitetului voivodal Koszalin al P.M.U.P. Delegația a fost primită de tovarășul Mihai Telescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R. A fost de față tovarășul Trifon Darie, secretar al Comitetului județean de partid. In cursul celor două zile, oaspeții au vizitat Institutul agronomic din Timișoara, întreprinderea agricolă de stat Recaș și Cooperativa agricolă de producție Biled. Au fost însoțiți de tovarășii Trifon Darie, secretar al Comitetului județean de partid, Dumitru Preda, Ioan Oprea, membri ai Biroului Comitetului județean de partid și Marin Capistru, membru supleant al Biroului Comitetului județean de partid. Convorbiri intre atomiști români și americani La Comitetul pentru energia nucleară au avut loc, marți după-amiază, convorbiri între delegația de atomiști români, condusă de acad. Horia Hulubei, și delegația atomiștilor americani, condusă de dr. Glenn T. Seaborg. Au fost analizate stadiul îndeplinirii vederilor memorandumului prede cooperare încheiat anul trecut între cele două instituții și posibilitățile de lărgire a colaborării și cooperării în domeniul cercetărilor științifice și aplicațiilor pașnice ale energiei nucleare. Cu acest prilej a fost semnată o convenție privind împrumutarea de către Comisia americană pentru energia atomică Comitetului român pentru energia nucleară a unei surse de radiații de Cobalt-60 destinată cercetărilor științifice. (Agerpres) Congresul european de medicină sportivă Marți dimineața, au început in Capitală lucrările celui de-al II-lea Congres european de medicină sportivă, organizat de Consiliul național pentru educație fizică și sport și Uniunea Societăților de Științe Medicale din Republica Socialistă România, sub auspiciile Federației internaționale de medicină sportivă. (Agerpres) DIN NOU LA POARTA „ALMEI MATER” Gînduri și impresii la început de an universitar Ultima zi de septembrie și-a revărsat cu dărnicie razele unui soare blind, aureolînd chipuri și peisaje, aruncînd umbre lungi, îndemnînd reverie. Numai în institute și facultatăți se presimțea, din agitația și emoția caracteristică prezisei unui eveniment așteptat, apropierea deschiderii noului an universitar. Pretutindeni la secretariate și decanate studenții își rezolvau ultimele probleme, la comitetul de partid și asociațiile studenților ce perfectau amănuntele festivității de astăzi. Am reușit, totuși, printre frînturi de discuții, telefoane și momente de maximă solicitare să încropim un dialog cu numeroși interlocutori, cadre de conducere, activiști de partid, studenți, despre unul și același subiect : cu ce gînduri, cu ce impresii încep noul an universitar 1969—1970 ? „Anul universitar 1969—1970, ne spune conf. univ. EUGEN POP, secretarul comitetului de partid al Centrului universitar Timișoara, debutează sub cele mai bune auspicii, sub auspiciile favorabile create de cel de-al X-lea Congres al partidului, care a trasat liniile directoare ale dezvoltării în continuare a României socialiste, ale construirii societății socialiste multilateral dezvoltate pe pamintul patriei noastre. Lumina acestui eveniment o simțim din plin și, alături de noi o simt cei peste 13.000 de studenți din facultățile timișorene, de la cursurile de zi, serale și de la secțiile fără frecvență. La indicațiile Congresului, asistăm la o lărgire a formelor de învățămînt care creează cadre direct și operativ destinate industriei noastre, cum sînt secțiile de subingineri, dintre elementele noi ale noului an universitar, aș semnala, de asemenea, extinderea bazei materiale a activității unităților de învățămînt. In acest semestru se va da în folosință un nou cămin studențesc, un altul se află incă în construcție, iar Facultatea de mecanică se va extinde în mod considerabil. Nu mai vorbesc de amfiteatre, laboratoare, cămine și cantine, care îi primesc pe studenți în haine înnoite, pregătite să le satisfacă efortul la învățături și să le asigure un nivel de viață mereu mai ridicat. Neîndoielnic, Congresul partidului pune sarcini sporite în fața noastră, a tuturor celor care lucrăm în domeniul învățămîntului superior. Este vorba mai ales de elaborarea unor noi normative în spiritul documentelor Congresului și al Legii învățămîntului, care să reglementeze întreaga activitate a studentului. Se urmăresc prin criteriile ce vor sta la baza lor, asigurarea stabilirii, dezvoltarea exigenței întregii activități instructiv-educative. Ca secretar al comitetului de partid, aș dori să subliniez sarcinile sporite, atribuțiile noi și de răspundere ce revin organizațiilor de partid din facultăți și institute, în urma măsurilor adoptate de Congres, a modificărilor survenite în statutul partidului. Organizațiile de partid devin astfel răspunzătoare de toate aspectele activității instructiv-educative, noile lor atribuții făcînd mai necesară ca oricînd o colaborare strînsă în toate problemele pe care le ridică procesul instructiv-educativ, cu conducerile unităților de învățămînt. Dar pot aprecia că dorința de colaborare, de rezolvare optimă și responsabilă a sarcinilor este unanimă în centrul nostru universitar și aceasta constituie cea mai bună chezășie a faptului că măsurile adoptate de Congres vor fi îndeplinite nu numai în litera ci și în spiritul lor“. La Institutul de agronomie am purtat o convorbire despre noul an de învățămînt cu conf. univ. dr. OCTAVIAN POPA, prorector al institutului. — „Vara care a trecut a fost pentru noi, toți, un anotimp activ, în care conducerea institutului a rezolvat numeroase probleme ale procesului de învățămînt. Aș adăuga că a fost un anotimp rodnic, mai cu seamă pentru că am beneficiat de indicațiile limpezi, esențiale pentru dezvoltarea învățămîntului nostru superior, ale Congresului partidului. O atenție specială am acordat problemelor noii noastre facultății de zootehnie, care din acest an va avea și al doilea an de studii. Dincolo de problemele administrativorganizatorice, multe și complicate, au fost necesare măsuri care să diferențieze mai bine procesul de învățămint, să asigure eficiența disciplinelor de predare. S-au realizat modernizări la disciplinele de Histologie, zoorgienă, microbiologie, creșterea bovinelor, genetică, anatomie și altele. O atenție specială o acordăm editării de cursuri pentru studenți. Pînă acum au și apărut șase cursuri și 14 caiete de lucrări practice, existînd perspectiva îndeplinirii planului editorial stabilit. Ingăduiți-mi, în încheiere, să exprim convingerea și angajamentul cadrelor noastre didactice de a transpune în viață hotărîrile adoptate de către Congres, de a da agriculturii alte generații de specialiști, cadre cu pregătire temeinică și cu convingeri ferme, devotate țării și socialismului”. Cu prof. dr. ing. ION NOVAC, decanul Facultății de electrotehnică a Institutului politehnic, am abordat mai cu seamă aspecte ale relațiilor dintre procesul de învățămînt și sarcinile industriei. „Deschidem noul an — ne-a spus interlocutorul nostru — in condițiile unei deosebit de bune selecții a concursului de admitere în anul 1. In multe secții au fost admiși studenți cu media minimă 8 , sînt de aceea convins că ei, cei care încep acum studenția, ne vor da multă satisfacție. Mă întrebați despre modul cum se răsfrînge Congresul în activitatea noastră. In primul rînd am luat măsuri ca posturile didactice să fie ocupate de cadre titularizate. La ora actuală am reușit să avem în bună măsură la catedre persoane titularizate definitiv. Facultatea noastră are o bună și veche tradiție în colaborarea cu industria și în special catedrele de resort, cum sunt „utilizări ale energiei electrice“, „mașini electrice“, „calculatoare“ și mai ales, de curînd, relațiile directe cu U.M.T., Electromotor, Institutul de cercetări și proiectări de utilaje electrice ș.a. Avem pînă în prezent un număr de 6 convenții de colaborare pe teme concrete: legătura cu industria se face intim simțită la secția de calculatoare electronice, unde se introduc discipline noi, în baza unui plan de învățămînt discutat și e- Reportaj-anchetă de : SIMION DIMA [Continuare în pag. a II-a) La posturile de radio și televiziune Astăzi (1 octombrie) in jurul orei 12,00, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, indirect, mitingul ce va avea loc în Capitală cu ocazia deschiderii noului an universitar 1969-1970. Știința medicinii, se găsește, în momentul de față, angrenată în ample și dramatice acțiuni. Este suficient să medităm la asaltul împotriva cancerului, la cercetările geneticii, la ofensiva contra necruțătoarelor boli sociale sau molime, sau, recent, la ambiția transplantărilor de organe, dintre care inima își ocupă primul loc, pentru a deveni conștienți spre ce cîmp nelimitat de acțiune înaintează și se diversifică armata lui Esculap. M-ar interesa, stimate tovarășe profesor, să aflu. Intr-o succintă trecere în revistă, care dintre aceste acțiuni, sau altele, neamintite aici, pe plan mondial, vi se par mai interesante și mai necesare în acest moment ? — Medicina trece, nu prin criză, dar printr-o perioadă dintre cele mai dificile a istoriei sale. ziliile recente, din ultimele dchitrei decenii, pe plan biologic, a mecanismului de geneză a bolilor, a investigației tehnicii actuale moderne, pe planul terapiei medicale, chirurgicale, radiației și hormonoterapiei și a altora, ca introducerea metodelor cibernetice în biologie și patologie, au avut drept efect răsturnarea adevărurilor clasice, dependența de investigația cu aparatură modernă și, în sfîrșit, cel mai important efect: modificarea gîndirii, în sensul că, de la acceptarea plană a corelației dintre fenomene, pășim în fața necesității unor concluzii, ca rezultantă a unor complexe de fenomene. Iată de ce de aici, la aplicarea practică, apar dificultăți foarte mari in știința medicinii. Renunțarea la rutină in gîndirea medicală și în activitatea de asistență nu poate fi numai o poziție formală. — Formalismul în gîndirea medicală, poate deveni, deci, un asasin al gîndirii însăși ? — Nu numai la figurat, ci și la propriu ! Noi cunoaștem bine astăzi că multe îmbolnăviri sunt reprezentate prin ceea ce se numește boala iatrogenă, adică un tratament neadecvat, datorită unui diagnostic imprecis, prelungit, ineficient pentru boala respectivă, care, prin persistență, duce la îmbolnăviri cu totul noi, necunoscute în medicina trecutului, unde nici nu existau mijloacele terapeuticii actuale. De aici, concluzia, firească, de altfel că masa medicilor, a cercetătorilor pe tărîm medical, numai prin efortul de informare și de studiu la t vor reuși să devină medici cu o activitate intr-adevăr... științifică vor reuși să orienteze tineretul în cadrul învățămîntului, spre o pregătire temeinică, utilă. — Revenind la întrebarea de început: o acțiune de importanță în planul științe medicale ? — Una dintre problemele actuale ale medicinii moderne este studiul și înțelegerea genezei bolilor generative. Cu toate că este vorba de încercări de a preveni bolile cronice degenerative, în faza actuală nu e cunoscută încă geneza acestora. Personal, în specialitatea mea, de patologie infecțioasă, în activitatea de satisfacere a curiozității privind urmările îndepărtate ale lor : infecții actuale, boli contagioase, acute, sesizăm trecerea unei suferințe acute spre una cronică. Sesizăm unele condiții care determină această evoluție nedorită, pe diverse planuri ale specialității medicale. Doar cîteva exemple : suferința cronică a ficatului, tulburări neurologice, psihice și endocrine, după boli infecțioase acute, și un domeniu nou, interesant, cu perspectivă, reprezentat prin urmările suferințelor acute ale diencefalului, care se traduc ulterior prin boli degenerative de diferite specialități. — Restrîngînd sfera la domeniul care vă preocupă, în ce constă ineditul și folosul ramurei medicale pe care o practicați, ca om de știință, pedagog și medic în această clinică ? — In primul rînd, activez într-un domeniu în care, în ultimii 25 de ani, s-au realizat foarte mari progrese. Bolile transmisibile, cu extinderi masive, din trecutul țării, au scăzut, au fost lichidate sau eradicate. Nu mai avem, de ani, nici un caz de malarie. Nu mai avem febră recurentă. A scăzut impresionant numărul diftericilor, iar numărul îmbolnăvirilor tetanos s-a redus la jumătate, prin de la introducerea vaccinării antitetanice. Pe plan local, clinica de boli infecțioase din orașul nostru are o activitate de 20 de ani. Ne-am preocupat mult de precizarea caracterului regional al bolilor transmisibile sau de patologia infecțioasă regională, ceea ce reprezintă unul din rolurile principale ale Institutului de medicină, în zonele în care activează, în Banat, am descoperit boli mici, necunoscute : ornitoza, pararichetioza. In celelalte boli infecțioase, s-a acordat o atenție deosebită studiului clinic și biologic, în vederea îmbunătățirii metodelor de tratament. In vederea reducerii urmărilor unor boli, deosebită atenție s-a acordat ‘ febrei tifoide, scarlatinei și altor infecții streptococice, dezinteriei bacilare, meningitelor, tusei convulsive și altora. — Ce se petrece cu rezultatele după o asemenea vastă practică medicală ? Ce devin aceste studii ? — Rezultatele acestor cercetări sunt cunoscute azi în toată lumea. Și metodele de profilaxie și de tratament, preconizate de colectivul clinicii, sunt acceptate, confirmate și aplicate în practica largă din numeroase țări, ca, de exemplu, al profilaxiei febrei tifoide și a altor infecții intestinale. In tetanos, s-au făcut multe cercetări experimentale pe animale și, pentru prima dată, am dovedit că boala clinică se produce după boala biologică. Convorbire realizată de ION ARIEȘANU (Continuare în pag. a IlI-a) „UN MEDIC BINE PENTRU TOATĂ VIAȚA"... Convorbire cu prof. dr. doc. VLADIMIR T. BUȘILĂ, membru al Academiei de Științe Medicale, șeful Clinicii de boli infecțioase, Timișoara i