Drapelul Roşu, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 8152-8177)

1971-04-22 / nr. 8170

^VXXXXXXX>OC >OC 00<x>000000000000000<yxx›0000¹›000000¹ x›0000¹>00¹ •0000000000000<>000cy?>r›ry0oc>›>00'›s›000000000’ 1 PE ACEEAȘI SUPRAFAȚA­* PRODUCTII 9 SPORITE Realizarea cea mai impor­tantă cu care colectivul fabricii „Telia“ întîmpină semicentena­rul gloriosului nostru partid constă în obținerea unui spor însemnat al producției filaturii. Alte colective din cadrul Com­binatului textil nr. X, pe baza relațiilor de cooperare și întrajutorare, și-au dat din plin aportul la obținerea acestui im­portant succes. Recent, o dată cu terminarea lucrărilor de modernizare a fi­laturii „Teba“, a fost finalizat­­ unul din obiectivele principale­­ ale planului de investiții pe anul 1971, de o deosebită esență economică. Soluțiile efi­a­­doptate in realizarea acestei modernizări, bazate pe o amplă fundamentare științifică, au condus la obținerea a noi an­­samble de mașini. Vechile uti­laje din dotarea filaturii de bumbac nu mai pot fi recunos­cute astăzi nici ca aspect fizic, dar nici din punctul de vedere al producției, productivității muncii și calității firelor pro­­­­duse. Prin adaptarea de dispo­ ^ V. ¹ ¹ Muncă avîntată pentru îmbogățirea bilanțului­­ de realizări în cinstea aniversării semi­­- centenarului partidului g s ■­po­zitive „Crostol“, au fost trans-­­­formate, între altele, cardele ; I operațiunea permite utilizarea­­ L a numai 26 carde în locul celor­­­ 54, folosite până nu demult. Re­­­­ducerea numărului de carde și , prin aceasta a spațiului destinat­­ acestei faze a procesului tehno­­­­logic, a fost posibilă datorită­­ modernizării utilajelor ; în urma acestui fapt producția crește de la 7—10 kg la 25—30 kg/mașină oră. La laminoare s-a avut în ve­­­­dere același principiu, adică aco­­­­perirea necesarului cu un nu­măr mai mic de mașini în ve­­­­derea creării de spații suplimen­­­­­­tare. In urma perfecționării­ a­­­­cestor mașini, față de 12 linii I de laminoare, producția la a­­­­ceastă fază este azi cuprinsă de numai 3 linii, randamentul unui laminor modernizat fiind de 220—250 metri/minut de bandă , față de 40—45 metri/minut, ia­r situația anterioară. La flaiere­­ s-a obținut, de asemenea, o creș­­­­tere importantă a producției, de circa 50 la sută. In urma transformării carde­­o­lor, laminoarelor și flaierelor a­­ fost creat spațiul necesar insta­­­­lării a 10 mașini moderne de fi­­l lat cu inele, tip Unirea­ Cluj,­­ paralel cu îmbunătățirile con­­­­structive aduse mașinilor de fi­­l lat existente. Așa după cum se­­ vede, modernizarea a cuprins • întreaga filatură avind ca effect­­ final creșterea producției anuale , cu 40 la sută. De remarcat că ■ sporul se realizează pe aceeași­­ suprafață de producție, fără ne­­­­voia unor construcții suplimen­tare. De o deosebită eficiență, a­­­­ceastă acțiune se înscrie pe ing. NICOLAE CIOCLEI , director tehnic concepție-dez­­­voltare Combinatul textil nr. 1 Timișoara Continuare în pag. a IIl-a) ț/OOOOOOOOOOOOOO^OOOOOOC V Í / r Anul XXVili nr. 8.170 noi, 22 aprilie 1971 4 pagini, 30 bani ZILE HOTĂRITOARE PENTRU SEMĂNATUL PORUMBULUI! DAR DEMARAJ BUN, NU ÎN TOATE UNITĂȚILE O dat â cu încălzirea vremii și cu învingerea inerției cauzate de „tradiția“ de-a începe semănatul în a doua jumătate a lunii aprilie, s-a trecut efectiv la însămînțarea porumbului și în zona de șes a fostului raion Sînnicolaul Mare. In ziua de 20 aprilie, bunăoară, cîmpurile întreprinderilor de stat din Variaș și Sînnicolaul Mare și cele ale cooperativelor agricole din jur erau împînzite de oameni, tractoare și mașini.­­ Avem de însămînțat nu mai puțin de 1.300 hectare de porumb, pe care ne-am planificat să obți­nem cîte 5.277 kg boabe la hectar. Cu cele 5 mașini SPC-6, ale sec­ției de mecanizare, condusă de tovarășul Ștefan Luca, vom putea încheia lucrarea la 26 aprilie — ne spunea tovarășul Dușan Vlas­­ch­i, președintele cooperativei din Variaș. De altfel, a continuat dîn­­sul, așa după cum se prezintă timpul și după măsurile pe care le-am întreprins printre care și ierbicidarea a 300 de hectare, avem certitudinea că vom obține cel puțin 6.000 kg boabe la hectar, uni­tatea noastră rivalizînd la produc­ție cu întreprinderea de stat. Nu numai la Variaș, ci și la Pe­riam, țăranii, cooperatori, în frunte cu comuniștii, se străduiesc să în­­tîmpine marea sărbătoare și ani­versării semicentenarului partidu­lui cu succese tot mai mari și pe frontul însămînțărilor. Aici s-a și terminat însămînța­rea hibridului simplu 400, pe 300 de hecatre, iar cele trei mașini SPC-6 au fost mutate în tarlaua destinată hibridului dublu 20. Toată suflarea, în frunte cu ingi­nerul Dimitrie Croitoru, președin­tele cooperativei, cu Nicolae Axin­­te, șeful secției de mecanizare, cu șeful de echipă Mircea Rotaru, care acum ține locul șefului­­ de fermă, se află în cîmp, pe drumul Variașului, acolo unde se hotă­răște soarta producției de po­rumb. Forțele mecanice sunt astfel planificate ca toate operațiunile cerute să se desfășoare în lanț : șapte tractoare la discuit, șase la pre­parat și împrăștiat îngrășăminte și la ierbicidat, două în legumicul­tura etc. Din cele 750 hectare destinate porumbului, 300 vor fi ierbicidate. De asemenea, s-a început ierbici­darea și pe 200 hecatre cu grîu, unde pericolul îmburuienării e mai pronunțat și va continua și pe 100 hectare mazăre pentru sămînță. Avind „front de lucru“ pregă­tit din timp prin discuiri și gră­­pări — lucrări menite de-a reține și umezeala în sol — mecaniza­torii de la secția din Periam sunt hotărîți să încheie semănatul po­rumbului în cel mult 5-6 zile. Nu putem spune însă că mijloa­cele de lucru mecanice sunt peste tot folosite la întreaga lor capaci­tate. Această afirmație ne este confirmată cu prisosință și numai urmărind „operativa“ ținută de tehnicianul Nicolae Andreici de la S.M.A. din Periam. In ziua de 20 aprilie, cînd în majoritatea unităților se depuneau eforturi susținute pentru grăbirea ritmului diferitelor lucrări și in special a semănatului la porumb, au stat nefolosite nu mai puțin de B.­RURZ DINCOLO DE CIFRELE MEDII Ca urmare a intensificării ritmului la semănat, s-a reușit ca in cooperativele agricole de producție, din județ, să se realizeze pină miercuri seara 29.779 hectare, adică 32 la sută din suprafețele prevă­zute a se însămînța cu porumb. Numai în trei zile s-au semănat 16.936 hectare. Dar, realizările puteau fi mai bune dacă conducerile stațiunilor pentru mecanizare­a agriculturii și a cooperativelor agri­cole ar fi luat măsuri ca să folosească în lucru toate semănătorile. Așa de exemplu, din cele 500 de semănători 2 SPC-2 în bună stare, nu sunt pe ogoare nici jumătate, fenomen care se manifestă mai ales în zona de șes a județului, unde se așteaptă și pentru solele care nu se ierbicidează să se lucreze tot cu SPC-6. Această situația a contri­buit ca viteza zilnică, pe județ, să se realizeze doar în proporție de 70 la sută. Dincolo de Cifrele medii se desprind, insă, alte aspecte. Intîlnim stațiuni pentru mecanizarea agriculturii, cu condiții asemănătoare de lucru, dar cu realizări mult diferențiate, așa după cum­ rezultă și din harta prezentată mai jos. Astfel, mecanizatorii de la Jebel și Gottlob au realizat cu 7 la sută mai mult decât cei din cooperativele agricole deservite de către S.M.A. Ciacova și Lenauheim. De asemenea, nu este justificată răminerea în urmă la cooperativele agricole din zo­nele Timișoara, Lenauheim, Livezile și Fibiș. Intrucît pină la 30 aprilie, termen pentru însămînțarea porum­bului, mai sint 8 zile, se impune ca in toate stațiunile pentru meca­nizarea agriculturii să se ia măsuri de folosirea întregului parc de mașini, asigurind organizarea muncii la zi lumină, iar pentru pregă­tirea terenului să se folosească schimburi duble și prelungite. Harta reprezintă stadiul insămînțării porumbului in cooperativele agricole de producție pînă la data de 21 aprilie a.c.r Ain pag. a li-a * Limbaj convingător și combativ agitației vizuale! Ü Teatrul înseamnă public! ® Surpriza de la „Cina“ Literatura politică, be­letristică, tehnică, știin­țifică și de specialitate a fost și va rămîne lectura cotidiană, sursa informa­tivă și spirituală cea mai fecundă, care ne inte­grează procesul organic în întreg înnoitor al so­cietății noastre socialiste tn acest sens discuțiile despre carte au suscitat și suscită un interes real,­­concretizat prin sugestii și concluzii deosebit de valoroase, prin profunzi­­nea cu care se abordează problematica științei, ar­tei și culturii. O astfel de dezbatere a avut loc, recent, în orașul Buziaș cu prilejul Consfă­tuirii județene a bibliote­carilor și responsabililor U.T.C. pentru problemele culturale, din comunele județului nostru. Inițiată și organizată de Comite­tul județean U.T.C. și Co­mitetul județean pentru cultură și artă, această consfătuire a pornit de la analiza amănunțită a fe­lului cum s-a desfășurat în cadrul bibliotecilor noastre orășenești și co­munale concursul „Tine­retul mai aproape de carte“. Prilejul a consti­tuit un valoros schimb de experiență și dezbatere pentru găsirea unor foi­ și metode noi de tragere a tineretului, a­ititorilor în general, spre ed­ură. Consfătuirea și-a lărgit astfel cadrul de discuții asupra muncii cu cartea a bibliotecilor și bibliote­­crilor, a felului în care aceștia dau viață planuri­lor de măsuri, evidențiin­­du-se în același timp, sarcinile de viitor pentru mînuitorii nenumăratelor volume, din diverse do­menii, în vederea unei mai pronunțate activități de îndrumare și orientare a lecturii diverselor cate­gorii de tineri. Posesoare ale unui fond de 1.300.000 de volume, bibliotecile noastre se prezintă astăzi ca adevă­rate focare de cultură, ca surse nobile și generoase de răspîndire în rîndurile tinerilor și vîrstnicilor, indiferent de preocupări și meserii, a cărților cu profil specific. În acest sens — s-a evidențiat în cadrul discuțiilor — ele sunt chemate să manifes­te mai multă solicitudine și competență față de do­rințele și multiple ale preferințele cititorilor, să întreprindă acțiuni cu cartea menite a forma și orienta gustul de lectură al abonaților, a atrage cu­ mai mulți lectori spre rafturile cu cărți. Competența și respon­sabilitatea: munca neobo­sită de zi cu zi reprezintă cîteva din atributele esen­țiale care întregesc pro­filul bibliotecarului, îi întăresc capacitatea se­lectivă, discernămîntul cu care recomandă cititoru­lui o carte sau alta, o lu­crare științifică sau una de literatură beletristică. Mai mulți vorbitori, între care bibliotecarele Ofelia Gavrilă (Jamu Mare), Ileana Gîdea (Be­­cicherecu Mic), Silvia Verbițchi (Orțișoara), Ma­ria Schultz (Banloc), au relevat necesitatea per­manentizării unor soluții practice, menite să stimu­leze interesul cititorilor pentru lectură, îndeosebi al tineretului. S-a insis­tat, cu precădere, asupra popularizării mai eficien­te a cărților politice, teh­­nico-profesionale, axate pe problemele curente ale muncii productive. Aceas­ta ar reprezenta, desigur, un ajutor prețios in­ acti­vitatea profesională a oa­menilor muncii dornici de informare și lectură, a cunoașterii aprofundate de către ei a documente­lor de partid și de stat, a legilor statului nostru so­cialist. In cuvîntul său, tovară­șul Vasile Balog, secretar al Comitetului județean U.T.C., a scos în evidență cîteva aspecte semnifica­tive ale muncii cu cartea, în lumina documentelor Congresului al IX-lea al U.T.C., referitoare la co­relarea acțiunilor biblio­tecilor cu laturile activi­tății educative ale tinere­tului din comunele și sa­tele județului, în vederea stimulării spiritului este­prof. activist ION CADAREANU al Comitetului județean Timiș al U.T.C. (Continuare în pag a 3-a) UN DOMENIU AL MUNCH U.T.C.: Activitatea cu cartea la rang de pasiune ȘEDINȚA BIROULUI COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ al P.C.R. Miercuri a avut loc ședința Bi­roului Comitetului județean Timiș al P.C.R. la care au participat, ca invitați, cadre cu munci de răspun­dere din instituții cultural-artis­­tice, ale organelor agricole jude­țene și din întreprinderi econo­mice, redactorii șefi ai ziarelor locale și Studioului de radio Ti­mișoara. La primul punct al ordinei de zi a fost analizat modul în care or­ganizațiile de partid, organizațiile de masă și obștești și instituțiile culturale întîmpină aniversarea semicentenarului Partidului Co­munist Român prin manifestări po­­litico-ideologice și cultural-artis­­tice deosebite. Au fost stabilite mă­suri pentru intensificarea activită­ților dedicate sărbătoririi a 50 de ani de la crearea P.C.R., eveniment de o deosebită importanță în is­toria poporului nostru. La punctul doi al ordinei de zi, Biroul Comitetului județean de partid a analizat stadiul lucrărilor din actuala campanie agricolă de primăvară, recomandind ca, pînă la 30 aprilie a.c., întreprinderile a­­gricole de stat, cooperativele agri­cole și stațiunile de mașini să de­pună eforturi susținute pentru a încheia semănatul porumbului și a urgenta lucrările în celelalte sec­toare de activitate. De asemenea, a fost analizată situația existentă pe șantierele de desecări și hidro­ameliorații. In continuare au fost prezentate informări privind îndeplinirea principalelor sarcini de plan pe trimestrul I în întreprinderile eco­nomice și modul in care se desfă­șoară munca pe șantierele de con­strucții. Biroul Comitetului jude­țean de partid a adoptat măsuri corespunzătoare pentru ca angaja­mentele asumate de județul Timiș să fie îndeplinite în mod exemplar în toate domeniile de activitate astfel incit, tn întîmpinarea ani­versării semicentenarului partidu­lui oamenii muncii să raporteze realizări deosebite. ELECTROBANAT, geneză și semnificație La sfîrșitul lunii mai, din acest an, cunoscuta întreprindere timi­șoreană își va celebra 50 de ani de existență. Coincidență cu un alt eveniment ce-și va sărbători și el jumătatea sa de veac dar de o importanță cu totul deosebită — aniversarea creării Partidului Co­munist Român. In istoria Electrobanatului afli oricind semnificațiile celei de-a doua aniversări. Prezența partidu­lui, prin tot ceea ce înseamnă el rol primordial pentru destinul țării, se resimte în destinul fiecărui om ce controlează sau domină aceste mecanisme. Francisc Lakatos este unul din­tre veteranii fabricii: lucrează de 46 de ani. Din noianul amintiri­lor sale consemnăm doar una sin­gură : „Față de alți colegi, sau chiar muncitori mai în vîrstă, cîș­­tigam mult mai bine in anii de început ai existenței fabricii. Plă­team în schimb mai bine de o trei­me din salar chirie. Deși eram în casă trei salariați, nu ne puteam gîndi la mai mult decît la ziua de mîine. Nici vorbă de o casă a noastră sau de alte lucruri de va­loare care să ne facă viața mai plăcută“. Azi, bătrînul Lakatos are casa lui, iar fiul său este unul dintre cei mai buni studenți Institutului de medicină din Ti­­i­mișoara. Societatea socialistă i-a oferit acestui om nu numai posi­bilitatea de a munci, ci l-a învă­țat să și aspire spre împliniri con­forme cu calitățile sale. Și dacă anii l-au împiedicat pe el să do­­bindească toate aceste împliniri, făurarul lor a rămas copilul, adi­că beneficiarul direct al preface­rilor petrecute în destinele țării sub directa îndrumare a Partidu­lui Comunist Român. Reconstituind dialectica dezvol­tării întreprinderii în anii puterii populare, dar mai ales în anii ul­timului cincinal, realizezi o veri­tabilă incursiune în destinele ce­lor 4.000 de oameni cîți lucrează azi în această prestigioasă uzină. Amintindu-ți de solida ei pozi­ție în structura economică a țării, desăvirșești imaginea reală a des­tinului uman împlinit prin înțe­lepciunea politică a partidului, de atîtea ori verificată de-a lungul întregii sale existențe. Electrobanatul este întreprinde­rea care și-a îndeplinit sarcinile prevăzute în planul cincinal 1966- 1970 cu un an și trei luni mai de­vreme. Cei 550 milioane lei dați peste plan la producția globală și marfă sunt consecința dezvoltării sale intr-un ritm mediu, pentru a­­ceastă perioadă de 26 la sută fa­ță de 15 la sută cât era planificat inițial. Față de anul 1965 în 1970 s-au realizat de 3,3 ori mai multe produse, iar indicii depășirilor la principalele sortimente — produse electrice, ale tehnicii de teleco­municații, radio și tehnica vidu­lui indică salturi spectaculoase. De notat că în perioada la care ne referim, mai exact în 1967, în­treprinderea timișoreană a început pentru prima dată în istoria ei să livreze produse pentru export. Pâ­nă în 1970, și aici, sarcinile au fost depășite. De la 40,7 milioane lei valută, la 43,4, iar țările be­neficiare fac parte din rândul a­­celora care de obicei sunt citate ca etalon al pretențiilor privind cali­tatea : Austria, R.D.G., Italia, U.R.S.S., Cehoslovacia. De altfel, în privința calității, ultimul cin­cinal a mai însemnat consemna­rea altor succese: volumul refu­zurilor sunt reprezentate de o di­ ION DANCEA (Continuare in pag. a II-a) 7A/SWWV W WWW­/WWWWVWVWWWN Manifestări dedicate aniversării semicentenarului ru i .Momente din lupta clasei muncitoare din Banat condusă de Partidul Comunist Român in anii ilegalității, aceasta a fost tema conferinței prezentată de tovarășul Iosif Bayerle, mem­bru al Comitetului Central al partidului, președintele Cole­giului județean de partid, în fața colectivului Inspectoratu­lui școlar județean și al Con­siliului județean al organizației pionierilor. Numeroșii partici­panți au ascultat cu un interes deosebit expunerea prezentată adresînd oaspetelui întrebări­ I—I Societatea de științe istorice și filologice, sub filiala din Sîn­nicolaul Mare, a organizat ședință in care profesorii I. Co­o­toșman și I. Szöcs au prezentat comunicările : „Contribuția la istoria locală a comunei Tom­natic pină în 1972“, respectiv „Pagini din mișcarea muncito­rească din Sînnicolaul Mare dintre cele două războaie mon­diale“. □ .Elevii și pionierii Școlii ge­nerale din Orțișoara au pre­zentat o frumoasă și originală expoziție de desene. Tema este „Partid iubit, îți mulțumim“. Expun 30 de elevi din clasele V-VIII, între care Lavinia Maf­tei, Helga Helmer, Lucia Buga­­riu, Doina Prața. O interesantă și bogată expoziție de activi­tăți tehnico-productive au or­ganizat și elevii Școlii generale nr. 12 din Timișoara. I—r în cadrul manifestărilor în­chinate aniversării semicente­narului partidului, Liceul de muzică „Ion Vidu“ din Timi­șoara a prezentat un concert coral susținut de formația corală a claselor V-VIII, dirijată de prof. Livia Balla și formația co­rală a anilor I-IV dirijată de prof. Octavian Varga. Din program au făcut parte piese de autori români și străini. A participat un numeros au­ditoriu. I—I La Giarmata Vii locuitorii au fost invitați la căminul cul­tural. In fața a zeci și zeci de spectatori, ansamblul artistic al tineretului a prezentat un reușit spectacol folcloric inti­tulat „Mîndră țară e Banatul“. I—I Cenaclul literar „Iulian Grozescu“ din Comloșu Mare a organizat un reușit și util schimb de experiență cu elevii de la Școala generală din Cenad, în­truniți în cenaclul „Ani de uce­nicie“. In fața a peste 400 de spectatori, a fost prezentat un program artistic axat pe pro­ducțiile literare ale elevilor Stela Olteanu, Elena Covaci, Adriana Ciolac, Alexandru Pată, Ana Ciolac. După spectacol, ti­nerii iubitori ai literaturii au participat la o ședință de lu­cru la care a fost invitat și scri­itorul țăran G. Bălan-Șerban. □ Comitetul județean pentru cultură și artă a prezentat, in colaborare cu Consiliul județean al oamenilor muncii de națio­nalitate sirbă, un simpozion în comuna Sînmartinu-Sîrbesc. Și-au dat contribuția scriitorii Neboișa Popovici, Jiva Popovici, Ivo Muncian, Dragomir Miria­­nici și Cedomir Milenovici. □ La Jimbolia, sub aceeași egidă s-a organizat, în colabo­rare cu Cabinetul județean de partid, un izbutit simpozion pe teme economice unde au vorbit Carol Merar și Mircea Bălan, la Deta o expunere, despre ro­lul partidului în formarea so­cietății socialiste multilateral dezvoltate susținută de prof. M. Forga. □ Simpozionul dedicat lup­tei eroice a partidului organizat la Cenei a atras un mare nu­măr de participanți. Au vorbit­­ profesorii V. Cerna, D. Mariș și Radivei Raicov, vechi membri de partid. 1921-1971

Next