Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)
1971-05-04 / nr. 8180
ì 2e \ \ \ EDUCAȚIA STRĂDANIE PATRIOTICĂ, PERMANENTĂ A COLECTIVULUI DIDACTIC Educația patriotică a elevilor constituie o preocupare permanenta a tuturor cadrelor didactice. Increderea realizării unui nou tip uman, instrucția se desfășoară intr-o unitate organică, inseparabilă, cu educația multilaterală, comunistă. Care sunt mijloacele folosite de către profesori pentru realizarea acestei înalte îndatoriri a cadrului didactic ? In primul rind, orele de istorie sunt acelea ne oferă un material faptic care bogat , pilde de vitejie, de eroism , ale poporului condus de un Decebal, Mircea cel Bătrân, Ștefani cel Mare, Mihai Viteazul etc. Expuse cu căldură, convingător, ele îl determină pe elev să i vibreze de mândrie și admirație, să se simtă un urmaș al acelor eroi, îl îndeamnă să se străduiască ca, prin faptele sale, să se ridice la înălțimea celor care au ctitorit și apărat țara. La lecțiile de istorie a mișcării muncitorești, elevii noștri desprind din exemplele vii ale eroilor clasei muncitoare pilde de urmat in viață, își pot da seama mai bine de cite jertfe a fost nevoie pentru a se ajunge la o Românie socialistă, liberă și prosperă. Învață să prețuiască și să iubească mai profund partidul nostru, conducătorul înțelept și încercat al poporului. Dar educația patriotică a tinerilor din școli nu se realizează cu succes numai în orele de istorie. i E suficient sa amintim exemplele colegilor noștri de la alte specialități, profesori și ingineri, care, în orele de atelier, îmbină armonios predarea cunoștințelor de specialitate cu o cultivare permanentă a sentimentului de dragoste , fata de cuceririle poporului, față de realizările harnicilor constructori timișeni. Făcindu-i pe elevi să pătrundă , in tainele meseriei, ei reușesc să le sădească încrederea în forțele proprii, dorința de a-și aduce contribuția la înfrumusețarea orașelor patriei, la îndeplinirea noilor obiective propuse de planur )i cincinal. In același timp, profesorii de limba română folosesc posibilitățtile oferite de literatura română , pentru a deștepta și însufleți sentimentele patriotice ale elevilor, dragostea și atașamentul lor fac, de popor, față de limba și creația sa artistică.. Orele de dirigenție, pregătite minuțios de fiecare profesor, sunt contribuții însuflețite la educația patriotică a ctt-ului. șiia u.ide aceștia, profesorii de matematică, fizică, chimie nu uită să le vorbească tinerilor despre însemnata contribuție la cultura universală a savanților și tehnica și inventatorilor români : Antipa, Racovița,Teclu, Tițuca, Babeș, Vlaicu, Vuia, Coandă, trezindu-le in acest fel admirația și stima pentru țara noastră, pentru poporul din mijlocul căruia s-au ridicat aceste minți strălucite. Fiind bine cunoscută valoarea deosebită pe care o au vizitele la fabrici, întreprinderi și excursiile prin țară, profesorii liceului nostru le-au folosi cu succes, pentru a le arăta elevilor noile obiective industriale ale patriei, pentru a le demonstra calitățile produselor românești, entuziasmul și conștiinciozitatea cu care muncitorii din Timișoara, Arad, Reșița, lucrează în vederea obținerii unor rezultate remarcabile. Totodată, drumețiile prin diferite locuri istorice, muzee, au contribuit din plin la creșterea dragostei fața de pămîntul strămoșesc, față de istoria multiseculară a acestor pămînturi, constituind un îndemn pentru tinerii noștri de a învăța ci mai bine, de a se forma în spiritul dragostei față de muncă, hotăriți ca, la rindul lor, să se integreze, după terminarea școlii, marelui fluviu de oameni ai muncii, constructori ai socetății socialiste multilateral dezvoltate. Dovada practică a rodirii eforturilor cadrelor didactice, în vederea realizării educației patriotice a elevilor, a constituit-o și participarea cu mult elan la acțiunile organizate de conducerea liceului și organizația U.T.C. pentru înfrumusețarea școlii, pentru curățirea drumurilor, a aleelor și parcului vecin, efectuîndu-se in acest fel peste 20.000 de ore de muncă patriotică. Contactul activ cu munca, participarea la inițiativele școlii, rezultatele frumoase obținute au contribuit și ele în mare măsură la aprofundarea sentimentului patriotic al tinerilor. Desigur, rămân neconsemnate în detaliu multe asemenea inițiative ale căror scop unic și înălțător este trezirea dragostei pentru patrie și popor, pentru "partidul nostru, pentru națiunea socialistă, în drumul ei spre noi culmi ale civilizației. prof. D. ONCIULESCU Liceu industrial de construcții Timișoara \ TELEVIZIUNE MARȚI. 4 MAI 10,00—11,00 Tele școală română, clasa a VIII-a : Limba Probleme de gramatică. Fizică, clasa a VIII-a : Fenomenul de inducție electromagnetică. 18,00 Deschiderea emisiunii. Ateneu. Emisiune de actualitate muzicală. „Viața și perspectivele muzicii românești". 18,30 Ex-Terra ’71. Emisiune-concurs de construcții tehnice pentru pionieri și școlari. 19,00 Reflector. 19,15 Publicitate. 19,201.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 50 de ani in 50 de evocări. 20,25 Moment poetic — versuri. 20,35 In această țară, comuniștii... (IV). 21,25 Seară de teatru. Telerecital Elvira Codeanu. Invitații emisiunii: Marcel Anghelescu, Nicolae Brancomir, Geo Barton, Constantin Bărbulescu, Chiril Economu și alții. 22,30 Telejurnalul de noapte. 22,40 Box. Campionatele naționale individuale (sferturi de finală), înregistrare de la patinoarul „23 August". FERESTRE IN „ORAȘUL" STUDENȚESC . Fotografie primită in cadrul concursului „IUBIT ȘI GLORIOS PARTID". Foto : NICOLAE MARICA Exploatarea economică a utilajelor (Urmare din pag. I tîlnesc și la „Mondial“, U.E.I.L. Lugoj, „Bumbacul", Fabrica de ciorapi, F. C. „Bega“, I.I.V.B.A. — din Timișoara. Din păcate, deși s-a insistat în diferite situații asupra necesității măririi coeficientului de schimburi această sarcină nu a fost urmată în numeroase întreprinderi timișene de acțiuni eficiente îndreptate spre traducerea ei în viață. Este de aceea timpul, ca generalizarea schimbului II, introducerea și extinderea schimbului III să fie privită cu toată seriozitatea răspunderea de către toate consililiile de administrație, de către toate comitetele de direcție. Fără îndoială, această acțiune — deosebită însemnătate pentru de o întreaga noastră economie națională — ridică o serie de probleme deosebite, care trebuie minuțios analizate și judicios rezolvate. Unele întreprinderi, întîmpină, de exemplu, greutăți în privința asigurării forței de muncă calificate, dar au făcut prea puține lucruri în direcția mecanizării și automatizării proceselor de fabricație și în direcția raționalizării procesului de muncă, ceea ce ar fi permis creșterea numărului de mașini deservite de un muncitor și, implicit, eliberarea unui număr mare de lucrători, mai ales din cei auxiliari, care puteau fi îndreptați spre calificare în meseriile deficitare. De asemenea, nu s-a asigurat, peste tot, corelarea capacităților de producție, aprovizionarea tehnicomaterială completă și ritmică a locurilor de muncă și nici asistența și îndrumarea tehnică în schimbul II și îndeosebi în schimbul III. în multe întreprinderi, muncitorii din schimbul de noapte nu au create condițiile necesare desfășurării unei activități susținute, normale, din care cauză nu nici cointeresați să lucreze și sunt în acest schimb. In schimbul TI și, mai ales în schimbul III, se produc cele mai frecvente întreruperi și stagnări în procesul de producție, cele mai multe rebuturi și refuzuri de calitate, se înregistrează cea mai slabă productivitate a muncii orară. Și nici nu poate fi — deocamdată — altfel, din moment ce numărul cadrelor de conducere, îndrumare și supraveghere care lucrează în schimburile II și III este pur și simplu... formal. In luna martie a.c., de pildă, asistența tehnică în schimburile II și III era asigurată în secțiile de bază ale întreprinderilor din industria republicană de către numai 14 ingineri, tehnicieni și mai șfs la fiecare 1.000 muncitori ! în schimbul însă, revin la 1.000 de muncitori, cite 37 ingineri, tehnicieni și maiștri (adică de 2,6 ori mai mulți !). Comentariile sunt — credem — de prisos. jaje,scene si ecrane. 1 MARȚI, 4 MAI 1971 CINEMATOGRAFE □ Modern : HAIDUCII LUI ȘAPTECAI (8, 14,30, 16,45, 19, 21) ; la grădină : SUNETUL MUZICII (seriile I și a II-a) ora 20 ; □ Arta : CEAIKOVSKI (8,15, 11, 14,30. 17,30, 20,30) ; « □ Bare : DOAR UN TELEFON (10, 14, 16, 18, 20) ; □ Studio : ÎNCEPUTUL (11, 15, 17, 19. 21) : □ Melodia : SA UCIZI O PASARE CANTATOARE (9, 11, 15, 17, 19. 21): □ Victoria : PĂSĂRILE (10, 16, 18, 20) : □ MUncitoresc Fratelia : DO, SARUL XII (15, 17, 19) □ Steaua roșie Mehala : CU DIRIJABILUL SPRE POLUL NORD (17, 19) : LUGOJ □ 23 August : BĂTĂLIE PENTRU ALGER. I—I VICToRia i IN GHEARELE INVIZIBILE ALE DR. MARULE □ I.T.L. : IERBURI AMARE. SÎNNICOLAUL MARE O Alta : POMUL DE CRĂCIUN șI OAMENI IN RULOTA. SIMBOLIA r~1 FlAcara : REPUBLICA FETELOR. DETA 6 PaRC : CĂLĂTORIE IN JURUL CRANIULUI MEU. Sâ gospodărim cu grija fiecare metru pătrat de pămînt! Urmare din paginilor mecanizate, s-a prevăzut și mărirea distanței dintre rîndurile de vie pe rod prin scoaterea unui rind din trei. — Noi, ne-a declarat tovarășul președintele Octavian Bălu, cooperativei agricole de producție din Gătaia, ne-am prevăzut în planul de recuperare a terenurilor arabile și desființarea unor liziere de salcîm și tufișuri. Astfel, în hotarul dintre Gătaia și Șemlac, am defrișat recent o suprafață de 1,20 hectare, iar din ziua de 27 aprilie am trecut la îngustarea drumului de la „Govorei“. Prin defrișări și îngustări de drumuri au mai fost recuperate alte cîteva hectare. încă din toamnă, după semănatul griului, cooperatorii Imbre Kiss, Beniamin Vas și alții au săpat și semănat cu mina terenurile din jurul stîlpilor. Aceeași lucare a fost făcută și acum în primăvară, pe porțiunile din preajma stîlpilor ce traversează tarlalele semănate cu porumb — ne-a declarat dinsul. Preocuparea consiliului de conducere al cooperativei din Gătaia pentru redarea circuitului arabil a unor noi terenuri și pentru gospodărirea cit mai judicioasă a pămîntului nu se oprește aici. Recent, prin lucrările de desecări făcute, au fost scoase de sub influența băltirii apelor alte circa 130 de hectare. — Potrivit Legii nr. 12, am întocmit schițe concrete de dimensionare a drumurilor desființînd chiar unele din ele care s-au dovedit a fi inutile. Cu toate acestea, in special în satele Percosova, Butin și Șemlacul asemenea drumuri care, s-au înmulțit cu ciupercile după ploaie îndeosebi pe pășuni. Tot pe pășuni s-au risipit, fără nici o ordine, cantități mari de furaje grosiere ale unităților cooperatiste, ceea ce duce în mod nemijlocit la distrugerea covorului de iarbă — ne spunea tovarășul Ion Drăgan, primarul comunei Gătaia. Deși am aplicat unele pedepse, trebuie să recunoaștem că n-am urmărit cu perseverență felul în care se aplică prevederile legii, precum și propriile noastre hotărîri luate în acest domeniu, al folosirii chibzuite a pămîntului — a conduis dinsul. Cele spuse de primarul comunei Gătaia, referitor la neurmărirea felului în care se aplică atît prevederile Legii nr. 12 cit și hotărîrile comitetului executiv vizînd gospodărirea fondului funciar, pot fi ilustrate și cu o serie de alte exemple. Iată doar cîteva : ferma „Șumig“, aparținătoare I.A.S. din Voiteni, după ce și-a făcut impracticabil drumul ce duce la sediu distrugîndu-l cu tractoarele și a croit alte drumuri peste semănăturile de trifoi și grîu ale cooperativei agricole din Gătaia. Dacă sediul respectivei ferme ar fi mutat la drumul Gătaia-Berecuța, unde accesul e mai rapid, atunci asemenea anomalii, rămase încă nepedepsite, ar putea fi definitiv înlăturate. Terenuri arabile nelucrate am mai întîlnit și in jurul complexului de îngrășare a porcilor de la Birda precum și-n preajma stîlpilor existenți în cultura sfeclei de zahăr a cooperativei agricole din Birda. Concluzia care se desprinde în cele relatate aici nu poate fi decit aceea că, în raza de activitate a comunei Gătaia, cu toate rezultatele bune, mai trebuie făcuți încă pași serioși înainte în folosirea rațională a fiecărui metru pătrat de pămînt. Prevederile programelor național și județean de gospodărire fondului funciar este necesar să-și găsească cu mai degrabă aplicarea cuvenită în fiecare unitate agricolă. NOI SPERANȚE MUZICALE TIMIȘORENE ,,Concertul simfonic popular" al Filarmonicii Banatul și-a justificat caracterul înscris în afiș, programînd lucrări de largă accesibilitate, ca poemul simfonic Vltava, suita Peer Gynt, arii din opere și o primă audiție a unui compozitor sîrb născut in orașul de pe Bega, Milan V Uin prieten statornic al muzicienilor bănățeni. „Poemul romantic“ al său are o vădită tendință autobiografică. Lucrarea narează într-o desfășurare epică, cristalizind momentele cele mai împlinite în special către final, prin sonorități compacte și avîntate care îi justifică întru totul titulatura declarat romantică. Interpretarea orchestrei, dirijată de Remus Georgescu, ne-a apărut ca deosebit de îngrijită. Eugenia Moldoveanu ne-a oferit pe parcursul unui repertoriu divers (Mozart, Puccini, Gounod) , dovada unor calități vocale deosebite, ce i-au adus în toamnă trofeul suprem al Festivalului „Enescu". Soprana este o lirică prin excelență, cu un timbru plăcut, cu siguranță in acut și disponibilități promițătoare. In afara ariei Dorinei Arma, din Don Juan de Mozart, care a vădit unele inegalități de emisie in „pasajul de trecere", aria din Gianni Schicehi și cea din Faust au fost servite admirabil de maniera de cint, de stilul adoptat de tinăra solistă a Operei Române din București. Deși interpretate pe podium, un plus de căldură în Puccini și de cochetărie in „Aria bijuteriilor“ nu făceau decit să împlinească cerința noastră de admiratori statornici ai valorilor belcantoului, cu alaiul cuvenit de tradiții. In Peer Gynt de Grieg, Remus Georgescu și-a solicitat interlocutorii înspre lumea fantastică, de basm, in pagini realizate cu o impresionantă prospețime. Smetana și-a confirmat perenitatea valorici prin imagini sonore de o piastre cuceritoare. Tot in cursul săptăminii trecute, am asistat miercuri seara la o emoționantă solicitudine din partea filarmoniștilor pentru viitoarele lor cadre. Sub conducerea Ad Adrian Beldi, orchestra a acompaniat pe trei dintre cei mai dotați absolvenți promoției liceului „Ion Vidu“ : Luai cian ărancanțu, Renata Marta, Doru Bac. Cei trei elevi au tins parcă să onoreze această prețuire, prezentindu-se pe podium cu lucrări concertante de ținută : Concertul pentru vioară de Konzertstück Mendelssohn- Bartholdy, de Weber, Concertul pentru vioară de Wieniawski. Prin ce ne-au impresionat tinerii concertiști! Printr-un nivel general surprinzător de ridicat , prin evoluata lor ținută tehnică, ce emană de pe acum siguranță și liniște interioară, prin grija permanent sesizabilă ca, dincolo de corectitudinea cuvenită, să atingă parametrii de muzicalitate, expresie și culoare, adecvate opurilor respective. Atmosfera de seriozitate și profesionalism care a dominat această seară — rod al sutelor de ore sacrificate cu stoicism profesiunii alese — s-a transformat într-o caldă sărbătorire, încununînd a acestor slujitori munca de ucenicie ai artei muzicale, cu flori, aplauze, dragoste ... și neîndoielnice speranțe. DORU MURGU UMANISMUL (Urmare din pag. 1)este un slogan teoretic, o tablă de idealuri abstracte ci sinteza dintre laturile sale ideologice și practice. Subliniind imperativul de înaltă semnificație umanistă care călăuzește partidul, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, preciza : „Socialismul trebuie să realizeze asemenea condiții ca omul, stăpin al mijloacelor de producție, făuritor al tuturor valorilor materiale și spirituale să fie intr-adevăr în centrul atenției, să aibă rolul principal în societate, să se bucure și să beneficieze nestînjenit de drepturile și libertățile adevăratei democrații socialiste — premisa fundamentală a înfloririi depline a personalității umane". Clocotul vieții noastre a validat deplina viabilitate a acestor principii, care se materializează printr-un puternic avînt al forței creatoare a maselor, prin lărgirea cadrelor democratismului nostru socialist, prin legătura strînsă, prin dialogul viu, activ și eficace dintre conducătorii partidului și masele de oameni ai muncii. In concepția partidului nostru democrația și umanismul sunt două principii fundamentale care se găsesc într-o indestructibilă legătură în orînduirea socialistă. Sensul umanist al democrației socialiste constă pe de o parte în faptul că, prin intermediul întregului său sistem de raporturi politice, statale și obștești, progresul civilizației devine progres al întregii societăți, iar pe de altă parte în aceea că afirmă o concepție profund înnoitoare despre om și despre menirea acestuia. Omul nou al societății noastre socialiste nu receptează însă pasiv binefacerile democrației; el este și se afirmă ca personalitate de ținută modernă numai în măsura în care se raportează la sistemul democratic al relațiilor politice și culturale, se exprimă adică, în esență prin participare activă, prin responsabilitate umană, grad de cultură, competență profesională și ținută civică. Alături de procesul muncii, democrația noastră socialistă reprezintă un alt factor fundamental în dezvoltarea conștiinței active și a spiritului creator al maselor muncitoare. De aceea, democrația autentică este un teren fertil pentru realizarea și afirmarea integrității persoanei umane. Punînd în miezul preocupărilor sale lărgirea și perfecționarea formelor de participare a maselor la procesul de gîndire, aplicare și înfăptuirea întregii sale politici, partidul nostru urmărește efectuarea unui permanent dialog cu masele, lărgește inițiativa locală, autonomia întreprinderilor de pildă, in care adunarea salariaților este forul superior de conducere, extinde atribuțiile organizațiilor obștești etc. Perfecționarea democratismului socialist în unitatea sa organică cu principiile umanismului, constituie un proces permanent și nicidecum o acțiune care poate fi socotită cîndva ca încheiată. In spiritul realismului revoluționar care a caracterizat dintotdeauna politica partidului nostru, al sincerității, fidelității și înaltei responsabilități cu care partidul slujește neabătut interesele poporului și ale socialismului s-au depus și se depun eforturi susținute pentru a crea posibilități nelimitate de manifestare a omului, atît din punct de vedere material, cit și spiritual. In statul nostru omul reprezintă țelul suprem al politdii partidului, dar văzut nu numai în ipostaza de subiect ci și în aceea — cu adevărat definitorie pentru viziunea noastră umanistă — de obiect, de scop al grijii și preocupărilor societății. Strîns unit în jurul partidului său comunist mai mult decit oricînd, în decursul unei jumătăți de veac de existență, poporul român înaintează cu hotărîre pe drumul care statornicește dezvoltarea umanismului autentic, ca fenomen ireversibil al societății noastre socialiste. Secvențe culturale la PREMIILE ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR DIN TIMIȘOARA: Un juriu, alcătuit din scriitorii Ion Arieșanu, V. Ciocov, Franyó Zoltán, Al. Jebeleanu, Franz Liebhard, Nicolae D. Pîrvu, Ion Stoia-Udrea și Damian Ureche, avînd ca președinte pe poetul Anghel Dumbrăveanu, a acordat premiile pe anul 1970 ale Asociației scriitorilor din Timișoara poeților George Suru (pentru culegerea în așteptarea coralilor) și Anavi Adam pentru volumul Etică și cibernetică, în limba maghiară. □ „NEUE LITERATUR“ — ediție realizată cu concursul elevilor timișeni . Numărul 2 al revistei de limbă germană a Uniunii scriitorilor, „Neue Literatur", este realizat în întregime cu concursul elevilor, în urma unei largi acțiuni de depistare a talentelor. Redactorii revistei, între care prozatorul Paul Schuster, s-au deplasat în județele Timiș, Arad și Caraș-Severin, pentru a purta discuții deschise cu elevii in vederea stabilirii unui contact direct și a întocmirii ediției în discuție. Cu elevii liceelor din Sînnicolaul Mare, Jimbolia, Lugoj și Timișoara s-au purtat ample dezbateri pe teme de interes, din diferite și pasionante domenii de viață, civilizație și cultura. Paralel cu aceasta a prins contur și sumarul revistei pe care îl răsfoim, remarcînd substanțialul aport al elevilor timișeni. Revista găzduiește studii realizate de elevi („Lupta muncitorilor timișeni pentru drepturi în perioada 1939-1944“, semnată de elevii Michael Roth și Gertrude Kánya); ancheta „Tineretul zilelor noastre“ e realizată de Mariana Janda. Se mai publică versuri deproză, studii de etnografie și folși clor, cronici literare, teatrale, plastice și cinematografice, traduceri. ro l In colecția „Cum tratăm" a Editurii medicale a apărut lucrarea Urgențele in obstetrică și ginecologie de prof. univ. dr. D. Popescu și conf. univ. dr. A. Lambescu de la Institutul de medicină Timișoara (234 p). Cartea se adresează mai cu seamă medicilor specialiști. □ PREMIANȚI TIMIȘENI : Intre 25-27 aprilie s-a desfășurat la Liceul Nicolae Bălcescu din Capitală etapa republicană a Concursului de fizică al elevilor din licee. Prezenți în întrecere, cei 26 de elevi din județul nostru au primit numeroase premii și mențiuni. Amintim astfel : premiul I acordat lui Peter Eleș, din anul II de la Liceul nr. 10 Timișoara (sub îndrumarea prof. Alfred Schüssler), premiul 11 lui Marian Dancău din anul II de la Liceul „Constantin Diaconovici Loga“ (prof. Maximilian) și Victor Sofonia Pavel din anul I de la Liceul nr. 2 Lugoj (prof. Eufimie Krupoviovchin). De asemenea, s-au acordat mențiuni școlarilor Mihai Marcu din anul III și Cornel Văcaru, anul II de la Liceul nr. 10 din Timișoara. CONTRIBUȚII DE ISTORIE LITERARA ȘI LINGVISTICA . Publicația științifică Analele Universității din Timișoara — seria științe filologice inserează în tomul VIII (1970), primit la redacție, studiile de istorie literară, Conceptele gîndirii poetice în opera lui Eminescu (Eugen Todoran), Colaborarea lui Ion Vinea la „Cronica" (Simion Mioc), Timp și roman (Traian Liviu Birăescu), Coordonate ontologice și morale în opera lui ÎL Melville (M. Corniș- Pop), Figura visătorului in primele scrieri ale lui Dostoievski (Alfred Heinrich), Personajul în structura pieselor lui Camus Caligula și „Le malentendu" (Margareta Gyurcsik), Particularități artistice ale romanului „Maestrul și Margareta“ de M. Bulgakov (Galina Cernicova) și Comicul de situație în „Mizantropul" de Moliere (Ecaterina Radoslav). Din secțiunea consacrată studiilor de lingvistică menționăm : Proza lui Eminescu, Observații stilistice (Ileana Oancea), Limba literară în romanul „Arhanghelii" de I. Agârbiceanu (Doina David), Preocupări filologice in scrierile lui Eftimie Murgu (Alexandru Metea), Cu privire la stratificarea împrumuturilor maghiare în limba română (F. Király). Se publică două studii de Maria Țenchea și Eugenia Ieremia, consacrate unor aspecte ale limbii franceze. Bogat reprezentate sunt de asemenea rubricile Note și discuții. Recenzii. Cronică. ZIUA MAI Vreme nestabilă, cu cerul mai noros ziua. Vor cădea ploi locale, însoțite de descărcări electrice după amiază. Vîntul va sufla moderat, locale din vest cu intensificări și nord vest. Temperatura, noaptea, va fi cuprinsă între 7 și 11 grade, iar ziua intre 18 și 21 grade. PENTRU ZILELE DE 5 ȘI MAI : Vreme nestabilă la începutul intervalului cu tendința de îmbunătățire la sfîrșitul intervalului , temperatura variabilă. PENTRU REGIUNEA MUNTE : Vreme nestabilă, DE cu cerul noros și cu precipitații locale sub formă de averse însoțite de descărcări electrice. DRAPELUL ROȘU-8.180 contraste cotidiene Pseudonumismati Au răsărit ca din senin și umblă la ei cu „colecția“ ; după cit se pare sint in posesia unor bancnote valorînd sume considerabile. Pseudonumismații noștri au făcut o descoperire epocală [UNK] dacă ștergi de pe o bancnotă de 1.000 mărci datînd din anul 1910 cifra „7“ de la an și o înlocuiești cu cifra 7, vei obține fără multă bătaie de cap o bancnotă de 1.000 mărci „in circulație“, pe care o poți valorifica destul de ușor cu cîteva mii de lei, bani peșin. Mai lipsește credulul. Cu puțină bătaie de cap se poate găsi și așa ceva. S-a găsit in persoana lui C. A., de la I.J.S. Victoria, care a achitat escrocului Pela Ambruș nici mai mult nici mai puțin de 13.000 de lei pe două asemenea hirtii lipsite de valoare ! Dar numărul „numismaților“ este mai mare și organele miliției municipiului Timișoara sunt pe urmele lor.Totul este ca țină una-alta să nu le mai dăm posibilitatea să-și valorifice colecția! O petrecere cu 9 frați De bucurie că-i născuse nevasta un fecior, șoferul Ioan Andrei, din Lugoj (str. Brediceanu 17) a organizat o petrecere, la care și-a chemat toți cei opt frați, risipiți în întreaga țară, la Brăila, Brașov, Coștei și așa mai departe. Cind s-au încins la chef, băutura i-a împins pe doi dintre ei, Horia și Ștefan, să se lanseze într-o escapada pe la bufetele din oraș. La „Dacia" au stat pînă la ora închiderii, după care au pornit să caute un alt local. Dar unde ? La un colț de strada, Ioan Ștefan de la partea contractuală își făcea rondul. Horia și Ștefan l-au întrebat pe unde se găsește vreun birt deschis și — pentru că omul nu știa — l-au luat la bătaie. Inutil să mai precizăm că petrecerea celor doi frați a sfîrșit cu un interogatoriu la miliție. Maratonul adreselor Silvia are nevoie Baie din Șag-Timișeni pentru carnetul de muncă de cîteva acte. S-a adresat Inspectoratului școlar județean, a trimis scrisori și la școala generală din Pișchia. Arhiva școlară a fostului raion Timișoara nu este nici acum pusă în ordine, dispersată fiind pe la mai multe unități din oraș, cu dosare lipsă etc. In acest caz, maratonul adreselor Silviei Baie reflectă oare și (dez)ordinea din arhiva Inspectoratului școlar județean ? Și pe urmă școala generală Pișchia nu recunoaște obligația (legală) de a răspunde în termen (din nou precizăm legal) solicitărilor de acte și documente de muncă ? Un apel! La fintina cu ape curative din Piața Unirii (Timișoara), lumea vine, vorba aceea, ca la izvorul tămăduirii. Cind pătrund însă în incinta „țarcului", amenajat în jurul gurilor de scurgere a apei, le piere setea, crezînd că au nimerit într-o groapă de gunoi! Aceasta pentru că jur-împrejur stau adunate, cine știe de cinci, tot felul de resturi de hirtii, cioburi etc. Cei ce răspund de curățenia pieții amintite nu trec pe acolo ? Și dacă trec de ce nu se îngrijesc de estetica acestui loc. Facem, totodată, un apel în acest sens, și la cetățenii care frecventează izvorul ! Un „vecin“ nu prea simpatic Blocul de locuințe din bulevardul 30 Decembrie nr. 8 ca de altfel și o întreagă porțiune din trotuar au un „vecin" de care s-ar dispensa cu mare bucurie : bufetul „Expres“, aparținător Trustului de alimentație publică din Timișoara (responsabili Dezideriu Szalma și Francisc Picztori). Cu tot ceea ce s-a depozitat în curtea blocului, inclusiv ambalajele de bere stivuite in grămezi înalte, ar putea încropi în curtea interioară o adevărată grădină de vară !? La acest local I.L.S.T. a contribuit benevol cu cîteva elemente de decor: caloriferele care au rămas nemontate cu ocazia introducerii încălzirii centrale și care zac la pămînt. Nu se cunoaște oare de către cei amintiți că municipiul Timișoara se află antrenat în întrecerea patriotică pentru înfrumusețare și bună gospodărire ?!. « Rubrică redactată de : S. SIHARU, L. ARDELEANU, ION DINU, C. PETRE și M. SIRCA