Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)

1971-05-04 / nr. 8180

ì 2­e \ \ \ EDUCAȚIA STRĂDANIE PATRIOTICĂ, PERMANENTĂ A COLECTIVULUI DIDACTIC Educația patriotică a­ elevilor constituie o preocupare permanen­ta a tuturor cadrelor didactice. In­crederea realizării unui nou tip uman, instrucția se desfășoară in­tr-o unitate organică, insepara­bilă, cu educația multilaterală, co­­­­­­munistă. Care sunt mijloacele folosite de­­ către profesori pentru realizarea­­ acestei înalte îndatoriri a cadru­­­­lui didactic ? In primul rind,­­ orele de istorie sunt acelea­­ ne oferă un material faptic care bo­­­­gat , pilde de vitejie, de eroism , ale poporului condus de un De­­­­cebal, Mircea cel Bătrân, Ștefan­­­i cel Mare, Mihai Viteazul etc. Expuse cu căldură, convingă­­­tor, ele îl determină pe elev să i vibreze de mândrie și admirație, să se simtă un urmaș al acelor eroi, îl îndeamnă să se străduias­că ca, prin faptele sale, să se ri­dice la înălțimea celor care au ctitorit și apărat țara. La lecțiile de istorie a mișcării muncitorești, elevii noștri des­prind din exemplele vii ale eroilor clasei muncitoare pilde de urmat in viață, își pot da seama mai bine de cite jertfe a fost nevoie pentru a se ajunge la o Românie socialistă, liberă și prosperă. În­vață să prețuiască și să iubească mai profund partidul nostru, con­ducătorul înțelept și încercat al poporului.­­ Dar educația patriotică a tine­­­­rilor din școli nu se realizează cu­­ succes numai în orele de istorie. i­­ E suficient sa amintim exemplele colegilor noștri de la alte specia­­­­lități, profesori și ingineri, care,­­ în orele de atelier, îmbină armo­­­­nios predarea cunoștințelor de­­ specialitate cu o cultivare perma­­­­nentă a sentimentului de dragoste , fata de cuceririle poporului, față­­ de realizările harnicilor construc­­­­­­tori timișeni. Făcindu-i pe elevi să pătrundă , in tainele meseriei, ei reușesc să­­ le sădească încrederea în forțele­­ proprii, dorința de a-și aduce­­ contribuția la înfrumusețarea ora­­­­șelor patriei, la îndeplinirea noi­­­­lor obiective propuse de planur )­i cincinal. In același timp, profesorii de­­ limba română folosesc posibilită­­ț­tile oferite de literatura română , pentru a deștepta și însufleți sen­­­­timentele patriotice ale elevilor,­­ dragostea și atașamentul lor fac, de popor, față de limba și crea­ția sa artistică.. Orele de dirigenție, pregătite minuțios de fiecare profesor, sunt contribuții însuflețite la educația patriotică a ctt-ului. șiia­ u.i­de aceștia, profesorii de matematică, fizică, chimie nu uită să le vor­bească tinerilor despre însemnata contribuție la cultura universală a savanților și tehnica și inven­tatorilor români : Antipa, Raco­­vița,Teclu, Tițu­ca, Babeș, Vlaicu, Vuia, Coandă, trezin­du-le in acest fel admirația și stima pentru țara noastră, pentru poporul din mij­locul căruia s-au ridicat aceste minți strălucite. Fiind bine cunoscută valoarea deosebită pe care o au vizitele la fabrici, întreprinderi și excursiile prin țară, profesorii liceului nos­tru le-au folosi cu succes, pentru a le arăta elevilor noile obiective industriale ale patriei, pentru a le demonstra calitățile produselor românești, entuziasmul și conștiin­ciozitatea cu care muncitorii din Timișoara, Arad, Reșița, lucrează în vederea obținerii unor rezul­tate remarcabile. Totodată, drumețiile prin dife­rite locuri istorice, muzee, au contribuit din plin la creșterea­­ dragostei fața de pămîntul stră­moșesc, față de istoria multisecu­lară a acestor pămînturi, consti­tuind un îndemn pentru tinerii noștri de a învăța ci­ mai bine, de a se forma în spiritul dragos­tei față de muncă, hotăriți ca, la rindul lor, să se integreze, după terminarea școlii, marelui fluviu de oameni ai muncii, constructori ai socetății socialiste multilateral dezvoltate. Dovada practică a rodirii efor­­­­turilor cadrelor didactice, în ve­derea realizării educației patrio­tice a elevilor, a constituit-o și participarea cu mult elan la ac­­­­țiunile organizate de conducerea liceului și organizația U.T.C. pentru înfrumusețarea școlii, pen­tru curățirea drumurilor, a aleelor și parcului vecin, efectuîndu-se in acest fel peste 20.000 de ore de muncă patriotică. Contactul activ cu munca, par­ticiparea la inițiativele școlii, re­zultatele frumoase obținute au contribuit și ele în mare măsură la aprofundarea sentimentului patriotic al tinerilor. Desigur, ră­­mân neconsemnate în detaliu multe asemenea inițiative ale căror scop unic și înălțător este trezirea dra­gostei pentru patrie și popor, pen­­­­tru "partidul nostru, pentru națiu­­­­nea socialistă, în drumul ei spre noi culmi ale civilizației. prof. D. ONCIULESCU Liceu­ industrial de construcții Timișoara \ TELEVIZIUNE MARȚI. 4 MAI 10,00—11,00 Tele școală­ română, clasa a VIII-a : Limba Pro­bleme de gramatică. Fizică, cla­sa a VIII-a : Fenomenul de in­ducție electromagnetică. 18,00 Deschiderea emisiunii. Ateneu. Emisiune de actualitate muzica­lă. „Viața­ și perspectivele mu­zicii românești". 18,30 Ex-Terra ’71. Emisiune-concurs de con­strucții tehnice pentru pionieri și școlari. 19,00 Reflector. 19,15 Publicitate. 19,20­1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 50 de ani in 50 de evocări. 20,25 Mo­ment poetic — versuri. 20,35 In această țară, comuniștii... (IV). 21,25 Seară de teatru. Telereci­­tal Elvira Codeanu. Invitații e­­misiunii: Marcel Anghelescu, Ni­­colae Brancomir, Geo Barton, Constantin Bărbulescu, Chiril Economu și alții. 22,30 Telejur­nalul de noapte. 22,40 Box. Cam­pionatele naționale individuale (sferturi de finală), înregistrare de la patinoarul „23 August". FERESTRE IN „ORAȘUL" STUDENȚESC . Fotografie primită in cadrul concursului „IUBIT ȘI GLORIOS PARTID". Foto : NICOLAE MARICA Exploatarea economică a utilajelor (Urmare din pag. I­ tîlnesc și la „Mondial“, U.E.I.L. Lugoj, „Bumbacul", Fabrica de ciorapi, F. C. „Bega“, I.I.V.B.A. — din Timișoara. Din păcate, deși s-a insistat în diferite situații asu­pra necesității măririi coeficientu­lui de schimburi această sarcină nu a fost urmată în numeroase între­prinderi timișene de acțiuni efi­ciente îndreptate spre traducerea ei în viață. Este de aceea timpul, ca genera­lizarea schimbului II, introducerea și extinderea schimbului III să fie privită cu toată seriozitatea răspunderea de către toate consi­li­liile de administrație, de către toate comitetele de direcție. Fără îndoială, această acțiune — deosebită însemnătate pentru de o în­treaga noastră economie națională — ridică o serie de probleme deo­sebite, care trebuie minuțios ana­lizate și judicios rezolvate. Unele întreprinderi, întîmpină, de exem­plu, greutăți în privința asigurării forței de muncă calificate, dar au făcut prea puține lucruri în di­recția mecaniză­rii și automatizării proceselor de fabricație și în di­recția raționalizării procesului de muncă, ceea ce ar fi permis crește­rea numărului de mașini deser­vite de un muncitor și, implicit, eliberarea unui­­ număr mare de lucrători, mai ales din cei auxi­liari, care puteau fi îndreptați spre calificare în meseriile deficitare. De asemenea, nu s-a asigurat, pes­te tot, corelarea capacităților de producție, aprovizionarea tehnico­­m­aterială completă și ritmică a locurilor de muncă și nici asis­tența și îndrumarea tehnică în schimbul II și îndeosebi în schim­bul III. în multe întreprinderi, munci­torii din schimbul de noapte nu au create condițiile necesare desfă­șurării unei activități susținute, normale, din care cauză nu nici cointeresați să lucreze și sunt în acest schimb. In schimbul TI și, mai ales în schimbul III, se pro­duc cele mai frecvente întreru­peri și stagnări în procesul de producție, cele mai multe rebuturi și refuzuri de calitate, se înregis­trează cea mai slabă productivi­tate a muncii orară. Și nici nu poate fi — deocam­dată — altfel, din moment ce nu­mărul cadrelor de conducere, în­drumare și supraveghere care lu­crează în schimburile II și III este pur și simplu... formal. In luna martie a.c., de pildă, asistența teh­nică în schimburile II și III era asigurată în secțiile de bază ale întreprinderilor din industria repu­blicană de către numai 14 ingineri, tehnicieni și mai șfs la fiecare 1.000 muncitori ! în schimbul însă, revin la 1.000 de muncitori­­, cite 37 ingineri, tehnicieni și mai­ștri (adică de 2,6 ori mai mulți !). Comentariile sunt — credem — de prisos. jaje,scene­ si ecrane. 1 MARȚI, 4 MAI 1971 CINEMATOGRAFE □ Modern : HAIDUCII LUI ȘAPTECAI (8, 14,30, 16,45, 19, 21) ; la grădină : SUNETUL MUZICII (seriile I și a II-a) ora 20 ; □ Arta : CEAIKOVSKI (8,15,­­ 11, 14,30. 17,30, 20,30) ; « □ Bare : DOAR UN TELE­­­­FON (10, 14, 16, 18, 20) ; □ Studio : ÎNCEPUTUL (11, 15, 17, 19. 21) : □ Melodia : SA UCIZI O PA­SARE CANTATOARE (9, 11, 15, 17, 19. 21): □ Victoria : PĂSĂRILE (10,­­ 16, 18, 20) : □ MUncitoresc Fratelia : DO­­,­­ SARUL XII (15, 17, 19)­­­­­ □ Steaua roșie Mehala : CU DIRIJABILUL SPRE POLUL NORD (17, 19) : LUGOJ □ 23 August : BĂTĂLIE PENTRU ALGER. I—I VICToRia i IN GHEARELE INVIZIBILE ALE DR. MARULE □ I.T.L. : IERBURI AMARE.­­­ SÎNNICOLAUL MARE O Alta : POMUL DE CRĂ­CIUN șI OAMENI IN RULOTA. SIMBOLIA r~1 FlAcara : REPUBLICA FE­TELOR. DETA 6 PaRC : CĂLĂTORIE IN JU­RUL CRANIULUI MEU. Sâ gospodărim cu grija fiecare metru pătrat de pămînt!­ ­Urmare din pag­­i­­nilor mecanizate, s-a pre­văzut și mărirea distanței dintre rîndurile de vie pe rod prin scoaterea unui rind din trei. — Noi, ne-a declarat tovarășul președintele Octavian Bălu, cooperativei agricole de producție din Gătaia, ne-am prevăzut în planul de recuperare a terenurilor arabile și desființarea unor liziere de salcîm și tufișuri. Ast­fel, în hotarul dintre Gă­taia și Șem­lac, am defri­șat recent o suprafață de 1,20 hectare, iar din ziua de 27 aprilie am trecut la îngustarea drumului de la „Govorei“. Prin defrișări și îngus­tări de drumuri au mai fost recuperate alte cîte­­va hectare. încă din toam­nă, după semănatul griu­lui, cooperatorii Imbre Kiss, Beniamin Vas și alții au săpat și semănat cu mina terenurile din jurul stîlpilor. Aceeași lu­­care a fost făcută și acum în primăvară, pe porțiu­nile din preajma stîlpilor ce traversează tarlalele semănate cu porumb — ne-a declarat dinsul. Preocuparea consiliului de conducere al coopera­tivei din Gătaia pentru redarea circuitului arabil a unor noi terenuri și pentru gospodărirea cit mai judicioasă a pămîntu­­lui nu se oprește aici. Re­cent, prin lucrările de de­secări făcute, au fost scoase de sub influența băltirii apelor alte circa 130 de hectare. — Potrivit Legii nr. 12, am întocmit schițe con­crete de dimensionare a drumurilor desființînd chiar unele din ele care s-au dovedit a fi inutile. Cu toate acestea, in spe­cial în satele Percosova, Butin și Șemlacul asemenea drumuri care, s-au înmulțit cu ciupercile după ploaie îndeosebi pe pă­șuni. Tot pe pășuni s-au risipit, fără nici o ordine, cantități mari de furaje grosiere ale unităților co­operatiste, ceea ce duce în mod nemijlocit la dis­trugerea covorului de iarbă — ne spunea tova­rășul Ion Drăgan, prima­rul comunei Gătaia. Deși am aplicat unele pedepse, trebuie să recunoaștem că n-am urmărit cu per­severență felul în care se aplică prevederile legii, precum și propriile noas­tre hotărîri luate în acest domeniu, al folosirii chibzuite a pămîntului — a conduis dinsul. Cele spuse de primarul comunei Gătaia, referitor la neurmărirea felului în care se aplică atît preve­derile Legii nr. 12 cit și hotărîrile comitetului e­­xecutiv vizînd gospodări­rea fondului funciar, pot fi ilustrate și cu o serie de alte exemple. Iată doar cîteva : ferma „Șumig“, aparținătoare I.A.S. din Voiteni, după ce și-a fă­cut impracticabil drumul ce duce la sediu distru­­gîndu-l cu tractoarele și­ a croit alte drumuri peste semănăturile de trifoi și grîu ale cooperativei agri­cole din Gătaia. Dacă se­diul respectivei ferme ar fi mutat la drumul Gă­­taia-Berecuța, unde acce­sul e mai rapid, atunci asemenea anomalii, ră­mase încă nepedepsite, ar putea fi definitiv înlătu­rate. Terenuri arabile ne­lucrate am mai întîlnit și in jurul complexului de îngrășare a porcilor de la Birda precum și-n preaj­ma stîlpilor existenți în cultura sfeclei de zahăr a cooperativei agricole din Birda. Concluzia care se des­prinde în cele relatate aici nu poate fi decit a­­ceea că, în raza de activi­tate a comunei Gătaia, cu toate rezultatele bune, mai trebuie făcuți încă pași serioși înainte în fo­losirea rațională a fiecă­rui metru pătrat de pă­mînt. Prevederile progra­melor național și jude­țean de gospodărire fondului funciar este ne­­­cesar să-și găsească cu­ mai degrabă aplicarea cuvenită în fiecare unitate agricolă. NOI SPERANȚE MUZICALE TIMIȘORENE ,,Concertul simfonic popular" al Filarmonicii Banatul și-a justificat caracterul înscris în afiș, programînd lucrări de largă accesibilitate, ca poemul simfonic Vltava, suita Peer Gynt, arii din­ opere și o primă au­diție a unui compozitor sîrb născut in orașul de pe Bega, Milan V Uin prieten statornic al muzicienilor bă­­nățeni. „Poemul romantic“ al său are o vădită tendință autobiografică. Lucrarea narează într-o desfășurare epică, cristalizind momentele cele mai împlinite în special către final, prin sonorități compacte și avîntate care îi justifică întru totul titulatura declarat romantică. Interpretarea or­chestrei, dirijată de Remus Georges­­cu, ne-a apărut ca deosebit de îngri­jită. Eugenia Moldoveanu ne-a oferit pe parcursul unui repertoriu divers (Mozart, Puccini, Gounod) , dovada unor calități vocale deosebite, ce i-au adus în toamnă trofeul suprem al Festivalului „Enescu". Soprana este o lirică prin excelență, cu un timbru plăcut, cu siguranță in acut și disponibilități promițătoare. In afara ariei Dorinei Arma, din Don Juan de Mozart, care a vădit unele inegalități de emisie in „pasa­jul de trecere", aria din Gianni Schi­cehi și cea din Faust au fost ser­vite admirabil de maniera de cint, de stilul adoptat de tinăra solistă a O­­perei Române din București. Deși in­terpretate pe podium, un plus de căl­dură în Puccini și de cochetărie in „Aria bijuteriilor“ nu făceau decit să împlinească cerința noastră de ad­miratori statornici ai valorilor bel­cantoului, cu alaiul cuvenit de tra­­diții. In Peer Gynt de Grieg, Remus Georgescu și-a solicitat interlocutorii înspre lumea fantastică, de basm, in pagini realizate cu o impresionantă prospețime. Smetana și-a confirmat perenitatea valorici prin imagini so­nore de o piastre cuceritoare. Tot in cursul săptăminii trecute, am asistat miercuri seara la o emo­ționantă solicitudine din partea fi­­larmoniștilor pentru viitoarele lor cadre. Sub conducerea Ad Adrian Beldi, orchestra a acompaniat pe trei dintre cei mai dotați absolvenți promoției liceului „Ion Vidu“ : Lu­ai cian­­­ ărancanțu, Renata Marta, Doru Bac. Cei trei elevi au tins parcă să onoreze această prețuire, prezentin­­du-se pe podium cu lucrări concer­tante de ținută : Concertul pentru vioară de Konzertstück Mendelssohn- Bartholdy, de Weber, Concertul pentru vioară de Wieniawski. Prin ce ne-au impresionat tinerii concertiști­­! Printr-un nivel general surprinzător de ridicat , prin evo­luata lor ținută tehnică, ce emană de pe acum siguranță și liniște interi­oară, prin grija permanent sesizabilă ca, dincolo de corectitudinea cuve­nită, să atingă parametrii de muzi­calitate, expresie și culoare, adecvate opurilor respective. Atmosfera de seriozitate și profe­sionalism care a dominat această sea­ră — rod al sutelor de ore sacri­ficate cu stoicism profesiunii alese — s-a transformat într-o caldă sărbăto­rire, încununînd a acestor slujitori munca de ucenicie ai artei muzicale, cu flori, aplauze, dragoste ... și ne­îndoielnice speranțe. DORU MURGU UMANISMUL (Urmare din pag. 1)­­este un slogan teoretic, o tablă de­­ idealuri abstracte ci sinteza din­tre laturile sale ideologice și prac­tice. Subliniind imperativul de înaltă semnificație umanistă care călăuzește partidul, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul ge­neral al partidului, preciza : „So­cialismul trebuie să realizeze ase­menea condiții ca omul, stăpin al mijloacelor de producție, făuritor al tuturor valorilor materiale și spirituale să fie intr-adevăr în centrul atenției, să aibă rolul prin­cipal în societate, să se bucure și să beneficieze nestînjenit de drep­turile și libertățile adevăratei de­mocrații socialiste — premisa fundamentală a înfloririi depline a personalității umane". Clocotul vieții noastre a validat deplina via­bilitate a acestor principii, care se materializează printr-un puter­nic avînt al forței creatoare­­ a ma­selor, prin lărgirea cadrelor demo­cratismului nostru socialist, prin legătura strînsă, prin dialogul viu, activ și eficace dintre conducătorii partidului și masele de oameni ai muncii. In concepția partidului nostru democrația și umanismul sunt două principii fundamentale care se găsesc într-o indestructibilă legă­tură în orînduirea socialistă. Sen­sul umanist al democrației socia­liste constă pe de o parte în fap­tul că, prin intermediul întregului său sistem de raporturi politice, statale și obștești, progresul civi­lizației devine progres al întregii societăți, iar pe de altă parte în aceea că afirmă o concepție profund înnoitoare despre om și despre menirea acestuia. Omul nou al so­cietății noastre socialiste nu recep­tează însă pasiv binefacerile demo­crației; el este și se afirmă ca personalitate de ținută modernă numai în măsura în care se rapor­tează la sistemul democratic al relațiilor politice și culturale, se exprimă adică, în esență prin participare activă, prin responsa­bilitate umană, grad de cultură, competență profesională și ținută civică. Alături de procesul muncii, de­mocrația noastră socialistă repre­zintă un alt factor fundamental în dezvoltarea conștiinței active și a spiritului creator al maselor mun­citoare. De aceea, democrația au­tentică este un teren fertil pentru realizarea și afirmarea integrității persoanei umane. Punînd în mie­zul preocupărilor sale lărgirea și perfecționarea formelor de parti­cipare a maselor la procesul de gîndire, aplicare și înfăptuirea întregii sale politici, partidul nos­tru urmărește efectuarea unui permanent dialog cu masele, lăr­gește inițiativa locală, autonomia întreprinderilor de pildă, in care adunarea salariaților este forul superior de conducere, extinde atribuțiile organizațiilor obștești etc. Perfecționarea democratismului socialist în unitatea sa organică cu principiile umanismului, constituie un proces permanent și nicidecum o acțiune care poate fi socotită cîndva ca încheiată. In spiritul realismului revoluționar care a ca­racterizat dintotdeauna politica partidului nostru, al sincerității, fidelității și înaltei responsabilități cu care partidul slujește neabătut interesele poporului și ale socia­lismului s-au depus și se depun e­­forturi susținute pentru a crea posibilități nelimitate de manifes­tare a omului, atît din punct de vedere material, cit și spiritual. In statul nostru omul reprezintă țelul suprem al politd­ii partidului, dar văzut nu numai în ipostaza de subiect ci și în aceea — cu ade­vărat definitorie pentru viziunea noastră umanistă — de obiect, de scop al grijii și preocupărilor so­cietății. Strîns unit în jurul parti­dului său comunist mai mult decit oricînd, în decursul unei jumătăți de veac de existență, poporul ro­mân înaintează cu hotărîre pe dru­mul care statornicește dezvoltarea umanismului autentic, ca fenomen ireversibil al societății noastre socialiste. Secvențe culturale la PREMIILE ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR DIN TIMIȘOARA: Un juriu, alcătuit din scriitorii Ion Arieșanu, V­. Ciocov, Franyó Zol­tán, Al. Jebeleanu, Franz Liebhard­, Nicolae D. Pîrvu, Ion Stoia-Udrea și Damian Ureche, avînd ca pre­ședinte pe poetul Anghel Dumbră­­veanu, a acordat premiile pe anul 1970 ale Asociației scriitorilor din Timișoara poeților George Suru (pentru culegerea în așteptarea co­ralilor) și Anavi Adam pentru vo­lumul Etică și cibernetică, în lim­ba maghiară. □ „NEUE LITERATUR“ — edi­ție realizată cu concursul elevilor timișeni . Numărul 2 al revistei de limbă germană a Uniunii scri­itorilor, „Neue Literatur", este rea­lizat în întregime cu concursul e­­levilor, în urma unei largi acțiuni de depistare a talentelor. Redac­torii revistei, între care prozatorul Paul Schuster, s-au deplasat în județele Timiș, Arad și Caraș-Se­­verin, pentru a purta discuții des­chise cu elevii in vederea stabi­lirii unui contact direct și a întoc­mirii ediției în discuție. Cu elevii liceelor din Sînnicolaul Mare, Jim­­bolia, Lugoj și Timișoara s-au pur­tat ample dezbateri pe teme de in­teres, din diferite și pasionante domenii de viață, civilizație și cul­tura. Paralel cu aceasta a prins contur și sumarul revistei pe care îl răsfoim, remarcînd substanțialul aport al elevilor timișeni. Revista găzduiește­ studii reali­zate de elevi („Lupta muncitorilor timișeni pentru drepturi în peri­oada 1939-1944“, semnată de elevii Michael Roth și Gertrude Kánya); ancheta „Tineretul zilelor noas­tre“ e realizată de Mariana Janda. Se mai publică versuri de­­proză, studii de etnografie și fol­și clor, cronici literare, teatrale, plas­tice și cinematografice, traduceri. ro l In colecția „Cum tratăm" a Editurii medicale a apărut lucra­rea Urgențele in obstetrică și gine­cologie de prof. univ. dr. D. Po­­pescu și conf. univ. dr. A. Lam­­bescu de la Institutul de medicină Timișoara (234 p). Cartea se adre­sează mai cu seamă medicilor specialiști. □ PREMIANȚI TIMIȘENI : In­tre 25-27 aprilie s-a desfășurat la Liceul Nicolae Bălcescu din Capi­tală etapa republicană a Concursu­lui de fizică al elevilor din licee. Prezenți în întrecere, cei 26 de elevi din județul nostru au primit numeroase premii și mențiuni. A­­mintim astfel : premiul I acordat lui Peter Eleș, din anul II de la Liceul nr. 10 Timișoara (sub în­drumarea prof. Alfred Schüssler), premiul 11 lui Marian Dancău din anul II de la Liceul „Constantin Diaconovici Loga“ (prof. Maximilian) și Victor Sofonia Pavel din anul I de la Liceul nr. 2 Lugoj (prof. Eufimie Krupoviovchin). De asemenea, s-au acordat mențiuni școlarilor Mihai Marcu din anul III și Cornel Văcaru, anul II de la Liceul nr. 10 din Timișoara.­­ CONTRIBUȚII DE ISTORIE LITERARA ȘI LINGVISTICA . Pu­blicația științifică Analele Univer­sității din Timișoara — seria ști­ințe filologice inserează în tomul VIII (1970), primit la redacție, stu­diile de istorie literară, Concep­tele gîndirii poetice în opera lui Eminescu (Eugen Todoran), Cola­borarea lui Ion Vinea la „Cro­nica" (Simion Mioc), Timp și ro­man (Traian Liviu Birăescu), Co­ordonate ontologice și morale în opera lui ÎL Melville (M. Corniș- Pop), Figura visătorului in pri­mele scrieri ale lui Dostoievski (Alfred Heinrich), Personajul în structura pieselor lui Camus Ca­ligula și „Le malentendu" (Marga­reta Gyurcsik), Particularități ar­tistice ale romanului „Maestrul și Margareta“ de M. Bulgakov (Ga­lina Cernicova) și Comicul de si­tuație în „Mizantropul" de Mo­­liere (Ecaterina Radoslav). Din secțiunea consacrată studi­ilor de lingvistică menționăm : Proza lui Eminescu, Observații sti­listice (Ileana Oancea), Limba lite­rară în romanul „Arhanghelii" de I. Agârbiceanu (Doina David), Preocupări filologice in scrierile lui Eftimie Murgu (Alexandru Metea), Cu privire la stratificarea împrumuturilor maghiare în lim­ba română (F. Király). Se publică două studii de Maria Țenchea și Eugenia Ieremia, consacrate unor aspecte ale limbii franceze. Bogat reprezentate sunt de ase­menea rubricile Note și discuții. Recenzii. Cronică. ZIUA MAI Vreme nestabilă, cu cerul mai noros ziua. Vor cădea ploi loca­le, însoțite de descărcări elec­trice după amiază. Vîntul va sufla moderat, locale din vest cu intensificări și nord vest. Temperatura, noaptea, va fi cu­prinsă între 7 și­­ 11 grade, iar ziua intre 18 și 21 grade. PENTRU ZILELE DE 5 ȘI MAI : Vreme nestabilă la înce­­­putul intervalului cu tendința de îmbunătățire la sfîrșitul interva­lului , temperatura variabilă. PENTRU REGIUNEA MUNTE : Vreme nestabilă, DE cu cerul noros și cu precipitații lo­cale sub formă de averse însoți­te de descărcări electrice. DRAPELUL ROȘU-8.180 contraste cotidiene Pseudo­numismati Au răsărit ca din senin și um­blă la ei cu „colecția“ ; după cit se pare sint in posesia unor banc­note valorînd sume considerabile. Pseudonumismații noștri au făcut o descoperire epocală­­ [UNK] dacă ștergi de pe o bancnotă de 1.000 mărci datînd din anul 1910 cifra „7“ de la an și o înlocuiești cu cifra 7, vei obține fără multă bătaie de cap o bancnotă de 1.000 mărci „in circulație“, pe care o poți valori­fica destul de ușor­­ cu cîteva mii de lei, bani peșin. Mai lipsește credulul. Cu puțină bătaie de cap se poate găsi și așa ceva. S-a gă­sit in persoana lui C. A., de la I.J.S. Victoria, care a achitat es­crocului Pela Ambruș nici mai mult nici mai puțin de 13.000 de lei pe două asemenea hirtii lipsite de valoare ! Dar numărul „numis­maților“ este mai mare și orga­­nele­ miliției municipiului Timi­șoara sunt pe urmele lor.Totul este ca țină una-alta să nu le mai dăm posibilitatea să-și valorifice colecția! O petrecere cu 9 frați De bucurie că-i născuse nevasta un fecior, șoferul Ioan Andrei, din Lugoj (str. Brediceanu 17) a organizat o petrecere, la care și-a chemat toți cei opt frați, risipiți în întreaga țară, la Brăila, Brașov, Coștei și așa mai­ departe. Cind s-au încins la chef, băutura i-a împins pe doi dintre ei, Horia și Ștefan, să se lanseze într-o esca­pada pe la bufetele din oraș. La „Dacia" au stat pînă la ora în­chiderii, după care au pornit să caute un alt local. Dar unde ? La un colț de strada, Ioan Ștefan de la partea contractuală își făcea rondul. Horia și Ștefan l-au în­trebat pe unde se găsește vreun birt deschis și — pentru că omul nu știa — l-au luat la bătaie. Inu­til să mai precizăm că petrecerea celor doi frați a sfîrșit cu un in­terogatoriu la miliție. Maratonul adreselor Silvia are nevoie Baie din Șag-Timișeni pentru carnetul de muncă de cîteva acte. S-a adresat Inspectoratului școlar județean, a trimis scrisori și la școala gene­rală din Pișchia. Arhiva școlară a fostului raion Timișoara nu este nici acum pusă în ordine, disper­sată fiind pe la mai multe unități din oraș, cu dosare lipsă etc. In a­­cest caz, maratonul adreselor Sil­viei Baie reflectă oare și (dez)­­ordinea din arhiva Inspectoratului școlar județean ? Și pe urmă școa­la generală Pișchia nu recunoaște obligația (legală) de a răspunde în termen (din nou precizăm legal) solicitărilor de acte și documente de muncă ? Un apel! La fintina cu ape curative din Piața Unirii (Timișoara), lumea vine, vorba aceea, ca la izvorul tămăduirii. Cind pătrund însă în incinta „țarcului", amenajat în jurul gurilor de scurgere a apei, le piere setea, crezînd că au nimerit într-o groapă de gunoi! Aceasta pentru că jur-împrejur stau adu­nate, cine știe de cinci, tot felul de resturi de hirtii, cioburi etc. Cei ce răspund de curățenia pieții amintite nu trec pe acolo ? Și dacă trec de ce nu se îngrijesc de estetica acestui loc. Facem, toto­dată, un apel în acest sens, și la cetățenii care frecventează izvo­rul ! Un „vecin“ nu prea simpatic Blocul de locuințe din bulevar­dul 30 Decembrie nr. 8 ca de altfel și o întreagă porțiune din trotuar au un „vecin" de care s-ar dis­pensa cu mare bucurie : bufetul „Expres“, aparținător Trustului de alimentație publică din Timișoa­ra (responsabili Dezideriu Szalma și Francisc Picztori). Cu tot ceea ce s-a depozitat în curtea blocu­lui, inclusiv ambalajele de bere stivuite in grămezi înalte, ar putea încropi în curtea interioară o ade­vărată grădină de vară !? La acest local I.L.S.T. a contribuit bene­vol cu cîteva elemente de decor: caloriferele care au rămas nemon­tate cu ocazia introducerii încăl­zirii centrale și care zac la pă­mînt. Nu se cunoaște oare de către cei amintiți că municipiul Timi­șoara se află antrenat în întrece­rea patriotică pentru înfrumuse­țare și bună gospodărire ?!. « Rubrică redactată de : S. SIHARU, L. ARDELEANU, ION DINU, C. PETRE și M. SIRCA

Next