Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)
1971-05-04 / nr. 8180
Anul XXVIII nr. 8.180 Marți, 4 mai 1971 4 pagini,0 bani 50 DE ANI IN SLUJBA UNOR IDEALURI ÎNALTE UMANISMUL—dimensiune esențială a politicii partidului Evoluția societății omenești, istoria ei, atestă faptul esențial că personalitatea umană nu se poate realiza la scara întregii societăți în condițiile exploatării omului de către om. Numai socialismul reprezintă societatea care marchează saltul de la activitatea spontană a indivizilor la activitatea liberă, conștientă, saltul de la înstrăinarea omului de esența lui umană la realizarea plenară a potențialitaților umane. Una dintre caracteristicele esențiale ale politicii partidului manifestată în toate actele și demersurile sale revoluționare de jumătate de secol, pe care în zilele noastre o dezvoltă exercitarea rolului său conducător, constă în capacitatea sa de a se identifica cu umanismul concepției leniniste și al construcției marxistsocialiste, de a face din umanism însăși rațiunea sa de a exista și de a acționa, astfel ca noua societate să devină cea mai umană societate din istorie. La loc de cinste al preocupărilor sale, partidul a pus constant interesul pentru om cu problemele și necesitățile sale, cu aspirațiile, gindurile și sentimentele sale, cu destinul său. Partidul nostru comunist pornind de la necesitatea istorică a socialismului de a realiza umanismul în sensul plenar al cuvîntului, construiește și orientează întreaga practică in sensul transformării sale intr-un uriaș laborator care produce nu numai bunuri materiale, dar și valori spirituale. Socialismul transformă radical condiția umană materială și spirituală în sensul că lumea omului devine tot mai mult o lume a ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]a libertății și egalității autentice, dar această transformare nu le este oferită oamenilor ca „un dar de sus", ca ceva de-a gata, ci se produce prin însăși luptele și strădaniile lor, prin izbînzi și înfringeri vremelnice, printr-un uriaș efort constructiv, teoretic și practic organizat și condus de partid. Omul pe care-1 pune în centru activității sale teoretice partidul și practice strict, așa nostru nu este omul abcum figura el mai de demult luminate, în concepția unor spirite ci, omul concret-istoric al zilelor noastre, muncitorul, țăranul, intelectualul constructor conștient și activ al noii societăți, este omul privit ca obiect și propan care sedus al unei îndelungate și dramatice istorii, reprezentînd deci o realitate moral-spirituală contradictorie, dar și ca subiect creator al unei istorii noi, al unei realizează în istorii fapt împlinirea omului, afirmarea multilaterală a spiritualității sale. Pornind de la un adevăr devenit axiomatic că socialismul și preocuparea pentru om cu nevoile și aspirațiile sale sunt de nedespărțit, că socialismul se construiește de către oameni și pentru oameni, partidul a urmărit cu consecvență crearea acelui cadru social—economic și politic mereu mai larg, pentru patriei ca cetățeanul noastre să-și poată dovedi capacitatea sa plenară in procesul muncii constructive, in domeniul activității civice. Ce poate întruchipa oare mai elocvent grija pentru om decit strădania statornică de a-i pune la îndemînă posibilitatea de a munci, de a-și concretiza într-o activitate creatoare aptitudinile și capacitățile, de a se realiza deci, ca om, în toată plenitudinea personalității sale. Munca liberă reprezintă temeiul demnității umane, iar demnitatea umană, constituie, după cum se știe, una dintre aspirațiile cele mai nobile ale umanismului din toate timpurile. In socialism nu numai scopurile sunt umaniste dar și mijloacele pentru realizarea lor sunt și trebuie să fie totdeauna umaniste. Societatea noastră acționează nu numai prin om, dar și pentru om. Aceasta se caracterizează în preocuparea partidului nostru de a direcționa dezvoltarea economică în concordanță cu nevoile omului, finind seamă de faptul esențial că producția nu este un scop in sine, că nu producem de dragul de a produce, ci spre a satisface cerințele și trebuințele tot mai exigente ale constructorilor socialismului. Esența orînduirii socialiste se traduce de altfel, în umanismul său și în promovarea și cultivarea neabătută a idealurilor de dreptate socială, de suveranitate a poporului, de dragoste și respect față de om, de asigurarea drepturilor și libertăților democratice ale tuturor cetățenilor patriei noastre fără deosebire de naționalitate — români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități. Superioritatea umanismului socialist rezultă, între altele, din faptul că el nu ION POPA lector universitar (Continuare în pag. a II-a) Exploatarea economică a utilajelor - producție maximă Generalizarea schimbului II, introducerea și extinderea schimbului III Reprezentînd una din cele mai importante căi de creștere a indicelui extensiv de utilizare a mașinilor, utilajelor și instalațiilor de lucru, mărirea coeficientului de schimburi favorizează scurtarea perioadei de uzare fizică înainte de a se produce uzura morală, oferă posibilitatea obținerii unui spor substanțial de producție, precum și reducerea simțitoare a cheltuielilor de producție, îndeosebi a celor constante. „In scopul extinderii și introducerii schimbului III, al pregătirii de muncitori calificați și cadre de conducere a producției, — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în Expunerea la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970 - Consiliul de Miniștri, toate ministerele vor trebui să întocmească programe cu termene precise și răspunderi concrete, detaliate pe centrale și întreprinderi". Spre cinstea lor, multe întreprinderi industriale din județul Timiș au luat — încă din anii trecuți — o serie de măsuri menite să realizeze ceastă sarcină, în mod exemplar . La indicația Biroului Comitetului județean de partid, ele au fost mult intensificate în cursul trimestrului recent încheiat, iar rezultatele bune nu au întîrziat să apară. Așa de exemplu, la Uzinele mecanice Timișoara, coeficientul de schimburi a ajuns în luna martie 1971 la 2,11 față de 1,21 atins în februarie 1970, la Uzina „Tehnometal“ — la 1,70 de la 1,39, la fabrica „Solventul“ — la 2,38 de la 1,57, la Industria laptelui Timișoara — la 1,79 de la 1,45. Creșteri pozitive s-au înregistrat și la „6 Martie", „Arta textilă“, fabrica „Garofița", Fabrica de piele și mănuși — toate din Timișoara, I.P.T.C. Sînnicolaul Mare, Fabrica de încălțăminte Jimbolia ș.a. Cu toate acestea, în industria județului nostru sunt încă mari rezerve de sporire a coeficientului de schimburi, deoarece acesta situa în luna martie a.c. la numai de 1,71 în industria republicană— față de 1,88 în lunile februarie și august 1970 și — tot — 1,71 în luna decembrie 1970 — și la numai 1,44 in industria locală — față de 1,43 în decembrie 1970. Această creștere lentă, este o urmare directă a faptului că la alte întreprinderi s-au înregistrat — regretabile— regrese. Astfel, uzina „Ciocanul“-Nădrag, coeficiențatul de schimburi a scăzut 2.10 în decembrie 1970 la 1,96 de la, în martie 1971; la „Electrobanat" — de la 1.89 la 1.76; la uzina „Azur“ - de la 1.55 la 1.51; la „Tehnolemn“ — de la 1,48 la 1,32; la „13 Decembrie“ — de la 2,74 la 2,54; la C.I.S.T. — de la 1,48 la 1,35; asemenea constatări negative se în VASILE NINI, directorul Direcției județene de statistică — Timiș (Continuare in pag. a II-a) Lucrări edilitargospodărești Comitetul executiv al Consiliului popular al comunei Beba Veche, sub directa îndrumare și cu sprijinul comitetului comunal de partid, a pus un accent deosebit pe lucrările gospodăresc, cu caracter edilitar. Au fost renovate, pina în prezent si poduri și podețe de pe principalele artere ale comunei ; spațiilor verzi existente li s-au mai adăugat încă 120 mp; au fost plantați peste 80 de pomi și arbuști ornamentali în parcul care prinde tot mai mult contur în jurul noului cămin cultural și a fost terminată construirea gardului din fața aceluiași cămin, în cadrul Scolii generale, se află in faza finală construirea unei săli laborator, a unei săli de gimnastică și a unei săli-atelier. I MANIFESTĂRI ANIVERSĂRII SEMICENTENARULUI PARTIDULUI Întîlnirea tovarășului Mihai Telescu cu activul de bază al Organizației Județene Timiș a U.T.C. In cadrul manifestărilor culturaleducative dedicate gloriosului semicentenar al partidului, ieri după-amiază, tovarășul Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, s-a întîlnit, în sala Teatrului Național din Timișoara, cu peste 800 de tineri din municipiul Timișoara și din județ. Au fost prezenți activiști ai comitetelor județean și municipal U.T.C., reprezentanți ai tinerilor muncitori, țărani și intelectuali, elevi și studenți. In expunerea sa, tovarășul Mihai Telescu a înfățișat pe larg lupta eroică a partidului în cele 5 decenii de activitate, desfășurată în slujba intereselor poporului, realizările de seamă obținute pe meleagurile timișene în anii construcției socialiste, perspectivele deschise județului Timiș și întregii noastre țări de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Referindu-se la bilanțul bogat al înfăptuirilor cu care oamenii muncii — români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități din județ întîmpină glorioasa aniversare, primul secretar al Comitetului județean de partid a subliniat contribuția miilor de tineri fruntași in întrecerea socialistă, inovatori raționalizatori, a masei largi de tișineri, la dezvoltarea industriei agriculturii, înfrumusețarea și rușina gospodărire a localităților, înflorirea științei, artei și literaturarii. In lumina perspectivelor puternicii dezvoltări economice social-culturale a județului, vorbisitorul a înfățișat sarcinile însuflețitoare ce revin colectivelor de muncă, posibilitățile nelimitate de afirmare pe care le oferă tineretului înfăptuirea obiectivelor cincinalului 1971—1975. O primordială a tineretului, îndatorire s-a subliniat în expunere, este temeinica însușire a științei și culturii, perfecționarea cunoștințelor profesionale și de specialitate, în pas cu cerințele progresului tehnico-științific contemporan. Tovarășul Mihai Telescu a încheiat cu urarea adresată participanților, și prin ei zecilor de mii de tinere și tineri din județ, de a obține noi și însemnate succese în muncă și la învățătură, de a demni de încrederea pe care grofimosul nostru partid o acordă tinerei generații. Exprimînd gîndurile și sentimentele tinerilor muncitori, ingineri și tehnicieni, ale țăranilor cooperatori, intelectuali, elevi și studenți, tovarășul Radu Bălan, prim-secretar al al Comitetului județean Timiș U.T.C., a mulțumit călduros tovaalrășului Mihai Telescu pentru expunerea făcută, pentru prețioasele indicații date cu acest prilej. La sfîrșitul întîlnirii a avut loc un program artistic susținut de formațiile Centrului universitar Timișoara. uiN ACîivit AtlAxmimmm Recent, într-un cadru sărbătoresc a fost inaugurat noul cămin cultural Clădirea noului cămin cultural din Darova, IN IMAGINE : Foto : W. KONSCHITZKY „NOI, CEI DE AZI“ Comitetul județean Timiș U.T.C. a editat un album care oglindește, în imagini sugestive, activitatea multilaterală a tineretului. Intitulat „Noi, cei de azi“, pliantul parcurge, prin intermediul aparatului fotografic, principalele domenii productive care înscriu, la loc de cinste, munca profesională a tineretului. Intîlnim astfel secvențe din industrie, surprinzînd la locurile de muncă meseriași din diverse sectoare, variate ca profil; pe ogoarele județului apar în prim plan mecanizatorii : pe șantierele de desecări, uneltele muncii voluntar-patriotice sunt mînuite cu hărnicie de numeroase grupuri de tineri. Sălile de clasă, de lectură, laboratoarele, construcțiile moderne reflectă condițiile de studiu ale elevilor și studenților. Alte file sunt rezervate, de asemenea, unor imagini grăitoare despre manifestările cultural-artistice și sportive, albumul făcînd astfel o succintă și reușită incursiune in viața de zi cu zi a tineretului din județ. SIMPOZIOANE, EXPUNERI . Organizația de pionieri a Școlii generale nr. 10 din Timișoara a inițiat, în cinstea semicentenarului partidului, un interesant concurs pe tema „Glorie partidului iubit", axat pe cunoștințe din domeniul istoriei, literaturii și geografiei patriei, contribuție de seamă la reușita concursului și a adus profesoara Maria Muțiu. De asemenea, a fost organizată o expoziție cu aspecte din lupta partidului, cu realizări ale oamenilor muncii din patria noastră in anii socialismului. Alte inițiative ale tinerilor de la școala respectivă pioau fost și concursul pe aceeași temă susținut de clasele a VIII-a, ca și participarea la schimbul de experiență organizat de Consiliul municipal al pionierilor, intitulat „Cutezători spre culmile științei“, după o idee a profesoarelor Iuliana Vulpe și Irina Bădele. n La Lugoj, la clubul Combinatului textil simpozionul „Femeia, participantă activă la munca și activitatea constructivă", susținut de Ioana Cristoreanu, secretara Comitetului municipal de partid și prof. Rodica Precup, președinta Comitetului municipal al femeilor, a fost urmărit de un numeros auditoriu. I—I Cooperativele meșteșugărești „Munca" și „Lugojeana“ au organizat un concurs cu premii dedicat tinerilor muncitori, inspirat din trecutul de luptă al partidului. Menționăm dintre participanți pe tinerele muncitoare Elena Pap, Eleonora Piscureanu, Irina Riedl, Elena Sălbăgeanu. • 50 DE POEȚI SUB FLAMURI DE LUMINA . Se află sub tipar „Monumentul iubirii“, volumul omagial editat de Casa județeană a creației populare (redactor , poetul Damian Ureche) care înmănunchează semnături consacrate ale poeților din vestul țării : Alexandru Jebeleanu, Franyó Zoltán, Anghel Dumbrăveanu, Damian Ureche, Vladimir Ciocov, Franz Liebhard, Traian Dorgoșan, Lucian Bureriu, Jiva Popovici, Ion Stoia- Udrea, George Suru. I—I La căminul cultural din satul Livezile elevii Școlii generale au susținut un program festiv care a cuprins și montajul literar-muzical „Partidul e in toate". Dintre elevi au avut o contribuție notabilă Lucia Bosică, Mariana Fan, Rodica Meilă, Rodica Chiș și Ion Pap. SĂ GOSPODĂRIM CU GRIJĂ FIECARE METRU PĂTRAT DE PAMÎNT! Pentru lucrătorii ogoarelor nu constituie nici un secret faptul că obținerea unor recolte cit mai mari și sigure este condiționată, în primul rînd, de gospodărirea chibzuită a pămîntului, a acestui principal mijloc de producție din agricultură. Atît la consfătuirea cadrelor de bază din agricultura județului Ialomița, cit și la cea a cadrelor de bază din agricultura județului nostru, ținută la începutul lunii februarie a.c., s-a accentuat din nou necesitatea înlăturării risipei de pămînt. In această privință, sarcini, deosebit de importante le revin consiliilor populare, conducerilor de unități și cadrelor tehnice de specialitate. Ce s-a întreprins in această direcție, în faza de activitate a consiliului intercooperatist din Gătaia, care este preocuparea consiliului popular și a conducerilor de uni uți pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 1? ? La această întrebare am solicitat răspuns din partea inginerului Augustin Billi, președintele consiliului intercooperatist, lui Octavian Bălu, președintele cooperativei agricole de producție din Gătaia și lui Ion Drăgan, primarul comunei. Este adevărat că atît la cooperativa din Gătaia cît și în celelalte unități, care alcătuiesc consiliul nostru intercooperatist, s-a manifestat o insuficientă preocupare pentru gospodărirea cît mai raponală a fondului funciar. Suprafețe întinse, care înainte vreme erau folosite ca terenuri arabile și cultivate ca atari cu diferite culturi, au fost lăsate în paragină. Destulă risipă s-a făcut îndeosebi cu dealul „Șumigului“ renunțîndu-se la întreținerea unei podgorii cu vechi renume — ne spunea tovarășul Billi. Cu toate eforturile cooperatorilor din Gătaia, in perioada 1957—1964 nu s-au putut planta aici mai mult de 37 de hectare cu vie. De asemenea, alte 10 hectare au fost desființate pentru plantările din primăvara lui 1972. Dar „Șumigul“ cuprinde 80 de hectare, din care 27 sunt în posesia din Șemlacul cooperativei Mare, iar diferența o dețin cooperativele din Sîngeorge și Birda. Aș aminti că au început desfundatul — pe 10 hectare — și cooperatorii din Șemlac, dar, în rest, aproape jumătate din teren așteaptă să fie trezit la viață — a completat dînsul. Menționînd ca bună preocuparea cooperatorilor din Gătaia și Șemlac pentru refacerea plantației viticole de pe „Șumig“, trebuie că preocuparea să arătăm consiliului intercooperatist pentru ridicarea eficienței economice a acestei podgorii, a investițiilor mari ce trebuie făcute, nu se oprește aici. A fost luată în studiu problema creării unei ferme viticole, fermă la care fiecare cooperativă asociată va contribui cu brațele de muncă și mijloacele necesare, în raport direct cu suprafața de vie pe care o va deține. Specialiștii din unitățile care alcătuiesc consiliul schițat intercooperatist au și planul tehnic al viitoarei ferme. Potrivit lui, atît noile plantări — deja efectuate — cît și viitoarele plantații se vor efectua pe principiul teraselor. De asemenea, pentru extinderea literă B. BURZ (Continuare în pag. a II-a) Ce se întreprinde în această privință în faza de activitate a consiliului intercooperatist Gătaia? In curînd, „GENERAȚII“ nr. 8 supliment social-politic și cultural-artistic al ziarului „Drapelul roșu“ Dedicat aniversării semicentenarului partidului, „Generații“ nr. 8, supliment social-politic și cultural artistic al ziarului „Drapelul roșu“, oferă cititorului un bogat și interesant sumar cuprinzînd articole social-politice, știință, tehnică, învățămînt, istorie, artă, literatură etc. Dintre articolele înserate în cele 24 de pagini ale suplimentului, ilustrat cu reproduceri de artă ale artiștilor timișeni, amintim : „Momente ale luptei comuniștilor din Banat pentru libertate socială și națională, pentru socialism", „Tehnica electronică și necesitatea de înnoire a unor cadre de specialiști", „Scriitorul și timpul", „Creatorul și omul de știință modern față-n față cu imperativele societății“, „Motivul popular și eroic“, „Infuzie generoasă in muzica bănățeană cultă", „Partidul și creația artistică", „Arhitectura, prezență prestigioasă a orașului". Totodată, suplimentul cuprinde grupaje de poezie ale unor tineri creatori, cronici literare la ultimele apariții editoriale, reportaje semnate de scriitori, oameni de artă și cultură, publiciști. Acest supliment va apare în 24 de pagini — 2 lei.