Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)

1971-05-04 / nr. 8180

Anul XXVIII nr. 8.180 Marți, 4 mai 1971 4 pagini,­­0 bani 50 DE ANI IN SLUJBA UNOR IDEALURI ÎNALTE UMANISMUL—dimensiune esențială a politicii partidului Evoluția societății omenești, is­toria ei, atestă faptul esențial că personalitatea umană nu se poate realiza la scara întregii societăți în condițiile exploatării omului de către om. Numai socialismul repre­zintă societatea care­­ marchează saltul de la activitatea spontană a indivizilor la activitatea liberă, conștientă, saltul de la înstrăina­rea omului de esența lui umană la realizarea plenară a potențiali­tați­lor umane. Una dintre caracteristicele esen­țiale ale politicii partidului mani­festată în toate actele și demersu­rile sale revoluționare de jumă­tate de secol, pe care în zilele noastre o dezvoltă exercitarea ro­lului său conducător, constă în ca­pacitatea sa de a se identifica cu umanismul concepției leniniste și al construcției marxist­­socia­liste, de a face din umanism însăși rațiunea sa de a exista și de a ac­ționa, astfel ca noua societate să devină cea mai umană societate din istorie. La loc de cinste al preocupărilor sale, partidul a pus constant interesul pentru om cu problemele și necesitățile sale, cu aspirațiile, gindurile și sentimen­tele sale, cu destinul său. Partidul nostru comunist por­nind de la necesitatea istorică a socialismului de a realiza uma­nismul în sensul plenar al cuvîn­­tului, construiește și orientează întreaga practică in sensul tran­sformării sale intr-un uriaș labo­rator care produce nu numai bu­nuri materiale, dar și valori spiri­tuale. Socialismul transformă ra­dical condiția umană materială și spirituală în sensul că lumea omu­lui devine tot mai mult o lume a ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]a libertății și egali­tății autentice, dar această transfor­mare nu le este o­­ferită oamenilor ca „un dar de sus", ca ceva de-a ga­ta, ci se produce prin însăși luptele și strădaniile lor, prin izbînzi și în­­fringeri vremel­nice, printr-un u­­riaș efort con­structiv, teoretic și practic organi­zat și condus de partid. Omul pe care-1 pune în centru­ activității sale teo­­retice partidul și practice strict, așa nostru nu este omul ab­cum figura el mai de demult luminate, în concepția unor spirite ci, omul concret-istoric al zilelor noastre, muncitorul, ță­ranul, intelectualul constructor conștient și activ al noii societăți, este omul privit ca obiect și pro­pan care se­dus al unei îndelungate și drama­tice istorii, reprezentînd deci o realitate moral-spirituală contra­dictorie, dar și ca subiect creator al unei istorii noi, al unei realizează în istorii fapt împlinirea omu­lui, afirmarea mul­tilaterală a spiri­tualității sale. Pornind de la un adevăr devenit axiomatic că so­cialismul și preo­cuparea pentru om cu nevoile și as­pirațiile sale sunt de nedespărțit, că socialismul se construiește de că­tre oameni și pentru oameni, partidul a urmă­rit cu consecvență crearea acelui ca­dru social—econo­mic și politic me­reu mai larg, pen­­tru patriei ca cetățeanul noastre să-și poată dovedi capacitatea sa plenară in procesul muncii con­structive, in domeniul activității civice. Ce poate întruchipa oare mai elocvent grija pentru om de­cit strădania statornică de a-i pune la îndemînă posibilitatea de a munci, de a-și concretiza într-o activitate creatoare aptitudinile și capacitățile, de a se realiza deci, ca om, în toată plenitudinea perso­nalității sale. Munca liberă repre­zintă temeiul demnității umane, iar demnitatea umană, constituie, după cum se știe, una dintre aspirațiile cele mai nobile ale umanismului din toate timpurile. In socialism nu numai scopurile sunt umaniste dar și mijloacele pentru realizarea lor sunt și tre­buie să fie totdeauna umaniste. So­cietatea noastră acționează nu numai prin om, dar și pentru om. Aceasta se caracterizează în preo­cuparea partidului nostru de a direcționa dezvoltarea economică în concordanță cu nevoile omului, finind seamă de faptul esențial că producția nu este un scop in sine, că nu producem de dragul de a produce, ci spre a satisface cerin­țele și trebuințele tot mai exigente ale constructorilor socialismului. Esența orînduirii socialiste se traduce de altfel, în umanismul său și în promovarea și cultivarea neabătută a idealurilor de dreptate socială, de suveranitate a poporu­lui, de dragoste și respect față de om, de asigurarea drepturilor și libertăților democratice ale tu­turor cetățenilor patriei noastre fără deosebire de naționalitate — români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități. Superiorita­tea umanismului socialist rezultă, între altele, din faptul că el nu ION POPA lector universitar (Continuare în pag. a II-a) Exploatarea econo­mică a utilajelor - producție maximă Generalizarea schimbului II, introducerea și extinderea schimbului III Reprezentînd una din cele mai importante căi de creștere a indi­celui extensiv de utilizare a mași­nilor, utilajelor și instalațiilor de lucru, mărirea coeficientului de schimburi favorizează scurtarea perioadei de uzare fizică înainte de a se produce uzura morală, oferă posibilitatea obținerii unui spor substanțial de producție, precum și reducerea simțitoare a cheltu­ielilor de producție, îndeosebi a celor constante. „In scopul extin­derii și introducerii schimbului III, al pregătirii de muncitori cali­ficați și cadre de conducere a producției, — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în Expunerea la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970 - Consiliul de Miniștri, toate ministerele vor trebui să întocmească programe cu termene precise și răspunderi concrete, detaliate pe centrale și întreprinderi". Spre cinstea lor, multe între­prinderi industriale din județul Timiș au luat — încă din anii tre­cuți — o serie de măsuri menite să realizeze ceastă sarcină, în mod exemplar .­ La indicația Bi­roului Comitetului județean de partid, ele au fost mult intensifi­cate în cursul trimestrului recent încheiat, iar rezultatele bune nu au întîrziat să apară. Așa de exem­plu, la Uzinele mecanice Timi­șoara, coeficientul de schimburi a ajuns în luna martie 1971 la 2,11 față de 1,21 atins în februarie 1970, la Uzina „Tehnometal“ — la 1,70 de la 1,39, la fabrica „Sol­ventul“ — la 2,38 de la 1,57, la In­dustria laptelui Timișoara — la 1,79 de la 1,45. Creșteri pozitive s-au înregistrat și la „6 Martie", „Arta textilă“, fabrica „Garofița", Fabrica de piele și mănuși — toate din Timișoara, I.P.T.C. Sînnicolaul Mare, Fabrica de încălțăminte Jimbolia ș.a. Cu toate acestea, în industria județului nostru sunt încă mari rezerve de sporire a coeficientului de schimburi, deoarece acesta situa în luna martie a.c. la numai de 1,71 în industria republicană— față de 1,88 în lunile februarie și au­gust 1970 și — tot — 1,71 în luna decembrie 1970 — și la numai 1,44 in industria locală — față de 1,43 în decembrie 1970. Această creștere lentă, este o ur­mare directă a faptului că la alte întreprinderi s-au înregistrat — regretabile— regrese. Astfel, uzina „Ciocanul“-Nădrag, coeficien­ța­tul de schimburi a scăzut 2.10 în decembrie 1970 la 1,96 de la, în martie 1971; la „Electrobanat" — de la 1.89 la 1.76; la uzina „Azur“ - de la 1.55 la 1.51; la „Tehno­­lemn“ — de la 1,48 la 1,32; la „13 Decembrie“ — de la 2,74 la 2,54; la C.I.S.T. — de la 1,48 la 1,35; ase­menea constatări negative se în­ VASILE NINI, directorul Direcției județene de statistică — Timiș (Continuare in pag. a II-a) Lucrări edilitar­­gospodărești Comitetul executiv al Consiliu­lui popular al comunei Beba Veche, sub directa îndrumare și cu sprijinul comitetului comunal de partid, a pus un accent deosebit pe lucrările gospodăresc, cu caracter edilitar. Au fost renovate, pina în prezent si poduri și po­dețe de pe principalele artere ale comunei ; spațiilor verzi existente li s-au mai adăugat încă 120 mp; au fost plantați peste 80 de pomi și arbuști ornamentali în­ parcul care prinde tot mai mult contur în jurul noului cămin cultural și a fost terminată construirea gar­dului din fața aceluiași cămin, în cadrul Scolii generale, se află in faza finală construirea unei săli laborator, a unei săli de gimnasti­că și a unei săli-atelier. I MANIFESTĂRI ANIVERSĂRII SEMICENTENARULUI PARTIDULUI Întîlnirea tovarășului Mihai Telescu cu activul de bază al Organizației Județene Timiș a U.T.C. In cadrul manifestărilor cultural­­educative dedicate gloriosului se­micentenar al partidului, ieri du­­pă-amiază, tovarășul Mihai Teles­cu, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­țean de partid, președintele Consi­liului popular județean, s-a întîl­­nit, în sala Teatrului Național din Timișoara, cu peste 800 de tineri din municipiul Timișoara și din județ. Au fost prezenți activiști ai comitetelor județean și municipal U.T.C., reprezentanți ai tinerilor muncitori, țărani și intelectuali, elevi și studenți. In expunerea sa, tovarășul Mihai Telescu a înfățișat pe larg lupta eroică a partidului în cele 5 dece­nii de activitate, desfășurată în slujba intereselor poporului, reali­zările de seamă obținute pe me­leagurile timișene în anii construc­ției socialiste, perspectivele des­chise județului Timiș și întregii noastre țări de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Referindu-se la bilanțul bogat al înfăptuirilor cu care oamenii mun­cii — români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități din județ întîmpină glorioasa aniversa­re, primul secretar al Comitetului județean de partid a subliniat con­tribuția miilor de tineri fruntași in întrecerea socialistă, inovatori raționalizatori, a masei largi de ti­și­neri, la dezvoltarea industriei agriculturii, înfrumusețarea și ru­și­na gospodărire a localităților, înflorirea științei, artei și literatu­ra­rii. In lumina perspectivelor pu­ternicii dezvoltări economice social-culturale a județului, vorbi­si­torul a înfățișat sarcinile însufle­­țitoare ce revin colectivelor de muncă, posibilitățile nelimitate de afirmare pe care le oferă tineretu­lui înfăptuirea obiectivelor cinci­nalului 1971—1975. O primordială a tineretului, îndatorire s-a su­bliniat în expunere, este temeinica însușire a științei și culturii, per­fecționarea cunoștințelor profesio­nale și de specialitate, în pas cu cerințele progresului tehnico-știin­­țific contemporan. Tovarășul Mihai Telescu a înche­iat cu urarea adresată participan­ților, și prin ei zecilor de mii de tinere și tineri din județ, de a obți­ne noi și însemnate succese în muncă și la învățătură, de a demni de încrederea pe care gro­fi­m­osul nostru partid o acordă tine­rei generații. Exprimînd gîndurile și sentimen­tele tinerilor muncitori, ingineri și tehnicieni, ale țăranilor cooperatori, intelectuali, elevi și studenți, tova­rășul Radu Bălan, prim-secretar al al Comitetului județean Timiș U.T.C., a mulțumit călduros tova­al­rășului Mihai Telescu pentru expu­nerea făcută, pentru prețioasele indicații date cu acest prilej. La sfîrșitul întîlnirii a avut loc un program artistic susținut de formațiile Centrului universitar Timișoara. uiN ACîivit AtlA­xmimmm Recent, într-un cadru sărbătoresc a fost inaugurat noul cămin cultural Clădirea noului cămin cultural­ din Darova, IN IMAGINE : Foto : W. KONSCHITZKY „NOI, CEI DE AZI“ Comitetul județean Timiș U.T.C. a editat un album care oglindește, în imagini sugestive, activitatea multilaterală a tinere­tului. Intitulat „Noi, cei de azi“, pliantul parcurge, prin interme­diul aparatului fotografic, prin­cipalele domenii productive care înscriu, la loc de cinste, munca profesională a tineretului. Intîl­­nim astfel secvențe din industrie, surprinzînd la locurile de muncă meseriași din diverse sectoare, va­riate ca profil; pe ogoarele ju­dețului apar în prim plan meca­nizatorii : pe șantierele de dese­cări, uneltele muncii voluntar-pa­­triotice sunt mînuite cu hărnicie de numeroase grupuri de tineri. Sălile de clasă, de lectură, labora­toarele, construcțiile moderne re­flectă condițiile de studiu ale ele­vilor și studenților. Alte file sunt rezervate, de asemenea, unor ima­gini grăitoare despre manifestă­rile cultural-artistice și sportive, albumul făcînd astfel o succintă și reușită incursiune in viața de zi cu zi a tineretului din județ. SIMPOZIOANE, EXPUNERI . Organizația de pionieri a Șco­lii generale nr. 10 din Timișoara a inițiat, în cinstea semicentenarului partidului, un interesant concurs pe tema „Glorie partidului iubit", axat pe cunoștințe din domeniul istoriei, literaturii și geografiei patriei, contribuție de seamă la reușita con­­­cursului și­ a adus profesoara Maria Muțiu. De asemenea, a fost organi­zată o expoziție cu aspecte din lupta partidului, cu realizări ale oamenilor muncii din patria noastră in anii so­cialismului. Alte inițiative ale tinerilor de la școala respectivă pio­au fost și concursul pe aceeași temă sus­ținut de clasele a VIII-a, ca și parti­ciparea la schimbul de experiență organizat de Consiliul municipal al pionierilor, intitulat „Cutezători spre culmile științei“, după o idee a profesoarelor Iuliana Vulpe și Irina Bădele. n La Lugoj, la clubul Combina­tului textil simpozionul „Femeia, participantă activă la munca și activitatea constructivă", susținut de Ioana Cristoreanu, secretara Comitetului municipal de partid și prof. Rodica Precup, președinta Comitetului municipal al femeilor, a fost urmărit de un numeros au­ditoriu. I—I Cooperativele meșteșugărești „Munca" și „Lugojeana“ au orga­nizat un concurs cu premii dedi­­cat tinerilor muncitori, inspirat din trecutul de luptă al partidului. Menționăm dintre participanți pe tinerele muncitoare Elena Pap, Eleonora Piscureanu, Irina Riedl, Elena Sălbăgeanu. • 50 DE POEȚI SUB FLAMURI DE LUMINA . Se află sub tipar „Monumentul iubirii“, volumul omagial editat de Casa județeană a creației populare (redactor , poe­tul Damian Ureche) care înmănun­chează semnături consacrate ale poeților din vestul țării : Alexan­dru Jebeleanu, Franyó Zoltán, An­gh­el Dumbrăveanu, Damian Ure­che, Vladimir Ciocov, Franz Lieb­­hard, Traian Dorgoșan, Lucian Bu­­reriu, Jiva Popovici, Ion Stoia- Udrea, George Suru. I—I La căminul cultural din satul Livezile elevii Școlii generale au susținut un program festiv care a cuprins și montajul literar-mu­­zical „Partidul e in toate". Din­tre elevi au avut o contribuție no­tabilă Lucia Bosică, Mariana Fan, Rodica Meilă, Rodica Chiș și Ion Pap. SĂ GOSPODĂRIM CU GRIJĂ FIECARE METRU PĂTRAT DE PAMÎNT! Pentru lucrătorii ogoa­relor nu constituie nici un secret faptul că obți­nerea unor recolte cit­ mai mari și sigure este condi­ționată, în primul rînd, de gospodărirea chibzuită a pămîntului, a acestui principal mijloc de pro­ducție din agricultură. Atît la consfătuirea cadre­lor de bază din agricul­tura județului Ialomița, cit și la cea a cadrelor de bază din agricultura ju­dețului nostru, ținută la începutul lunii februarie a.c., s-a accentuat din nou necesitatea înlăturării ri­sipei de pămînt. In aceas­tă privință, sarcini, deo­sebit de importante le revin consiliilor populare, conducerilor de unități și cadrelor tehnice de spe­cialitate. Ce s-a întreprins in această direcție, în fa­za de activitate a consi­liului intercooperatist din Gătaia, care este preocu­parea consiliului popular și a­ conducerilor de uni­­ uți pentru aplicarea pre­vederilor Legii nr. 1? ? La această întrebare am solicitat răspuns din par­tea inginerului Augustin Billi, președintele consi­liului intercooperatist, lui Octavian Bălu, președin­tele cooperativei agricole de producție din Gătaia și lui Ion Drăgan, prima­rul comunei.­­ Este adevărat că atît la cooperativa din Gătaia cît și în celelalte unități, care alcătuiesc consiliul nostru intercooperatist, s-a manifestat o insufi­cientă preocupare pentru gospodărirea cît mai ra­ponală a fondului fun­ciar. Suprafețe întinse, care înainte vreme erau­ folosite ca terenuri ara­­bile și cultivate ca atari cu diferite culturi, au fost lăsate în paragină. Destu­­­lă risipă s-a făcut îndeo­sebi cu dealul „Șumigu­­lui“ renunțîndu-se la în­treținerea unei podgorii cu vechi renume — ne spunea tovarășul Billi. Cu toate eforturile co­operatorilor din Gătaia, in perioada 1957—1964 nu s-au putut planta aici mai mult de 37 de hectare cu vie. De asemenea, alte 10 hectare au fost desfiin­țate pentru plantările din primăvara lui 1972. Dar „Șumigul“ cuprinde 80 de hectare, din care 27 sunt în posesia din Șemlacul cooperativei Mare, iar diferența o dețin coopera­tivele din Sîngeorge și Birda. Aș aminti că au început desfundatul — pe 10 hectare — și coopera­torii din Șemlac, dar, în rest, aproape jumătate din teren așteaptă să fie tre­zit la viață — a completat dînsul. Menționînd ca bună preocuparea cooperatori­lor din Gătaia și Șemlac pentru refacerea planta­ției viticole de pe „Șu­­mig“, trebuie că preocuparea să arătăm consiliu­lui intercooperatist pen­tru ridicarea eficienței e­­conomice a acestei pod­gorii, a investițiilor mari ce trebuie făcute, nu se oprește aici. A fost luată în studiu problema creării unei ferme viticole, fermă la care fiecare cooperativă asociată va contribui cu brațele de muncă și mij­loacele necesare, în ra­port direct cu suprafața de vie pe care o va de­ține. Specialiștii din unitățile care alcătuiesc consi­liul schițat intercooperatist au și planul tehnic al viitoarei ferme. Potri­vit lui, atît noile plantări — deja efectuate — cît și viitoarele plantații se vor efectua pe principiul te­raselor. De asemenea, pentru extinderea literă­ B. BURZ (Continuare în pag. a II-a) Ce se întreprinde în această privință în faza de activitate a consiliului intercooperatist Gătaia? In curînd, „GENERAȚII“ nr. 8 supliment social-politic și cultural-artistic al ziarului „Drapelul roșu“ Dedicat aniversării semicente­narului partidului, „Generații“ nr. 8, supliment social-politic și cultural artistic al ziarului „Drapelul roșu“, oferă cititoru­lui un bogat și interesant sumar cuprinzînd articole social-politice, știință, tehnică, învățămînt, is­torie, artă, literatură etc. Dintre articolele înserate în cele 24 de pagini ale suplimentului, ilus­trat cu reproduceri de artă ale artiștilor timișeni,­ amintim : „Momente ale luptei comuniști­lor din Banat pentru libertate socială și națională, pentru so­cialism", „Tehnica electronică și necesitatea de înnoire a unor cadre de specialiști", „Scriitorul și timpul", „Creatorul și omul de știință modern față-n față cu imperativele societății“, „Moti­vul popular și eroic“, „Infuzie generoasă in muzica bănățeană cultă", „Partidul și creația ar­tistică", „Arhitectura, prezență prestigioasă a orașului". Tot­odată, suplimentul cuprinde gru­paje de poezie ale unor tineri creatori, cronici literare la ul­timele apariții editoriale, repor­taje semnate de scriitori, oameni de artă și cultură, publiciști. Acest supliment va apare în 24 de pagini — 2 lei.

Next