Drapelul Roşu, iunie 1971 (Anul 27, nr. 8204-8229)

1971-06-10 / nr. 8212

-< r * Anul XXVIII nr. 8.212 Joi, 10 iunie 1971 4 pagini, 30 bani VIZITA IN R.P.D. COREEANA A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE Capitala Republicii Populare Democrate sărbătorește. Coreene a întîmpinat cu sentimente de caldă prietenie, delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a de­legației țării noastre este apreciată aici, la Phenian, ca un eveniment memorabil in evoluția ascendentă a relațiilor de prietenie și solida­ritate militantă dintre cele două partide și state frățești, ca o înaltă expresie a legăturilor profunde care unesc popoarele român și co­reean. Ca o reflectare a acestor sentimente, cuvintele „prietenie“, „coeziune“ sunt înscrise sub ima­ginea a două uniini strînse viguros pe fondul drapelelor Îngemănate coreean și român. Asemenea pa­nouri domină traseul pe care înalții oaspeți urmează să-l parcurgă și de-a lungul căruia s-au înșiruit sute de mii de oameni, încă din primele ore ale dimineții. Aceeași atmosferă festivă­nește la aeroportul Sun An, dem­unde au fost arborate pretutindeni dra­pelele de stat ale Republicii So­cialiste România și Republicii Populare Democrate Coreene. Nu­meroși oameni ai muncii au venit cu portrete ale tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Kim Ir Sen, cu pa­nouri pe care sunt Înscrise urări de bun venit, cuvinte de salut în­chinate prieteniei dintre popoarele român și coreean : „Trăiască Parti­dul Comunist Român“, „Bun venit delegației de partid și guvernamen­tale a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu“. Baloane uriașe au ridi­cat deasupra aeroportului steaguri ale României și Coreei, precum și lungi eșarfe de mătase cu urările : „întîmpinăm cu căldură solia de prietenie a României“, „Trăiască prietenia și coeziunea statornicite între poporul frățească coreean și poporul român“. Ora 11,30. Avionul oficial româ­nesc își face apariția pe cerul Phe­nianului, însoțit de reactoare ale forțelor aeriene militare coreene, care au alcătuit o escortă de o­­noare de la frontiera țării. Salutați cu puternice aplauze, cu ovații și uralele mulțimii, to­varășul Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu soția sa, Elena Ceaușescu, membrii delegației ro­mâne coboară scara avionului. Ei sînt întîmpinați cordial de secre­tarul general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, Cabinetului de Miniștri, președintele tovarășul Kim Ir Sen, împreună cu soția sa, Kim Song E. Conducătorii de partid și de stat ai celor două țări își string cu căldură mîinile. Tovarășul Kim Ir Sen salută, apoi, pe membrii delegației de par­tid și guvernamentale române — tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului municipal de partid Bucu­rești, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim­­­adjunct al ministrului afacerilor externe. Un grup de pionieri, îmbrăcați în costume naționale coreene, în­conjoară cu voioșie pe oaspeții ro­mâni, le oferă buchete de flori. To­varășul Nicolae Ceaușescu și soția sa se fotografiază împreună cu pio­nierii. Ceremonia oficială a sosirii dele­gației este marcată de momentul solemn al intonării imnurilor de stat ale României și Coreei. In timp ce sunt trase 21 de salve de ar­tilerie în cinstea delegației române, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Kim Ir Sen și Ion Gheorghe Maurer (Continuare în pag. a IV-a) Cuvintarea de salut a tovarășului KIM­IR SEN Stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, Sitimată invaracn Flona­r’p.n­isps.ni Stimate tovarășe Ion Gheorghe Maurer, Stimați și distinși oaspeți români. Dragi tovarăși și prieteni, în numele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, al guvernului Republicii Democrate Coreene și al întregului popor co­reean, salut fierbinte vizita in țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Republicii So­cialiste România, condusă de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Poporul nostru vă întîmpînă as­tăzi cu nespusă bucurie pe dum­neavoastră, solii prieteniei poporu­lui frate român. Actuala vizită în țara noastră a delegației de partid și guverna­mentale române este o expresie e­­locventă a prieteniei și coeziunii dintre popoarele țărilor noastre, care se dezvoltă pe zi ce trece în mod fericit. Poporul coreean și poporul ro­mân sunt unite prin legături pu­ternice, de nezdruncinat, de prie­tenie încă din trecut. Poporul nostru dă întotdeauna o înaltă prețuire relațiilor de priete­nie și colaborare cu poporul român, statornicite in lupta pentru realiza­rea țelurilor și idealurilor comune, se bucură în mod sincer de reali­zările strălucite dobîndite de har­nicul și talentatul popor român în construirea societății noi, sub con­ducerea justă a Partidului Comu­nist Român, în frunte cu tovarășul­­ trnl­o î­ paikpcpii România, Republică Socialistă suverană, pășește astăzi viguros pe drumul spre noi progrese și civili­zație, pe drumul luptei împotriva imperialismului, pentru apărarea păcii. Delegația de partid și guverna­mentală română a sosit in țara noastră aducind cu ea simbolul a­­vântului creator al poporului ro­mân și dorința nobilă de a întări solidaritatea frățească cu poporul coreean. Aceasta reprezintă un puternic imbold pentru poporul nostru, care, sub conducerea Partidului Muncii din Coreea, luptă pentru consoli­darea și dezvoltarea pe mai depar­te a orînduirii socialiste in țara noastră, pentru izgonirea imperia­liștilor americani din Coreea de sud și realizarea unității indepen­dente a patriei. Stimați oaspeți. Pretutindeni în țara noastră, dumneavoastră vă veți bucura de o primire ospitalieră, caldă și veți constata în mod nemijlocit senti­mentul profund de prietenie nutrit de poporul nostru față de poporul frate român. Noi dorim ca, în timpul șederii în țara noastră, dumneavoastră, scumpii noștri oaspeți, să petreceți zile plăcute și utile pentru ca vi­zita dumneavoastră să fie încunu­nată de rezultate minunate. Trăiască prietenia și coeziunea de luptă nezdruncinată dintre poporul coreean și poporul român 1 Plecarea din Pekin a delegației de partid și guvernamentale române PEKIN 9. — Corespondentul A­­gerpres, Ion Gălățeanu, transmite : Delegația de partid și guvernamen­tală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat miercuri vizita oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îm­preună cu premierul Ciu En-lai trec în revistă unitățile reprezen­tative ale trupelor terestre, mari­nei și aviației, miliției populare și gărzilor roșii aliniate pe aeroport. Miile de locuitori prezenți izbuc­nesc în­ urale, scandează pentru prietenia dintre popoarele român și chinez. Pe mari pancarte se află scrise in limbile română și chine­ză cuvintele : „Călduroase urări de drum bun delegației de partid și guvernamentale române“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, tovară­șul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți membri ai delegației române își iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En­lai. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ciu En-lai își string cu căldură manile, se îm­brățișează. Apoi, secretarul general al Parti­dului Comunist Român și președin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România și cei­lalți membri ai delegației române își iau rămas bun de la Huan Jun-sen, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Cian Ciun-Ciao, membru al Birou­lui Politic, prim-secretar al Comi­tetului de partid al orașului Șan­­hai, lao Yen­ Juan, membru al Bi­roului Politic, Li Sien-m­en, mem­bru al Biroului Politic, vicepre­mier al Consiliului de Stat, Cien-in, membru al Biroului Poli­te­tic, vicepreședinte al Comisiei mi­litare din cadrul C.C. al P.C. Chi­nez, Ie Ciun, membru al Biroului Politic, soția vicepreședintelui Lin Biao, U Fa-sien, Ii­ tso-pen, Ciu Ui-tso, membri ai Biroului Politic, adjuncți ai șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chine­ze de Eliberare, Ciu Den-kuei, Li Te-sîn, membri supleanți ai Birou­lui Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepreședinte al Comitetului Permanent al Adu­nării Reprezentanților populari din întreaga Chină, Ken Biao, mem­bru al C.C., șeful Secției relații ex­terne a C.C. al P.C. Chinez, U De, membru al Comitetului Central, al doilea secretar al Comitetului mu­nicipal Pekin al P.C. Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afa­cerilor externe, Dim Cia-mei, soția vicepremierului Li Sien-nien, și alte persoane oficiale. A In pag. a IV-a COMUNICATUL COMUN ROMÂNO-CHINEZ Cuvintarea de răspuns a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimate tovarășe Kim Ir Sen, Stimată tovarășă Kim Săng E. Sosit pe pământul Republicii Populare Democrate Coreene prie­tene, doresc să adresez lui Central al Partidului Comitetu­Muncii din Coreea, Prezidiului Adunării Populare Supreme și guvernului țării dumneavoastră, întregului po­por coreean, un călduros salut to­vărășesc din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, a Consiliului de Stat și a gu­vernului Republicii Socialiste Ro­mânia, a întregului popor român. Doresc să exprim vm­ mulțumiri Comitetului Central al Partidului Muncii și Cabinetului de Miniștri, personal tovarășului Kim Ir Sen, pentru invitația ca o delegație de partid și guvernamentală a Re­publicii Socialiste România să facă o vizită oficială de prietenie in Co­reea frățească. Suntem­ bucuroși, dragi tovarăși, că avem astfel posi­bilitatea de a lua contact nemijlo­cit cu munca și preocupările entu­ziastului și dinamicului popor co­reean, ale cărui strălucite realizări dobîndite sub conducerea gloriosu­lui său partid, în frunte cu tovară­șul Kim Ir Sen, sunt urmărite cu sinceră satisfacție și întrunesc înaltă prețuire din partea întregu­­­lui nostru popor. Vizita noastră este urm­area fi­rească a bunelor relații de priete­nie ce se dezvoltă continuu între partidele și țările noastre, pe bază principiilor de nezdruncinat ale marxism-leninism­ului și internațio­nalismului socialist, pe stimă și în ernilor­­ean în omnX nnncfiinm­­d expresie a solidarității poporului român cu lupta poporului coreean pentru realizarea sarcinilor legitime de reunificare pașnică sau­ a patriei. Exprimăm convingerea, dragi to­varăși, că vizita pe care o începem astăzi, intr­­­ații de plăcută am­bianță tovărășească, convorbirile pe care le vom avea, întîlnirile cu populația cunoașterea vor adinei și mai muH reciprocă, vor contri­bui la consolidarea și dezvoltarea în continuare a Prieteniei și cola­borării între Partidul Comunist Român și Partidul Muncii din Co­reea, între Republica Socialistă România și Republica Populară De­mocrată Coreeană, spre binele ce­lor două popoare și in interesul unității țărilor socialiste, a mișcă­rii comuniste și muncitorești inter­nationale, a tuturor forțelor care luptă împotriva imperialismului, pentru progres social și pace in lume. Vă mulțumesc din inimă, stimați tovarăși, pentru primirea plină de cordialitate ce ne-o faceți, pentru cuvintele calde cu care ne-ați sa­lutat pe pămintul patriei dumnea­voastră. „Să trăiască și să se întărească continuu prietenia și colaborarea dintre Partidul Comunist Român și Partidul Muncii din Coreea, din­tre Republica Socialistă România și Republica Populară Democrată Co­reeană, dintre popoarele român și coreean“. NOTĂ­ leriu Torge, inginerul șef al coope­rativei. Din acest răspuns rezultă că, aș­teptând reîntoarcerea cositoarei pro­prii și a altor două de la S.M.A., co­operatorii de la Vucova au rămas cu trifoiul nestrîns. Acest lucru este cu atît mai de neînțeles cu cu­ această unitate dispune de un excedent de brațe de muncă, de oameni care ar fi putut, intr-un timp record, cosi, pologi, aduna în căpițe și transporta trifoiul de pe întreaga suprafață. Tot așteptînd după grelele meca­nice a rămas cu finul nestrîns de pe 35 de hectare și ferma zootehnică a cooperativei din Dragșina. — Ne-ar trebui patru greble, dar conducerea stațiunii nu se grăbește să ni le asigure — ne spunea ingine­ra Tamara Cușmir, șefa fermei. — Noi n-am cosit trifoiul din cauza timpului nefavorabil — se scuza magazinerul Simion Șutei de la Blajova. Concluzia care se desprinde din a­­ceste așteptări, scuze și justificări este­­ s -.|* —-J----­|~ ORICE INTIRZIERE LA ÎNTREȚINEREA­ CULTURILOR ATRAGE DUPĂ SINE MINUSURI DE PRODUCȚIE! Așteptînd cositori și greble... Luna lui „cireșar" este prin exce­lență ,luna strînsului fînului natural și a celui de lucerna și trifoi din a doua coasă. In timp ce în unele cooperative lucerna și trifoiul de la prima coa­să sunt de mult balotate și așezate în șire, la cea din Vucova, țină în ziua de 8 iunie, nici nu începuse re­coltatul celor 100 hectare de trifoi.­­ N -am început pentru că nu a­­vem cositori. Cea pe care o are co­operativa a fost preluată de stagiunea de mecanizare, care a concentrat toa­te cositorile la Dragșina, Otvești și Berini — ne spunea tovarășul V­a­ Cooperativa agricolă din Dragșina face parte dintre unitățile defici­tare cu brațe de muncă. Totuși, conducerea unității demonstrează, în acest sezon, că printr-o organi­zare atentă se pot întreprinde, și cu forțe limitate, acțiuni de presti­giu. După ploaia zdravănă de luni după-amiază, se părea că a doua zi nu se va putea intra cu sapa în nici o tarla. Marți dimineața însă, un control operativ al președintelui și inginerului-șef a identificat cî­­teva tarlale mai ridicate, unde cir­ca 70 de cooperatori au trecut la lucru. Intîmplări asemănătoare au fost multe în ultima vreme cu ploi. Rezultatul ? Cele 360 hectare de porumb sunt prășite mecanic de trei ori, apropiindu-se de încheiere și prașila­­ manuală. Sfecla de zahăr este de 4 ori prășită mecanic și de 3 ori manual, iar floarea-soarelui (150 de hectare) are efectuate trei prașile mecanice și două manuale, cultura fiind bine dezvoltată. Co­operatorii „de la cîmp“ au fost sprijiniți și de lucrătorii din zooteh­nie. Bătrînul Ștefan Pervan, care deține și funcția de vicepreședinte al cooperativei, este zilnic la pră­șit după ce își încheie programul de la grajd, fiind un bun exemplu și pentru alții. De altfel îndemnul său este urmat de Matei Győri, Le­­tiția Preda, Cornelia Ghercea etc. De asemenea, meseriașilor și lucră­torilor din birouri li s-au repartizat parcele vrăsitoare pentru întreține­re. Totodată, merită subliniată și lăudată strădania unor localnici, angajați în oraș, care în timpul lor liber își ajută familiile și sătenii la Întreținerea culturilor, așa cum procedează Traian Țițirigă, Em­eric Lacatoș, Emeric Fodor și alții. Cu toate acestea, stadiul întreți­nerii culturilor la Dragșina este în­că nemulțumitor. Chiar în apropie­re de sat, lângă drum, pe cele trei hectare de sfeclă furajeră, parce­lele lui Ion Jucuț, Ion Vucova-57, Ștefan Matei și ale altora sunt a­­coperite de buruieni. Parcelele de porumb și de alte culturi, reparti­zate Evei Rîmneanțu, Anei Pleșes­­cu, Suzanei Lacatoș, etc., au trebuit date altora, suplimentar, pentru în­treținere, întruct cooperatoarele res­pective au tot tărăgănat, fără justi­ficare, participarea la lucru. Și nu e mai puțin adevărat că o serie de navetiști la oraș, îndeosebi tineri zdraveni, ca Ioan V. Stoia, Ion Be­­raru, Pavel Kuruntzi, Iuliana Șt. Győri și alții și-ar putea sprijini mai substanțial familiile la întreți­nerea culturilor. Așadar la Dragși­na există încă suficiente forțe nefo­losite. Pentru mobilizarea lor la lucru, conducerea cooperativei are nevoie de mai mult sprijin din partea comitetului comunal de partid, a consiliului popular comu­nal, a organizației U.T.C. La cooperativa agricolă din Vu­cova stadiul lucrărilor este mai a­ G­AVRIL MAL­AI (Continuare in pag. a lll­a)­­ 9 In „ferestrele" dintre ploi trebuie să se lucreze liniaru­l nalifăth* — harametrii în mîna un ți­ren • mmw nm V» *­ * wm mm. ------------------------------------- ------------------------1 «*«** ** « * * »­­ *** * «««*■ inginerului șef Ploile repetate din ultima perioadă solicită o și mai activă pre­ocupare din­ partea conducerilor de unități agricole, a specialiștilor, a organizațiilor de bază, a comitetel­or comunale de partid și a consi­liilor populare comunale pentru mobilizarea tuturor forțelor la între­ținerea culturilor prășitoare. Aceasta pentru că umiditatea din sol favorizează dezvoltarea rapidă a buruienilor. Se impune un control atent și la culturile ierbicidate, în­trucât în urma ploilor au început să apară, pe alocuri, vetre de bu­ruieni, cu deosebire pe terenurile mai joase. In raidul anchetă, întreprins marți, am urmărit cum sunt orga­nizate și antrenate forțele la prășit pentru a se folosi la maximum toate „ferestrele“ prielnice dintre ploi. și cea a S.M.A. din Sacoșu Turcesc (director inginerul Ion Dobrescu) trebuie să întreprindă măsuri opera­tive de folosire din plin atît a mij­loacelor manuale cit și a celor me­canice la strânsul întregii cantități de nutrețuri înlăturînd astfel nu nu­mai risipa ci și deprecierea calității acestora. In noul microraion din Lugoj. Foto : E. ROBICSEK LEGIFERAREA UNOR CRITERII ȘTIINȚIFICE pentru încadrarea și promovarea cadrelor REDACȚIA : Ziarele de dumini­că ne-au pus la îndemină proiectului de Lege privind textul înca­drarea și promovarea în muncă a personalului din unitățile socialiste de stat. Am dori să ne facem ex­ponenții opiniei publice din jude­țul Timiș și să subliniem faptul că toți oamenii muncii de pe aceste meleaguri — români, germani, ma­ghiari, sîrbi și de alte naționalități — au primit noul proiect de Lege cu un interes deosebit. Punerea lui în dezbatere publică — dovadă cer­tă a largului nostru democratism — a determinat redacția ziarului nostru să solicite părerile unor conducători de întreprinderi și in­stituții, juriști, activiști de partid și de stat. Așadar, stimați interlo­­cutori, ce loc și rol atribuiți nou­lui proiect de Lege în îmbunătăți­rea activității de încadrare și pro­movare în muncă a personalului din unitățile socialiste de stat? DUMITRU COSTE, director Direcției pentru probleme de mun­cl­că și ocrotiri sociale . După părerea mea acest nou pro­iect de Lege se înscrie în ansam­blul măsurilor pe care partidul și statul nostru le întreprinde pentru continua perfecționare a întregii noastre activități. După cum se știe rolul cadrelor, în condițiile dezvol­tării susținute a economiei naționa­le, a introducerii pe scară tot mai largă a cuceririlor tehnicii și știin­ței contemporane crește în considerabil. Tot așa de bine mod cu­­noscut, este și faptul că în fiecare an, ca urmare a intensului proces de creștere economică și dezvolta­re socială a patriei se creează noi locuri de muncă în absolut toate sectoarele de activitate. Este con­cludent exemplul județului Timiș. Numai în primele cinci luni ale a­­nului acesta au fost create peste 12.000 noi locuri de muncă. Ponde­rea cea mai mare o deține indus­tria textilă unde au fost an­gajați mai bine de 2.500 noi mun­citori. Nu doresc să vă ofer alte date statistice, dar vă rog să rețineți că fără o permanentă îm­bunătățire a activității de încadra­re in muncă nu putem vorbi de realizarea in condiții optime, a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. REDACȚIA : Punctul dv. de vedere este grăitor. Nu am vrea să adăugăm decit faptul care se referă la o altă idee din con­ținutul aceluiași proiect și a­­nume promovarea. Criteriile după care va trebui să se facă sînt deosebit de importante. Ce părere aveți tovarășe Kandler ? ing. MATEI HANDLER, director al Stațiunii pentru mecanizarea a­­griculturii Jebel : — Cred că nu in mod intîmplă­­tor primul și cel mai important criteriu 11 constituie pregătirea profesională. Așa cum se arată în proiect promovarea se face — de regulă — de pe o treaptă inferioa­ră pe una imediat superioară. Or, fără o temeinică pregătire de spe­cialitate in condițiile pretențiilor contemporane nu putem vorbi de promovare. Desigur că numai asta nu ajunge. Se cer, în plus, aptitu­dini și experiență, capacitate de mobilizare a colectivelor de mun­că la traducerea în viață a politi­cii partidului și statului. Este nor­mal ca astfel de criterii să fie le­giferate“. REDACȚIA : Ca jurist, cum interpretați noul proiect de Lege ? ALECU ALEXANDRU, șeful ser­viciului juridic al Consiliului popu­lar al județului Timiș : — Reflectind stadiul la care a a­­juns dezvoltarea economiei noastre naționale, introducerea în toate do­meniile de activitate a celor mai noi cuceriri tehnico-științifice, pro­iectul de Lege concretizează pozi­ția și rolul cadrelor în organizarea și conducerea procesului de pro­ducție, în soluționarea complexe­lor probleme ale vieții economice și sociale. El constituie o regle­mentare cu puternice trăsături ori­ginale, introducînd au fost încă abordate criterii ce țu de dispozi­țiile normative anterioare cu pri­vire la încadrarea și promovarea în muncă a personalului și asigu­ră o mai mare stabilitate a cadre­lor cit și îmbunătățirea activității Discuții consemnate de NICOLAE PTRVU „ (Continuati in pag. a II-a) Colocviu inițiat de redacția ziarului „Drapelul roșu" pe marginea proiectului de Lege privind încadrarea și promovarea în muncă a personalului din unitățile socialiste de stat m pag­ a iha . Timpul de studiu, super­lativ valoric 0 Cronica filmului Un cvasi western politic # Contraste cotidiene Lauri pentru măiestrie „Omagiu partidului“, al X-lea concurs al formațiilor artistice de amatori a adus în competiție sute de echipe dornice de a da prinos de dragoste și recunoștință, întruchi­pat în haina artei, marii sărbători a semicentenarului partidului. Fa­za finală a prestigioasei întreceri artistice a încununat strădaniile sutelor de mii de artiști, nume­roase premii au revenit și forma­țiilor artistice ale așezămintelor culturale din județul Timiș, tro­fee care se înmînează, în aceste zile, intr-un cadru festiv, în pre­zența reprezentanților Comitetului județean pentru cultură și artă și ai Casei județene a creației popu­lare. Iată formațiile artistice ale așezămintelor timișene de cultură a căror evoluție a fost încununată de laurii succesului: Marele premiu și titlul de lau­reat ! Ansamblul de cîntece dansuri „Timișul” al Casei de cur­­i­tură a municipiului Timișoara și Orchestra populară a căminului cultural din comuna Făget. Premiul I : corul Casei de cul­tură „Ion Vidu" a municipiului Lugoj ; Premiul II : corul Căminului cultural din comuna Chizătău și fanfara căminului cultural din Giarmata. Premiul III : Corul „Franz Schubert“ al Casei de cultură a municipiului Timișoara, formația de dansuri populare a Căminului cultural din comuna Nițchidorf și solista vocală Helga Salm, de la căminul cultural din Freidorf. Mențiune : Formația de dan­suri populare a căminului cultural din Seceani. Diplomă de merit : Formația de tamburași a Casei orășenești de cultură Sinnicolaul Mare , grupul­­ vocal-instrumental al Casei de cultură a municipiului Timișoara și corul bărbătesc al căminului cultural din comuna Igriș.

Next