Drapelul Roşu, iulie 1971 (Anul 27, nr. 8230-8256)

1971-07-22 / nr. 8248

<9­2 ® A In spiritul programului de acțiune ideologico-educativă ȘTIINȚELOR SOCIALE, UN ROL FORMATIV SPORIT. TOT MAI ACTIV Aplicând și dezvoltând linia pro­gramatică elaborată de Congresul al X-lea, Partidul Comunist Român își confirmă din nou, și în mod strălucit, în fața întregului popor, forța sa de pătrundere realist-știin­­țifică a sensului evenimentelor în curs de desfășurare, clarviziunea politică de a găsi măsurile practi­ce cele mai potrivite soluționării problemelor ridicate de viață, ca­pacitatea de a dezvolta in mod creator teoria și practica marxism­­leninismului în condițiile specifice interne și internaționale actuale ale țării noastre-Este, fără îndoiala, meritul in­contestabil al partidului nostru co­munist, al conducerii sale, în frun­­te cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, că, în contextul remarcabilelor în­făptuiri ce caracterizează tumul­toasa prefacere socialistă a­ societății românești, în pro­cesul mobilizării și organiză­rii întregului­ popor spre o­­biectivele majore ale făuririi so­cietății socialiste multilateral dez­voltate In țara noastră, a putut fi sesizat cu deosebită claritate și profunzime specificul momentului actual, resortul dinamizator și uni­ficator al tuturor energiilor crea­toare ale națiunii noastre socialiste pe drumul ei mereu ascendent, ra­pid și echilibrat, spre trepte tot mai înalte de cultură și civilizație. Cerințele etapei actuale și per­spectivele construcției socialiste ri­dică pe prim plan problema calită­ții în toate domeniile vieții sociale, problemă a cărei soluție rezidă, in esență, în formarea omului nou­, cu o înaltă conștiință socialistă­ Orice râmînere in urmă în acest domeniu, orice rămășițe sau influențe ale i­­deologiei retrograde, conservatoare sau anarhice, îngreunează mersul­ nostru înainte. Este toc­mai latura pe care o sesizea­ză atît de pregnant recentele pro­puneri de măsuri și expunerea se­cretarului general al Partidului Comunist Român cu privire la ac­tivitatea politico-ideologică și de educare marxist-lenininstă a mem­brilor de partid, a tuturor oameni­lor muncii­înțelegerea clară, științifică a împrejurării că dezvoltarea con­științei se realizează mai încet, că ea răm­îne uneori in urma dezvoltării forțelor de că nu se ridică in mod producție, automat, spontan, la nivelul dezvoltării ge­nerale a societății, nu numai că nu poate demobiliza pe comuniști, că nu justifică in nici un fel defi­ciențele activității noastre politico­­educative, ci dimpotrivă, cum „just reliefează tovarășul Nicolae Ceaușescu, trebuie să ne determi­ne „să acționăm cu toată fermitatea pentru a nu se ajunge la această rămînere în urmă, pentru a asigura ridicarea continuă a conștiinței ma­selor de oameni ai muncii, deoarece numai așa clasa muncitoare își va putea îndeplini rolul său de clasă conducătoare, numai așa poporul, stăpîn pe destinele sale, își va pu­tea construi în mod conștient viito­rul ; numai așa participarea mase­lor largi la conducerea societății va deveni o realitate, iar democra­ția socialistă se va afirma ca o for­ță dinamizatoare a societății noas­tre". Totodată, recentele documente programatice ale partidului nostru subliniază ideea că, in ansamblul activității ideologice, culturale și politico-educative, în efortul știent și organizat de ridicare con­conștiinței socialiste, un rol deose­­­bit de important și joacă predarea în școli și facultăți și însușirea sis­tematică de către toate categoriile de oameni ai muncii a adevărurilor științelor sociale, întemeiate pe con­cepția revoluționară despre lume și viață a clasei muncitoare, ma­terialismul dialectic și istoric. Con­cepute astfel, științele sociale de­­temină in modul cel mai direct și mai durabil formarea de convingeri înaintate și adoptarea in mod con­știent și pe deplin liber de atitu­dini și acțiuni conform cu cerințele obiective ale progresului social, cu înnoirea profundă, socialistă a so­cietății. Științele sociale marxist-leninis­­te se dovedesc eficiente sub raport educativ, încărcate de sensuri for­mative, apropiate necesității omu­lui de a-și cunoaște și stăpîni desti­nul său în lume, de a-și edifica personalitatea pe măsura cerințelor obiective ale dezvoltării societății Tocmai de aceea este deosebit de importantă concluzia ce se degajă din măsurile preconizate de partid ca, pe baza experienței de pînă a­­cum, „să reorganizăm și să îmbună­tățim întregul sistem de predare a cunoștințelor politico—ideologice", iar învățământul științelor sociale și învățămîntul de partid „să fie strîns unite și să se desfășoare după o sin­gură concepție". Această concluzie, noi, cadrele didactice, o primim cu o netă evaluare autocritică a mun­cii noastre. Consider și ca o rezul­tantă a experienței și opiniilor mele și ale colectivului în care muncesc și cred că ea poate fi valorificată in citeva direcții principale in pre­darea științelor sociale. In primul rînd se impune elabo­rarea unui sistem judicios, temei­nic fundamental, al predării știin­țelor sociale începînd din școala ge­nerală pină la cea superioară și ia sistemul perfecționării postliceal­e și­ postuniversitare a cadrelor. Con­ținutul cunoștințelor predate și al convingerilor ce se promovează trebuie să aibă la bază in mod creator tezele marxism-leninismu­­lui, hotărîrile Congresului partidu­lui nostru, ale Comitetului său Central, documentele de partid si de stat. Eșalonarea predării disci­plinelor și noțiunilor de marxism­­leninism trebuie să țină seama de nivelul de cultură al celor care în­vață și de puterea lor de înțelege­re. Manualele de liceu să nu mai fie niște rezumate foarte concen­trate și de aceea aride și greu ac­cesibile ale manualelor și cursuri­lor universitare, ci expuneri vii, temeinice și atractive, pornind de la cunoștințele de bază. E ne­cesar ca permanent să insistăm asupra caracterului aplicativ, prac­tic al noțiunilor predate pentru a se ajunge la convingeri ferme și durabile, confruntate în atitudini și acțiuni sociale , in cadrul organiza­țiilor de tineret, în colectivele de muncă, in acțiuni patriotice, in practica în producție a elevilor și studenților. Științele sociale, latură importantă a activității politico­­educative, vor căpăta astfel un rol formativ sporit, tot mai activ: dir. IO AS S. MUREȘ AN lector universitar Baze solide recoltei anului viitor (Urmare din pag. I) purii, arătura de vară, executată cu plugul echipat cu grapă ușoară sau stelată, la adincimea de 14—17 cm, imediat după eliberarea terenului, fără a scoate bolovani. Dintre a­­vantajele acestei lucrări amintim : combaterea buruienilor, păstrarea apei in sol și intensificarea activi­tății microorganismelor care des­compun resturile vegetale încorpo­rate in sol. Apa existentă în sol în momentul arăturii se păstrează cu pierderi minime, iar cea provenită din pre­cipitații pătrunde cu ușurință în pămînt. Datele experimentale ara­tă că în solul arat superficial va­ra, cantitatea de apă înmagazinată este dublă față de cel nearat, apa infiltrată este de aproape 6 ori mai mare în timp ce pierderile prin e­­vaporare se reduc de 5—7 ori. Men­ținerea umidității in sol și acumu­larea apei creează condiții deosebit de favorabile pentru pregătirea ul­terioară a patului germinativ pen­tru însăm­în țârile de toamnă. Activitatea microorganismelor în solul arat vara este foarte inten­să și, drept urmare, pînă în toam­nă se acumulează în sol cantități de pînă la 100 kg/ha azot nitric, adi­că de pînă la 6 ori mai mul în com­parație cu terenul nearat. Spori­rea rezervelor de azot din sol pre­cum și a celor de fosfor mobil duc în final la creșterea recoltelor cu 000—700 kg/ha pe solurile sărace podzolice și cu 1.000—1.200 kg/ha pe solurile brune de pădure și cerno­ziomuri Reamintirea succintă a multiplelor avantaje pe care le ob­ținem prin executarea ogoarelor de vară, impune ca de urgență să se treacă la executarea acestei lu­crări. în acest scop consiliilor de conducere ale cooperativelor și ce­lor de administrație din I.A.Ș. le revine sarcina de a urgenta baia, tatul paielor și eliberarea terenului pentru a termina un timp scurt și arăturile de vară. Da reușita aces­­tei acțiuni, cointeresarea mecaniza­torilor ca și organizarea schimbu­rilor duble capătă o mare impor­tanță. Mai menționăm și faptul că la executarea arăturilor de 14—17 cm, productivitatea zilnică a tutu­ror tipurilor de tractoare folosite în prezent de unitățile agricole crește cu 40—80 la sută față de a­­rătura de 22—25 cm, indiferent de textura solului. Arăturile de vară de H—17 cm presupun executarea în cursul a­­cestui an a încă unei arături, fie pentru însămînțărire de toamnă, fie ca ogor­adine. Plata în plus a celei de-a doua lucrări reprezintă a 20-a parte din sporul de recoltă obținut. Orice zi întîrziere la exe­cutarea arăturilor de vară se apre­ciază că diminuează recolta anului viitor cu 10 kg produse, influențînd totodată și calitatea acestora. In organizarea acestei acțiuni este ne­cesar să se acorde prioritate supra­fețelor pe care s-au amplasat se­mănăturile de toamnă. După arătu­ra de vară avem toate condițiile pentru fertilizare cu gunoi sau su­­perfosfat după care urmează exe­cutarea arăturilor de însămînțare. Rodul creatoare (Urmare din pag. 1) aparate de sudură electrică oxiacetilenică. Moara este ali­și­mentată de un singur om, care este ajutat de un altul la apro­piatul materialului, precum și la nivelarea masei tocate în bazi­ne. In timp de 6 ore se pot mă­­cina furaje grosiere pentru un efectiv­ de 500 bovine. O astfel de instalație a fost montată în­tre bucătăria de preparat fura­­je la C.A.P. Orțișoara, în care mai funcționează următoarele instalații mecanice rea­lizate de stațiunea noas­tră : o pompă de transver­sal cu un debit de 10,5 mc pe oră, acționată de un electromo­tor de 5,5 kW cu 1.680 ture pe minut, racordate la conducte ca­re fac legătura cu bazinul unde se află biomasa, bazinul de a­­mestec și cel unde se realizea­ză fermentația. Cu ajutorul a­­cestei pompe și a conductelor se asigură agitarea și mișcarea masei lichide. Prin punerea în funcțiune a bucătăriei pentru preparat fu­raje grosiere la C.A.P. Orțișoa­ra se asigură prepararea coce­nilor și ciocălăilor de porumb, îmbinînd astfel metodele fizice cu cele biologice, în scopul obți­nerii unui furaj îmbunătățit sub aspect calitativ. Din dorința de a contribui cu­ mai activ la sprijinirea coopera­tivelor agricole în mecanizarea lucrărilor grele în zootehnie — factor de seamă , în reducerea prețului de cost al laptelui și cărnii — mecanizatorii noștri studiază în prezent și alte posi­bilități legate de dezvoltarea sec­torului de creștere a animalelor. Pe­ lîngă introducerea alimentă­rii cu apă la grajduri, mecani­zarea transportului furajelor și evacuarea gunoiului, atenția noastră este concentrată și spre prepararea cât­ mai bună a fie­cărei surse de furaje, inclusiv a celor grosiere. Pentru generali­zarea morii de preparat furaje grosiere, concepută de noi, con­siderăm însă că întreprinderea județeană pentru mecanizarea agriculturii și Direcția agricolă, împreună cu uzinele din județ, specializate pe mașini și unelte agricole, preocupe pot ■ și trebuie să se de construcția unor astfel de mori și de extinderea lor în cît mai multe cooperative. pe scene și ecrane JOI, 22 IULIE 1971 □ Modern : DA­I ÎNAINTE COWBOY (9, 14,30, 16,45, 19, 21 ; la grădină 21) ; □ Arta : SUNETUL MUZICII (8,30, 11,30, 14,30, 17,30, 20,30 ; la grădină 21) ; □ Parc , CAZUL C. L. (10, 14, 16, 18, 20 ; la grădină 20,45) ; □ Studio : PRINTRE COLI­NELE VERZI (11, 15, 17, 19, 21) ; □ Melodia : ȘARADA (9, 11, 15, 17, 19. 21) ; □ victoria : MEXIC 70 (10, 16. 18,15) și SUB­T­E­R­A­N­U­L (20,30) ; 1—1 Muncitoresc — Fratelia : MARILE VACANTE (17, 19, 20 , 1—) Muncitoresc — Freidorf : CAZUL SERGENTULUI GRIȘA (17, 19) ; 1~1 Steaua roșie — Mehala : CEI 1.DOQ DE­LCIU AI DR. MA­BUSE (15, 17, 19) ;­­ 1 MaI : PETRECEREA (17, 19): LUGOJ a 23 August : BATALIA DE PE NERETVA ; □ Victoria : B. D. INTRA ÎN ACȚIUNE : BUZIAS □ Dinamo : DOAR UN TELE­FON ; SÎNNICOLAUL MARE n Arta : ȘAPTECAI : HAIDUCII LUI 1 / Jimboua □ Flacăra : CINE VA DES­CHIDE UȘA ?; DETA □ Parc : CINCI PENTRU IN­FERN și ȘEFUL SECTORULUI SUFLETE; TELEVIZIUNE JOI, 22 IULIE 1971 17,30 — Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18,30 — La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 — Timp și anotimp în agricultu­ră. 19,15 — Publicitate. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurna­lul de seară­ Sport. 20,10 — Pen­tru sănătatea dv. „Cara heliu, marină". 20,20 — Antologia umo­rului : Max Linder. 21,35 — Ca­dran internațional. 22,20 — In­terpretul săptămînii: Dorina Drăghici. 22,40 — Film documen­tar : Orașe poloneze — „Nowa­ Huta". 22,53 — Telejurnalul de noapte. Instantaneu în plin sezon balnear la Buziaș, unde numeroși oameni ai muncii își petrec, într-o ambianță plăcută, un concediu reconfor­tant. Foto : E. ROBICSEK. Mesager al cîntecului românesc f­ormare din pag­ I­­re se cunoaște din diferite înre­gistrări ori direct din partiturile compozitorilor noștri. Am întîlnit nu arar în concertului un interes viu, timpul des­chis, față de cultura și arta româ­neasca. Profesorul de franceză de la liceul din Stockach, Günther Klein, făcea pe baza studiilor sale de lingvistică romanică, com­parații între cuvintele românești și cele din alte limbi Înrudite. Și ca să se obișnuiască cu sonoritățile muzicii noastre a ținut să asculte întregul concert, de două ori, nou Un ultim popas la Gosheim, din cu sală plină, o vizită Donaueschinger, la principalul iz­ia­vor al Dunării, și o alta la fabrica de acordeoane „Hohner“ din Tros­­singen, au fost etape de meritată destindere. Să adăugăm și surpriza de a trece, lângă Tuttlingen, un fir de apă nu mai larg decit Bega la Timișoara, abia un pîrîu, care poartă însă numele impunătorului fluviu. Aceasta, ca să nu uităm că suntem­ în Pădurea Neagră. Ținutul Schwarzwald, cu oame­ni prietenoși, iubitori ai muzicii, a făcut corului lugojean o primire caldă, cordială, pe care ziarele lo­cale au preluat-o. Schwarzwälder Bote și Heuberger Bote („Schwä­bische Teilung“) au consacrat con­certelor corului Vidu pagini in­tregi­, cu fotografii, reportaje, cro­nici, informații. „Dacă putem lua un etalon al realizărilor unui cor, acest etalon este corul Ion Vi­du“ scria Schwarzwälder Zeitung din 9 iulie, adăugind pentru „absoluta disciplină aprecieri cora­lă“, pentru „dinamica excepțională ce-i este caracteristică. Atît intră­rile cît și dicțiunea și tehnica vo­cală au dovedit o instruire minuți­oasă. Numai așa s-a putut obține această realizare care a uimit pe fiecare spectator în parte". Re­producem aici și punctul cel mai de sus al aprecierilor din presă („Este o deosebită fericire că am putut asculta la Rottweil ,un cor de clasă mondială“ din Rottweiler Zeitung cu data de 9 iulie, în ori­ginal: „einen Cher von Weltklasse in Rotweil kören zu können“), convinși că superlativul generos pe care îl cuprinde nu va dezarma, ci dimpotrivă — va însufleți, în­­demnînd-o la noi autodepășiri, e­­chipa ce poartă numele prestigios al lui Ion Vidu. .. . Iar în cele 10 zile petrecute în R.F. a Germaniei, cînd a stră­bătut peste 3.000 de km, corul lu­gojean nu a întreprins numai cel mai lung turneu din istoria sa de 16 decenii, ci a înscris neîndoiel­nic în palmaresul său una din cele mai strălucite afirmări ale sale, ca mesager, peste hotare, al artei corale din România socialistă. V­R­E­M­E­A PENTRU 22 IULIE : Vreme schimbătoare, cu cerul variabil. Local vor cădea precipitații sub formă de ploi slabe. Vîntul va sufla moderat cu unele intensi­­ficări din vest și nord. Tempe­raturile minim­e vor fi cuprinse între 10 și 16 grade, iar maxi­mele intre 20 și 25 de grade. PENTRU ZILELE DE 23 ȘI 24 IULIE : Vreme ușor instabilă, cu cer variabil. Vîntul va sufla potrivit din vest și nord. Tem­peratura in ușoară creștere la sfîrșitul intervalului. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE: Vreme ușor vi­­abilă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi slabe locale. Vîntul va sufla moderat cu intensifi­cări temporare din vest și nord. Temperatura staționară. De cîteva zile, în județul Timiș se întreprind ample sondaje, de către cadre competente, care urmăresc ca­litatea deservirii populației, tn rai­dul de față ne propunem să scoatem la lumină cîteva aspecte concrete în­­tîlnite în unitățile comerciale din mu­nicipiul Timișoara: ...Piața „Timișoara 700“ este unul din cele mai mari vaduri comerciale ale orașului. Marfa frumos expusă a­­trage de la distanță cumpărătorii. Ochii formați ai gospodinelor se o­­presc însă imediat asupra ardeilor, care par din cale afară de... piperați. Nu la gust, ci la preț ! Este imediat ————— sesizat șeful de uni­tate Dumitru Hor­­noiu.— Vai, iertați-ne! Vînzătorii au „ui­tat" să schimbe pre­țurile. Imediat fa­cem ordine... După ce, timp de două ore, marfa a fost vîndută cu su­­prapreț de 1,75 lei la fiecare kg, s-a hotărît, în șir, și șeful să stîr­­pu­nă capăt „ciuperii". Mai bine mai tîr­­ziu... Tot la această unitate, vinetele pi­­pernicite, ca vai de ele, se vindeau la calitatea „extra". După ce criterii comerciale se conduc vînzătorii, n-am mai putut înțelege, așa cum n-au putut pricepe tîlcul nici organele de conducere ale I.L.F., prezente la fața locului, în persoana tovarășului director adjunct Lumo­­vici. De bună seamă, scuze se gă­sesc , că, pasămite, așa ar fi fost re­cepționate. Dar cine te poate obliga să preiei marfa la altă calitate decit cea reală ? Nu cumva este și aceasta o metodă d­e a scoate bani în plus din buzunarul cetățeanului ? Iată întrebare la care organele în drept o trebuie să reflecteze mai serios! Dar să revenim la cazul amintit. In prezența noastră, a început sor­tarea mărfurilor si reașezarea conform prețurilor, nu la bunul plac al vîn­­zătorilor. Ca „epilog“ al vizitei, se încheie procese verbale ale unor a­menzi ce totalizează 450 lei. Se face intr-adevăr ordine. Dar de ce acum și nu înaintea controlului, cînd a­­ceasta era o obligație elementară . In piața neorganizată, de alături, există produse suficiente. Multe din ele, de cea mai bună calitate. Mer­curialul fusese afișat la prima oră. Mai puțin pentru unele produse. In acest caz și le „aranja“ fiecare cum găsea de cuviință. "Așa au ajuns cai­sele să se vîndă cu 10 lei kilogramul. Ne-am continuat raidul la unități­­țile C.L.F. și I.A.S., situate în cadrul complexului „Bega“. Dar și aici... una caldă, una rece / In timp ce la uni­­nitatea nr. 3 (responsabil I. Cărăbuș) spiritul gospodăresc era vădit pretu­tindeni, la unitatea nr. 17, despărțite doar printr-un perete (responsabil Petre Mihail), am întîlnit exact re­versul medaliei... Aici, ardeii de cali­tate erau expuși nu în magazin, cum era normal, ci în frigider... — Dacă îi punem pe aceștia vînzare, rămân nevînduți ceilalți — în ne explică responsabilul. Echipa de control a găsit de cu­viință că acest lucru înseamnă „a băga clientului pe gît“ anumite produse, fă­ră a-i da posibilitatea să aleagă. Pen­tru a­cest aspect, cît și pentru faptul Ca­m unitate s-au găsit conserve cu termenul de garanție mult depășit, șe­ful unității a fost nevoit să plătească pe loc suma de 250 lei. In asemenea si­tuații, nu se poate trata cu duhul llîndeții. O cere comerțul civilizat, respectul față de clienți. Intrăm în unitatea C.L.F. nr. 7, de pe bulevardul principal al orașului. Responsabilul, Vasile Anghelache, chiar prelua marfă. — Ați primit și ardei și piersici, produse care vă lipsesc din magazin ? tiv. In timp ce șeful dă din cap nega­ne împiedicăm de o ladă cu... prune alterate. Ca să se răzbune, res­ponsabilul o aruncă imediat la coșul de gunoi. „Vom scoate și conservele și murăturile acestea vechi, pe care tot nu le mai cumpără nimeni“ — ne explică el. Dar pînă acum nu se putea face acest lucru ! Aceeași întrebare ne-am pus-o și la magazinul interco­­operatist din bov. Tinereții. Aici, sur­prinzător, pînă și cîntarul ținea cu... vânzătorul. Automat, te „ardea" cu 20 de grame. Alături, vinetele și ouăle nu aveau afișat prețul. S-a făcut și aici ordine. Responsabilul unității (A. Ol­teanu) a fost nevoit să scoată din pun­gă 350 lei. Ca să nu fie mai prejos, colegul său, Gheorghe Bulic, a plătit și el 400 lei amendă și tot pentru că a fost prins „cu mîța-n sac“. Mai exact, cu produse dosite, în timp ce vînză­­toarele Rozalia Doroș și Berta Portic susțineau sus și tare că n-au­­ sminti­nd,^ în frigider s-a găsit un bidon plin și încă, o jumătate. E adevărat că era păstrat împreună cu... peștele, dar era. Nu însă pentru oricine, ci numai pen­tru clienții „cu ochi frumoși...“ Tot aici se vindea pește alterat, slănină, sa­lam de o calitate îndoielnică, care au fost imediat retrase din vînzare. Ne continuăm raidul în zonele mai periferice ale orașului. La magazinul C.L.F. 19 t șef de a­­uttmmtmamima uitate Constantin Pîslaru) se vindea varză ,mucegăită, fasole veștejită și al­te asemenea mos­tre... Aici, principa­lul vinovat s-a do­vedit a fi Iosif A­­doba, împuternicitul C.S.F., care a adus această marfă în unitate. Dar cine n-a deschis ochii, a deschis apoi pun­ga... A plătit pe loc 500 lei amendă, ca să-i fie de învă­țătură. Același spi­rit anticomercial d>­ni iii nu ii iii ai ■ domnea și la maga­zinul nr. 4 din pia­ța Bălcescu (șef de unitate Dumitru Vonica), unde cartofii se vindeau cu o apreciabilă „porție" de... pămînt, iar la magazinul din piața Traian (responsabil Mircea Sterța) se făcea comerț cu legume... alterate și chiar cu lapte stricat. S-a procedat la fel de drastic, fără menajamente , s-a imputat marfa, care a fost scoasă imediat și, pe deasupra, s-a dat res­ponsabilului, pentru aceste metode „originale“ de a face comerț, o amen­dă de 150 lei. S-a adeverit și de data aceasa pro­verbul , după faptă, și răsplată ! Ar fi trist însă ca toate aceste amenzi, de ordinul miilor de lei, date ..celor vinovați, să fie recuperate din buzu­narul clientului. Promitem să reve­nim cu amănunte... ION MEDOIA­ NU SACOLA PRIN PIEȚE, MĂRFURI DE CALITATE, SERVIRE CONȘTIINCIOASĂ! — Raid anch­etă i DRAPELUL ROȘU-8.248 ' • J 'V < , ,­­ A ., oj' «•' contraste* A cotidiene Păcat de firmă! Firma BRAS­ERI­A PARC, ma­re, luminoasă, ce își propune să prezinte unitatea de alimentație publică situată pe traseul Timi­șoara — Lugoj, nu departe de localitatea Coștei, atrage mulți a­­matori pe frumoasele trasee turis­tice bănățene. Mare­le este însă dezamăgirea cînd constată că,­entru a se așeza la o masă, tre­­uie să-și facă singuri curățenie cu­ batista din buzunar, să aștepte mult și bine pînă cînd un ospătar se îndură să întrebe „ce doriți ?“ etc. După ce ești „servit“ intr-un asemenea hal, nu poți pleca fără a spune : „păcat de firmă“. Cu carnea in... bidon Magazinul O.C.L. Alimentara nr. 20, la un sondaj al organelor comerciale, părea cam modest a­­provizionat. „Asta e marfa, ce să-i faci ?“ — se scuza responsa­bilul Ladislau Torma. Numai că vorbele lui n-au reușit să convin­gă, pentru că, într-adevăr, mai multe produse erau dosite : 16 kg carne de porc (pusă într-un bidon de apă) și 10 kg carne de vită. In vînzare era doar carnea de oaie. Dar și aceasta se vindea cu 13,50 lei în loc de... 5,25 lei. In acest caz neapărat trebuia să su­porte cineva „diferența“ de preț. A suportat-o responsabilul unită­ții, care a plătit pe loc 450 lei a­­mendă, iar acum i se încheie do­sarul pentru trimitere în judeca­tă. Cine face ca el, ea el s-o pă­țească­­ .Miorițai­ cea tristă Numele oii năzdrăvane din ba­ladă, îl poartă în cazul de față, din păcate, o patiserie aflată in piața de păsări din Timișoara. Firma ne indică acest lucru, în realitate, ce să mai vorbim ... Localul este foarte mic, n-are condiții pentru o deservire civili­zată, iar personalul, în frunte cu responsabilul, C. Păturică, este certat cu ordinea și curățenia. In plus, prin actele contabile , ■ ■ ba­te vîntul, lipsind evidențele scrip­tice. Cum se vor face în acest caz decontările ? Mai ales că aici se practică metoda vînzărilor ■ ■ ■­după ochi. Cînd s-au pus produ­sele pe cîntar, toate erau cu lip­să la gramaj. Iată de ce „Miori­ța" e tare tristă. N-ar fi păcat să-i blameze numele acești pseudoco­­mercianți ! Cine umblă cu vrăjitorii... Viorica Șchiopu, din satul Sir­­bova, nu s-a bucurat peste măsu­ră cînd i s-a însurat feciorul, fiindcă el s-a mutat ca ginere în familia miresei. Nu mai știa fe­meia ce să facă pentru ca să-l vadă din nou intors acasă , pînă ce într-o bună zi i-a venit ideea să recurgă la „farmecele“ unei.. . vrăjitoare. A găsit-o repede pe Aurelia Pizmir din Bazoșul Vechi, care, o viață întreagă n-a știut­­ ce-i munca și a trăit din escro­cherii. Ascultînd păsul mamei, ba­ba s-a angajat să-i aducă fiul înapoi pentru. . . 700 lei și alte bunuri. Viorica Șchiopa a dat fu­ga acasă și a făcut rost de banii ceruți, de 5 litri de țuică, 4 kg de lună, 4 găini etc. Văzînd că are pe cine jecmăni, bătrîna a mai cerut pînă în 6 săptămîni 6.000 de lei, motivînd că ea lucrează cu „ducă-se pe pustiu“ și reclamă nici mai mult nici mai puțin de 5 la sută drept comision. Astfel, ulti­mele economii ale familiei Șchio­pa au intrat în buzunarul zgrip­­țuroaicei, dar fiul tot la socri a rămas. Abia atunci femeia a în­țeles că e înșelată și a anunțat miliția. Urmează ca Aurelia Piz­mir să apară în fața justiției. Receptor... muzical Abonatul telefonului 2-27-54,­­ tovarășul Constantin Fratuțiu are­­ o dublă satisfacție : aparatul i-a­­ fost instalat în luna decembrie­­ 1970, iar de la 5 iulie 1971, are­­ în casă și... muzică. Oricînd do­­­­rește să asculte o melodie (evident­­ nepreferată la.. . telefon!) pune­­ receptorul la ureche și i se oferă­­ o audiție perfectă. A sesizat „02", a fost și in audiență, dar tonul e... cu muzică. Acum nu știe cui să se adreseze și ne întreabă dacă n-ar fi bine să renunțe la difuzorul pe care îl are în casă. Doar are receptor... muzical. Rubrică redactată de­­ N. PIRVU, C. PETRE, I. VA­­RADEANU «i GH. CULA­VA 4

Next