Drapelul Roşu, iulie 1971 (Anul 27, nr. 8230-8256)
1971-07-22 / nr. 8248
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANuL XXVIII NR. 8.248 Joi, 22 iulie 1971 Adunările generale ale salariaților SUB SEMNUL MAXIMEI EXIGENTE, CU RESPONSABILITATE CETĂȚENEASCĂ întrunite la scurtă vreme de la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, adunările generale ale salariaților din această perioadă se desfășoară sub semnul adeziunii totale la hotărîrile partidului, al voinței ferme de a transpune in practică sarcinile majore cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu — prilejuind examinarea atentă a mersului îndeplinirii sarcinilor de plan, angajamentelor și prevederilor din contractul colectiv pe acest an, dezbaterea sarcinilor de plan pe 1972 și măsurile pentru pregătirea condițiilor de realizare a acestora. Evenimentul ocupă un loc de maximă însemnătate politică și economică în viața întreprinderilor industriale, unităților de construcții, transporturi și comerciale, institutelor de cercetări și proiectări, a tuturor colectivelor muncitorești. In concepția partidului nostru, care acordă o însemnătate capitală a cincirii și perfecționării continue a instrumentelor democratice de conducere a vieții economice, adunările generale ale salariaților constituie instituția muncitorească supremă de conducere a întreprinderilor. Prin prisma acestor concepții, sarcina adunărilor generale ale salariaților este să dezbată cele mai importante probleme ale conducerii și gestiunii economice a întreprinderilor, să examineze cum s-au îndeplinit hotărîrile adunărilor precedente, cum și-au găsit rezolvarea propunerile muncitorilor, toate problemele esențiale ale vieții și activității întreprinderilor. Cu o înaltă conștiință muncitorească, în dubla lor calitate — de producători și proprietari colectivi ai mijloacelor de producție — salariații întreprinderilor noastre trebuie să se dovedească la înălțimea acestei importante sarcini pe care le-a încredințat-o statul, societatea — obținînd, prin buna gospodărire a mijloacelor, maximum de rezultate economice. De aceea, corespunzător principiilor din acest domeniu al politicii partidului nostru, adunările generale trebuie să se manifeste ca o pîrghie dintre cele mai importante de exercitare a controlului muncitoresc asupra întregii activități de conducere și gestiune a întreprinderilor, să constituie o formă de ridicare a conștiinței și responsabilității fiecărui muncitor pentru propria activitate și în același timp, pentru activitatea întregii întreprinderi, nncit fiecare membru component al colectivului să simtă pe proprii săi umeri răspunderea pentru perfecționarea continuă a activității productive. De aceea, adunările generale trebuie să constituie o formă activă de intensificare a activității de educare a oamenilor muncii în spiritul cunoașterii și aplicării întocmai a legilor statului, pentru creșterea conștiinței socialiste, de ascuțire a vigilenței politice și a combativității revoluționare față de neajunsuri, de dezvoltare și întărire a atitudinii socialiste față de muncă și avutul obștesc, a datoriei de a munci în slujba patriei, a poporului, a societății noastre socialiste. Este necesar să se creeze un climat de critică exigentă, responsabilă, constructivă, să se asigure muncitorilor, tehnicienilor, economiștilor și inginerilor, tinerilor și femeilor, fiecărui salariat posibilitatea de a-și aduce aportul la stabilirea soluțiilor pentru mobilizarea rezervelor existente, pregătind, pe această bază condițiile cele mai bune pentru realizarea planului și angajamentelor suplimentare asumate ca răspuns la Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, ridicarea eficienței întregii activități economice. Iată de ce important este ca dările de seamă și dezbaterile in adunările generale să fie axate pe probleme specifice activității din fiecare unitate economică, să concentreze atenția participanților asupra problemelor de interes major, prin examinarea în profunzime, intr-un spirit critic și autocritic, a activității desfășurate în primul semestru, prin relevarea aportului fiecărui colectiv de secție și atelier la înfăptuirea obiectivelor stabilite, prin indicarea clară și precisă a cauzelor unor neajunsuri și a căilor de înlăturare a lor, prin supunerea dezbaterii muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor a liniilor directoare ale activității din perioada următoare. In cadrul dezbaterilor prilejuite de adunările generale, muncitorii comuniști sunt chemați să se afirme ca exemple înaintate, să dea expresie celor mai constructive puncte de vedere și propuneri, spre a se adopta măsuri care să asigure îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor pe acest an. In urma dezbaterilor sarcinilor de plan pe 1972, adunările generale vor trebui să adopte măsuri și propuneri de îmbunătățire a acestuia, punîndu-se accentul pe creșterea producției marfă care are desfacerea asigurată, folosirea mai bună a capacităților și suprafețelor de producție. In acest scop, se va acționa mai hotărît pentru generalizarea schimbului II și extinderea lucrului in schimbul III, se va revedea și accelera programul de recrutare și de pregătire a cadrelor, folosind formele de școlarizare cu ciclu scurt sau la locul de muncă. In același timp, se va pune un accent deosebit pe antrenarea în mai mare măsură a forțelor de muncă feminine in toate sectoarele de activitate, inclusiv in uzinele contructoare de mașini. ing. GHEOKGHE CRISTEA șeful sectorului coordonare și sinteză al Comisiei economice a Comitetului județean Timiș al P.C.R. (Continuare în pag. a lll-a) Mesager al cîntecului românesc După concertele strălucite prezentate în orașul Spaichingen, seria începută a doua zi în orașele din împrejurimi n-a făcut decit să consolideze succesul reputat. Prima „escală" a fost în sud, pe malul lacului Constanța (Bodensee), în micul oraș Stockach. Voi spune numai atît că, la sfîrșit, primarul orașului a urcat pe scenă și, după un cuvînt de mulțumire adresat întregii formații, găsit calea de a da o expresie sub perlativă cancer ____________ tulul , a înmînat dirijorului două plachete de participare la jubileul echipei corale locale. „Fie ___________ care formație a primit câte o singură plachetă ; sunt convins că dv. le meritați pe deplin pe amîndouă !“ A doua zi, într-o stațiune balneară din Schwarzwald, la Bad Tainach (localitate ce amintea frapant Herculanele noastre) alte cîteva sute de spectatori ascultau „Haleluia“ de Händel și „Ana Lugojana“, Concert de seară, concert de divertisment, pentru cei mai mulți spectatori. Totuși publicul și-a dat seama, după primele cîntece, de valoarea formației pe care o ascultau. Încet, încet, toți cei ce ascultau concertul de pe băncile parcului au intrat în sală, spre a nu pierde niciuna din armoniile pe care corul le risipea cu dărnicie. A fost poate cel mai „ușor“ dintre spectacolele lugojenilor. Totuși, „încălzirea“ prealabilă, repetiția de acomodare, s-a făcut cu deplină responsabilitate — după un drum epuizant de trei ore, pe șosele aglomerate, pe o căldură înnăbușitoare. Conștiința că reprezintă aici, la mii de kilometri de țară, nu numai formația ca atare, ci muzica românească, îi însuflețea pe coriști. La Rottweil, a doua zi, ei aveau să dea întreaga măsură a talentului lor, în concertul ținut în orașul cel mai de seamă al traseului străbătut de ei în Suabia. Rottweil-ul se mîndrește a fi „un vechi oraș liber regesc“, statut ce i-a asigurat în decursul trecutului său istoric o dezvoltare privilegiată. Orașul are și astăzi — dincolo de pitoreasca sa așezare pe nil Neckar — destule obiecte de mândrie , monumente medieva_________ le, gotice, dar și cu o viață culturală susținută. Primirea a fost mai mult decit cordială. Copiii i-au întîmpinat pe oaspeți cu fanioane în culorile noastre naționale, tinere fete rottweilere au oferit fiecărui corist cite o garoafă roșie. Seara, concertul din vasta sală a sportaturilor, garoafele păstrate încă la butoniere susțineau atmosfera prietenească, de care, în treacăt fie spus, n-a fost lipsită nici recepția de la primărie, nici cuvîntarea de salut a primarului, dr. Ulrich Regelmann. In semnul aceleiași colaborări amicale, formația „Liederkranz“ a dat anume pentru coriști, un concert omagial, sub bagheta d-lui Sepp Kleiber , profesor la gimnaziul local, dirijorul corului ce ne va vizita în curînd este un admirator al artei noastre populare, a valorile muzicii românești, pe ca- SIMION DIMA (Continuare în pag. a II-a) Insoțind corul Ion Vidu în R.F. a Germaniei (li) 4 pagini, 30 bani ÍN PAG, A H-A Științelor sociale, un rol formativ sporit, tot mai activ ! Servire conștiincioasă, mărfuri de calitate! Timișoara, profil contemporan. Trecînd prin noua largă arteră de circulație ni se înfățișează un peisaj arhitectural în care domină silueta somptuoasă a noului edificiu, „Continental“. Foto : E. ROBICSEK. LA PORȚILE DE FIER. Ecluza de pe malul românesc al Dunării în exploatare definitivă Miercuri, ecluza de pe malul românesc al Dunării a fost dată în exploatare în etapa definitivă. Vasele românești „Slatina“, „Porțile de Fier“ și vasul bulgăresc de pasageri „Dimităr Blagoev“ au fost primele nave fluviale care au traversat, printr-o dublă ecluzare, dinspre Tr. Severin spre Orșova, imensul culoar din beton și oțel ce se întinde pe aproape 700 m. Operațiile de ecluzare — ne-a precizat Stelian Dedu, inginer-șef al Centralei hidroelectrice, au decurs în condiții optime. Timpul total al manevrelor a însumat 45 minute, fiind egal cu cel prevăzut în proiecte. Acest lucru asigură posibilități ca, în funcție și de vitezele de deplasare a navelor, ecluzarea să dureze 75—90 minute pe vas sau pe convoiul de vase ce traversează Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier. Potrivit informațiilor furnizate de ing. Alexandru Petrescu, reprezentantul țării noastre în administrația fluvială a Porților de Fier, prin darea ecluzei românești în exploatare definitivă și în urma amenajării culoarului similar de pe malul drept al Dunării, operație ce va avea loc în următoarele două luni, timpul de trecere a navelor prin sectorul Porțile de Fier, sector ce se întinde pe 117 km între Tr. Severin și Moldova Veche, se va scurta de aproximativ patru ori. Va crește viteza de deplasare și tonajul pe vas și se vor îmbunătăți condițiile de navigație. In final, traficul fluvial în această zonă va ajunge la aproximativ 50—60 milioane tone pe an. (Agerpres) Fruntași la desecări Cooperativa agricolă de producție din Visag și-a propus pentru anul acesta să execute 9.000 mc săpături de canal. Ca urmare a muncii bine organizate și avînd sprijinul comitetului comunal de partid, s-au terminat lucrările pe 15.000 mc. Pînă la sfîrșitul anului, se vor mai efectua, prin muncă patriotică, încă 5.000 mc de săpături. Efectul desecărilor pe cele 290 hectare fînețe este evident ; calitatea finului s-a îmbunătățit, sporit procentul de plante legituminoase. La această acțiune, primii au fost țăranii cooperatori din conducere și personalul administrativ, exemplu care a fost urmat și de majoritatea membrilor cooperatori. Ședința comună de lucru a Biroului Comitetului județean de partid, Comitetului executiv al Consiliului popular județean și a Biroului Consiliului județean Timiș al Frontului Unității Socialiste Pe baza hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R., în cadrul amplelor acțiuni inițiate de Comitetul județean Timiș al P.C.R. pentru dezvoltarea economică și socialculturală a județului, pentru ridicarea permanentă a nivelului de trai, material și spiritual al oamenilor muncii se înscriu și măsurile menite să conducă la crearea unei mai puternice baze turistice, lărgirea și modernizarea rețelei de drumuri, de alimentare cu apă și energie, a rețelei comerciale în orașele și satele județului. Acestui scop îi sunt subordonate și studiile colectivelor de specialiști care, sub directa îndrumare a Biroului Comitetului județean de partid, au întocmit programe ample menite să pună în valoare, într-o măsură mai mare, condițiile naturale economice, geografice, edificiile culturale și monumentele istorice din județ. In scopul dezbaterii acestor programe, miercuri după-amiază, a avut loc ședința de lucru comună a Biroului Comitetului județean de partid, Comitetului executiv al Consiliului popular județean și Biroului Consiliului județean Timiș a al Frontului Unității Socialiste, prezidată de tovarășul MIHAI TELESCU, membru supleant al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, primsecretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, președintele Consiliului județean Timiș al Frontului Unității Socialiste. Au participat, ca invitați, cadre cu funcții de răspundere din județ, conducători ai unor direcții județene, de întreprinderi și instituții, activiști de partid și de stat, ziariști. Cu acest prilej a fost dezbătut un amplu plan de măsuri privind dezvoltarea turismului și a locurilor de agrement din județul Timiș în perioada anilor 1971—1975. Au fost analizate pe larg studii referitoare la alimentarea cu energie electrică, alimentarea centralizată cu apă a localităților din județ, planul de perspectivă cu lucrările de drumuri în anii 1971—1975, dezvoltarea și sistematizarea rețelei comerciale și de prestări de servicii în județ, precum și în zona centrală a municipiului Timișoara , a fost dezbătut, de asemenea, studiul privind determinarea principalelor localități rurale din județul Timiș care prezintă condiții de a deveni centre economice și sociale cu caracter urban. Participanții la ședința comună au adoptat programe concrete de lucru pe baza cărora organizațiile de masă și obștești, întreprinderile, instituțiile, toți locuitorii județului, sub conducerea organizațiilor de partid, urmează să inițieze, în viitor, acțiuni largi pentru înfăptuirea tuturor obiectivelor propuse. S-a aprobat schița de sistematizare a municipiului Timișoara, urmînd ca aceasta să fie înaintată conducerii de partid și de stat'. Prin urgentarea arăturilor de vară — baze solide recoltei anului viitor! In aceste zile unitățile agricole din județul nostru încheie cu succes recoltarea cerealelor Producțiile medii obținute, păioase, roare indicatorilor de plan, supe sunt o pildă vie a contribuției pe care țăranii cooperatori și muncitorii de pe ogoarele timișene o aduc la îndeplinirea obiectivelor fixate de Congresul al X-lea al P.C.R. Mergînd pe această linie, a statornicirii unor recolte bogate și pe viitor, ne propunem ca, pornind de la condițiile specifice ale acestui an, să facem unele recomandări legate de cea mai actuală lucrare agrotehnică — executarea arăturilor de vară. Este bine cunoscut că în ultimii ani culturile agricole au fost puternic îmburuienate și mai ales parcelele pe care s-a practicat monocultura de grîu. De aceea, apreciem ca deosebit de valoroasă inițiativa specialiștilor, de a extinde an de an suprafețele pe care buruienile se combat cu ajutorul ierbicidelor. Cu toate acestea însă lucrările agrotehnice contribuie cu cea mai mare influență la reducerea îmburuienării. De asemenea, se cunoaște că prin recoltarea mecanizată a culturilor, rămîn pe teren cantități mari de resturi vegetale (miriște, paie, vreji etc.), care, în mod practic, fac imposibilă desmiriștirea cu ajutorul grapelor cu discuri. In aceste condiții cea mai indicată lucrare a solului după recoltarea culturilor furajere, a mazarei și a cerealelor păioase, este arătura de vară. In ultimii ani, sub îndrumarea specialiștilor din unitățile agricole, se execută pe suprafețe mari această lucrare, însă de obicei se ară adinc la 22—25 cm și cu multă întîrziere cînd în mod obișnuit solul este uscat și plugul scoate bolovani. Această lucrare întîrziată dăunează producției, prin pierderea apei din sol, diminuarea activității microorganismelor, sporirea rezervelor de semințe de buruieni și, în același timp, mărește cheltuielile, atît pentru execuție cit și pentru pregătirea patului germinativ. Rezultatele experimentale obținute de stațiunea Lovrin, evidențiază ca cea mai indicată lucrare a solului, după recoltarea culturilor timing. ANA ARFIRE ing. OPREA SEGARCEANU cercetători la Stațiunea experimentală agricolă Lovrin (Continuare în pag. a II-a) Am răsfoit pe viu, timp de cîteva zile, agenda mai multor cluburi muncitorești din Timișoara — instituții culturale cărora le revin sarcini politice de mare însemnătate, ca factori chemați să contribuie cu simț de răspundere partinic, cu combativitate și eficiență, în principalele probleme ale vieții noastre, în educația celor ce muncesc. Derulăm succint filmul celor constatate în raidul nostru anchetă ; stările de lucruri sînt edificatoare. Un prim popas, la lăcașul cultură al I.T.T. — club ce de se adresează unui mare număr de salariați, avînd în plus, datorită poziției sale, șansa de a fi frecventat și de lucrători ai Uzinelor mecanice. ..Miercuri repetă fanfara, duminică vom organiza un program cultural-distractiv la terasa Albina, seara, film. Luni, din nou film“ După aceste cuvinte Milorad Zomboraț, directorul clubului tace, așteptînd o reacție cel puțin satisfăcută din partea noastră. „Era să uit, inițiem și un curs de dactilografie“. Gînduri pentru săptămînile următoare ? Vor fi organizate la club conferințe ! Doar cei de-ai casei știu, probabil, că în curtea unui edificiu din piața Traian se găsește clubul Industriei lunii. Nimic nu vestește existența unei instituții de cultură, nici măcar o firmă pe una din ferestrele nespălate cu lunile. In interior, igrasie și aer stătut. Formația de dansuri populare repetă: „Vă pregătiți pentru un spectacol ?“ întrebarea noastră naște priviri nedumerite. Nu, se repetă „doar așa“ ! Programul celorlalte zile nu este afișat nicăieri. Maria Serezan, directoarea clubului, ne vorbește de niște seri de dans pentru tineri. „Nu ne merge clubul, tovarășă ! Acțiunile pe care le organizăm trebuie amintite sau începute la ore târzii. Pînă și la dans tinerii vin pe la ora 23! Rămîne să găsim un stil potrivit de muncă“. Președinta comitetului sindicatului de la „Bumbacul“, Eleonora Vlaiconi, este perfect de acord cu faptul că directorul de club este „năpăstuit" : dacă oamenii nu vin la timp nici dansul nu poate începe și acțiunea este compromisă ! Clubul „12 Aprilie“ al fabricii „Banatul“ ne era cunoscut pentru obiceiul organizării unor expoziții cu vînzare a pantofilor la șolduri... Ce e drept, în programul acestei săptămîni nu figurează o astfel de manifestare. Am găsit, in schimb, o adunare a pensionarilor din cartier, conferința pe țară a berarilori , de patru ori repetiția formației de muzică ușoară de la Electrobanat, două seri de dans, o întîlnire între scriitori și cititori. Este tot ceea ce imaginația tovarășului director Robert Kruger a putut întocmi pentru 7 zile. Faptul că directorul clubului „Tehnolemn“, Iustin Vîlcea, este în concediu nu are repercusiuni asupra obișnuitei activități a clubului. Dansul de sîmbătă și duminică se desfășoară înainte, renunțîndu-se, ce-i drept, la consumul în subteran al băuturilor alcoolice. In pauze dansatorii o cotesc după colț-stînga la bufet și se binedispun. Nimeni nu le interzice accesul în sala de dans, chiar dacă starea lor e discutabilă ! Aceeași îngăduință față de ținuta vizitatorilor am întîlnit-o și la clubul „Constructorul“ (director, Gheorghe Szőke), o instituție vestită pentru incidentele ce au loc uneori aici din cauza consumului exagerat de alcool , insulte, și bătăi în public, cu ocazia acelorași inevitabile dansuri ale sfîrșitului de săptămînă. Pînă la reintrarea în circuitul lăcașelor instructiv-educative a Casei de cultură a municipiului, clubul C.F.R. a rămas, prin posibilitățile multiple pe care le poate oferi, prin situarea sa în inima orașului, cel mai important club din Timișoara. Din păcate, de cinci luni postul de director rămîne vacant. Parcurgem planurile săptămînale afișate lingă intrare. Cel puțin 3 seri pe săptămînă, dans, felurite întîlniri între formații de muzică ușoară sau de dans, o seară de teatru, respectiv de film, fără să se specifice ce anume vor putea viziona spectatorii. O gală a filmului de protecția muncii, o alta, de desene animate In biroul somptuos al direcțiunii, în ILDICO SZATMÁRI (Continuare în par a ll-a) CLUBURILE, ÎNTRE EDUCAȚIE DIVERTISMENT ȘI Rodul căutărilor creatoare ale mecanizatorilor Prin folosirea diferitelor metode de preparare a furajelor se urmărește reducerea energiei cheltuite de animal pentru mestecație , îmbunătățirea gustului și creșterea gradului de comestibilitate sporirea digestibilității furajelor, crescînd prin aceasta coeficientul de folosire cu 30—50 la sută ; îmbunătățirea valorii nutritive a furajelor cu 10—30 la sută și a valorii biologice a unor componente. Cunoscînd avantajele preparării furajelor și îndeosebi cele ale folosirii economice a grosierelor, respectiv a cocenilor de porumb și a ciocălăilor, un colectiv de specialiști din stațiunea noastră a conceput și confecționat o moară universală pentru măcinat furaje grosiere. Aceasta este de construcție metalică, compusă din 43 repere, din care 21 sunt confecționate în atelierul S.M.A. Orțișoara, iar 22 s-au folosit de la diferite mașini agricole aflate în exploatarea unităților noastre : combine C-1, C-3, CT-2-R, tractorul UTOS-27 și U 650. Productivitatea muncii pe oră este de 1.000 kg coceni porumb, paie, fin etc și de 1.500 kg ciocălăi de porumb. Această moară poate fi realizată de orice atelier mecanic care dispune de mașini-unelte ca : strunguri, mașini de găurit. NICOLAE DOGGENDORF directorul S.M.A. Orțișoara t Continuare în pag. a ll-a)