Drapelul Roşu, iulie 1971 (Anul 27, nr. 8230-8256)

1971-07-22 / nr. 8248

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANuL XXVIII NR. 8.248 Joi, 22 iulie 1971 Adunările generale ale salariaților SUB SEMNUL MAXIMEI EXIGENTE, CU RESPONSA­BILITATE CETĂȚENEASCĂ întrunite la scurtă vreme de la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-e­ducative, adunările generale ale sa­lariaților din această perioadă se desfășoară sub semnul adeziunii to­tale la hotărîrile partidului, al vo­inței ferme de a transpune in prac­tică sarcinile majore cuprinse în­­ expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu — prilejuind examinarea atentă a mersului îndeplinirii sarci­nilor de plan, angajamentelor și prevederilor din contractul colectiv pe acest an, dezbaterea sarcinilor de plan pe 1972 și măsurile pentru pregătirea condițiilor de realizare a acestora. Evenimentul ocupă un loc de ma­ximă însemnătate politică și econo­mică în viața întreprinderilor in­dustriale, unităților de construcții, transporturi și comerciale, institu­telor de cercetări și proiectări, a tuturor colectivelor muncitorești. In concepția partidului nostru, care acordă o însemnătate capitală a cincirii și perfecționării continue a instrumentelor democratice de conducere a vieții economice, adu­nările generale ale salariaților con­stituie instituția muncitorească su­premă de conducere a întreprinde­rilor. Prin prisma acestor concepții, sarcina adunărilor generale ale sala­riaților este să dezbată cele mai importante probleme ale conducerii și gestiunii economice a întreprin­derilor, să examineze cum s-au în­deplinit hotărîrile adunărilor prece­dente, cum și-au găsit rezolvarea propunerile muncitorilor, toate pro­blemele esențiale ale vieții și acti­vității întreprinderilor. Cu o înaltă conștiință muncito­rească, în dubla lor calitate — de producători și proprietari colectivi ai mijloacelor de producție — salariații întreprin­derilor noastre trebuie să se dove­dească la înălțimea acestei impor­tante sarcini pe care le-a încredin­țat-o statul, societatea — obținînd, prin buna gospodărire a mijloace­lor, maximum de rezultate econo­mice. De aceea, corespunzător prin­cipiilor din acest domeniu al poli­ticii partidului nostru, adunările generale trebuie să se manifeste ca o pîrghie dintre cele mai importan­te de exercitare a controlului mun­citoresc asupra întregii activități de conducere și gestiune a întreprinde­rilor, să constituie o formă de ridi­care a conștiinței și responsabilită­ții fiecărui mu­ncitor pentru propria activitate și în același timp, pentru activitatea întregii întreprinderi, nn­cit fiecare membru component al colectivului să simtă pe proprii săi umeri răspunderea pentru perfec­ționarea continuă a activității pro­ductive. De aceea, adunările generale tre­buie să constituie o formă activă de intensificare a activității de educa­re a oamenilor muncii în spiritul cunoașterii și aplicării întocmai a legilor statului, pentru creșterea conștiinței socialiste, de ascuțire a vigilenței politice și a combativită­ții revoluționare față de neajunsuri, de dezvoltare și întărire a atitudi­nii socialiste față de muncă și avu­tul obștesc, a datoriei de a munci în slujba patriei, a poporului, a so­cietății noastre socialiste. Este ne­cesar să se creeze un climat de cri­tică exigentă, responsabilă, con­structivă, să se asigure muncitori­lor, tehnicienilor, economiștilor și inginerilor, tinerilor și femeilor, fiecărui salariat posibilitatea de a-și aduce aportul la stabilirea soluțiilor pentru mobilizarea rezervelor exis­tente, pregătind, pe această bază condițiile cele mai bune pentru rea­lizarea planului și angajamentelor suplimentare asumate ca răspuns la Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, ridi­carea eficienței întregii activități economice. Iată de ce important este ca dări­le de seamă și dezbaterile in adună­rile generale să fie axate pe proble­me specifice activității din fiecare unitate economică, să concentreze atenția participanților asupra pro­blemelor de interes major, prin e­­xaminarea în profunzime, intr-un spirit critic și autocritic, a activită­ții desfășurate în primul semestru, prin relevarea aportului fiecărui colectiv de secție și atelier la în­făptuirea obiectivelor stabilite, prin indicarea clară și precisă a cauze­lor unor neajunsuri și a căilor de înlăturare a lor, prin supunerea dezbaterii muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor a liniilor directoare ale activității din perioada urmă­toare. In cadrul dezbaterilor prilejuite de adunările generale, muncitorii comuniști sunt chemați să se afirme ca exemple înaintate, să dea expre­sie celor mai constructive puncte de vedere și propuneri, spre a se adop­ta măsuri care să asigure îndeplini­rea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor pe acest an. In urma dezbaterilor sarcinilor de plan pe 1972, adunările generale vor trebui să adopte măsuri și propu­neri de îmbunătățire a acestuia, pu­­nîndu-se accentul pe creșterea pro­ducției marfă care are desfacerea asigurată, folosirea mai bună a ca­pacităților și suprafețelor de pro­ducție. In acest scop, se va acționa mai hotărît pentru generalizarea schimbului II și extinderea lucru­lui in schimbul III, se va revedea și accelera programul de recrutare și de pregătire a cadrelor, folosind formele de școlarizare cu ciclu scurt sau la locul de muncă. In același timp, se va pune un accent deosebit pe antrenarea în mai mare măsură a forțelor de muncă feminine in toate sectoarele de activitate, inclu­siv in uzinele contructoare de ma­șini. ing. GHEOKGHE CRISTEA șeful sectorului coordonare și sinteză al Comisiei economice a Comitetului județean Timiș al P.C.R. (Continuare în pag. a lll-a) Mesager al cîntecului românesc După concertele strălucite pre­zentate în orașul Spaichingen, seria începută a doua zi în orașele din împrejurimi n-a făcut decit să consolideze succesul reputat. Prima „escală" a fost în sud, pe malul lacului Constanța (Bo­densee), în micul oraș Stockach. Voi spune numai atît că, la sfîrșit, primarul orașului a urcat pe sce­nă și, după un cuvînt de mulțu­mire adresat întregii formații, găsit calea de a da o expresie su­b perlativă cancer­ ____________ tulul , a înmînat dirijorului două plachete de par­ticipare la jubi­leul echipei co­rale locale. „Fie­ ___________ care formație a primit câte o singură plachetă ; sunt convins că dv. le meritați pe deplin pe amîndouă !“ A doua zi, într-o stațiune bal­neară din Schwarzwald, la Bad Tainach (localitate ce amintea fra­pant Herculanele noastre) alte cî­­teva sute de spectatori ascultau „Haleluia“ de Händel și „Ana Lu­go­j­ana“, Concert de seară, concert de divertisment, pentru cei mai mulți spectatori. Totuși publicul și-a dat seama, după primele cîn­­tece, de valoarea formației pe care o ascultau. Încet, încet, toți cei ce ascultau concertul de pe băncile parcului au intrat în sală, spre­ a nu pierde niciuna din armoniile pe care corul le risipea cu dărnicie. A fost poate cel mai „ușor“ din­tre spectacolele lugojenilor. Totuși, „încălzirea“ prealabilă, repetiția de acomodare, s-a făcut cu depli­nă responsabilitate — după un drum epuizant de trei ore, pe șo­sele aglomerate, pe o căldură în­­năbușitoare. Conștiința că repre­zintă aici, la mii de kilometri de țară, nu numai formația ca atare, ci muzica românească, îi însuflețea pe coriști. La Rottweil, a doua zi, ei aveau să dea întreaga măsură a talen­tului lor, în concertul ținut în o­­rașul cel mai de seamă al traseu­lui străbătut de ei în Suabia. Rot­­tweil-ul se mîndrește a fi „un vechi oraș liber regesc“, statut ce i-a asigurat în decursul trecutului său istoric o dezvoltare privilegiată. Orașul are și astăzi — dincolo de pitoreasca sa a­șezare pe nil Neckar — des­tule obiecte de mândrie , monu­mente medieva­­_________ le, gotice, dar și cu o viață cultu­rală susținută. Primirea a fost mai mult decit cordială. Copiii i-au întîmpinat pe oaspeți cu fanioane în culorile noastre naționale, tinere fete rot­­tweilere au oferit fiecărui corist cite o garoafă roșie. Seara, concertul din vasta sală a spor­ta­turilor, garoafele păstrate încă la butoniere susțineau atmosfera prie­tenească, de care, în treacăt fie spus, n-a fost lipsită nici recepția de la primărie, nici cuvîntarea de salut a primarului, dr. Ulrich Regelmann. In semnul aceleiași colaborări amicale, formația „Liederkranz“ a dat anume pentru coriști, un con­cert omagial, sub bagheta d-lui Sepp Kleiber , profesor la gimna­ziul local, dirijorul corului ce ne va vizita în curînd este un admi­rator al artei noastre populare, a valorile muzicii românești, pe ca- SIMION DIMA (Continuare în pag. a II-a) Insoțind corul Ion Vidu în R.F. a Germaniei (li) 4 pagini, 30 bani ÍN PAG, A H-A Științelor sociale, un rol formativ sporit, tot mai activ ! Servire conștiincioasă, mărfuri de calitate! Timișoara, profil contemporan. Trecînd prin noua largă arteră de cir­culație ni se înfățișează un peisaj arhitectural în care domină silueta somptuoasă a noului edificiu, „Continental“. Foto : E. ROBICSEK. LA PORȚILE DE FIER. Ecluza de pe malul românesc al Dunării­­ în exploatare definitivă Miercuri, ecluza de pe malul ro­mânesc al Dunării a fost dată în exploatare în etapa definitivă. Vasele românești „Slatina“, „Porțile de Fier“ și vasul bulgăresc de pasageri „Dimităr Blagoev“ au fost primele nave flu­viale care au traversat, printr-o dublă ecluzare, dinspre Tr. Severin spre Orșova, imensul culoar din beton și oțel ce se întinde pe aproa­pe 700 m. Operațiile de ecluzare — ne-a precizat Stelian Dedu, inginer-șef al Centralei hidroelectrice, au de­curs în condiții optime. Timpul to­tal al manevrelor a însumat 45 mi­nute, fiind egal cu cel prevăzut în proiecte. Acest lucru asigură posi­bilități ca, în funcție și de vitezele de deplasare a navelor, ecluzarea să dureze 75—90 minute pe vas sau pe convoiul de vase ce traversează Sistemul hidroenergetic și de navi­gație Porțile de Fier. Potrivit informațiilor furnizate de ing. Alexandru Petrescu, reprezen­tantul țării noastre în administrația fluvială a Porților de Fier, prin darea ecluzei românești în exploa­tare definitivă și în urma amenajă­rii culoarului similar de pe malul drept al Dunării, operație ce va avea loc în următoarele două luni, timpul de trecere a navelor prin sectorul Porțile de Fier, sector ce se întinde pe 117 km între Tr. Se­verin și Moldova Veche, se va scur­ta de aproximativ patru ori. Va crește viteza de deplasare și tona­jul pe vas și se vor îmbunătăți condițiile de navigație. In final, tra­ficul fluvial în această zonă va a­­ju­nge la aproximativ 50—60 mi­lioane tone pe an. (Agerpres) Fruntași la desecări Cooperativa agricolă de pro­ducție din Visag și-a propus pentru anul acesta să execute 9.000 mc săpături de canal. Ca urmare a muncii bine organiza­te și avînd sprijinul comitetului comunal de partid, s-au termi­nat lucrările pe 15.000 mc. Pînă la sfîrșitul anului, se vor mai efectua, prin muncă patriotică, încă 5.000 mc de săpături. Efec­tul desecărilor pe cele 290 hec­tare fînețe este evident ; calita­tea finului s-a îmbunătățit, sporit procentul de plante legit­u­minoase. La această acțiune, primii au fost țăranii coopera­tori din conducere și personalul administrativ, exemplu care a fost urmat și de majoritatea membrilor cooperatori. Ședința comună de lucru a Biroului Comitetului județean de partid, Comitetului executiv al Consiliului popular județean și a Biroului Consiliului județean Timiș al Frontului Unității Socialiste Pe baza hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R., în cadrul ample­lor acțiuni inițiate de Comitetul județean Timiș al P.C.R. pentru dezvoltarea economică și social­­culturală a județului, pentru ridi­carea permanentă a nivelului de trai, material și spiritual al oa­menilor muncii se înscriu și măsu­rile menite să conducă la crearea unei mai puternice baze turistice, lărgirea și modernizarea rețelei de drumuri, de alimentare cu apă și energie, a rețelei comerciale în o­­rașele și satele județului. Acestui scop îi sunt subordonate și studiile colectivelor de specialiști care, sub directa îndrumare a Biroului Co­mitetului județean de partid, au în­tocmit programe ample menite să pună în valoare, într-o măsură mai mare, condițiile naturale economice, geografice, edificiile culturale și monumentele istorice din județ. In scopul dezbaterii acestor pro­grame, miercuri după-amiază, a avut loc ședința de lucru comună a Biroului Comitetului județean de partid, Comitetului executiv al Consiliului popular județean și Biroului Consiliului județean Timiș a al Frontului Unității Socialiste, pre­zidată de tovarășul MIHAI TELESCU, membru supleant al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim­­secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, președintele Con­siliului județean Timiș al Frontu­lui Unității Socialiste. Au participat, ca invitați, cadre cu funcții de răspundere din județ, conducători ai unor direcții jude­țene, de întreprinderi și instituții, activiști de partid și de stat­, zia­riști. Cu acest prilej a fost dezbătut un amplu plan de măsuri privind dez­­vol­tarea turismului și a locurilor de agrement din județul Timiș în pe­rioada anilor 1971—1975. Au fost analizate pe larg studii referitoare la alimentarea cu energie electrică, alimentarea centralizată cu apă a localităților din județ, planul de perspectivă cu lucrările de drumuri în anii 1971—1975, dezvoltarea și sistematizarea rețelei comerciale și de prestări de servicii în județ, precum și în zona centrală a muni­cipiului Timișoara , a fost dezbătut, de asemenea, studiul privind deter­minarea principalelor localități ru­rale din județul Timiș care prezintă condiții de a deveni centre econo­mice și sociale cu caracter urban. Participanții la ședința comună au adoptat­ programe concrete de lu­cru pe baza cărora organizațiile de masă și obștești, întreprinderile, instituțiile, toți locuitorii județului, sub conducerea organizațiilor de partid, urmează să inițieze, în viitor, acțiuni largi pentru înfăptuirea tu­turor obiectivelor propuse. S-a aprobat schița de sistemati­zare a municipiului Timișoara, ur­­mînd ca aceasta să fie înaintată conducerii de partid și de stat'. Prin urgentarea arăturilor de vară — baze solide recoltei anului viitor! In aceste zile unitățile agricole din județul nostru încheie cu suc­ces recoltarea cerealelor Producțiile medii obținute, păioase, r­oare indicatorilor de plan, supe sunt o pildă vie a contribuției pe care ță­ranii cooperatori și muncitorii de pe ogoarele timișene o aduc la în­deplinirea obiectivelor fixate de Congresul al X-lea al P.C.R. Mer­­gînd pe această linie, a statornici­rii unor recolte bogate și pe viitor, ne propunem ca, pornind de la con­dițiile specifice ale acestui an, să facem unele recomandări legate de cea mai actuală lucrare agrotehni­că — executarea arăturilor de va­ră. Este bine cunoscut că în ultimii ani culturile agricole au fost pu­ternic îmburuienate și mai ales parcelele pe care s-a practicat mo­­nocultura de grîu. De aceea, apre­ciem ca deosebit de valoroasă ini­țiativa specialiștilor, de a extinde an de an suprafețele pe care buru­ienile se combat cu ajutorul ierbi­cidelor. Cu toate acestea însă lu­crările agrotehnice contribuie cu cea mai mare influență la reduce­rea îmburuienării. De asemenea, se cunoaște că prin recoltarea me­canizată a culturilor, rămîn pe te­ren cantități mari de resturi vege­tale (miriște, paie, vreji etc.), care, în mod practic, fac imposibilă des­­miriștirea cu ajutorul grapelor cu discuri. In aceste condiții cea mai indicată lucrare a solului după re­coltarea culturilor furajere, a ma­­zarei și a cerealelor păioase, este a­­rătura de vară. In ultimii ani, sub îndrumarea specialiștilor din unitățile agrico­le, se execută pe suprafețe mari a­­ceastă lucrare, însă de obicei se ară adinc la 22—25 cm și cu multă în­­tîrziere cînd în mod obișnuit so­lul este uscat și plugul scoate bo­lovani. Această lucrare întîrziată dăunează producției, prin pierde­rea apei din sol, diminuarea acti­vității microorganismelor, sporirea rezervelor de semințe de buruieni și, în același timp, mărește cheltu­ielile, atît pentru execuție cit și pentru pregătirea patului germina­tiv. Rezultatele experimentale obținu­te de stațiunea Lovrin, evidențiază ca cea mai indicată lucrare a so­lului, după recoltarea culturilor tim­ing. ANA ARFIRE ing. OPREA SEGARCEANU cercetători la Stațiunea experimen­­tală agricolă Lovrin (Continuare în pag. a II-a) Am răsfoit pe viu, timp de cîteva zile, agenda mai multor cluburi muncitorești din Timișoara — instituții culturale cărora le revin sarcini politice de mare în­semnătate, ca factori che­mați să contribuie cu simț de răspundere partinic, cu combativitate și eficiență, în principalele probleme ale vieții noastre, în educația celor ce muncesc. Derulăm succint filmul celor constatate în raidul nostru anchetă ; stările de lucruri sînt edificatoare. Un prim popas, la lăcașul cultură al I.T.T. — club ce de se adresează unui mare nu­măr de salariați, avînd în plus, datorită poziției sale, șansa de a fi frecventat și de lucrători ai Uzinelor mecanice. ..Miercuri repetă fanfara, duminică vom or­ganiza un program cultu­­ral-distractiv la terasa Al­bina, seara, film. Luni, din nou film“ După aceste cu­vinte Milorad Zomboraț, directorul clubului tace, aș­­teptînd o reacție cel puțin satisfăcută din partea noas­tră. „Era să uit, inițiem și un curs de dactilografie“. Gînduri pentru săptămînile următoare ? Vor fi organi­zate la club conferințe ! Doar cei de-ai casei știu, probabil, că în curtea unui edificiu din piața Traian se găsește clubul Industriei lunii. Nimic nu vestește e­­xistența unei instituții de cultură, nici măcar o firmă pe una din ferestrele nespă­late cu lunile. In interior, igrasie și aer stătut. For­mația de dansuri populare repetă: „Vă pregătiți pen­tru un spectacol ?“ întreba­rea noastră naște priviri ne­dumerite. Nu, se repetă „doar așa“ ! Programul ce­lorlalte zile nu este afișat nicăieri. Maria Serezan, di­rectoarea clubului, ne vor­bește de niște seri de dans pentru tineri. „Nu ne merge clubul, to­varășă ! Acțiunile pe care le organizăm trebuie ami­­ntite sau începute la ore târ­­zii. Pînă și la dans tinerii vin pe la ora 23! Rămîne să găsim un stil potrivit de muncă“. Președinta comite­tului sindicatului de la „Bumbacul“, Eleonora Vlaiconi, este perfect de a­­cord cu faptul că directorul de club este „năpăstuit" : dacă oamenii nu­ vin la timp nici dansul nu poate începe și acțiunea este com­promisă ! Clu­bul „12 Aprilie“ al fabricii „Banatul“ ne era cunoscut pentru obiceiul or­ganizării unor expoziții cu vînzare a pantofilor la șolduri... Ce e drept, în programul acestei săptă­­mîni nu figurează o astfel de manifestare. Am găsit, in schimb, o adunare a pensionarilor din cartier, conferința pe țară a berari­­lori , de patru ori repetiția formației de muzică ușoară de la Electrobanat, două seri de dans, o întîlnire în­tre scriitori și cititori. Este tot ceea ce imaginația to­varășului director Robert Kruger a putut întocmi pentru 7 zile. Faptul că directorul clu­bului „Tehnolemn“, Iustin Vîlcea, este în concediu nu are repercusiuni asupra o­­bișnuitei activități a clubu­lui. Dansul de sîmbătă și duminică se desfășoară îna­inte, renunțîndu-se, ce-i drept, la consumul în sub­teran al băuturilor alcooli­ce. In pauze dansatorii o cotesc după colț-stînga la bufet și se binedispun. Ni­meni nu le interzice accesul în sala de dans, chiar dacă starea lor e discutabilă ! Aceeași îngăduință față de ținuta vizitatorilor am în­­tîlnit-o și la clubul „Con­structorul“ (director, Gheorghe Szőke), o insti­tuție vestită pentru inciden­tele ce au loc uneori aici din cauza consumului exa­gerat de alcool , insulte, și bătăi în public, cu ocazia acelorași inevitabile dan­suri ale sfîrșitului de săp­­tămînă. Pînă la reintrarea în circuitul lăcașelor instruc­­tiv-educative a Casei de cultură a municipiului, clu­bul C.F.R. a rămas, prin posibilitățile multiple pe care le poate oferi, prin si­tuarea sa în inima orașului, cel mai important club din Timișoara. Din păcate, de cinci luni postul de director rămîne vacant. Parcurgem planurile săptămînale afișa­te lingă intrare. Cel puțin 3 seri pe săptămînă, dans, felurite întîlniri între for­mații de muzică ușoară sau de dans, o seară de teatru, respectiv de film, fără să se specifice ce anume vor putea viziona spectatorii. O gală a filmului de pro­tecția muncii, o alta, de de­sene animate In biroul somptuos al direcțiunii, în­ ILDICO SZATMÁRI (Continuare în par a l­l-a) CLUBURILE, ÎNTRE EDUCAȚIE DIVERTISMENT ȘI Rodul căutărilor creatoare ale mecanizatorilor Prin folosirea diferitelor metode de preparare a furaje­lor se urmărește reducerea e­­nergiei cheltuite de animal pen­tru mestecație , îmbunătățirea gustului și creșterea gradului de comestibilitate sporirea diges­­tibilității furajelor, crescînd prin aceasta coeficientul de folosire cu 30—50 la sută ; îmbunătăți­rea valorii nutritive a furajelor cu 10—30 la sută și a valorii biologice a unor componente. Cunoscînd avantajele prepară­rii furajelor și îndeosebi cele ale folosirii economice a grosiere­lor, respectiv a cocenilor de porumb și a ciocălăilor, un co­lectiv de specialiști din stațiu­nea noastră a conceput și con­fecționat o moară universală pentru măcinat furaje grosiere. Aceasta este de construcție me­talică, compusă din 43 repere, din care 21 sunt confecționate în atelierul S.M.A. Orțișoara, iar 22 s-au folosit de la diferite ma­șini agricole aflate în exploata­rea unităților noastre : combine C-1, C-3, CT-2-R, tractorul UTOS-27 și U 650. Productivita­tea muncii pe oră este de 1.000 kg coceni porumb, paie, fin etc și de 1.500 kg ciocălăi de po­rumb. Această moară poate fi reali­zată de orice atelier mecanic care dispune de mașini-unelte ca : strunguri, mașini de găurit. NICOLAE DOGGENDORF directorul S.M.A. Orțișoara t Continuare în pag. a ll-a)

Next