Drapelul Roşu, mai 1972 (Anul 28, nr. 8490-8514)
1972-05-14 / nr. 8500
ORGAN AL COMITETULU JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.500 €> Duminica, 14 mai 1972 0 pagini 30 bani HOTĂRÎRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste au adoptat recent Hotărirea cu privire la acțiunile ce se vor organiza în intîmpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru in lupta pentru libertate, democrație și progres social. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru care au militat forțele cele mai înaintate ale societății, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei și trecerea întregii puteri de stat în mîinile clasei muncitoare, în alianță cu țărănimea și cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară in dezvoltarea statului român, in desfășurarea revoluției populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămint din istoria națiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluției socialiste. In cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, socialismul a invins definitiv în România, deschizind o epocă de progres rapid în viața poporului, situind România în rindul națiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. In acești ani, au cunoscut un puternic avînt forțele de producție ale țării, știința, tehnica, invățămintul și cultura, s-au schimbat fundamental condițiile de viață ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpîni în țara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea și înfăptuirea hotăririlor și măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demonstrează un chip elocvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul și energia oamenilor muncii, capacitățile lor creatoare în vederea ridicării economice, sociale și spirituale a patriei. Oamenii muncii din țara noastră — români, maghiari, germani și de alte naționalități — intimpină sărbătoarea Republicii în condițiile avântului creator și muncii însuflețite pentru înfăptuirea obiective ale programului mărețelor făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul II-lea al partidului și ale programmului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conștiinței socialiste și așezarea relațiilor sociale pe principiile eticii și echității socialiste. In intîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele și organizațiile de partid, de masă și obștești, toate organismele și instituțiile reunite în cadrul Frontului Unității vor desfășura o susținută Socialiste, muncă politico-educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la orașe și sate la înfăptuirea sarcinilor economice, social-culturale pe acest an și buna pregătire a condițiilor in vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor și marilor capacități creatoare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare și modernizare a producției și a tehnicii de producție, pentru ridicarea parametrilor tehnico-economici și calitativi ai produselor, pentru sporirea eficienței întregii activități economice. Organizațiile de partid, sindicale și de U.T.C. — din unitățile industriale și de construcții — vor acorda o atenție deosebită folosirii raționale a capacităților de producție, a materiilor prime și materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producție și ridicării productivității muncii, punerii în funcțiune la termen și la parametrii proiectați a noilor obiective de investiții, iar ia unitățile socialiste din agricultură, executării la timp și la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agricole, înfăptuirii prevederilor programelor naționale de îmbunătățiri funciare și dezvoltare a zootehniei, întreaga activitate politico-educativă care va avea loc in această perioadă, se va desfășura sub semnul pregătirii Conferinței Naționale a P.C.R. și înfăptuirii hotăririlor sale. Ia casele de cultură, cluburi, cămine culturale, în întreprinderi, instituții, școli și facultăți, organizațiile din componența Frontului Unității Socialiste, sub conducerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie și decembrie a.c. manifestări cultural-educative și artistice într-o mare diversitate de forme — expuneri, simpozioane, întîlniri cu activiști de partid și de stat, expoziții de cărți, gale de filme, spectacole și concerte — prin care să se prezinte realizările dobndite de poporul român, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economiei, invațămintului, științei și culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan internațional, precum și perspectivele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rindul maselor de oameni ai muncii a dragostei față de patrie, de partid și popor, a internaționalismului socialist, a prieteniei frățești dintre oamenii muncii români și cei aparținînd naționalităților conlocuitoare, aplicarea consecventă a programului de educație comunstă, adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Uniunile de creație vor stimula creatorii — potrivit planurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări literare, de artă plastică, muzicale și cinematografice, care, prin conținutul și valoarea lor artistică, să reflecte semnificația istorică pentru destinele poporului român a actului revoluționar din decembrie 1947 și profundele transformări petrecute în viața economică și social-culturală a țării în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „Decada dramaturgiei originale românești", cu care prilej se vor pregăti și prezenta spectacole cu cele mai reprezentative piese și lucrări muzicale din creația originală și contemporană românească. De asemenea, în luna decembrie, va avea loc vernisajul salonului de pictură și sculptură al municipiului București, organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Expoziții asemănătoare se vor deschide in cinstea mărețului eveniment și în orașele reședință de județ. Se vor edita in limba română și in limbile naționalităților conlocuitoare lucrări privind istoria patriei și a Partidului Comunist Român, trecutul de luptă al poporului român și cultura sa milenară, momente ale istoriei contemporane a României, semnificația evenimentului de la 30 decembrie 1947. In perioada 1—10 decembrie 1972, se va organiza „Decada cărții românești“, dedicată aniversării Republicii. Se vor organiza, sub genericul „Slăvim Republica“ manifestări cultural-artistice ale artiștilor amatori, consacrate acestui eveniment : festivaluri, concursuri, treceri in revistă, microstagiuni, expoziții de artă populară și de fotografii etc. In luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmului la sate, precum și „Retrospectiva filmului românesc“, în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documentare și artistice realizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. Va fi organizată o sesiune științifică cu tema : „Republica Socialistă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări revoluționare, pentru propășirea economică și social-culturală a țării". Muzeul de istorie al Republicii Socialise România, în colaborare cu Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România. Muzeul de artă al Republicii Socialiste România vor deschide expoziții jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române , în municipiile București, Iași, Cluj, Timișoara, Constanța, Oradea, Tg. Mureș, Craiova, Brașov, Galați și Suceava se vor organiza expoziții temporare care vor oglindi cele mai importante succese muzeistice obținute in ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizațiile de tineret și femei, celelalte organizații din componența Frontului Unității Socialiste vor organiza manifestări cultural-educative adecvate categoriilor respective , concursuri profesionale și alte acțiuni menite să contribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelului lor de pregătire politico-ideologică, culturală și profesională. Consiliul național, consiliile locale pentru educație fizică și sport, cluburile și asociațiile, împreună cu organizațiile de masă și obștești vor organiza manifestații sportive consacrate evenimentului. Presa centrală și locală, revistele culturale și literar-artistice, radioul și televiziunea vor marca evenimentul prin consemnarea multilaterală a momentului istoric al instaurării republicii și a drumului nou pe care acest act l-a deschis in viața poporului și a țării, prin publicarea și transmiterea de materiale legate de semnificația proclamării Republicii, consacrate realizărilor din anii construcției socialismului. însemnate acțiuni sînt prevăzute în hotărire pentru marcarea peste hotare, a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Populare Române. In acest scop se vor publica, în limbi de circulație internațională, lucrările tovarășului Nicolae Ceaușescu și se vor organiza, cu ocazia apariției edițiilor din străinătate, acțiuni de popularizare politicii interne și externe a partidului și statului nostru. Se vor edita în limbi străine lucrări de prezentare a transformărilor revoluționare și a realizărilor obținute de România în viața economică, social-politică și culturală in anii socialismului. Publicațiile pentru străinătate, cât și materialele documentare destinate străinătății vor prezenta realizările obținute în industrie, agricultură, construcții și alte ramuri ale economiei naționale, perfecționarea conducerii și organizării vieții sociale și poltice, lărgirea democrației socialiste, dezvoltarea științei și culturii, ridicarea nivelului de trai al maselor, unitatea dintre politica internă și externă a țării noastre, momente din istoria partidului și a patriei. Se vor organiza peste hotare expoziții documentare, economice, de artă, carte și fotomontaje care să ilustreze dezvoltarea țării noastre in cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii. Se vor organiza, de asemenea, conferințe de presă, gaze de filme, seri culturale și alte acțiuni menite să contribuie la cunoașterea peste hotare a țării noastre, a politicii sale interne și externe, se va iniția și sprijini apariția, in presa din țara de reședință, de articole și știri în legătură cu evenimentul marcat, se vor edita buletine speciale. Pentru a cinsti acest eveniment din istoria poporului și a patriei noastre, se vor organiza o sesiune jubiliară a Marii Adunări Naționale, iar în centrele județene, sesiuni festive ale consiliilor populare. De asemenea, se va institui medalia jubiliară „25 de ani de la proclamarea Republicii". Se va emite o serie de timbre consacrate aniversării. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste își exprimă convingerea că, comuniștii, toți oamenii muncii, vor depune toate eforturile pentru a întîmpina împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii cu noi și însemnate realizări în toate domeniile de activitate, sporindu-și contribuția la înfăptuirea mărețelor obiective stabilite de Congresul al X-lea partidului in vederea făuririi sociietății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Oră festivă la Porțile de Fier ȘOSEA ASFALTATA A FOST ASFALTAT PRIMUL JUDEȚEAN JIMBOLIA GRAKATE O bandă asfaltata lată de 6 metri, cu două fire de circulație face acum legătura între punctul de frontieră Jimbolia și partea de vest a județului Periam, Sinnicolaul Mare, Lovrin etc. Primul tronson, de 5 km, fost construit în perioada septembrie-decembrie 1971. Al doilea și ultimul de pe acest traseu, atacat la începutul acestui an, trebuia terminat, potrivit angajamentului luat ca răspuns la Chemarea la întrecere a Consiliului popular județean Hunedoara, la 30 iunie a.c. După cum am aflat de la tovarășul ing. Nicolae Diță, directorul Direcției județene de drumuri și păduri, punerea în circulație a noului traseu a fost devansată cu 51 de zile. Drumul astfel modernizat are o funcționalitate turistică sporita și contribuie totodată la accelerarea circulației bunurilor materiale ale unităților economice din această zonă. ȘEDINȚA DE LUCRU A BIROULUI COMISIEI CENTRALE DE PARTID SI DE STAT PENTRU ELABORAREA PROGNOZELOR DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ROMÂNIEI Sâmbătă la amiază a avut loc, sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, ședința de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României. Au luat parte secretari ai Comitetului Central P.C.R., președinți ai comisiarilor de prognoză pe ramură, cadre de conducere din economie și aparatul de stat. în cadrul ședinței s-a făcut o trecere în revistă a stadiului elaborării prognozelor economico-sociale și s-au stabilit direcțiile și orientările principale pentru adîncirea studiilor care să stea la baza acestei acțiuni de importanță națională deosebită. Adunarea generală a Asociației scriitorilor din Timișoara Ieri dimineață a avut loc adunarea generală a Asociației scriitorilor din Timișoara consacrată dezbaterii tezelor: „În întîmpinarea Conferinței naționale a scriitorilor“ și alegerii de delegați la înaltul forum al obștei scriitoricești. Au participat tovarășii MIHAI TELESCU, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Mihnea Gheorghiu, din partea“ scriitorilor membri ai C.C. al P.C.R., Laurențiu Fulga, vicepreședinte al Uniunii scriitorilor din R.S.R., Szász Janos, secretar al Uniunii scriitorilor, Arnold Hauser, membru în Biroul Uniunii scriitorilor, redactor șef al revistei Neue Literatur, alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Intr-un cadru festiv au fost înmânate premiile Asociației scriitorilor din Timișoara lui Alexandru Deal pentru romanul „Lașii" și lui Damian Ureche pentru volumul de versuri „Elegie cu Francesca da Rimini“. Luind cuvîntul, tovarășul Mihai Telescu a adresat tuturor creatorilor de literatură de pe meleagurile timișene, ca și premiaților, calde felicitări pentru activitatea rodnică depusă pe tărîmul creației literare pentru oglindirea marilor prefaceri ale societății noastre socialiste, urarea ca dezbaterile pe marginea tezelor „In întîmpinarea Conferinței naționale a scriitorilor" să fie cit mai fructuoase, in spiritul exigențelor conducerii partidului față de creația literarartistică. In continuare tovarășul Angliei Dumbrăveanu, secretarul Asociației scriitorilor din Timișoara a relevat cîteva aspecte ale activității asociației in întîmpinarea Conferinței naționale a scriitorilor. Au urmat apoi dezbateri pe marginea tezelor Conferinței naționale a scriitorilor la careticipat :poetul Alexandru au parJebeleanu, poetul și dramaturgul Nicolae D. Pârvu, scriitorii Laza llici, Grigore Popiți, Ludwig Schwarz, Ion Maxim, Ion Velican. Toți vorbitorii au exprimat adeziunea scriitorilor timișoreni față de sarcinile creatorilor, exprimate în programul conducerii partidului pentru dezvoltarea activității ideologice, angajamentul de a contribui la transpunerea lui în viață prin opere de valoare, la nivelul cerințelor educației socialiste a oamenilor muncii. Plenara a ales apoi, prin vot secret, cei 19 delegați chemați să reprezinte asociația la apropiata Conferință națională a scriitorilor. In încheierea plenarei a luat cuvîntul scriitorul Mihnea Gheorghiu. Prezidiul adunării generale a Asociației scriitorilor timișoreni iin timpul dezbaterii tezelor in intimpinarea Conferinței naționale a scriitorilor. In pagina a IV-a Dialogul scriitor-cititor stimulează creația Am continuat discuția începută la catedra de mașini hidraulice a Institutului politehnic (publicată în ziarul „Drapelul roșu“ din H mai 1972) pe tema legării cercetării științifice de problemele stringente ale producției, ale desfășurării cercetării în spiritul recentei legi, cu conf. ing. IOAN FITERO. — Lucrăm la un plan de perspectivă, în cadrul căruia colaborăm cu Ministerul Industriei Chimice, în speță cu uzina U.P.R.U.C. Făgăraș și cu I.P.R.O.C.H.I.M. București, la un contract de cercetare în legătură cu îmbunătățirea calității pompelor centrifuge de calitate specială — ne-a declarat in (II) perlocutorul nostru. Aceste pompe sînt destinate lichidelor corozive, des utilizate în industria chimică. Pentru prima dată se realizează în țară, renunțîndu-se la import, făcîndu-se importante economii de valută, astfel de pompe centrifuge. In cadrul catedrei noastre s-au proiectat circuitele hidraulice, I.P.R.O.C.H.I.M. București a fondat și centralizat proiectul de ansamblu, iar U.P.R.U.C. Făgăraș a asigurat execuția pompelor, cu un domeniu larg de debit și înălțimi de pompare. Este un exemplu de colaborare între cei trei factori, colaborare ce pe viitor Se vrea generalizată in sensul optimizării parametrilor funcționali ai acestor utilaje, pentru a se putea trece cit mai repede la fabricarea in serie a pompelor centrifuge cu calități speciale. Trebuie neapărat menționat că randamentul acestor pompe se înscrie la nivelul realizărilor mondiale de ultimă oră. Familia pompelor centrifuge normale (P.C.N.) cuprinzînd și celelalte variante de fabricație a P.C.N.—S. P.C.T., a demarat promițător datorită colaborării fructuoase între cei interesați, deosebite merite revenind în această direcție colectivului catedrei de mașini hidraulice. Pentru viitor, copf. ing. loan Fitero ne-a precizat că se preconizează în cadrul catedrei realizarea pentru U.P.R.U.C. Făgăraș a unui stand uzinal, care va duce la raționalizarea operațiilor productive și la reducerea timpului de lucru. — Legea cercetării științifice ne-a găsit, dacă vreți, „un mers“, este opinia șefului de lucrări, ing. IOAN SANTAU. Intr-adevăr, incă din anul 1964, sub coordonarea prof. dr. doc. ing. Ioan Anton, lucrăm la o temă în domeniul turbinelor de foraj. Apoi în 1970 au venit beneficiarii — I.P.C.A.P. București și uzina „1 Mai“ Ploiești — interesați în rezolvarea acestor probleme, astfel că am un contract de cercetare încheiat științifică într-unul din domeniile prioritare ale economiei naționale. CERCETARE-PRODUCȚIE prevăzut de altfel in acest capitol și in planurile Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. Tema actuală se desfășoară pe mai mulți ani, prevăzîndu-se finalizarea ei în 1975. Este posibilă o eventuală devansare a acestor termene, după cum ne-au informat beneficiarii, cu aproape un an. Vorbind despre colaborarea cu terții, interlocutorul nostru a ținut să menționeze înțelegerea pe care a manifestat-o G.E.T.L. Timișoara, receptivitatea pe care a găsit-o aici față de problemele ce se puneau. Totuși, dințiile purtate, a reieșit ideea discogăsirii unor modalități de cointeresare a secțiilor uzinale realizarea lucrărilor necesare pentru investigațiilor științifice. De asemenea trebuie urmărită nent finalizarea temelor de permacercetare, trebuie urmărit modul cum cercetarea ..a prins" în producție, aducind acesteia în semnale beneficii. Aceasta ar însemna și o certitudine că relația dintre cercetarea științifică și practica productivă este jalonată perfect în spiritul noii legi a cercetării științifice, este materializată la nivel superior în economia națională pe coordonate de permanentă eficiență. — In cadrul temei noastre, a spus în continuare ș.l. ing. Ioan Santău, am urmărit și vom urmări reducerea intervalului dintre realizarea cercetării, finalizarea ei de către noi, cercetătorii, și efectia aplicarea ei în producție. Aceasta este o pîrghie indispensabilă oricărei eficiențe economice. Em ing. CORNELIU POFOVET ! Continuare la gag. * II-*) Cei trei piloni ai simbiozei știința-practică RECEPTIVITATE, OPERATIVITATE, FINALIZARE! (Continuare in pag. a V-I) TEMEIUL ÎncrederiI Cînd privești în urma ai uneori impresia cei timpul a zburat cu o repeziciune incredibilă, că ceea ce a fost cu mulți ani in urmă se află doar la o distanță de citeva luni, de cîteva zile. Totul parcă a fost ieri, totul îți este proaspăt în minte. Chiar ți tu te simți la vîrsta la care amintirile iți începeau sedentarea pe pelicula minții. Filmul activității productive, fie a ta, fie a colegului tău de muncă, îl poți derula pe distanța a cîteva clipe ori îl poți intitule, dacă rolul activității a fost bogat, în nenumărate ore, zile chiar, pentru ca există un noi ceva lăuntric, numit conștiință, care filtrează fiecare faptă, fiecare gest, îl păstrează cu anumite semnificații uneori fundamentale pentru întreaga noastră comportare de viitor. „Am cunoscut doi frați — ne scrie M. Burecii, organizatorul grupei sindicale, nr 2 de la cariera de piatră Lucareț — și am fost martorul unei scene emoționante, care de altfel m-a și în CONTEMPORANII demnat să aștern pe hîrtie cîteva rînduri și să le trimit redacției. Se terminase schimbul de lucru. Minerii nu se grăbeau spre casă, deși era sfîrșit de săptămână. Au venit cu toții la întîlnirea pe care o aveam cu Toma și Gheorghe Ristin. După 25 de ani de minerit aceștia se despărțeau de carieră, de colectivul în care au fost integrați perfect. Cei doi frați ieșeau la pensie .. . Maistrul, tovarășii mei de muncă și ortacii celor doi „tineri pensionari“ au ținut să reliefeze contribuția lui Tonta și a lui Gheorghe Ristin, la împlinirea succeselor noastre de-a lungul anilor, mereu mai bogate, mereu mai mari. Și trebuie să spun că sărbătoriții s-au situat ani în șir in fruntea întrecerii socialiste, cîștigînd stima și încrederea noastră, a tuturor. Un amănunt , Toma și Gheorghe Ristin, în cei 25 de ani de activitate productivă, au lipsit de la locul de muncă doar in timpul concediului de odihnă! Alte absențe nu au fost înscrise în dreptul numelui lor“. Cîteva rinduri. O scrisoare convingătoare asupra morale a muncitorului fizionomiei societății noastre, pilduitoare pentru cei tineri care abia s-au încadrat în producție- Emoționanta întîlnire de predare a ștafetei, de cinstire a celor ce au purtat-o cu toată răspunderea timp de 25 de ani, acolo la cariera de piatră Lucareț e o mărturie a modului în care oamenii știu să-și manifeste sentimentele față de cei ce le sînt dragi. Frații Toma și Gheorghe Ristin au depus uneltele mineritului, retrăgîndu-se din activitatea productivă, ceea ce nu înseamnă că se vor retrage și de pe frontul mai larg al muncii. Ii așteaptă treburile gospodărești ale localității lor, pe care o vor mereu mai JENICA MUNTEANU