Drapelul Roşu, mai 1972 (Anul 28, nr. 8490-8514)

1972-05-14 / nr. 8500

ORGAN AL COMITETULU JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.500 €> Duminica, 14 mai 1972 0 pagini 30 bani H­O­T­Ă­R­Î­R­E privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Con­siliului Național al Frontului Uni­tății Socialiste au adoptat recent Hotărirea cu privire la acțiunile ce se vor organiza în intîmpin­area aniversării a 25 de ani de la pro­clamarea Republicii Populare Ro­mâne — victorie de seamă a po­porului nostru in lupta pentru li­bertate, democrație și progres so­cial. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru care au militat forțele cele mai înaintate ale societății, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monar­hiei și trecerea întregii puteri de stat în mîinile clasei muncitoare, în alianță cu țărănimea și cu ce­lelalte categorii de oameni ai mun­cii, au marcat o etapă superioară in dezvoltarea statului român, in desfășurarea revoluției populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămint din istoria națiunii noastre, trecerea la în­făptuirea revoluției socialiste. In cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, so­cialismul a invins definitiv în Ro­mânia, deschizind o epocă de pro­gres rapid în viața poporului, si­­tuind România în rindul națiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. In acești ani, au cunoscut un pu­ternic avînt forțele de producție ale țării, știința, tehnica, invăță­­mintul și cultura, s-au schimbat fundamental condițiile de viață ale poporului, oamenii muncii au de­venit cu adevărat stăpîni în țara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea și înfăptuirea hotăririlor și m­ăsu­­rilor care privesc viitorul ei. Realizări­le d­o­b­î­n­d­i­t­e demon­strează un chip elocvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoa­re a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul și energia oame­nilor muncii, capacitățile lor crea­toare în vederea ridicării econo­mice, sociale și spirituale a pa­triei. Oamenii muncii din țara noastră — români, maghiari, germani și de alte naționalități — intimpină săr­bătoarea Republicii în condițiile a­­vântului creator și muncii însufle­țite pentru înfăptuirea obiective ale programului mărețelor făuririi societății socialiste multilateral dez­voltate, elaborat de Congresul II-lea al partidului și ale progra­m­­mului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conștiinței socialiste și așezarea relațiilor sociale pe prin­cipiile eticii și echității socialiste. In intîm­pinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele și organizațiile de partid, de masă și obștești, toate organis­mele și instituțiile reunite în ca­drul Frontului Unității vor desfășura o susținută Socialiste, muncă politico-educativă în vederea mo­bilizării oamenilor muncii de la orașe și sate la înfăptuirea sarcini­lor economice, social-culturale pe acest an și buna pregătire a con­dițiilor in vederea realizării pla­nului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor și marilor capacități creatoare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare și modernizare a producției și a tehnicii de pro­ducție, pentru ridicarea parametri­lor tehnico-economici și calitativi ai produselor, pentru sporirea efi­cienței întregii activități economi­ce. Organizațiile de partid, sindica­le și de U.T.C. — din unitățile in­dustriale și de construcții — vor acorda o atenție deosebită folosi­rii raționale a capacităților de pro­ducție, a m­ateriilor prime și mate­rialelor, a timpului de lucru, re­­ducerii cheltuielilor de producție și ridicării productivității muncii, punerii în funcțiune la termen și la parametrii proiectați a noilor o­­biective de investiții, iar ia unită­țile socialiste din agricultură, exe­cutării la timp și la un nivel ca­litativ corespunzător a lucrărilor agricole, înfăptuirii prevederilor programelor naționale de îmbună­tățiri funciare și dezvoltare a zo­otehniei, întreaga activitate politico-edu­­cativă care va avea loc in această perioadă, se va desfășura sub sem­nul pregătirii Conferinței Naționale a P.C.R. și înfăptuirii hotăririlor sale. I­a casele de cultură, cluburi, cămine culturale, în întreprinderi, instituții, școli și facultăți, orga­nizațiile din componența Frontului Unității Socialiste, sub conducerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie și decembrie a.c. manifestări cultural-educative și artistice într-o mare diversitate de forme — expuneri, simpozioane, întîlniri cu activiști de partid și de stat, expoziții de cărți, gale de fil­me, spectacole și concerte — prin care să se prezinte realizările do­­b­ndite de poporul român, sub con­ducerea partidului, în dezvoltarea economiei, invațămintului, științei și culturii, prestigiul de care se bu­cură România pe plan internațio­nal, precum și perspectivele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea programului de făurire a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate în patria noas­tră, întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rindul maselor de oameni ai muncii a dragostei față de patrie, de partid și popor, a internaționalismului socialist, a prieteniei frățești dintre oamenii muncii români și cei aparținînd na­ționalităților conlocuitoare, aplica­rea consecventă a programului de educație comun­stă, adoptat de ple­nara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiem­brie 1971. Uniunile de creație vor stimula creatorii — potrivit planurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări literare, de artă plastică, muzicale și cinematografice, care, prin conținutul și valoarea lor ar­tistică, să reflecte semnificația is­torică pentru destinele poporului român a actului revoluționar din decembrie 1947 și profundele trans­formări petrecute în viața economi­că și social-culturală a țării în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „Decada dramaturgiei ori­ginale românești", cu care prilej se vor pregăti și prezenta spectacole cu cele mai reprezentative piese și lucrări muzicale din creația origi­nală și contemporană românească. De asemenea, în luna decembrie, va avea loc vernisajul salonului de pictură și sculptură al municipiu­lui București, organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la procla­marea Republicii. Expoziții asemă­nătoare se vor deschide in cinstea mărețului eveniment și în orașele reședință de județ. Se vor edita in limba română și in limbile­ naționalităților conlo­cuitoare lucrări privind istoria pa­triei și a Partidului Comunist Ro­mân, trecutul de luptă al poporu­lui român și cultura sa milenară, momente ale istoriei contempora­ne a României, semnificația eve­nimentului de la 30 decembrie 1947. In perioada 1—10 decembrie 1972, se va organiza „Decada cărții ro­mânești“, dedicată aniversării Re­publicii. Se vor organiza, sub genericul „Slăvim Republica“ manifestări cul­­tural-artistice ale artiștilor ama­tori, consacrate acestui eveniment : festivaluri, concursuri, treceri in revistă, microstagiuni, expoziții de artă populară și de fotografii etc. In luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmului la sate, precum și „Retrospectiva filmului românesc“, în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documentare și artistice realizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. Va fi organizată o sesiune științi­fică cu tema : „Republica Socialis­tă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări revolu­ționare, pentru propășirea econo­mică și social-culturală a țării". Muzeul de istorie al Republicii So­cialise România, în colaborare cu Muzeul de istorie a partidului co­munist, a mișcării revoluționare și democratice din România. Muzeul de artă al Republicii Socialiste Ro­mânia vor deschide expoziții jubi­liare consacrate celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republi­cii Populare Române , în municipi­ile București, Iași, Cluj, Timișoara, Constanța, Oradea, Tg. Mureș, Cra­iova, Brașov, Galați și Suceava se vor organiza expoziții temporare care vor oglindi cele mai importan­te succese muzeistice obținute in ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizațiile de tine­ret și femei, celelalte organizații din componența Frontului Unității Socialiste vor organiza manifestări cultural-educative adecvate catego­riilor respective , concursuri profe­sionale și alte acțiuni menite să contribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelului lor de pregăti­re politico-ideologică, culturală și profesională. Consiliul național, consiliile loca­­le pentru educație fizică și sport, cluburile și asociațiile, împreună cu organizațiile de masă și obștești vor organiza manifestații sportive consacrate evenimentului. Presa centrală și locală, revistele culturale și literar-artistice, ra­dioul și televiziunea vor marca e­­venimentul prin­ consemnarea mul­tilaterală a momentului istoric al instaurării republicii și a drumului nou pe care acest act l-a deschis in viața poporului și a țării, prin publicarea și transmiterea de ma­teriale legate de semnificația pro­clamării Republicii, consacrate rea­lizărilor din anii construcției socia­lismului. însemnate acțiuni sînt prevăzute în hotărire pentru marcarea peste hotare, a celei de-a XXV-a aniver­sări a Republicii Populare Române. In acest scop se vor publica, în limbi de circulație internațională, lucrările tovarășului Nicolae Ceaușescu și se vor organiza, cu ocazia apariției edițiilor din străi­nătate, acțiuni de popularizare politicii interne și externe a parti­­­dului și statului nostru. Se vor edita în limbi străine lu­crări de prezentare a transformări­lor revoluționare și a realizărilor obținute de România în viața eco­nomică, social-politică și culturală in anii socialismului. Publicațiile pentru străinătate, cât și materia­lele documentare destinate străină­tății vor prezenta realizările ob­ținute în industrie, agricultură, con­strucții și alte ramuri ale economiei naționale, perfecționarea conduce­rii și organizării vieții sociale și po­ltice, lărgirea democrației socia­liste, dezvoltarea științei și cultu­rii, ridicarea nivelului de trai al maselor, unitatea dintre politica internă și externă a țării noastre, momente din istoria partidului și a patriei. Se vor organiza peste hotare ex­poziții documentare, economice, de artă, carte și fotomontaje care să ilustreze dezvoltarea țării noastre in cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii. Se vor organiza, de asemenea, conferințe de presă, gaze de filme, seri culturale și alte acțiuni menite să contribuie la cunoașterea peste hotare a țării noastre, a politicii sale interne și externe, se va iniția și sprijini apariția, in presa din ța­ra de reședință, de articole și știri în legătură cu evenimentul marcat, se vor edita buletine speciale. Pentru a cinsti acest eveniment din istoria poporului și a patriei noastre, se vor organiza o sesiune jubiliară a Marii Adunări Națio­nale, iar în centrele județene, se­siuni festive ale consiliilor popu­lare. De asemenea, se va institui medalia jubiliară „25 de ani de la proclamarea Republicii". Se va e­­m­ite o serie de timbre consacrate aniversării. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consi­liului Național al Frontului Unită­ții Socialiste își exprimă convinge­rea că, comuniștii, toți oamenii muncii, vor depune toate eforturile pentru a întîmpina împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii cu noi și însemnate rea­lizări în toate domeniile de activi­tate, sporindu-și contribuția la în­făptuirea mărețelor obiective sta­bilite de Congresul al X-lea partidului in vederea făuririi so­ci­­ietății socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. Oră festivă la Porțile de Fier ȘOSEA ASFALTATA A FOST ASFALTAT PRI­MUL JUDEȚEAN JIMBOLIA­­ GRAKATE O bandă asfaltata lată de 6 metri, cu două fire de circu­lație face acum legătura între punctul de frontieră Jimbolia și partea de vest a județului­­ Pe­riam, Sinnicolaul Mare, Lovrin etc. Primul tronson, de 5 km, fost construit­ în perioada septem­­­­brie-decembrie 1971. Al doilea și ultimul de pe acest traseu, atacat la începutul acestui an, trebuia terminat, potrivit angajamentului luat ca răspuns la Chemarea la în­trecere a Consiliului popular ju­dețean Hunedoara, la 30 iunie a.c. După cum am aflat de la tovară­șul ing. Nicolae Diță, directorul Di­recției județene de drumuri și pă­duri, punerea în circulație a nou­­­lui traseu a fost devansată cu 51 de zile. Drumul astfel modernizat are o funcționalitate turistică spo­rita și contribuie totodată la acce­lerarea circulației bunurilor mate­riale ale unităților economice din această zonă. ȘEDINȚA DE LUCRU A BIROULUI COMISIEI CENTRALE DE PARTID SI DE STAT PENTRU­­ ELABORAREA PROGNOZELOR DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ROMÂNIEI Sâmbătă la amiază a avut loc, sub președinția tovarășu­lui NICOLAE CEAUȘESCU, ședința de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare e­conomic­o-socială a României. Au luat parte secretari ai Comitetului Ce­n­tral P.C.R., președinți ai comisi­ar­ilor de prognoză pe ramură, cadre de conducere din eco­nomie și aparatul de stat. în cadrul ședinței s-a fă­cut o trecere în revistă a sta­diului elaborării prognozelor economico-sociale și s-au stabilit direcțiile și orientă­rile principale pentru adînci­­rea studiilor care să stea la baza acestei acțiuni de im­portanță națională deosebită. Adunarea generală a Asociației scriitorilor din Timișoara Ieri dimineață a avut loc adu­narea generală a Asociației scri­itorilor din Timișoara consacrată dezbaterii tezelor: „În întîmpinarea Conferinței naționale a scriitorilor“ și alegerii de delegați la înaltul forum al­­ obștei scriitoricești. Au participat tovarășii MIHAI TELESCU, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui județean de partid, președin­tele Comitetului executiv al Con­siliului popular județean, Mihnea Gheorghiu, din­ partea“ scriitorilor membri ai C.C. al P.C.R., Lauren­­țiu Fulga, vicepreședinte al Uniu­nii scriitorilor din R.S.R., Szász Janos, secretar al Uniunii scriito­rilor, Arnold Hauser, membru în Biroul Uniunii scriitorilor, redactor șef al revistei Neue Literatur, alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Intr-un cadru festiv au fost în­mânate premiile Asociației scriito­rilor din Timișoara lui Alexandru Deal pentru romanul „Lașii" și lui Damian Ureche pentru volumul de versuri „Elegie cu Francesca da Rimini“. Luind cuvîntul, tovarășul Mihai Telescu a adresat tuturor creato­rilor de literatură de pe melea­gurile timișene, ca și premiaților, calde felicitări pentru activitatea rodnică depusă pe tărîmul creației literare pentru oglindirea marilor prefaceri ale societății noastre so­cialiste, urarea ca dezbaterile pe marginea tez­elor „In întîmpinarea Conferinței naționale a scriitori­lor" să fie cit mai fructuoase, in spiritul exigențelor conducerii partidului față de creația literar­­artistică. In continuare tovarășul Angliei Dumbrăveanu, secretarul Asocia­ției scriitorilor din Timișoara a relevat­­ cîteva aspecte ale activi­tății asociației in întîmpinarea Conferinței naționale a scriitorilor. Au urmat apoi dezbateri pe­ mar­ginea tezelor Conferinței națio­nale a scriitorilor la care­ticipat :­­poetul Alexandru au par­Jebe­­leanu, poetul și dramaturgul Ni­colae D. Pârvu, scriitorii Laza llici, Grigore Popiți, Ludwig Schwarz, Ion Maxim, Ion Velican­. Toți vorbitorii au exprimat ade­ziunea scriitorilor timișoreni față de sarcinile creatorilor, exprimate în programul conducerii partidu­lui pentru dezvoltarea activității ideologice, angajamentul de a con­tribui la transpunerea lui în viață prin opere de valoare, la nivelul cerințelor educației socialiste a oamenilor muncii. Plenara a ales apoi, prin vot secret, cei 19 delegați chemați să reprezinte asociația la apropiata Conferință națională a scriitorilor. In încheierea plenarei a luat cu­vîntul scriitorul Mihnea Gheorghiu. Prezidiul adunării generale a Aso­ciației scriitorilor timișoreni iin timpul dezbaterii tezelor in intim­­pinarea Conferinței naționale a scriitorilor. In pagina a IV-a Dialogul scriitor-cititor stimulează creația Am continuat discuția începută la catedra de mașini hidraulice a Institutului politehnic (publicată în ziarul „Drapelul roșu“ din H mai 1972) pe tema legării cercetării științifice de problemele strin­gente ale producției, ale desfășurării­­ cercetării în spiritul recen­tei legi, cu conf. ing. IOAN FITE­RO. — Lucrăm la un plan de pers­pectivă, în cadrul căruia cola­borăm cu Ministerul Industriei Chimice, în speță cu uzina U.P.R.U.C. Făgăraș și cu I.P.R.O.C.H.I.M. București, la un contract de cercetare în legătură cu îmbunătățirea calității pompelor centrifuge de cali­tate specială — ne-a declarat in­ (II) perlocutorul nostru. Aceste pompe sînt destinate lichidelor corozive, des utili­zate în industria chimică. Pentru prima dată se rea­lizează în țară, re­­nunțîndu-se la im­port, făcîndu-se importante e­­conomii de valută, astfel de pompe centrifuge. In cadrul catedrei noas­tre s-au proiectat circuitele hidrau­lice, I.P.R.O.C.H.I.M. București a fondat și centralizat proiectul de ansamblu, iar U.P.R.U.C. Făgăraș a asigurat ex­ecuția pompelor, cu un domeniu larg de debit și înălțimi de pompare. Este un exemplu de colaborare între cei trei factori, colaborare ce pe viitor Se vrea generalizată in sensul optimizării parametrilor funcționali ai aces­tor utilaje, pentru a se putea trece cit mai repede la fabricarea in serie a pompelor centrifuge cu calități speciale. Trebuie neapărat menționat că randamentul aces­tor pompe se înscrie la nivelul realizărilor mondiale de ultimă oră. Familia pompelor centrifuge normale (P.C.N.) cu­prinzînd și celelalte variante de fabricație a P.C.N.—S. P.C.T., a demarat pro­mițător datorită colaborării­ fruc­tuoase între cei interesați, deose­bite merite revenind în această direcție colectivului catedrei de mașini hidraulice. Pentru viitor, copf. ing. loan Fitero ne-a precizat că se preco­nizează în cadrul catedrei reali­zarea pentru U.P.R.U.C. Făgăraș a unui stand uzinal, care va duce la raționalizarea operațiilor pro­ductive și la reducerea timpului de lucru. — Legea cercetării științifice ne-a găsit, dacă vreți, „un mers“, este opinia șefului de lucrări, ing. IOAN SANTAU. Intr-adevăr, incă din anul 1964, sub coordonarea prof. dr. doc. ing. Ioan Anton, lu­crăm la o temă­­ în domeniul tur­binelor de foraj. Apoi în 1970 au venit beneficiarii — I.P.C.A.P. Bu­curești și uzina „1 Mai“ Ploiești — interesați în rezolvarea acestor probleme, astfel că am un contract de cercetare încheiat științi­fică într-unul din domeniile pri­oritare ale economiei naționale. CERCETARE-PRODUCȚIE prevăzut de altfel in acest capi­tol și in planurile Consiliului Na­țional pentru Știință și Tehnolo­gie. Tema actuală se desfășoară pe mai mulți ani, prevăzîndu-se finalizarea ei în 1975. Este posi­bilă o eventuală devansare a a­­cestor termene, după cum ne-au informat beneficiarii, cu aproape un an. Vorbind despre colaborarea cu terții, interlocutorul nostru a ți­nut să menționeze înțelegerea pe care a manifestat-o G.E.T.L. Ti­mișoara, receptivitatea pe care a găsit-o aici față de problemele ce se puneau. Totuși, din­țiile purtate, a reieșit ideea disco­gă­sirii unor modalități de cointere­sare a secțiilor uzinale realizarea lucrărilor necesare pentru in­­­vestigațiilor științifice. De ase­menea trebuie urmărită nent finalizarea temelor de perma­cer­cetare, trebuie ur­­mărit modul cum cercetarea ..a prins" în producție, adu­­cind acesteia în­­­ semnale beneficii. Aceasta ar însem­na și o certitudine că relația dintre cercetarea științifi­că și practica pro­ductivă este jalona­tă perfect în­ spiri­tul noii legi a cer­cetării științifice, este materializată la nivel superior în economia naționa­lă pe coordonate de permanentă eficiență. — In cadrul temei noastre, a spus în continuare ș.l. ing. Ioan Santău, am urmărit și vom urmări reducerea intervalului dintre rea­lizarea cercetării, finalizarea ei de către noi, cercetătorii, și efecti­­a aplicare­a ei în producție. Aceas­ta este o pîrghie indispensabilă oricărei eficiențe economice. Em­­ in­g. CORNELIU POFOVET ! Continuare la gag. * II-*) Cei trei piloni ai simbiozei știința-practică RECEPTIVITATE, OPERATIVITATE, FINALIZARE! (Continuare in pag. a V-I) TEMEIUL ÎncrederiI Cînd privești în urma ai une­ori impresia cei timpul a zburat cu o repeziciune incredibilă, că ceea ce a fost cu mulți ani in urm­ă se află doar la o distanță de citeva luni, de cîteva zile. To­tul parcă a fost ieri, totul îți es­te proaspăt în minte. Chiar ți tu te simți la vîrsta la care aminti­rile iți începeau sedentarea pe pe­licula minții. Filmul activității productive, fie a ta, fie a colegu­lui tău de muncă, îl poți derula pe distanța a cîteva clipe­ ori îl poți intitule, dacă rolul activității a fost bogat, în nenumărate ore, zile chiar, pentru ca există un noi ceva lăuntric, numit conștiință, care filtrează fiecare faptă, fie­care gest, îl păstrează cu anumi­te semnificații uneori fundamen­tale pentru întreaga noastră com­portare de viitor. „Am cunoscut doi frați — ne scrie M. Bureci­i, organizatorul grupei sindicale, nr­ 2 de la ca­riera de piatră Lucareț — și am fost martorul unei scene emoțio­nante, care de altfel m-a și în­ CONTEMPORANII demnat să aștern pe hîrtie cîteva rînduri și să le trimit redacției. Se terminase schimbul de lucru. Minerii nu se grăbeau spre casă, deși era sfîrșit de săptămână. Au venit cu toții la întîlnirea pe care o aveam cu Tom­a și Gheorghe Ristin. După 25 de ani de mine­rit aceștia se despărțeau de carie­ră, de colectivul în care au fost integrați perfect. Cei doi frați ie­șeau la pensie .. . Maistrul, tovarășii mei de mun­că și ortacii celor doi „tineri pen­sionari“ au ținut să reliefeze con­tribuția lui Tonta și a lui Gheor­ghe Ristin, la împlinirea succese­lor noastre de-a lungul anilor, mereu mai bogate, mereu mai mari. Și trebuie să spun că săr­bătoriții s-au situat ani în șir in fruntea întrecerii socialiste, cîști­­gînd stima și încrederea noastră, a tuturor. Un amănunt , Tom­a și Gheorghe Ristin, în cei 25 de ani de activitate productivă, au lipsit de la locul de muncă doar in timpul concediului de odihnă! Alte absențe nu au fost înscrise în dreptul numelui lor“. Cîteva rinduri. O scrisoare con­vingătoare asupra morale a muncitorului fizionomiei societății noastre, pilduitoare pentru cei tineri care abia s-au încadrat în producție- Emoționanta întîlnire de predare a ștafetei, de cinstire a celor ce au purtat-o cu toată răspunderea timp de 25 de ani, acolo la cariera de piatră Luca­reț e o mărturie a modului în care oamenii știu să-și manifeste sentimentele față de cei ce le sînt dragi. Frații Tom­a și Gheorghe Ris­tin au depus uneltele mineritului, retrăgîndu-se din activitatea pro­ductivă, ceea ce nu înseamnă că se vor retrage și de pe frontul mai larg al muncii. Ii așteaptă treburile gospodărești ale locali­tății lor, pe care o vor mereu mai JENICA MUNTE­A­NU

Next