Drapelul Roşu, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 8619-8644)

1972-10-07 / nr. 8624

Anul XXIX nr. 8.624 IN CINSTEA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Document de excepțio­nală importanță pentru creșterea susținută a pro­ducției materiale și va­lorificarea mai judicioa­să a resurselor naționale, Rezoluția Conferinței Na­ționale a Partidului Co­munist Român cu privire la realizarea înainte de termen a planului cinci­nal 1971—1975 subliniază că „angajamentele asu­mate trebuie să se con­cretizeze în produse fizice necesare economiei națio­nale — pentru piața in­ternă și export — care să contribuie efectiv la creșterea avuției naționa­le și a venitului național", reflectînd pe deplin indi­cația dată de secretarul general al partidului nos­tru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, potrivit căre­ia „militînd pentru inten­sificarea dezvoltării noas­tre economice, noi nu do­rim orice fel de depășire a prevederilor cincinalu­lui , nimeni nu are ne­voie de producție globa­lă in sine". Hotărîți să participe plenar la măreața operă de înfăptuire înainte de termen­i actualului cin­cinal, oamenii muncii din industria timișeană — ro­mâni, germani, maghiari, sârbi și de alte naționali­tăți — și-au dublat an­gajamentele inițiale, ast­fel încit angajamentul e­­stimat în întîmpinarea zilei de 23 August și celei de-a XXV-a aniver­a­sări a Republicii prevede depășirea planului anual al producției­ marfd cu 400.000.000 lei. Potrivit indicației Bi­roului Comitetului jude­țean de partid, circa 40— 50 la sută din aceasta, respectiv o producție marfă suplimentară de a­­proximativ 160—200 mi­lioane lei, va trebui să se concretizeze în produse industriale destinate pie­ței externe. Ca urmare, colectivele din numeroa­se Întreprinderi indus­triale din județul Timiș au analizat, în spiritul u­­nei înalte responsabilități și exigențe, rezervele și posibilitățile concrete pe care le au pentru a realiza efectiv atele produse de care are nevoie economia noastră națională, în pri­mul rînd — produse li­vrabile la export. Astfel, din totalul angajamentu­lui asumat, fabrica de în­călțăminte „Modern“ Ti­mișoara va furniza pen­tru export peste 93 la su­tă, Fabrica de sticlărie din Tomești aproape 82 la sută, Combinatul de exploatare și industriali­zare a lemnului Timișoa­ra— 100 la sută la che­restea de fag și 66,7 la sută la placaj din lemn, I.S.V.B.A. 67,5 la sută etc. In contrast flagrant cu acestea, o serie de impor­tante întreprinderi ale industriei timișene nu au găsit însă căile și mijloa­cele de a suplimenta fa­bricarea acelor produse cu desfacere asigurată pe piața externă. In aseme­nea situație se află, de pildă, întreprinderile con­structoare de mașini. Da­că „Electromotor“ a gă­sit resurse pentru a am­plifica volumul de export planificat cu 50.000 kW motoare electrice, iar Uzi­nele mecanice, „Electro­­banat“, „Tehnolemn“ Ti­mișoara etc., angajamen­tele luate cu privire la depășirea planului pro­ducției industriale nu se concretizează și în produ­se pentru export. In con­secință, pornind de la faptul că prevederile pla­nului la export sunt con­siderate sarcini minima­le, este necesară studie­rea și prospectarea, în continuare, de către în­treprinderile respective, centralele și ministerul care le tutelează, a tutu­ror posibilităților de care dispun, pentru a-și majo­ra astfel contribuția exportul economiei jude­ca­tului nostru. Ridic această problemă deoarece o recentă anali­ză a dus la concluzia că înfăptuirea sarcinilor de export pe ansamblul în­treprinderilor industriei locale nu este certă, în­­trucît nu au fost asigu­rate comenzi și contrac­te cu condiții de livrare. La „Electrometal“, de pil­dă, este oprită producția a 30.000 bucăți arzătoare și 600 bucăți boilere elec­trice deoarece , clientul extern nu posedă licență de import. Vina pentru această stare de lucruri nu aparține Întreprinderii timișorene ci ILEXIM București, care a transmis comenzile respective fără a avea garanția desfacerii produselor respective. Ceea ce ni se pare cu to­tul inadmisibil in acest caz, este faptul că aceste produse au fost planifi­cate să se fabrice și în acest an, deși inconve­nientul respectiv este cu­noscut încă din 1971 — an în care s-au produs 7.500 arzătoare și 400 boi­lere electrice, aflate și în prezent In... custodia „Electrometalului“­­ VASILE M­M directorul Direcției județene de statistică Timiș Continuare în pag. * UI-a FIECARE ZI- O NOUA TREAPTĂ SPRE ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR ASUMATE SARCINILE STABILITE DE CONFERINȚA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI - UN EXAMEN DE ONOARE PRODUSE FIZICE NECESARE ECONOMIEI NAȚIONALE Industria timișeană are posibilități să-și amplifice contribuția la export L Unul din numeroșii eroi ai în­trecerii socialiste — strungarul Nicoiae Posa de la Eiectrobanat (Foto : R. MUHL) Simbalá, 7 octombrie 1972 O INTERESANTĂ EXPUNERE PRIVIND DEZVOLTAREA ENERGETICII Ieri după-amiază, inginerii și tehnicienii din unitățile aparți­nătoare sectorului energetic al municipiului Timișoara, împre­ună cu activul sindical, s-au în­­tilnit în sala de ședințe a Con­siliului județean al sindicate­lor cu academicianul Remus Răduleț, vicepreședintele Con­siliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor. Cu acest prilej, oaspetele a vorbit despre­­„E­­nergetica și societatea in anul 2000“, răspunzînd apoi la între­bările ridicate de participanți. Intîlnirea s-a dovedit intere­santă și utilă. 4 pagini, 30 bani Sporuri însemnate de producție Primele nouă luni ale acestui an hotăritor in îndeplinirea cu succes a cincinalului in patru ani și ju­mătate au găsit colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni de la uzina „Ciocanul“ Nădrag angre­nate in bătălia pentru realizarea și depășirea angajamentelor asu­mate în întrecerea socialistă. Har­nicul colectiv al uzinei raportea­ză depășirea la toți indicatorii a sarcinilor stabilite, precum și obți­nerea unei producții suplimentare de tablă silicoasă însumind aproa­pe două tone. Indicatorul productivitatea mun­cii consemnează un salt calitativ, exprimat printr-o continuă rațio­nalizare a fluxurilor tehnologice, prin utilizarea completă și inten­sivă a capacităților de producție de la laminor și de la secția de fabricație a mașinilor de gătit e­­lectrice Electrovesta. Pe luna sep­tembrie productivitatea muncii fost realizată în proporție de 105,3 a­­ la sută , pe întreg trimestrul III, în proporție de 102,8 la sută, iar pe primele­­ nouă luni ale anului cifrele consemnează cota 101,8 la sută. Succesele prezentate prefigu­rează consistent viitoarele poziții ale săgeților graficelor pe poziții de eficiență economică maximă. Colaborare fructuoasa In vederea reducerii prețului de cost, preocupările specialiștilor de la Uzina mecanică Timișoara au vizat întocmirea de studii legate de reducerea consumurilor specifice, modificarea constructivă a unor produse, precum și posibilitatea folosirii unor subansamble sau re­pere utilizate la fabricația de au­tomobile și tractoare din țară. Ast­fel, s-au prelucrat motorul și gru­pul diferențial de la tractorul U. 450, ambreajul și fzânele de la U.M. Muscel la microstivuitoare­­le de capacitate medie. De aseme­nea, la motostivuitoarele cu furci laterale s-au prelucrat motorul și ambreajul de la tractorul U. 750, cutia de viteză și punțile de la U.A. Brașov. In viitor această ac­țiune va fi continuată avîndu-se în vedere eficiența ridicată a fo­losirii de repere și subansamble in fabricația de serie. 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI TRAIAN VUIA ADUNAREA DE LA TIMIȘOARA CONSACRATĂ CENTENARULUI NAȘTERII LUI TRAIAN VUIA In dupa-amiaza zilei de ieri,­­în sala Operei de stat din Timișoara a avut loc adunarea consacrată Îm­plinirii a 100 de ani de la nașterea marelui fiu al­ poporului nostru, sa­vantul de renume mondial, Traian Vuia, născut pe meleagurile ti­mișene. Această festivitate se în­cadrează în manifestările organi­zate pe baza hotăririi conducerii superioare de partid, fiind înscrisă, de asemenea, în calendarul de sărbătoriri din acest an al U.N.E.S.C.O. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­­secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secre­tar al Comitetului județean 1 de­parted, acad. Remus Răduleț, vice­președinte al Academiei R.S.R.; Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, prof. dr. doc. loan Anton, membru al Consiliului de Stat, rectorul In­stitutm politehnic „Traian Vuia“ din Timișoara, Pavel Fișteag, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid Lugoj, Traian Bunescu, președintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă, general maior Dumitru Puiu, prof. dr. doc. Ioan Curea, de la Univer­sitatea din Timișoara, prof. ing. Gheorghe Savi, decanul Facultăă­ții de mecanică,­­Nikolaus Ber­­vvanger, președintele Consiliului județean Timiș al oamenilor mun­cii de naționalitate Ernest Șișak, președintele germană, Consi­liului județean Timiș al oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Milan Iovanovici, președintele Con­siliului județean Timiș al oameni­lor muncii Ionița Hagiu, de naționalitate sârba, director general al Uzinelor mecanice Timișoara, Vio­rica Bălan, președinta­ Asociației inginerilor și tehnicienilor din Timișoara, Ion Grecu- secretarul Comitetului de partid din comuna Traian Vuia, Petru Șandru, maistru turnător la U.M.T., Rodica Arsă­­nescu, studentă , la...facultatea de mecanică, prof. Dumitru Iliescu, directorul Liceului „Traian Vuia" din Făget. La adunare , au participat re­prezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, cadre de con­ducere și secretari ai organi­zațiilor de partid din întreprin­deri și­ instituții, cadre di­dactice, cercetători, oameni de ar­tă și cultură, oameni ai muncii din întreprinderile timișorene, re­prezentanți ai locuitorilor munici­piului Lugoj și ai comunei Traian Vuia, studenți și elevi. Adunarea festivă a fost deschi­să de tovarășii­ Vasile Daju. A luat apoi­ cuvîntul prof. dr. doc. Ioan Anton, care a subliniat rolul deosebit al savantului Traian Vu­ia în dezvoltarea aviației mondia­le. „Numele lui Traian Vuia, spus vorbitorul, alături de cel al a lui Aurel Vlaicu, constituie o mîn­­drie națională și un simbol al in­tegrării geniului românesc în pa­trimoniul culturii universale. Ba­natul, Timișoara, își fac un titlu de mîndrie din faptul că pe acesta meleaguri s-a născut ilustrul sa­vant și inventator, iar Institutul politehnic din Timișoara se mîn­­drește că-i poartă numele și va căuta să muncească intr-un Înalt spirit creator pentru a fi la înăl­țimea acestui nume prețuit și sti­mat în întreaga lume“. In cuvîntul său acad. Remus Ră­­duleț a adresat participanților la­ festivitate salutul Academiei, cea care l-a ales în anul 1946 pe Tra­ian Vuia printre membrii ei de o­­noare. „Poporul nostru se mîndreș­­te în arena mereu schimbătoare a tehnicii noi cu mari inventatori, în special in artele mecanice, ai spus vorbitorul. Primul dintre ei și tot­odată poate cel mai strălucit fost Traian Vuia. Și aceasta fiind­a­că n-a fost numai tehnician, in­ventator, ci și om de știință, cer­cetător. Or, se reunesc numai ra­reori în același om atît capacități­le de analiză, care sunt hotăritoa­­re pentru cuceririle în știință, cil (Continuare în pag. a 11-a) i MOMENT DIN TIMPUL ADUN­ĂRII. ÎN INTERIORUL ZIARULUI: 41 în avans față de plan • Criteriile acordării alocației de stat pentru copii # Programul televiziunii # Sport Am așteptat, cu interes, sinteza dezbaterilor pe care cele 7 adu­nări generale ale salariaților din șapte secții, plus aceea pe întrea­ga Uzină mecanică Timișoara, ur­ma să o întreprindă, avînd ca o­­biectiv analiza realizării prevede­rilor de plan în perioada care s-a scurs din acest an și sarcinile vii­toare. Participan­ților — reprezen- mmmmmmmmmu­tanți ai salariați­lor din cea mai mare întreprinde­re economică ti­mișeană — le reve­nea misiunea de înaltă răspundere ca, prin efort conjugat, să inves­tigheze cu com­petență activitatea și realism des­fășurată și soldată pînă nu cu rezultate prezent me­ritorii, premisele jalonind capabi­­le să asigure, în viitor, saltul calitativ solicitat de nevoile economiei naționale și jus­tificat, pe deplin, de dotarea teh­nică și umană existentă, de expe­riența acumulată într-o activitate industrială de peste un deceniu Bilanțul discuțiilor — sinteza la care ne refeream — a înregistrat 38 de propuneri, de reală importanță economică. Iată de ce, la scurt in­terval după adunările generale, am vizitat din nou uzina, urmărind să vedem în ce măsură schimbul de opinii realizat, sugestiile , salariați­lor, și-au găsit cuvenita materiali­zare. Interlocutorii noștri au fost, de data aceasta, mult mai numeroși, dar — acest lucru se cuvine spus, după părerea noastră, fără mena­jamente — din discuțiile avute nu am putut reține prea multe lucruri noi. Remarca principală în aduna­rea generală a reprezentanților din secția mașini de transportat avea ca obiect fluidizarea documentați­ei tehnice și, deopotrivă, reparti­zarea în secție a unui număr mai mare de cadre de specialitate cu pregătire medie și superioară. Ce s-a întreprins ? — Deocamdată — ne-a spus șe­ful de echipă Ion Baciu, de la sec­ția mașini de transportat — In sec­torul nostru a fost repartizat doar un singur inginer pentru... toate cele trei schimburi (1), iar productivitatea pe schimb este flagrant inferioară posibilităților, tocmai din lipsa maiștrilor, a dese­nelor de execuție. Dar ce să mai vorbim despre maiștri cînd, datorită unor anoma­lii privind salarizarea, în schim­burile II și III nu sînt nici măcar șefii de echipă necesari ? Ia­tă cum motivează, cu reală competență, problema do­cumentației tehnice tovarășul ing. Zeno Pircea, șeful orga­nizării științifice a producției și a muncii : „existența unor greșeli de proiect — evidențiate în execuție — la care se adaugă insuficiența în atitudinea față de desene a u­­nor tineri, ajungindu-se, uneori, până la distragerea completă planșelor". Pornind de aici, îi spu­­­nem tovarășului Iosif Oncu, secre­tarul comitetului U.T.C., că o cotă parte, deloc neglijabilă, din to­­talul de 940 0,00 lei — valoarea re­buturilor în primele luni ale anu­lui­­ se explică și din această cauză. Tovarășul Oncu cunoaște situația, e de acord că organizația U.T.C. se poate angaja intr-o cam­panie împotriva acestei anomalii, dar... pînă nu s-a gîndit acum la o asemenea acțiune. Din această per­spectivă inexplicabilă rămîne ter­giversarea tă a aplicării repeta­unor propuneri pre­cis formulate de salariați, cu uti­litate certă pen­tru crearea simțu­lui necesar de răs­pundere al tine- mmmmmaamm­r­lor față de de­senele tehnice, de punctualitatea în serviciu ! Simi­lară situația și în ceea ce priveș­te un alt aspect — mult mai com­plex : specializarea mașinilor-unel­­te. Numărul dispozitivelor adapta­bile utilajelor de prelucrat meca­nic, care să contribuie la creșterea productivității muncii, este încă foarte mic și, așa cum preciza to- MIREL BRATEȘ ION DANCEA (Conținut­ 1 în pag. * II-a) CARE ESTE FINALITATEA INVESTIȚIEI DE INTELIGENȚĂ A SALARIAȚILOR? Pe urmele unor măsuri preconizate de adunările generale de la U.M.T. IMoi, ir­ confruntare cu munca, cu viața ÎNTR-O PILDUITOARE SIMBIOZĂ... Două medalii de aur, cu ins­cripția „Erfindermesse - Wien" (Tirgul de invenții — Viena) au ajuns la Timișoara. Distincțiile prestigioase au fost conferite co­lectivului fabricii „Solventul“ pen­tru elaborarea a două procedee de fabricație originale, cu soluții inedite in tehnica mondială. Este vorba de „procedeul de fabricație a esterului acidului ortoftalic din alcool si anhidrida ftalică“ care servește la obținerea unor plasti­­fianți, materie primă de bază în industria maselor plastice, si de „procedeul de fabricație a esteți­lor acetici (acetat de burii)“ cărui produși sunt solvenți, utili­ai­zați­ pe scară largă in industria lacurilor si vopselelor. O muncă laborioasă, desfășurată de mulți ani, primește astfel și o consacra­re internaționala. Stăm de vorbă la fabmea „Sol­ventul“ cu cîțiva din cei ÎS an­ton ai primei invenții. (Cea de-a doua a fost realizată la secția ...Margina", cu concursul, timișo­renilor și are și ea nu mai puțin de 10 autori). Reconstituim gene­za ei, să găsim acea schițe­re de idee, de ingeniozitate, de origina­litate care a declanșat-o. De mulți ani ne ocupăm de sinteza plasti­­fianților, ne mărturisește Ioan Krispin, inginer șef adjunct la serviciul concepție. Încercările se facem la toate nivelele — în la­boratoare, în stații pilot, pe scară industrială. In toiul acestei acti­vități, așa cum este firesc, se lac numeroase perfecționări de ordin calitativ și cantitativ. Așa s-a năs­cut și invenția. . . Nici de la ceilalți interlocutori nu aflăm mai mult. Inginera Doi­na Morarb, șefa secției plastifi­­anți, susține că invenția este pro­dusul activității întregului colec­tiv și dacă este cazul să fie evi­dențiat cineva atunci ar prefera pe cei de la atelierul mecanic, au­torii modificărilor făcute în ins­talațiile de producere a plastifian­­ților. Replica maistrului Dumitru Bălulescu, de la ateliere, nu se la­să mult așteptată : „Ce-i­ drept, am făcut noi modificările necesar­­e, dar la propunerea dv„ tovară­șa Doina și a inginerului șef A­­vram Mangiuca. Împrejurările e­­rau de așa natură — se cerea execuție rapidă — că s-a lucrat , fără schițe, dar nu este lăcătuș a­­devărat cel care nu intuiește in­tenții clar exprimate. — Dar cui i-a aparținut ideea călăuzitoare­­, insistăm la rîndul nostru iar ing. Morath, al cărei nume figurează pe locul doi in ierarhia celor ÎS, ne vorbește de astă dată despre. .. aportul deo­sebit al operatorilor chimiști, exe­cutanți iscusiți ai zecilor de șar­je, fiecare elaborată după o altă rețetă. Înțelegem în cele din urmă că e greu să faci o delimitare pre­­­­cisă a contribuției fiecăruia ațin­ timp cînd ai de-a face cu nume­roase inițiative și cînd experien­țele zilnice, discuțiile purtate consiliul tehnic generează noi în și noi particule de soluții care, în cele din urmă declanșează saltul calitativ în conturarea noului. Esențiale ni se par deci climatul , de muncă colegial, receptivitatea față de părerile oricărui muncitor, autoexigență cadrelor de condu­­­­cere dar și a numeroși ingineri,­­ tehnicieni și lucrători dornici să-și • N. CIMPEANU 1 (Continuare în pag.­­ III -a) 1A

Next