Drapelul Roşu, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 8619-8644)
1972-10-07 / nr. 8624
Anul XXIX nr. 8.624 IN CINSTEA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Document de excepțională importanță pentru creșterea susținută a producției materiale și valorificarea mai judicioasă a resurselor naționale, Rezoluția Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român cu privire la realizarea înainte de termen a planului cincinal 1971—1975 subliniază că „angajamentele asumate trebuie să se concretizeze în produse fizice necesare economiei naționale — pentru piața internă și export — care să contribuie efectiv la creșterea avuției naționale și a venitului național", reflectînd pe deplin indicația dată de secretarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, potrivit căreia „militînd pentru intensificarea dezvoltării noastre economice, noi nu dorim orice fel de depășire a prevederilor cincinalului , nimeni nu are nevoie de producție globală in sine". Hotărîți să participe plenar la măreața operă de înfăptuire înainte de termeni actualului cincinal, oamenii muncii din industria timișeană — români, germani, maghiari, sârbi și de alte naționalități — și-au dublat angajamentele inițiale, astfel încit angajamentul estimat în întîmpinarea zilei de 23 August și celei de-a XXV-a aniverasări a Republicii prevede depășirea planului anual al producției marfd cu 400.000.000 lei. Potrivit indicației Biroului Comitetului județean de partid, circa 40— 50 la sută din aceasta, respectiv o producție marfă suplimentară de aproximativ 160—200 milioane lei, va trebui să se concretizeze în produse industriale destinate pieței externe. Ca urmare, colectivele din numeroase Întreprinderi industriale din județul Timiș au analizat, în spiritul unei înalte responsabilități și exigențe, rezervele și posibilitățile concrete pe care le au pentru a realiza efectiv atele produse de care are nevoie economia noastră națională, în primul rînd — produse livrabile la export. Astfel, din totalul angajamentului asumat, fabrica de încălțăminte „Modern“ Timișoara va furniza pentru export peste 93 la sută, Fabrica de sticlărie din Tomești aproape 82 la sută, Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Timișoara— 100 la sută la cherestea de fag și 66,7 la sută la placaj din lemn, I.S.V.B.A. 67,5 la sută etc. In contrast flagrant cu acestea, o serie de importante întreprinderi ale industriei timișene nu au găsit însă căile și mijloacele de a suplimenta fabricarea acelor produse cu desfacere asigurată pe piața externă. In asemenea situație se află, de pildă, întreprinderile constructoare de mașini. Dacă „Electromotor“ a găsit resurse pentru a amplifica volumul de export planificat cu 50.000 kW motoare electrice, iar Uzinele mecanice, „Electrobanat“, „Tehnolemn“ Timișoara etc., angajamentele luate cu privire la depășirea planului producției industriale nu se concretizează și în produse pentru export. In consecință, pornind de la faptul că prevederile planului la export sunt considerate sarcini minimale, este necesară studierea și prospectarea, în continuare, de către întreprinderile respective, centralele și ministerul care le tutelează, a tuturor posibilităților de care dispun, pentru a-și majora astfel contribuția exportul economiei judecatului nostru. Ridic această problemă deoarece o recentă analiză a dus la concluzia că înfăptuirea sarcinilor de export pe ansamblul întreprinderilor industriei locale nu este certă, întrucît nu au fost asigurate comenzi și contracte cu condiții de livrare. La „Electrometal“, de pildă, este oprită producția a 30.000 bucăți arzătoare și 600 bucăți boilere electrice deoarece , clientul extern nu posedă licență de import. Vina pentru această stare de lucruri nu aparține Întreprinderii timișorene ci ILEXIM București, care a transmis comenzile respective fără a avea garanția desfacerii produselor respective. Ceea ce ni se pare cu totul inadmisibil in acest caz, este faptul că aceste produse au fost planificate să se fabrice și în acest an, deși inconvenientul respectiv este cunoscut încă din 1971 — an în care s-au produs 7.500 arzătoare și 400 boilere electrice, aflate și în prezent In... custodia „Electrometalului“ VASILE MM directorul Direcției județene de statistică Timiș Continuare în pag. * UI-a FIECARE ZI- O NOUA TREAPTĂ SPRE ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR ASUMATE SARCINILE STABILITE DE CONFERINȚA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI - UN EXAMEN DE ONOARE PRODUSE FIZICE NECESARE ECONOMIEI NAȚIONALE Industria timișeană are posibilități să-și amplifice contribuția la export L Unul din numeroșii eroi ai întrecerii socialiste — strungarul Nicoiae Posa de la Eiectrobanat (Foto : R. MUHL) Simbalá, 7 octombrie 1972 O INTERESANTĂ EXPUNERE PRIVIND DEZVOLTAREA ENERGETICII Ieri după-amiază, inginerii și tehnicienii din unitățile aparținătoare sectorului energetic al municipiului Timișoara, împreună cu activul sindical, s-au întilnit în sala de ședințe a Consiliului județean al sindicatelor cu academicianul Remus Răduleț, vicepreședintele Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor. Cu acest prilej, oaspetele a vorbit despre„Energetica și societatea in anul 2000“, răspunzînd apoi la întrebările ridicate de participanți. Intîlnirea s-a dovedit interesantă și utilă. 4 pagini, 30 bani Sporuri însemnate de producție Primele nouă luni ale acestui an hotăritor in îndeplinirea cu succes a cincinalului in patru ani și jumătate au găsit colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni de la uzina „Ciocanul“ Nădrag angrenate in bătălia pentru realizarea și depășirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Harnicul colectiv al uzinei raportează depășirea la toți indicatorii a sarcinilor stabilite, precum și obținerea unei producții suplimentare de tablă silicoasă însumind aproape două tone. Indicatorul productivitatea muncii consemnează un salt calitativ, exprimat printr-o continuă raționalizare a fluxurilor tehnologice, prin utilizarea completă și intensivă a capacităților de producție de la laminor și de la secția de fabricație a mașinilor de gătit electrice Electrovesta. Pe luna septembrie productivitatea muncii fost realizată în proporție de 105,3 a la sută , pe întreg trimestrul III, în proporție de 102,8 la sută, iar pe primele nouă luni ale anului cifrele consemnează cota 101,8 la sută. Succesele prezentate prefigurează consistent viitoarele poziții ale săgeților graficelor pe poziții de eficiență economică maximă. Colaborare fructuoasa In vederea reducerii prețului de cost, preocupările specialiștilor de la Uzina mecanică Timișoara au vizat întocmirea de studii legate de reducerea consumurilor specifice, modificarea constructivă a unor produse, precum și posibilitatea folosirii unor subansamble sau repere utilizate la fabricația de automobile și tractoare din țară. Astfel, s-au prelucrat motorul și grupul diferențial de la tractorul U. 450, ambreajul și fzânele de la U.M. Muscel la microstivuitoarele de capacitate medie. De asemenea, la motostivuitoarele cu furci laterale s-au prelucrat motorul și ambreajul de la tractorul U. 750, cutia de viteză și punțile de la U.A. Brașov. In viitor această acțiune va fi continuată avîndu-se în vedere eficiența ridicată a folosirii de repere și subansamble in fabricația de serie. 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI TRAIAN VUIA ADUNAREA DE LA TIMIȘOARA CONSACRATĂ CENTENARULUI NAȘTERII LUI TRAIAN VUIA In dupa-amiaza zilei de ieri,în sala Operei de stat din Timișoara a avut loc adunarea consacrată Împlinirii a 100 de ani de la nașterea marelui fiu al poporului nostru, savantul de renume mondial, Traian Vuia, născut pe meleagurile timișene. Această festivitate se încadrează în manifestările organizate pe baza hotăririi conducerii superioare de partid, fiind înscrisă, de asemenea, în calendarul de sărbătoriri din acest an al U.N.E.S.C.O. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului județean 1 departed, acad. Remus Răduleț, vicepreședinte al Academiei R.S.R.; Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, prof. dr. doc. loan Anton, membru al Consiliului de Stat, rectorul Institutm politehnic „Traian Vuia“ din Timișoara, Pavel Fișteag, primsecretar al Comitetului municipal de partid Lugoj, Traian Bunescu, președintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă, general maior Dumitru Puiu, prof. dr. doc. Ioan Curea, de la Universitatea din Timișoara, prof. ing. Gheorghe Savi, decanul Facultăății de mecanică,Nikolaus Bervvanger, președintele Consiliului județean Timiș al oamenilor muncii de naționalitate Ernest Șișak, președintele germană, Consiliului județean Timiș al oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Milan Iovanovici, președintele Consiliului județean Timiș al oamenilor muncii Ionița Hagiu, de naționalitate sârba, director general al Uzinelor mecanice Timișoara, Viorica Bălan, președinta Asociației inginerilor și tehnicienilor din Timișoara, Ion Grecu- secretarul Comitetului de partid din comuna Traian Vuia, Petru Șandru, maistru turnător la U.M.T., Rodica Arsănescu, studentă , la...facultatea de mecanică, prof. Dumitru Iliescu, directorul Liceului „Traian Vuia" din Făget. La adunare , au participat reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, cadre de conducere și secretari ai organizațiilor de partid din întreprinderi și instituții, cadre didactice, cercetători, oameni de artă și cultură, oameni ai muncii din întreprinderile timișorene, reprezentanți ai locuitorilor municipiului Lugoj și ai comunei Traian Vuia, studenți și elevi. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarășii Vasile Daju. A luat apoi cuvîntul prof. dr. doc. Ioan Anton, care a subliniat rolul deosebit al savantului Traian Vuia în dezvoltarea aviației mondiale. „Numele lui Traian Vuia, spus vorbitorul, alături de cel al a lui Aurel Vlaicu, constituie o mîndrie națională și un simbol al integrării geniului românesc în patrimoniul culturii universale. Banatul, Timișoara, își fac un titlu de mîndrie din faptul că pe acesta meleaguri s-a născut ilustrul savant și inventator, iar Institutul politehnic din Timișoara se mîndrește că-i poartă numele și va căuta să muncească intr-un Înalt spirit creator pentru a fi la înălțimea acestui nume prețuit și stimat în întreaga lume“. In cuvîntul său acad. Remus Răduleț a adresat participanților la festivitate salutul Academiei, cea care l-a ales în anul 1946 pe Traian Vuia printre membrii ei de onoare. „Poporul nostru se mîndrește în arena mereu schimbătoare a tehnicii noi cu mari inventatori, în special in artele mecanice, ai spus vorbitorul. Primul dintre ei și totodată poate cel mai strălucit fost Traian Vuia. Și aceasta fiindacă n-a fost numai tehnician, inventator, ci și om de știință, cercetător. Or, se reunesc numai rareori în același om atît capacitățile de analiză, care sunt hotăritoare pentru cuceririle în știință, cil (Continuare în pag. a 11-a) i MOMENT DIN TIMPUL ADUNĂRII. ÎN INTERIORUL ZIARULUI: 41 în avans față de plan • Criteriile acordării alocației de stat pentru copii # Programul televiziunii # Sport Am așteptat, cu interes, sinteza dezbaterilor pe care cele 7 adunări generale ale salariaților din șapte secții, plus aceea pe întreaga Uzină mecanică Timișoara, urma să o întreprindă, avînd ca obiectiv analiza realizării prevederilor de plan în perioada care s-a scurs din acest an și sarcinile viitoare. Participanților — reprezen- mmmmmmmmmutanți ai salariaților din cea mai mare întreprindere economică timișeană — le revenea misiunea de înaltă răspundere ca, prin efort conjugat, să investigheze cu competență activitatea și realism desfășurată și soldată pînă nu cu rezultate prezent meritorii, premisele jalonind capabile să asigure, în viitor, saltul calitativ solicitat de nevoile economiei naționale și justificat, pe deplin, de dotarea tehnică și umană existentă, de experiența acumulată într-o activitate industrială de peste un deceniu Bilanțul discuțiilor — sinteza la care ne refeream — a înregistrat 38 de propuneri, de reală importanță economică. Iată de ce, la scurt interval după adunările generale, am vizitat din nou uzina, urmărind să vedem în ce măsură schimbul de opinii realizat, sugestiile , salariaților, și-au găsit cuvenita materializare. Interlocutorii noștri au fost, de data aceasta, mult mai numeroși, dar — acest lucru se cuvine spus, după părerea noastră, fără menajamente — din discuțiile avute nu am putut reține prea multe lucruri noi. Remarca principală în adunarea generală a reprezentanților din secția mașini de transportat avea ca obiect fluidizarea documentației tehnice și, deopotrivă, repartizarea în secție a unui număr mai mare de cadre de specialitate cu pregătire medie și superioară. Ce s-a întreprins ? — Deocamdată — ne-a spus șeful de echipă Ion Baciu, de la secția mașini de transportat — In sectorul nostru a fost repartizat doar un singur inginer pentru... toate cele trei schimburi (1), iar productivitatea pe schimb este flagrant inferioară posibilităților, tocmai din lipsa maiștrilor, a desenelor de execuție. Dar ce să mai vorbim despre maiștri cînd, datorită unor anomalii privind salarizarea, în schimburile II și III nu sînt nici măcar șefii de echipă necesari ? Iată cum motivează, cu reală competență, problema documentației tehnice tovarășul ing. Zeno Pircea, șeful organizării științifice a producției și a muncii : „existența unor greșeli de proiect — evidențiate în execuție — la care se adaugă insuficiența în atitudinea față de desene a unor tineri, ajungindu-se, uneori, până la distragerea completă planșelor". Pornind de aici, îi spunem tovarășului Iosif Oncu, secretarul comitetului U.T.C., că o cotă parte, deloc neglijabilă, din totalul de 940 0,00 lei — valoarea rebuturilor în primele luni ale anului se explică și din această cauză. Tovarășul Oncu cunoaște situația, e de acord că organizația U.T.C. se poate angaja intr-o campanie împotriva acestei anomalii, dar... pînă nu s-a gîndit acum la o asemenea acțiune. Din această perspectivă inexplicabilă rămîne tergiversarea tă a aplicării repetaunor propuneri precis formulate de salariați, cu utilitate certă pentru crearea simțului necesar de răspundere al tine- mmmmmaammrlor față de desenele tehnice, de punctualitatea în serviciu ! Similară situația și în ceea ce privește un alt aspect — mult mai complex : specializarea mașinilor-unelte. Numărul dispozitivelor adaptabile utilajelor de prelucrat mecanic, care să contribuie la creșterea productivității muncii, este încă foarte mic și, așa cum preciza to- MIREL BRATEȘ ION DANCEA (Conținut 1 în pag. * II-a) CARE ESTE FINALITATEA INVESTIȚIEI DE INTELIGENȚĂ A SALARIAȚILOR? Pe urmele unor măsuri preconizate de adunările generale de la U.M.T. IMoi, ir confruntare cu munca, cu viața ÎNTR-O PILDUITOARE SIMBIOZĂ... Două medalii de aur, cu inscripția „Erfindermesse - Wien" (Tirgul de invenții — Viena) au ajuns la Timișoara. Distincțiile prestigioase au fost conferite colectivului fabricii „Solventul“ pentru elaborarea a două procedee de fabricație originale, cu soluții inedite in tehnica mondială. Este vorba de „procedeul de fabricație a esterului acidului ortoftalic din alcool si anhidrida ftalică“ care servește la obținerea unor plastifianți, materie primă de bază în industria maselor plastice, si de „procedeul de fabricație a esteților acetici (acetat de burii)“ cărui produși sunt solvenți, utiliaizați pe scară largă in industria lacurilor si vopselelor. O muncă laborioasă, desfășurată de mulți ani, primește astfel și o consacrare internaționala. Stăm de vorbă la fabmea „Solventul“ cu cîțiva din cei ÎS anton ai primei invenții. (Cea de-a doua a fost realizată la secția ...Margina", cu concursul, timișorenilor și are și ea nu mai puțin de 10 autori). Reconstituim geneza ei, să găsim acea schițere de idee, de ingeniozitate, de originalitate care a declanșat-o. De mulți ani ne ocupăm de sinteza plastifianților, ne mărturisește Ioan Krispin, inginer șef adjunct la serviciul concepție. Încercările se facem la toate nivelele — în laboratoare, în stații pilot, pe scară industrială. In toiul acestei activități, așa cum este firesc, se lac numeroase perfecționări de ordin calitativ și cantitativ. Așa s-a născut și invenția. . . Nici de la ceilalți interlocutori nu aflăm mai mult. Inginera Doina Morarb, șefa secției plastifianți, susține că invenția este produsul activității întregului colectiv și dacă este cazul să fie evidențiat cineva atunci ar prefera pe cei de la atelierul mecanic, autorii modificărilor făcute în instalațiile de producere a plastifianților. Replica maistrului Dumitru Bălulescu, de la ateliere, nu se lasă mult așteptată : „Ce-i drept, am făcut noi modificările necesare, dar la propunerea dv„ tovarășa Doina și a inginerului șef Avram Mangiuca. Împrejurările erau de așa natură — se cerea execuție rapidă — că s-a lucrat , fără schițe, dar nu este lăcătuș adevărat cel care nu intuiește intenții clar exprimate. — Dar cui i-a aparținut ideea călăuzitoare, insistăm la rîndul nostru iar ing. Morath, al cărei nume figurează pe locul doi in ierarhia celor ÎS, ne vorbește de astă dată despre. .. aportul deosebit al operatorilor chimiști, executanți iscusiți ai zecilor de șarje, fiecare elaborată după o altă rețetă. Înțelegem în cele din urmă că e greu să faci o delimitare precisă a contribuției fiecăruia ațin timp cînd ai de-a face cu numeroase inițiative și cînd experiențele zilnice, discuțiile purtate consiliul tehnic generează noi în și noi particule de soluții care, în cele din urmă declanșează saltul calitativ în conturarea noului. Esențiale ni se par deci climatul , de muncă colegial, receptivitatea față de părerile oricărui muncitor, autoexigență cadrelor de conducere dar și a numeroși ingineri, tehnicieni și lucrători dornici să-și • N. CIMPEANU 1 (Continuare în pag. III -a) 1A