Drapelul Roşu, martie 1973 (Anul 29, nr. 8746-8772)
1973-03-22 / nr. 8764
IN MIMUL NOU AL COMUNEI... . Un cartier in toată finierea cuvîntului 4 de case înălțate ca din pămînt și, ici-colo, este o fundație turnată, mărturisind că stăpînul nu așteaptă decit instalarea primăverii, pentru a se arunca din nou de lucru. Localnicii zi ic „la gară“, cu o denumire născută în uzul conversației, pentru a individualiza ceea ce altă dată nu era decit un teren viran anonim, pe drumul către Stația C.F.R. Timișeni-Sag. Toate aceste case au ceva comun — proporțiile reduse la necesarul unei familii și — dincolo de nota lor comună — o puternică personalitate și diversitate, dictate de gusturile proprietarului. Aici s-au așezat oameni harnici, buni gospodari, oameni care au pus la o parte bănui cu bănuț, pentru a-și dura un cămin confortabil. Mulți sunt veniți din alte părți și aproape toți au profesii relativ noi, neobișnuite odinioară în specificul rural al lo- ÎNSEMNĂRI calității. Dar nici Șagul nu mai e comuna de odinioară ! Pe lingă unitățile agricole existente, uinele întreprinderi timișorene și-au deschis, la 12 kilometri de oraș, secții, ateliere, șantiere, care asigură un loc de muncă multora.. O căsuță încă nezugrăvită la fațadă. Din antreu se pătrunde intr-o bucătărie dimensională la strictul necesar și apoi în cele două carnete luminoase, cu geamuri mari. Veronica Munteanu, muncitoare la secția din localitate a fabricii „Banatul“ — Timișoara își amintește : — Am început, să lucrăm la casă în 1969, numărîndu-ne printre primii care am beneficiat de terenuri de la stat. Ne-am mutat în 1970, dar nu putem spune că am terminat tot ceea ce este de făcut. Le realizăm, rînd pe rîsul, așa cum se poate. — Cum a decurs munca ? — A trebuit să trecem totul prin palmele noastre. . . Solul meu s-a născut în nordul țării, pe lingă Dorohoi. Părinții mei de naționalitate maghiară, sunt din Cenei Deci, de Ioc nu suntem din Șag. Dar ne-am legat viața de această comună, destul de dezvoltată din punct de vedere economic, ne simțim bine aici și dorim să-i lăsăm copilului nostru o casă. Am muncit mult, dar am muncit cu dragoste ! Ion Munteanu lucrează ca ajutor de mecanic la cariera de nisip a întreprinderii „Extraceram", pe o draglină, atît la extragere cît și la încărcare. Este salarizat în acord, activitatea este bine atunci cînd organizată și cînd utilajele pot funcționa bine, fiind asigurate piesele de schimb, el realizează cîștiguri frumoase. De aceea ar dori ca deficiențele ce se mai semnalează la carieră să fie remediate cu mai multă operativitate și eficiență. Alte proiecte legate de veniturile ce se vor realiza de acum M. SIRCA (Continuare în pag. a III-a) Anul XXX nr. 8.764 Joi, 22 martie 1973 4 pagini, 30 bani UN OBIECTIV ESENȚIAL AL POLITICII PARTIDULUI - SATISFACEREA IN CONDIȚII TOT MAI BUNE A CERINȚELOR POPULAȚIEI la întreprinderea ..6 Martie" modernizarea și automatizarea utilajelor a generat noi sporuri de producție, o creștere substanțială a productivității muncii. In imagine , utecistul Ioan Belengeanu lucrînd la mașina de găurit prin coordonate, un utilaj de mare randament TIMIȘOARA UNIVERSITARĂ împliniri, dar și intîrzieri în amfiteatrele productive ale învățămîntului Hotărirea Conferinței Organizației de partid a Centrului universitar Timișoara prevede o serie de măsuri menite să contribuie la sporirea muncii de îndrumare și influențare depusă de organizațiile de partid din institute și facultăți pe linia integrării învățămîntului superior cu producția și cercetarea, a pregătirii de cadre cu o înaltă specializare pentru economie, așa cum se subliniază cu pregnantă în documentele Conferinței Naționale a partidului și, de asemenea in Expunerea rostită Nicolae Ceaușescu de tovarășul la Cluj, cu prilejul deschiderii anului universitar. Intr-o recentă anchetă la unele facultăți din institutele timișorene, am urmărit în ce fel au fost materializate, pînă în prezent, de către comitetele de partid, hotărîrile luate și, de asemenea, modul în care îndrumă și controlează ele realizarea acestui obiectiv major al învățămîntului superior. La Institutul politehnic din Timișoara interlocutorul nostru, conf. dr. Viorel Negru secretarul comitetului de partid pe institut, ne spunea: „Sub îndrumarea directă a comitetelor de partid, la nivel de institut, ca și de facultate, s-au stabilit măsuri concrete de desfășurare a unor activității didactice în unități economice din oraș și din apropiere, de deplasare a unor catedre sau colective in unitățile productive și de cercetare. Concomitent, preconizam extinderea activității de cercetare contractuală a catedrelor, cu implicarea în cadrul ei a numeroși studenți, incit în anul 1973 institutul să realizeze peste 200 de contracte, în colaborare cu întreprinderi si uzine, cu o valoare totală de peste 15 milioane lei". Ca urmare a acțiunilor întreprinse de comitetele de partid, in colaborare cu catedrele, in freest an activează peste [UNK] 30 de colective mixte de cercetare, cu cadre didactice și specialiști din producție. De pildă: Facultatea de mecanică, cu grupul de uzine Reșița, catedra de electronică, automatică și măsuri electrice contribuie la modernizarea producției tinerei fabrici F.A.E.M., filiala ÎNCERC Timișoara se află efectiv pe platforma celor trei catedre ale Facultății de construcții, Chimia industrială colaborează cu specialiști de la „Azur“ etc. Este în creștere numărul de expuneri-lecții în secțiile tehnologice, ca și cel al lucrărilor practice, care înlocuiesc Anchetă realizată de CONSTANTIN VINTILESCU și ION JURCA ROVINA (Continuare in pag. all-a) ECONOMII SUPLIMENTARE DE METAL Colectivele de muncă din cadrul U.M.A.I.A. Timișoara își înscriu pe agenda zilnică de lucru reducerea consumurilor specifice, folosirea judicioasă a metalului, elaborarea optimă a planului de croire pentru diversele tipuri de tablă. In acest sens, se evidențiază preocuparea muncitorilor R. Dalea, I. Tiiesz, I. Olariu de la sectorul XI, care folosesc desenul pe tablă zincată de 1 mm pentru executarea apărătoarelor de ulei, de la reperele tractoarelor. Aceste produse necesitau pînă nu demult un consum de 25 tone tablă, care, trebuia zincată. In prezent, folosind judicios aceste deșeuri, se reduce operația de zincare realizîndu-se o economie anuală de peste 12000 lei. Echipamente tehnice solicitate de industrie Pentru 1973 — an în care programul de activitate științifică și de microproducție a Centrului de sudură și încercări la oboseală metalelor Timișoara este orientata cu prioritate în direcția asigurării diferitelor echipamente tehnice, solicitate de industrie, specialiștii timișoreni și-au propus să finalizeze o serie de cercetări de mare eficiență tehnico-economică la nivel industrial. Pe această linie se înscrie realizarea unei mașini de tăiat termic după șablon, elaborarea de noi electrozi cu caracteristici superioare și de oțeluri pentru construcții sudate, extinderea în producție a unor noi tehnologii de încercări la oboseală și de durabilitate și altele. Procedeu inedit Un nou procedeu de îmbinare a metalelor, elaborat pentru prima dată în țară, de către cercetătorii Centrului timișorean de sudură și încercări la oboseală, este și cel de sudură prin frecare, care în anumite condiții tehnice și domenii de aplicare permite reducerea consumului de energie electrică cu 25-30 la sută față de metodele clasice, precum și cel de sudură în mediu de gaz protector, care, aplicat în operațiile de montaj a conductelor industriale de transport, a dus la sporirea productivității muncii de 1,5 pînă la 3 ori, în comparație cu sudura manuală. Acoperirea fondului de marfă — la nivelul sarcinilor planificate Recenta Plenară a C.C. al P.C.R. a stabilit îndatoriri de mare importanță în domeniul satisfacerii nevoilor populației cu bunuri de consum. Consiliilor și comitetelor oamenilor muncii din unitățile producătoare de astfel de mărfuri li s-a trasat sarcina să livreze către fondul pieței toate mărfurile cantitățile și structura sortimentatală și calitativă prevăzută in pian, să rezolve la timp problemele pe care le ridică buna aprovizionare a populației. Se poate aprecia că pe linia sarcinilor sporite, toate unitățile ducătoare din proindustria timișeană fac eforturi sporite în vederea diversificării producției, sporirii fondului de mărfuri și îmbunătățirii calității produselor. Numai pe primele două luni ale acestui an, prevederile maximale ale planului producției marfă au fost depășite la unitățile din județul Timiș cu 22.900 perechi încălțăminte, 57,4 tone unt, 188,4 tone detergenți, 11.000 hi lapte și cu alte produse. Uzinele textile Timișoara, Dermatina, unitățile industriei locale , și multe altele și-au diversificat producția, oferind consumatorilor produse mai bune, într-o mai mare varietate sortimentală. Analiza făcută recent de organele bancare au evidențiat totuși destule anomalii în asigurarea fondului de marfă destinat Semnalăm în primul rînd cu pieței, nu toate întreprinderile industriale au reușit să contracteze întreg volumul de produse prevăzut a fi desfăcut prin unitățile comerciale. Cu toate, câ ne apropiem de sfârșitul primului trimestru, Fabrica de pălării, Grupul întreprinderilor de pasmanterie, Fabrica de spume poliuretanice și altele nu și-au acoperit cu contracte, nici la ora aceasta. Întreaga producție planificată pe acest interval. O insuficientă adaptare a producției la cerințele consumatorilor, necunoașterea temeinică a puterii de absorbție a pieței sunt tot atîtea cauze care generează acest fenomen. Nu mai puțin adevărat este însă că nici unele organizații comerciale, ca de exemplu I.C.R.T.I., nu se angajează să contracteze produse noi pe care nu le-au încercat încă în unitățile de desfacere. O piedică în încheierea la timpul oportun a contractelor se află și în necorelarea unor planuri de producție cu sarcinile de livrare aferente fondului pieței. In loc ca fenomenul să fie elucidat pînă la capăt, cu maximum de operativitate, printr-o strînsă colaborare a centralelor industriale vizate, cu unitățile in multe locuri se preferă purtarea unei corespondențe îndelungate, neeficiente. Că valorile necontractate din acest motiv nu sunt deloc neglijabile se poate vedea și din faptul că Fabrica de mănuși, de pildă, nu a livrat din acest motiv fondului pieței mărfuri în valoare de 3.300.000 lei, Victoria — peste un milion lei etc. Nerespectarea termenelor de livrare este un alt inconvenient care prejudiciază aprovizionarea ritmică a populației. Semnalăm in această ordine de idei că sunt destule unităție industriale care livrează cu întîrziere, creează restanțe pe care apoi le acoperă cu greu sau nu le acoperă deloc. La sfîrșitul lunii februarie, bunăoară, fabrica de confecții Bega a rămas în urmă la capitolul livrări cu produse în valoare de peste 4.400.000 lei, Fabrica de nasturi Jimbolia — cu peste 2.670.000 lei, Electrobanat — cu 1.250.000 lei. Sondajul făcut de organele bancare a scos la iveală astfel de cauze ca lipsa vremelnică de materii prime dar și nerealizarea loturilor de produse în sorti-MIRCEA GAROIU șef serviciu la Sucursala județeană a Băncii Naționale a R.S.R. I Continuare în pag. a III-a) Dialogul întreprindere — comerț poate și trebuie să devină mai fructuos IN PAGINA A II-A IN DEZBATERE PUBLICA ; • PROIECTUL LEGII PRIVIND ÎNFIINȚAREA, ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI SOCIALE A ROMÂNIEI. SÎNTEM IN PLINĂ CAMPANIE AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA CUM FOLOSIM „ZIUA-LUMINĂ“? Însemnări de la I.A.S. Recaș Conștienți de faptul că anul 1973 este hotărîtor pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani și jumătate, lucrătorii de la I.A.S. Recaș, în frunte cu membrii de partid, au trecut cu toate forțele la însămînțarea culturilor din prima epocă. Intrucît condițiile atmosferice au dus la unele intîrzieri iar prognoza meteorologică mai indică vreme instabilă, mecanizatorii de la această întreprindere au hotărît să prelungească timpul de lucru în cîmp. Și astfel tractoriștii folosesc semănătorile din zorii zilei, de cum se poate vedea urma marcatorului, și pînă seara tîrziu, muncind în condițiile de „zi-lumină“. Pe inginerul Tiberiu Ciudan, șeful fermei nr. 5, l-am întîlnit marți, în tarlaua „Dealul Stanciovei“, supraveghind semănatul ghizdeiului. Se lucra cu două semănători, un tăvălug și cîteva grupe disc. Am aflat că mecanizatorul Emil Stoica, prin folosirea judicioasă a timpului de muncă, reușește să insămînțeze cite 18 hectare zilnic, depășind cu 4 hectare norma stabilită. Intens se lucrează și la celelalte ferme ale întreprinderii agricole de stat Recaș. Marți, de pildă, la pregătirea patului germinativ și însămînțări s-au folosit 20 de grape disc, 4 nivelatoare, 7 semănători. — Pînă în prezent noi am reușit să însămînțăm 170 de hectare borceag pentru fin și masă verde, dintr-un plan de 190 hectare — ne spune tovarășul Mihai Buzilă, inginerul șef al întreprinderii. Totodată, am realizat 50 hectare de ghizdei și 70 hectare mazăre pentru fabrica Fructus, care se pune eșalonat pentru a permite recoltarea păstăilor pe o perioadă mai lungă de timp. O atenție deosebită acordăm pregătirii corespunzătoare a terenului, adaptînd la condițiile noastre recentele recomandări ale Direcției generale județene agricole. Executind lucrări de bună calitate și la timp vom reuși să obținem producțiile in#. A. RACHITOVAN (Continuare in pag. alla) Pe terenurile Hergheliflik la Izvin, destinate culturii furajelor, mecanizatorii folosesc fiecare oră bună de lucru pentru a pregăti la timp și in mod corespunzător patul germinativ La I.A.S. Nlocaș, în tarlau .,Dealul Stanciovei", într-un sol bine pregătit, tractoriștii fermei nr. 5 fnsămînțează cu multă atenție plantele furajere In apropiere de Chizătău, pe șantierul de desecări Miniș- Chizdia, se lucrează de zor la terminarea unei stații de pompare, care va contribui la evacuarea excesului de umiditate de pe întinse terenuri agricole. (Foto : E. ROBICSEK) NOI ÎN CONFRUNTARE CU MUNCA, CU VIAȚA AȘTEPTĂM O SINGURĂ VESTE... Cazul nr. 7, Steluța Negrea Ne vom opri mai întîi la Uzinele textile din Timișoara, pentru a reveni apoi, în apartamentul familiei Negrea, de pe str. Engels nr. 4. De ce la U.T.T. ? Pentru a convinge mai ales părinții Stelei și cu deosebire pe ea, că există sute, mii de tineri care au un alt mod de viață. Maria Casian, președinta comitetului sindicatului de la U.T.T. ne recomandă o „tînără harnică, frumușică, absolventă a școlii profesionale cu media zece, elevă la seral, fără nici o absență nemotivată“. Se numește Paraschiva Csoti. „ ... M-am născut în decembrie 1951, în satul Mailat, nr. 473, din județul Arad. Părinții mei, Paraschiva și Ioan, sînt țărani cooperatori, cîștigă bine, eu mă duc des acasă. Le duc cadouri cînd pot. Mi-a plăcut să fiu țesătoare. Am venit la profesională, acum lucrez și sunt în clasa a Xll-a, la „Loga“. După ce termină efedul aș vrea să urmez o școală tehnică. Nu, nu m-am gîndit niciodată să „fotografiez“ o zi obișnuită din viața mea. Dar, dacă vă interesează va pot spune că ea începe la ora dimineața și se termină seara la 5 ora 23. O împart între uzină școală, între muncă și învățăturiră. Lucrez la trei războaie , de la 6 la 11, cred că am făcut vreo 56 m de țesătură, depășindu-mi norma. Am citit, mai recent, „Setea“, „Enigma Galiei : îmi place foarte mult Blaga. Despre tinerii care nu muncesc am auzit și eu, îi văd, nu-mi doresc o asemenea viață. Cum se poate oare ca un om — în cazul unui tînăr e și mai grav — să nu aibă o preocupare, să stea toată ziua și să nu facă nimic ? Cine-i dă să maniace și de ce ? In numele căror „drepturi“ își permite să trăiască pe seama părinților, bunicilor și de ce să nu zic a noastră, a tuturor ? Asemenea drepturi nu există și fapte de deși fel trebuie stîrpite din rădăcini. Noi le întindem o mină de ajutor și chemăm să vină în mijlocul nostru, pentru că în titara de munca cinstită altă cale nu există !“ "Am reprodus cuvintele unei tinere — una din cele peste 500 de la o singură uzină — pentru că faptele, atitudinea, gîndurile și modul corect de viață al Paraschivei contrastează convingător cu un exemplu negativ. Avem în față două declarații semnate de Stela Negrea din care reținem : „Subsemnata... în vîrstă de 20 de ani, domiciliată în .. ., din septembrie sunt acasă fiind întreținută de mămica. Anul trecut am terminat clasa a XI-a la Liceul din Sînnicolaul Mare. Mămica mea este casnică, iar tăticul pensionar ... în prezent sunt sănătoasă . .. Am prieten in Italia, ii rețin prenumele de Giacondo care a afirmat printr-o scrisoare că . . . Eu vorbesc și franceza, italiana, engleza, rusa și ceha . . . Mă angajez ca în viitorul apropiat să-mi găsesc locul de muncă corespunzător pregătirii mele . . Am vizitat familia Negrea la o oră în apropierea primului. Anchetă realizată de R. VASILIEVICI și N. PIRVU (Continuare in pag. a lll-a) ■kH