Drapelul Roşu, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8825-8850)

1973-06-10 / nr. 8833

In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, sala „Dalles“ din Capitală, expozi­ta­ția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 in România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe Întreg cuprin­sul țării îl aduc glorioasei aniver­sări, marilor înaintași, celor ce au purtat steagul mișcării revoluțio­nare pașoptiste, luptând, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire neam și țară, pentru libertate de progres, pentru unitatea și inde­­i­pendența națiunii române. La vernisaj au luat parte tova­rășii Manea Mănescu, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Radul­escu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheor­ghe Cioară, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Bur­tică, Miron Constantinescu, Mihai­l Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Va­sile Patilineț. De asemenea, erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Conferința Națio­nală a Uniunii artiștilor plastici, mulți dintre ei prezenți cu opere în expoziție, critici de specialitate și alți oarmeni de cultură. Este ora 12,­15 La intrarea în sala expoziției, secretarul general al partidului este Inttmpinat de Ion Jalea, pre­ședintele de onoare al Uniunii ar­tiștilor plastici, președintele U.A.P., Brăduț Covaliu, de membrii Biroului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici, care timp de trei zile au dezbătut in cadrul Conferinței lor naționale proble­mele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ținut să fie prezenți la această festivitate. Ei au făcut o călduroasă și însuflețită primire tovarășului Nicolae Ceaușescu, ex­­primîndu-și satisfacția pentru prile­jul de a se întilni din nou cu con­ducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cei­lalți conducători de partid și de stat, sunt invitați să viziteze expoziția, care are drept în mottor cuvintele pline de semnificație rostite de se­cretarul general al partidului la recenta adunare populară de la Iași ! „Sărbătorind împlinirea a 125 de ani de la Revoluția de la 1848 din Țările Române, cel mai Înalt omagiu pe care-l putem aduce memoriei acelora care au ridicat și ținut sus, în acele vremuri grele, steagul luptei pentru libertate na­țională, pentru unitatea și progre­sul patriei este de a ne angaja cu toții să muncim cu toată energia și priceperea pentru înfăptuirea (Continuare în pag. a V-a) PROLETÁR! DIN TOATE TÃRILE, UNKfL-VÁ! apelul rosu Anul XXX nr. 8.833 # Duminică. 10 iunie 1973 • 6 pagini. 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN A Intîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, cu prilejul vizitării expoziției 125 de ani de la Revoluția din 1848 în România Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep — deși sînteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adresa salutul și felici­tările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru înche­ierea cu succes a conferinței pe țară a Uniunii artiștilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pină la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim in cadrul acestei expoziții alcătuite de ar­tiștii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoa­rece, vizitînd expoziția, am putut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce puteți realiza atunci cînd vă propuneți să dați expresie unor momente portante din istoria națională, im­să înfățișați eroismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă, pen­tru progres și civilizație, a poporu­lui nostru.Impresia pe care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sunt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, in stiluri deosebite. Ceea ce consti­tuie însă caracteristica generală a expoziției, caracteristică ce cores­punde orientărilor date de Con­gresul al X-lea și de Conferința națională ale partidului este că, fo­­losindu-se stiluri și maniere dife­­rite de expresie, s-au realizat lu­crări bune, cu un conținut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reușit mod minunat să dea expresie ori­en­entării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze pu­ternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fața tuturor celor care au expus aci, să exprim preferințele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cit și ca expresie artistică, mi-au plă­cut mai toate lucrările. De aceea, aș dori să-i felicit călduros pe toți artiștii plastici care au contribuit la realizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate acestui e­­veniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei Româ­niei, și să le urez succese și mai mari in viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă în­totdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretențios. Aș putea spune că în această situație mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziția pe am văzut-o tot aici, cu cîțiva care ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă in direcția redării unui conținut bogat de idei, într-o m­are varietate de expresii. De aceea, aș dori să nu-mi luați în nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii con­ferinței dumneavoasta și al deschi­­­derii acestei minunate expoziții, pentru a-mi exprima dorința, do­rința conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă și artistică. Avem în față o serie de mari e­­venimente legate de istoria luptei revoluționare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naționalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar și peste un an lu­crările inspirate din acest eveni­ment vor fi bine venite. Sper că vă veți angaja să faceți ceva în a­­ceastă direcție. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de victoria insurecției naționale arma­ta­te antifasciste. Așteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, pre­zentă la această mare aniversare, cel puțin cu același succes ca și la expoziția prezentă. Am dori, chiar, mai mult. " Realizările, preocupările de as­tăzi ale României socialiste, munca de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuiește po­litica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate și inepuizabile surse de inspirație. Sunt convins că vă veți strădui să puneți în va­loare acest bogat material faptic, acest puternic entuziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilități neliminate de a rea­liza aceasta. In politica internațională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obțin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între sta­te, Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrările pregăti­toare ale Conferinței general-euro­­pene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferința miniștrilor de externe. începe deci conferința pentru securitatea europeană. cesta este un succes deosebit­­­ de important al națiunilor europene — deci și al națiunii române — al tu­turor națiunilor lumii. Ar trebui să vă gândiți să dați expresie prin arta dumneavoastră și acestor schimbări, năzuințelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o lume a păcii. Iată ce surse de inspirație vă oferă viața. Am dori ca, așa cum ați reușit acum să prezentați în această ex­poziție momente din trecutul îndepărtat al patriei noastre, mai realizați în anii următori noi ex­să­poziții în care să fie oglindite, mo­mente din istoria de astăzi a popo­rului nostru, din prezentul vieții și muncii sale, imaginea felului in care se realizează programul parti­dului nostru. Totodată, să succesele popoarelor în lupta redați ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destin­dere și pace pe plan internațional. Sper că atît cei mai în virstă, cei de virstă mijlocie cit și cei tineri — care s-au întrecut, aș putea spune, pentru a prezenta opere cit mai valoroase in această expoziție — se vor lua in continuare la între­cere pentru a da poporului opere și mai bune, și mai pentru a contribui și pe valoroase, această cale la ridicarea nivelului de cul­tură al maselor, la elevarea spiri­tuală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieți mai bune pe pămîntul patriei noastre. Sînt convins că ne vom întilni la noi expoziții și mai mari și mai frumoase. Vă urez succes în acti­vitatea dumneavoastră, urez comi­tetului pe care l-ați ales, succes în îndrumarea activității de creație. Aceste succese depind de munca tuturor artiștilor plastici, de felul in care fiecare înțelege să serveas­că poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, intr-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, în felul său, servind poporul, cauza socia­lismului și păcii. (Aplauze puterni­ce, prelungite). ...L-am căutat la Ti­mișoara, la Sînnicolaul Mare, apoi la Sînpetru acolo unde mi s-a spus că lucrează oamenii conduși de el, dar nu am reușit să-l găsesc, era plecat me­reu dintr-o parte în alta. L-am cunoscut mult mai tîrziu, într-o bună zi cînd a pășit pragul redacției un băiat negricios, înalt și bi­ne legat, de departe am invățat să muncească și să trăiască în aer liber, care ne-a zis, simplu, de la ușă: „Sunt Pirjol Ion". Pe Ion Pirjol, șef de brigadă in elita­­ Trustului de constructii-montaj Ti­mișoara, mi l-a recoman­dat, insistent, însuși direc­torul general Gheorghe Ciurea : „E un muncitor extraordinar; merită cu prisosință să scrieți despre el in ziar !“ ( am spus despre ce este vorba, la început s-a odus­­ ,mai sunt și alți briga­dieri la trust, eu îi venit nu de prea mult tim­p“), dar... Transcriu, întoc­mai, convorbirea pe care am avut-o : — Mai întîi, despre de­butul pe șantiere ! — Sînt constructor din­­ fi­­­rina am terminat școa­la Profesională ca lăcătuș „instalații-gaze“. A­bia 5 ani mai tîrziu, după ar­mată, am participat la o lucrare mai serioasă : fa­brica de ciment din Tîrgu Jiu. Cînd a fost gata, în ’67, întreprinderea la care lucram m-a detașat la șan­tierul unde se ridica Com­binatul chimic Craiova, d­­pai, după doi ani, m-au detașat din nou la Timi­șoara. Așa că prima mea lucrare din Timișoara a fost cele două atomizoare ale Fabricii de detergenți. A urmat Tăbăcăria mine­rală, serele din Calea A­­radului, niște rezervoare mari, de 300 mc capacita­te, la Satchinez. — Observ că lucrările diferă una de alta­­ de — Am făcut și montat panouri pe șantierele prefabricate, de locuințe din Lugoj ! — Deci, practic, — ca să nu uităm acest aspect ai pretenția că brigada du­­mitale e o brigadă de muncitori policalificați l — La atîtea meserii, si­gur că da! Sunt oameni care „se țin“ de lucrează cu mine din ’65. La Dro­­beta Tur­nu Severin, îm­preună, am făcut, pentru Combinatul de hîrtie și ce­luloză, cel mai mare ca­­z­an de regenerare din Eu­ropa — 6.250 de tone în 24 de ore. Așa că noi pu­tem face multe meserii: montaj utilaje tehnologice, instalații, montări de pre­fabricate, conducte, aduc­­țiuni, sudură în argon, construcții metalice — tot ce e posibil în materie de montaj. — Ce lucrare ai acum pe șantier ? —■ Aducțiune de apă la Sînnicolaul Mare. Aducem apa din Sînpetru, unde sunt niște puțuri forate, printr-o conductă lungă de 17 km ; diametrul este de 350 mm. La 30 august, o terminăm. Mai am pe Ca­lea Aradului, la U.M.T., o conductă de 500 mm, care condiționează pune­rea în funcțiune a filaturii de vigoare.­­ Din familia dumitale mai e cineva constructor ? — Am un văr, care lu­crează cu mine. E sudor. Pe urmă, un cumnat, care ține pe sora lui nevastă­­mea. El e șef de brigadă, ca mine. Altcineva din fa­milie, nu. — Copiii ? Ion Pirjol, un erou al șantierelor patriei, ne declară, cu modestie: „DACĂ NU MERG 0 ZI LA LUCRU. NU MĂ POT SIMȚI BINE!“ MIREL BRATEȘ (Continuare in pag. a V-a) INDUSTRIA TIMIȘEANĂ LA UN PĂTRAR DE VEAC DE LA NAȚIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCȚIE Act politic de majoră importan­ță în istoria contemporană a po­porului nostru, pregătit și înfăptu­it sub conducerea P.C.R., naționa­lizarea principalelor mijloace de pro­ducție industrială a pus capăt, pentru totdeauna, dominației economice a burgheziei, a dus la desființarea exploatării omului de către om, la lichidarea ca clasă a burgheziei in­dustriale, a transformat proleta­riatul într-o clasă nouă — stăpînă pe mijloacele de producție, într-o clasă conducătoare în stat. Astfel, după zeci și zeci de ani de exploa­tare, asuprire și umilință, clasa muncitoare și-a văzut împlinit idealul eliberării de exploatare și „exproprierea expropriatorilor“. Programul industrializării socia­liste a țării, elaborat de Partidul Comunist Român, a fost însușit și aplicat cu înflăcărare și de către oamenii muncii din județul Timiș, hotărîți să-și aducă o contribuție substanțială la transformarea României într-o țară cu o indus­trie înfloritoare, la generalizarea relațiilor socialiste, la victoria de­plină a socialismului. Dezvoltarea Industriei timișene a început de la situația ei , relativ înapoiată, de la o serioasă rămîne­ Iile Morodan secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R. de­in urmă, dublată de distrugeri­le pricinuite de război. Cu toate că se numără printre județele „indus­triale" ale României burghezo-mo­­șierești, Timișul avea la naționa­lizare o industrie insuficient dez­voltată, cu o structură nerațională, dominată de industria textilă și a­­limentară. întreprinderi mai mari existau doar la Timișoara, dar acestea erau înfeudate monopolu­­i­rilor străine, încolo, unități mici, ateliere insalubre, cifrate la aproa­pe 2.000. Funcționînd, în medie, cu aproximativ cite 25 de salariați, a­­proape 3/4 chiar și sub 10 salariați, acestea erau dotate cu utilaje ru­dimentare, avînd un ridicat grad de uzură, la care majoritatea lucră­rilor se efectuau manual. Stăpîni pe întreprinderi, oamenii muncii din județul nostru au în­ceput organizarea acestora pe baze socialiste, muncind cu entuziasm și abnegație pentru continua spo­rire a producției. In numai cîțiva ani, peisajul in­dustrial al județului Timiș s-a îm­bogățit cu întreprinderi moderne, create sau reutilate la nivelul teh­nicii înaintate. Avînd strălucita perspectivă a programului trasat de Congresul al X-lea și Conferin­ța Națională a partidului, prețioa­sele indicații ale conducerii supe­rioare de partid, personal ale to­varășului Nicolae Ceaușescu, oa­menii muncii timișeni, conduși de organele și organizațiile de partid, au scris astfel filele unei noi isto­rii a dezvoltării industriei de pe meleagurile timișene. După 25 de ani, care au trecut de la naționali­zare, ca urmare a sprijinului con­ducerii partidului, personal al to­varășului Nicolae Ceaușescu, valorificării cu înaltă răspundere a a marilor investiții alocate de statul socialist, prin care s-au creat forța de producție calitativ noi, indus­tria din județul Timiș nu mai sea­mănă cu ceea ce s-a preluat de la 11 iunie 1948, creîndu-se o indus­trie cu totul nouă, proprietatea și rodul activităților oamenilor mun­cii. In anii dinamici ai perioadei 1966—1970, bunăoară, cele 8 mili­arde lei investiții — cu 77 la sută mai mult decit in cincinalul anterior — alocate dezvoltării județului nos­tru, din care mai bine de 3 miliarde lei au fost destinați industri­ei, s-au materializat în peste 60 de capacități de producție, amplasata la Timișoara și Lugoj. In orașele Sînnicolaul Mare, Jimbolia, Deta, Buziaș, precum și în comunele cu unități industriale — Nădrag, To­­mești, Margina, Cărpiniș, Periam. In actualul cincinal, județului Ti­miș i-au fost alocate fonduri de investiții, în valoare de peste 10 miliarde lei, numai în anii 1971— 1972 realizîndu-se lucrări de aproa­pe 4,7 miliarde lei; s-au pus în funcțiune Întreprinderea de apa­rate electrice de măsurat, Fabrica de scule, matrițe și utilaj tehnolo­gic pentru industria electrotehnică, noua hală de mașini de ridicat și transportat, de­ la U.T.T., Fabrica de spume poliuretanice, Fabrica de tramvaie,, noi secții și capacități la Electromotor, Dermatina, Victoria, Electrobanat, Ceramica — Jimbolia, Mondial — Lugoj, Fabri­ca de plăci aglomerate din puzde­rie de cînepă din Sînnicolaul Mare. Trebuie, de asemenea, programul de investiții pe arătat că acest an prevede executarea unui volum de lucrări de peste 2,3 miliarde lei, urmînd a fi puse în funcțiune peste 40 de noi capacități de pro­ducție. In 1973 și în viitorii ani ai cincinalului vor intra în funcțiune Fabrica de mașini agricole din ca­drul uzinei Tehnometal, Fabrica de prefabricate din beton, secția de memorii pentru calculatoare elec­tronice, Fabrica de piese de schimb pentru industria ușoară, Fabrica de ceramică fină și majolică la Lugoj, fabricile de PAL de la Mă­­năștur și Deta etc. Acest amplu program de investi­ții a făcut posibil ca, în intervalul Filatura — una dintre secțiile de bază din cadrul „Industriei linii". (Foto­­ E. ROBICSEK) Nici un metru pătrat de pămînt care să nu producă Rezervele nu au fost încă epuizate In contextul preocupărilor con­sacrate sporirii continue a produc­ției agricole, sarcina stabilită de Conferința Organizației județene de partid, din ianuarie a.c. — de a folosi, cu maximă eficiență, fondul funciar, prin aplicarea întregului complex de lucrări, pentru obține­rea de producții vegetale sporite la toate culturile precum și pentru redarea circuitului agricol a cel puțin 350 de hectare prin defrișa­rea de mărăcinișuri, îngustarea și desființarea unor drumuri inutile — constituie un obiectiv major în activitatea organelor comunale de partid și de stat, a organizațiilor de partid din I.A.S., C.A.P. și S.M.A., a tuturor oamenilor mun­cii din agricultură. Sub îndrumarea directă a Comi­tetului județean­­ de partid s-au în­treprins, pînă în prezent, în toate unitățile agricole din județul nos­tru însemnate acțiuni pentru iden­tificarea și redarea circuitului pro­ductiv a unor mari suprafețe de teren. In urma defrișărilor, îngus­tării și desființării drumurilor inutile, a restrîngerii spațiilor de depozitare a furajelor, a îngrășă­mintelor chimice și a altor mate­riale din sectoarele zootehnice au fost arate și însămînțate, mai ales cu plante de nutreț peste 460 de hectare. Au sporit simțitor preocu­pările­ conducerilor de unități pen­tru cultivarea terenului de-a lun­gul canalelor de desecare, din zo­nele inundabile, unde s-a retras apa, folosirea răsadurilor în sco­pul producerii unor culturi duble legumicole etc. A crescut spiritul gospodăresc, grija față de avutul obștesc, la majoritatea conducerilor de unități agricole. Fără aceste preocupări trebuie îndoială, conti­nuate iar ordinea și respectul față de muncă, disciplina, mândria de a fi adevărat gospodar trebuie să-și găsească locul cuvenit în fie­care localitate, în fiecare unitate. Din acest punct de vedere merită evidențiate conducerile și întregul colectiv de muncă de la cooperati­vele agricole din Macedonia, Ge­nei, Recaș, Liebling, Nerău, Cra­­lovăț, Tomnatic, Gătaia, I.A.S Pe­riam, Terem­ia Mare, Jimbolia și multe­­ altele. Nu se pot trece, însă, cu vede­rea neajunsurile care mai persistă într-o serie de unități agricole, privind gospodărirea fondului fun­ciar. Cu ocazia recentelor controa­le, organizate în toate localitățile din județ, s-a constatat că nu s-a respectat, pretutindeni, Indicația Biroului Comitetului județean de partid de a reda circuitului pro­ductiv toate suprafețele, de a ac­ționa energic în vederea folosirii mai intensive a terenului arabil, a gospodăririi, cu randament ma­xim, a fiecărui metru pătrat de pămînt. Bunăoară, conducerile co­operativelor satul German, agricole din Sirmi- Darova, Hodoni, Banloc, Seceani, Clopodia, Feren­­dia, cele ale I.A.S. Liebling și alte­le nu pot nega că unele suprafețe de teren au rămas neînsămînțate datorită, în primul rînd, slabei lor gospodăriri și nu „condițiilor na­turale nefavorabile“. Cadrele de conducere și tehnice din unitățile menționate nu au controlat zi de zi zvîntarea terenului spre a indi­ca măsuri de evacuare operativă a (Continuare în pag. a Il-a) (Continuare in pag. III-a) Mecanizatorii de la S.M.A., folosind din plin timpul prielnic mun­cilor în timp, au trecut la prăși­tul II mecanic la porumbul cultivat pe ogoarele cooperativei agricole de la Berinî. (Foto i E. ROBICSEK)

Next