Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)

1974-04-24 / nr. 9102

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R.ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXXI nr. 9.102­6 Miercuri, 24 aprilie 1974 4 pagini. 30 bani IN ÍNTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI ,11"11 1 1 «­»Mi ■ m—mun mum RANDAMENT SPORIT, EFICIENȚĂ MAXIMĂ IN TOATE UNITĂȚILE ECONOMICE INITIATIVE GENERATOARE DE NOI SUCCESE Din plusul de producție, țigle pentru 1500 de case Cu cîteva zile în urmă, respec­tiv la 19 aprilie a.c., întreprinderea noastră a consemnat îndeplinirea pianului pe primele 4 luni ale anu­lui în curs la producția globală și la cea de marfă. Pînă la finele lunii curente, se va obține în plus o producție în valoare de peste 2 milioane lei ceea ce în expresie fizică reprezintă circa 3 milioane bucăți de țigle și 1,4 milioane bu­căți materiale de zidărie. Demn de reținut este faptul că o bună parte a producției suplimentare s-a obți­nut datorită creșterii productivi­tății muncii cu aproape 2 la sută față de nivelul planificat și că producția de țigle realizată peste plan urmează a fi livrată la ex­port. Aceste rezultate vin să traducă în fapte angajamentul ceramiștilor jimbolieni , de a cinsti cele două mari evenimente ale lui 1974 prin îndeplinirea de zile înainte planului anual cu 20 de termen și prin devansarea cu 6 luni a termenului de realizare efectivă a parametri­lor proiectați la noua linie tehno­logică de fabricat țigle. În acest scop, întrecerea între cele patru secții ale întreprinderii se desfășoară cu intensitate, într-un ritm susținut. Pentru participării salariaților la stimularea întrece­rea socialistă, comitetul de partid a inițiat un sistem de punctaj în funcție de realizări, la fiecare in­dicator în parte : producție marfă, sortimente, consum de combustibil, productivitate etc. în acest fel, a­­preciem că este posibilă o mai bună apreciere a efortului depus de secții. in climatul care s-a creat, de pasionantă întrecere, se dezvoltă inițiativele valoroase și se mate­rializează diferitele propuneri me­nite să contribuie la creșterea pro­ducției și a productivității muncii, în îmbunătățirea calității produse­lor, la reducerea consumului de combustibil și de energie electrică. Echipele „eficienței economice“, constituite acum doi ani, își dis­pută cu ambiție titlul de „cea mai bună", numeroși fiind animatorii care își aduc contribuția la buna desfășurare a întrecerii. Dintre a­­ceștia amintim pe arzătorul Ion Messmann de la cuptorul secției „A“, brigadierul Mihai Jost de la sectorul de fabricat blocuri de zi­dărie ușoare, cucătorul Virgil Pa­­raschiv, inginera Lia Hincu, mai­strul Mihai Barna și alții. Demn de reliefat este și faptul că întrecerea socialistă se desfă­șoară pe fondul unor susținute preocupări privind perfecționarea producției și a muncii. Au fost apli­cate diferite măsuri pentru îmbu­nătățirea rețetei de fabricație, creș­terea indicilor de utilizare a insta­lațiilor de lucru și mașinilor-unelte, executarea unor lucrări de mecani­zare prin autoutilaje, optimizarea fluxului tehnologic la noua secție de fabricat țigle, întărirea discipli­nei tehnologice. Un accent deosebit s-a pus pe crearea tuturor condițiilor care să asigure devansarea atingerii para­metrilor proiectați la noua secție de fabricat țigle. Desfășurarea cu insistență a pregătirii profesionale a lucrătorilor, programarea, scopul corelării, a fazelor tehnolo­­o­gice de presare, uscare și ardere, perfecționarea sistemului de pre­parare — prelucrare — omogenizare a­ argilei sunt principalii factori­ dcare asigură la finele lunii aprilie și în continuare realizarea scopului pe care ni l-am propus. Cele milioane de țigle în plus la care 3 m-am referit­­ necesarul pentru acoperirea a 1.500 de case — și cele pe care le vom obține in peri- AUREL HERIȘANU, directorul întreprinderii „Ceramica" Jimbolia (Continuare in flag. a II-a) Eli Săi Vești din întrecerea socialistă n 6 Martie// Scurt tur de orizont la între­prinderea de utilaje pentru construcții „6 Martie" din Timi­șoara, după trecerea a două de­cade din luna aprilie , de la începutul anului și pînă acum, în urma intensificării întrecerii socialiste, colectivul de munci­tori, tehnicieni și ingineri a de­pășit planul producției globale cu 5,3 la sută, iar cel al pro­ducției marfă — cu 14,80 la sută, ceea ce înseamnă o bună onorare a comenzilor benefi­ciarilor întreprinderii. Datorită extinderii unor mă­suri de gospodărire rațională a metalului, între care utilizarea pe scară mai largă a planurilor de croire combinată și com­plexă a țevilor și profilelor, economiile de metal se cifrează la 4 tone. In această perioadă a fost însușită fabricarea a noi produse de o tehnicitate ridi­cată, între altele a unei auto­­betoniere, a vibratorului cu motor înglobat și a convertizo­­rului de frecvență­­ pentru com­pactarea betonului. „Industria linii" Colectivul întreprinderii In­dustria linii din Timișoara în­­timpină ziua de 1 Mai cu reali­zări însemnate în producție. Pe baza rezultatelor obținute pînă în prezent se poate prevedea că pînă la sfirșitul lunii aprilie a.c. planul inițial valoric va fi depășit cu 3 milioane lei. Mun­citorii și tehnicienii filaturii pieptănate vor da o producție peste plan de 10 tone fire. Creatorii de noi modele pot raporta la rîndul lor că au realizat în acest interval 170 de poziții de desene și culori pen­tru întreaga gamă de stofe, în­­cepînd de la rochițe și Darde­­sie pînă la paltoane. Întreprinderea Dermatina Angajat plenar în întrecerea socialistă, colectivul întreprin­derii Dermatina întimpină cu rezultate meritorii ziua de 1 Mai. Astfel, planul trimestrial a fost îndeplinit și depășit la toți indicatorii : producția glo­bală și marfă, livrată la fondul pieții. La indicatorul de efi­ciență a muncii — productivi­tatea — s-a obținut un spor de 322 lei/salariat față de nivelul planificat. Angajamentul luat de a realiza suplimentar 300.000 lei în trimestrul expirat a fost depășit, ceea ce atestă hotărî­­rea unității de a obține în con­tinuare noi succese. Depășirile înregistrate la principalele produse sunt de 14,7 la sută la talpă de cauciuc, 3,8 la sută la covoare p.v.c și piele artificală, 15 tone adezivi, precum și alte produse din fa­bricația curentă. PRODUCȚIE RITMICĂ Eforturile susținute depuse și în cea de-a 4-a lună a anului de către muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii mecanice Timișoara situează ștacheta realizărilor la nivelul trimestrului I a.c. Astfel, planul pe decade pînă în prezent s-a îndeplinit ritmic. Noilor sau mai vechilor beneficiari, li s-au expediat de acum produse din pro­filele de fabricație. Astfel, Șantie­rului naval Constanța, Combinatu­lui siderurgic Galați, Fabricii de osii Balș, li s-au expediat mai multe poduri rulante electrice într-o gamă de tipodimensiuni va­riată. De asemenea, în vederea onoră­rii obligațiilor externe, clienților din Polonia și Egipt in lună li s-au livrat produsele această con­tractare. Activitatea rodnică desfă­șurată este rezultatul preocupări­lor vizînd aplicarea măsurilor le­gate de o mai bună organizare a producției și muncii, folosirea ra­țională a mașinilor și utilajelor din dotare, a timpului de lucru. Preocuparea sporită pentru calificarea viitorilor muncitori este ilustrată și de imaginea alăturată. In atelierul școală al întreprin­derii mecanice Timișoara se descifrează un desen de execuție VIZITA IN ȚARA NOASTRĂ A PREȘEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA, JOSE FIGUERES FERRER Convorbiri oficiale intre președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Ferrer La Palatul Republicii au început marți dimineața convorbirile ofi­ciale între­ președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu și președintele Repu­blicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Din partea română participă : Emil Bodnaraș și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-mi­­nistru al guvernului, Emil Drăgă­­nescu, viceprim-ministru, ședintele Comitetului de Stat pre­al Planificării, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Va­sile Pungan, consilier al pre­ședintelui republicii, și Constantin Stănescu, ambasadorul României in Costa Rica. Din partea costaricană iau parte: dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim­­vicepreședinte al republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, mi­nistrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul cărți, și Franklin Aguilar, planisi­amba­sador. In cadrul convorbirii, cei doi președinți au analizat stadiul ac­tual și perspectivele de dezvoltare a relațiilor bilaterale în lumina Tratatului de prietenie și coope­rare și acordurilor încheiate între cele două țări, în septembrie anul trecut, la San Jose. De ambele părți a fost exprimată dorința de a se identifica noi posibilități de promovare, pe multiple planuri, a colaborării romano-costaricane, în folosul celor două țări și po­poare, al cauzei păcii și înțelegerii între națiuni. Intre cei doi șefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieții politice internaționale ac­tuale. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă de sinceră prietenie și deplină înțelegere. Oaspeți ai întreprinderii Marii dimineța, președintele Re­publicii Specialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, au făcut o vizită prin Capitală, — în noul car­tier Titan și la întreprinderea „23 August“ — care s-a desfășurat sub semnul bunelor relații de prietenie și colaborare statornicite între cele două țări, dorinței comune de dezvolta pe multiple planuri aces­a­te relații în beneficiul ambelor popoare. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de tovarășii Ștefan Voitec, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Gheorgh­e Cioară, pri­marul general al Capitalei, Vasile Pungan, consilier al președintelui Republicii, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose; împreună cu ei se află, de ase­menea, dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Republicii Costa Rica, dr. Jose Luis Orlich Bolmereich, ministrul sănătății pu­blice, Oscar Arias Sanchez, minis­trul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Vizita a permis distinșilor oas­peți contactul nemijlocit cu reali­tățile României contemporane, cu unele realizări ale poporului român pe calea făuririi societății socialis­te multilateral dezvoltate, răspun­­zînd totodată în chip fericit și do­rinței manifestate de președintele Figueres în toastul rostit la dineul oferit în cinstea sa luni seara de a cunoaște experiența țării noastre „care a inițiat o nouă societate și care a cunoscut o mare renaștere“. Primul obiectiv îl constituie car­tierul Titan, ale cărui dimensiuni arhitectonice reflectă rezultatele concrete ale amplului efort con­structiv, al politicii constante partidului și guvernului îndreptate a spre ridicarea continuă a nivelului de trai, material și cultural, al în­tregului nostru popor. Coloana de mașini străbate prin­cipalele artere ale Capitalei, împo­dobite cu drapelele de stat ale Ro­mâniei și Republicii Costa Rica. Mii de cetățeni aflați de-a lungul traseului au ținut să întîmpine cu multă dragoste pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, sa-i salute cor­dial pe solii poporului costarican. In cartierul Titan se face un scurt popas la intersecția bulevar­delor Leontin Sălăjan și Baba No­vac. Stadiul actual al acestui mo­dern complex urbanistic, de dimen­siunile unui oraș în care trăiesc 220.000 de locuitori, precum și ulte­rioara dezvoltare a acestuia sunt înfățișate în fața unei machete de Mircea Dima, director tehnic al Institutului Proiect București. El prezintă, în acest sens, unele date semnificative, subliniind că — în această parte a Bucureștiului — au fost construite circa 70.000 a­­partamente, numeroase școli, ma­gazine, cinematografe, terenuri de sport. Șeful statului costarican ur­mărește cu interes explicațiile date, remarcînd concepția arhitec­tonică modernă a construcțiilor, soluțiile tehnologice folosite. Vizita în cartierul Titan prileju­iește un nou dialog între președin­tele Nicolae Ceaușescu și edili ai capitalei privind construcția de lo­cuințe. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă să se folo­sească mai judicios terenurile de construcție, să se obțină un spațiu locuibil mai mare cu aceleași chel­tuieli de materiale de construcții. In continuare, au complexe comerciale fost vizitate din cartier. Președintele Figueres apreciază­ ca­litatea produselor. Cei doi șefi de stat sunt înconju­rați cu dragoste de cetățeni, sunt salutați cu cordialitate, li se string mâinile cu prietenie și stimă. Coloana oficială se îndreaptă spre cunoscuta întreprindere ,.23 August“, aflată în imediata vecină­tate a cartierului Titan, unitate in­dustrială cu o pondere importantă in economia Capitalei, care oferă un reper sugestiv pentru stadiul actual al industriei românești. Președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Fer­rer sunt întîmpinați de Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini grele, de membri ai con­ducerii întreprinderii și ai consi­liului oamenilor muncii. O unitate a gărzilor patriotice și a detașamentelor de pregătire tineretului pentru apărarea patriei o prezintă onorul. Numeroși munci­tori aclamă cu căldură, își expri­mă bucurii, de a avea din nou în mijlocul lor pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a-l avea ca oaspete pe președintele Jose Figueres. Pretudindeni, în secțiile vizitate, cei doi șefi de stat sunt întimpi­­nați cu flori, sunt îmbrățișați de muncitoare și muncitori. Directorul general al întreprinde­rii, inginerul Alexandru Roșu, in­(Continuare în pag. a IV-a) noului cartier Titan și ai „23 August" din Capitală Condițiile din această primăvară, ca și cele din toamnă-iarnă de alt­fel, se abat evident de la normal sub raport climatic, ceea ce impli­că serioase inconveniente agroteh­nice. Lipsa precipitațiilor, într-o vreme, asociată cu temperaturile ridicate, apoi scăzute au dereglat complexul tuturor condițiilor ce­rute de normalitatea însămînțării sau a vegetației cerealelor de toamnă. In majoritatea cazurilor plantele sunt susceptibile atacului­­ le boli și dăunători, pagubele pu­țind lua proporții mari dacă nu se întreprind măsuri pentru proteja­rea culturilor. Pentru culturile în curs de însă­­mințare, cum este porumbul, se mai pot efectua tratamente preven­tive, atît la sămânță, cît și la sol, în vederea apărări plantelor îm­potriva eventualelor atacuri ale dăunătorilor — viermi sîrmă, găr­gărița frunzelor de porumb, buha semănăturilor etc. Tratamentul la sămînță se poate realiza prin folo­sirea insecticidului Heptaclor, in cantitate de 2 grame substanță ac­tivă la un kilogram de sămînță. Insecticidul poate fi aplicat și pe find, împreună cu semănatul, ad­­ministrîndu-se un kg. substanță ac­tivă Heptaclor la hectar. Pe parce­lele puternic infestate cu sîrmă, buha semănăturilor și viermi alți dăunători din sol, în lipsa produ­sului insecticid Heptaclor, se folo­sesc insecticidele indigene Dupli­­tox 3+5 sau Hectatox 3, în doză de 35-40 kg/ha. . Aplicarea lor pe suprafața solului se efectuează înaintea ultimei lucrări de mobili­zare a solului pentru semănat, astfel că această lucrare să execute și Incorporarea în sol a insectici­dului. Culturile în curs de răsărire sau cu plantele răsărite cum sunt ma­zărea, sfecla, floarea-soarelui, cîne­­pa etc. solicită o supraveghere a­­tentă. Temperaturile ridicate au­ activat un număr mare de insecte, determinind migrarea lor din sol pe suprafața acestuia, astfel că ră­sărirea plantelor va avea loc în prezența unei populații foarte nu­meroase de dăunători, cu potențial mare de distrugere a culturilor. La mazăre, in cazul identificării atacului la frunze (rozături margi­nale), provocat mai ales de gărgă­rițele frunzelor de mazăre, se apli­că prăfuiri cu Hectatox 3, în can­titate de 25 kg/ha. Sfecla de zahăr și furajeră poate fi atacată de găr­gărița sfeclei (ca și de alți dăună­tori) imediat după răsărirea sau chiar în momentul străpungerii so­lului ca și sub crusta acestuia. Dacă în parcela controlată se i­dentifică gărgărițe sau plante dis­truse de alți dăunători se aplică tratamente prin prăfuiri cu Dupli­­tox 3+5 sau Hectatox 3, în cantita­te de 30 kg/ha. In cazul florii-soarelui se reco­mandă aceeași atenție ca și la sfe­clă, precizînd însă că gindacul pămîntiu (Opatrum) este mai activ in culturile de floarea-soarelui, re­­tezînd uneori cotiledoanele, din care cauză nu trebuie neglijată prezența lui în culturile în curs de răsărir ș, îndeosebi pe solurile mai ușoare, nisipoase, pe care le prefe­ră insecta. Purecii cînepii se colonizează in­tens pe plăntuțele abia formate, la care, perforînd frunzele, cauzează fie uscarea plantelor, fie întrerupe­rea, pentru mult timp, a creșterii plantelor, în combaterea purecilor se poate folosi oricare din insec­ticidele sub formă de pulberi, ca Detox 5, Hectatox 3, Duplitox 3 + 5 — în doză de 20-25 kg/ha. Cerealele de toamnă au avut de suferit mai puțin din cauza bolilor și dăunătorilor. Se întilnesc, totuși, situații de suferință ale griului și orzului, mai ales pe solurile ușoa­re, manifestate prin rămînerea în urmă a creșterii plantelor, neînfră­­țirea lor și viețuirea numai pe baza rădăcinilor formate după ră­sărire (embrionare și coronare) fiind lipsite de capacitatea emiterii rădăcinilor noi care să satisfacă ce­dr. ing. ION ȘANDRU, cercetător principal științific, Stațiunea experimentală agricolă Lovrin (Continuare în pag. a II-a) Să protejăm culturile agricole împotriva dăunătorilor CUVÎNTUL SPECIALISTULUI Mecanizatorul Ion Costea efectuînd ierbicidarea griului pe tarlalele C.A.P. Fesac VACANȚA STUDENȚEASCĂ: ODIHNĂ, MUNCA ȘI RECREERE Pentru nouă zile, sălile de curs, laboratoarele și atelierele­­școală, sălile de seminar­ii și bi­bliotecile universitare vor lipsite de animația specifică zi­a­­­elor „de lucru“ : studenții sînt, începînd de astăzi, în vacanță . O micro-vacanță de primăvară — un prilej nimerit de odinică, de petrecere cît mai plăcută a timpului în aer liber, de îmbo­gățire a cunoștințelor, de lec­tură, sport și divertisment — pentru a cărei reușită, organi­zatorii, Comitetul de partid al Centrului universitar, Consiliul U.A.S.C., Casa de cultură și cele patru cluburi studențești timi­șorene au întocmit un program cuprinzător. Pe agenda Casei de cultură a studenților sunt cuprinse o se­rie de manifestări politico-edu­cative și cultural-artistice, me­nite să asigure ore de recreere memorabile pentru studentii care rămîn în localitate sau pentru oaspeții din celelalte centre universitare. Spicuim dintr-o mare diversitate de ti­tluri: „Accentuarea procesului de omogenizare a societății noastre­ socialiste" (în cadrul Tribunei actualității), „Contem­poranii despre România con­temporană“ (rubrica „Să mun­cim și să trăim în chip comu­nist"). Manifestarea realizată, astăzi, în colaborare cu stu­denții tanzanieni, care învață la Timișoara, este dedicată Zi­lei naționale a Tanzaniei, 24 aprilie. Adevărate evenimente cinematografice sunt incluse în programul vizionărilor de va­canță : o gală a filmelor lui Va­sile Moise (Repartizat în pro­­ f. SZATMÁRI (Continuare in pag. a lll­a)

Next