Dreptatea, octombrie 1927 (Anul 1, nr. 1-13)
1927-10-17 / nr. 1
(Urmare din pagina I-a lătură sau un blestem aruncat la Bicaz, omul aleargă la avocat, face plângere și procesul... gata. Am văzut procese, pentru o datorie neplătită de 2 lei; am citit plângerea făcută de un avocat în numele clientului său, in care acesta afirma că adversarul i-a spus cutare măsoară. Şi am rămas‘‘surprins, nu numai de neînsemnătatea litigiilor, dar şi de totala lipsă de respect faţă de instituţia justiţiei, atunci când îţi permiţi să reproduci în petiţia adresată magistratului, cea mai neruşinată expresie pe care o poţi concepe. „ Din cei doi adversari, unul trebue să piardă. Şi-atunci el va tropun să plătească avocatul său, avocatul părţii adverse, cheltueli de judecată, eventual despăgubiri. ffA nu plăti toate acestea, în tergien, înseamnă a te expune rigorilor execuţiei. Şi aceasta este echivalent cu un dezastru. . .ţ. ■ Să precizez: î ^Dacă de pildă un locuitor, din* j.n ,s^t. depărtat 25 km. dela reşedinţa judecătoriei, a pierdut un pr°£e;’ta, termen mai datorează vina 30 len va îi executat. •“ La faţa locului vor merge un funcţionar judecătoresc, avocatul respectiv (al părţii care a câştigat) şi jandarmii. Şi pentru acei 30 lei, omul cu datoria întârziată va avea de plătit: 60 lei cheltueli de execuţie, 200 lei diurna funcţionarului judecătoresc, 300 lei diurna avocatului, 1000 lei trăsura executanţilor la ducere, 1000 lei idem la întoarcere (socotit a 20 lei km.) Adică, în total două mii cinci sute şaizeci de lei, pentru o datorie în restanţă de treizeci de lei. Şi astfel, am văzut oi vândute la mezat cu 50 lei bucata şi vite mari cornute cu 4000 lei perechea. Spuneţi, domnilor care în fiecare săptămână numiţi o comisie spre a studia cine ştie ce trecută, prezentă sau viitoare chestiune în legătură cu „mocanii“, — cum li se spune, — ştiaţi de grozăvia aceasta . Şi dacă ştiaţi, de ce n’aţi luat cea mai simplă măsură, o circulară care să pună pe seama organelor locale executarea litigiilor mai mici de pildă cu 1000 lei. Era atât de simplu. Şi totuşi de ajuns pentru ca o treimaha moţilor să nu se mai irosească pe urma judecăţilor. Căci cealaltă treime e a „vinului ars“. Desfid pe cel mai vajnic campion bachic al meselor oficiale cari se dau săptămânal între Arieş şi Turda, să bea trei „deţii“ din această grozăvie de spirt amestecat cu apă care este „vinul ars“. Moţii îl beau însă, îl beau până şi copiii lor. Iar cârciumarii cară spirtul cu cisternele, aşa cum în alte părţi se cară benzina şi petrolul. Căci omul la necaz, lesne se dă băuturii şi, dragă Doamne, tare multe sunt necazurile acestor moţi, cari pe drept cuvânt trebuesc căiniţi. O vezi aceasta până şi în acele manifestări pe cari le numim vesele , horele şi jocurile. In Munţii Apuseni nu se dănţueşte în ritmuri vioae şi mişcări săltăreţe, care cer cheltuială de energie supraacumulată pe urma cete, în ondulări line, fără joc protraiului bun. Horele acolo sunt înpriu zis. Iar strigăturile lor, trebue să le auzi, spre a ţi se strânge inima de jale. Tn strigăturile lor, moţii nlfrnsi, nu chine. Plâng, pentrucă Baru Vasile, să-i zicem, a prins într’un pârâu un păstrăv mare, de aproape 2 kgr. Și a venit jandarmul de i l-a luat, căci un asemenea păstrăv, nu era pentru burta lui grosolană de mocan hămesit. Jandarmul l-a predat notarului comunei, notarul l-a trimis pretorului, iar pretorul a telefonat prefectului, care a trimis îndată cu fier special să-l caute şi să-l ducă d-lui sub-secretar de Stat, leader al judeţului. Iar domnul sub-secretar de Stat, înduioşat de aşa place, a numit imediat o comisie şi o sub-comisie care să studieze provenienţa petelor roşii în epiderma păstrăvilor dir pârâurile Munţilor Apuseni. De aceea în strigăturile lor, — cere oriunde în altă parte sunt vesele, — moţii plâng. Şi dănţuesc în legănări încete. De ce nu se numesc câteva comisii cari să studieze în curbe matematici şi statistici, chestiunea consumului de energie vitală în dansurile mocăneşti, comparativ cu tango-ul brazilian ? RADU BOGDAN. Teatrele noastre început de stagiune 'Tontrol. hnp.mreatene si-au La cel de-al doilea teatru alb.Teatrele bucureştene şi-au deschis porţile de mai bine de o lună, anul acesta multe din sie mai devreme ca de obicei. Săptămânile ce au urmat însă, n’au justificat cu nimic această grabă, ci mai curând dimpotrivă : prima lună de teatru n’a fost în adevăr de loc fructuoasă şi în afară de teatru]*Naiţional, toate celelalte săli de "spectacol— inclusiv Opera — n’au fost prea populate. Iată ceea ce a şi făcut pe unii să vorbească de o criză a teatrului, anul acesta, mai ales că nici turneele prin ţară nu merg strălucit. Cutare companie reputată ca deţinând Recordul marilor reţete în provincie, nu realizează seral decât sume mult inferioare celor de anul trecut ; altă echipă destul de bună, alcătuită din actori cu renume, abea reuşeşte să-şi echilibreze budgetul, în fine turneul altei trupe s-a întrerupt la jumătatea drumuluidin lipsa de reţete care să permită continuarea. In acest timp, la Bucureşti, teatrele merg slăbuţ de tot şi în ciuda eforturilor şi a inventivităţei directorilor, reţetele sunt tot insuficiente. Trecem oare în realitate printr’o criză de teatru în România ? Sunt oare spectacolele din acest început de stagiune, de inferioare încât să merite disgraţia publicului ? Cea d’întâi poate fi adevărată în parte, cea de-a doua în tot caeul, nu. Dacă este sigur că piesele jucate în Septembrie şi prima jumătate din Octombrie, pe toate scenele bucureştene — cu excepţia Naţionalului — n’au fost capodopere nu este mai puţin adevărat că multe din ele sunt totuşi lucrări dramatice capabile să asigure succesul în timpuri mai bune, iar unele,piese importante cu mare faiimă de streinătate unde au făcut serii îndelungate. Cu toate acestea, deşi suficient de corect interpretate, aceste piese nu s’au putut menţine mult timp pe afiş. De aceea aproape toate teatrele noastre particulare s’au văzut nevoit să recurgă la reluări din vechiul repertoriu însperanţa că vechile succese pot fi şi prilej de nouă succese. Aceasta însă nu s’a realizat, ceea ce justifică dezorientarea de azi a celor chemaţi să alcătuiască repertoriile teatrelor particulare. Afară numai de cazul când, în ciuda abţinerei publicului, să perseverează cu cerbicie intri o direcţie, nouă şi îndrăzneaţi pentru marele public, aşa cum se întâmplă într’unul din teatrele noastre. Gestul este, desigur, remarcabil, dar nu ştiu până când se va putea continua festiel, căci, în definitiv orice director sau directoare de teatru oricât de dispus la sacrificii ar fi, tot nu poate să răzbească dacă nu este ajutat şi de public intr’o oarecare măsură, cel puţin. Aşa ’dar suntem departe de zilele de aur ale teatrului românesc. Singur teatrul Naţional ■joacă cu cassa închisă, multe seri, iar în celelalte reţetele sunt impozante. D. Corneliu Moldo■jvanu este un director de teatru norocos, şi în trecutul său directorat, prima noastră scenă a avut încasări din cele mai frumoase. Este adevărat că şi cele trei piese care azi alternează pe afişul teatrului Naţional, conţin multe elemente de succes. Despre Cyrano nici nu mai vorbesc: capod’opera lui Rostand ori când şi oriunde ar fi reprezentată în condiţii chiar mediocre !— şi este poate cazul dela noi, (s’o mărturisim sincer) — art. Intr’însa atâtea calităţi lirice şi dramatice încât nu poate eşua. «Comedia Fericirii“ a lui Evreinov, prin noutatea, prin originalitatea şi prin bizareria facturei şi a problemei, este astfel o garanţie de succes ; cât despre „Offîu! cm Tnârţoaga“ confirmă încă odată părerea că publicului nostru ii place tragi-comediile, mai ales când ele sunt îndrăsneţe şi omeneşti. |_____ La cel de-al doilea teatru al nostru, d-nii Bulandra-Manolescu-Maximilian-Storin ne-au prezentat un tânăr autor dramatic de real talent : d-l George M. Zamfirescu. Piesa de debut : „D-ra Nastasia" conţine multe lucruri bune şi dacă cele rele sunt prea numeroase vina este a debutului. D-lui George Mihail Zamfirescu îi lipseşte încă măsura, echilibrul ; acestea vor veni însă cu timpul şi atunci marile sale calităţi de dramaturg îl vor impune. Deocamdată e un început promiţător : el nu trebue nici să zăpăcească pe autor nici să-l îngâmfe ; suntem siguri că ascultându-ne d-l G. M. Z. va păşi înainte cu dreptul. Cât despre „Familia Bliss" ultima premieră a teatrului Regina Maria, e o piesă fină cu însuşiri englezeşti pe care le poate savura o anume elită intelectuală dar pe care credem că marele public, nu va pune mare preţ. La celelalte două teatre particulare se cultivă două genuri cu totul deosebite. Intr’unul teatrul Mic, se continuă tradiţia casei : comedii uşoare, amuzante, fără pretenţii. Cellalt , teatrul Caragiale se adânceşte tot mai mult într’un repertoriu de înaltă intelectualitate, excesiv de pretenţios, care se adresează numai unora, aceştia foarte puţin numeroşi. In cel d’intâi se caută râsul, descreţirea frunţei, amuzamentul, fie prin procedee fine (Doctorul) fie prin altele mai burleşti (Ginerile d-lui Prefect), în orice caz egal de superficiale ; în cel de al doilea se urmăreşte linia cu totul opusă : concentrare, adâncire, reflexii, studiul pasiunilor, artă nouă... întrucât d-na Dida Solomon va reuşi, nu ştim ; deocamdată însă între Strindberg şi puterea latină de înţelegere a publicului nostru e mare, foarte mare depărtare. De aceea d-nii Bulfinsky şi Fotino, cari merg pe drumuri deja bătute, se pot aştepta mai curând la succes. Oricum ar fi, să nădăjduim, că motivele cari deocamdată ţin publicul nostru departe de teatru, vor dispare în curând. Altfel ar fi să disperăm de viitorul teatrului nostru. Noi nu ne putem obicinui cu ideea că in 1927 ne putem întoarce cu douăzeci de ani înapoi , la un singur teatru în Capitală. Prea ar fi trist pentru pretenţia noastră de cultură şi civilizaţie „pe aceste meleaguri“ „la porţile Orientului", etc., etc. L. C. Spectacole Duminică 16 Octombrie 1927 OPERA ROMANA, ora 7A precis: Matineu: ,,Gianni Schiciu“, un act de Puccini şi baletul: ,,La Manevre”, un act de Baer; seara, &A precis : ,,Faust“, operă în 5 acte de Ch. Gounod. TEATRUL NAŢIONAL, ora 7A precis: ,,Comedia Fericirii“, patru acte de Evramoff cu d-nii Vracea, Antonescu, Mortun şi d-nele: Ag. Macri-Eftimiu, D. Teodorescu, etc.; Ora 8 A precis: „Omul cu Mârţoaga“, piesă in 4 acte de d. G. Ciprian cu d-nii: I. Brezeanu, G. Calboreanu, I. Sârbul, Anastasescu, d-nele Tanti Bogdan şi Sonia Cluceru. TEATRUL REGINA MARIA ora 7A „Cuiburi sfărâmate“ trei acte de Sandu Teleajen şi Ad. Pascu cu d-nii I. Manolescu, G. Storin, d-nele M. Sadoveanu, M. Antonov, Ștefănescu, etc.; Ora 9 seara, „Familia Bliss“ comedie In 3 acte de Coward, cu d-nele Lucia Sturza Bulandra, Leny Caller, Elvass, d-nii I. Manolescu, M. Enescu, etc. TEATRUL MIC, ora 9 seara „Ginerele d-lui Prefect“ localizare în 3 acte de P. Gusty cu d-nii R. Bulfinsky, M. Fotino, I. Țăranu, d-nele A. Capustin, S. Dumitrescu, R. Annie, etc. TEATRUL CARAGIALE ora 9 seara. — „Camarazii“ piesă în 4 acte de Strindberg, cu d-na Dida Solomon și d. Valentineanu. Andrés Viollis între bolşevici Este încă proaspătă în memoria congresiştilor presei latine, amintirea caracteristicei reprezentante a spiritului femenin francez: Andrée Viollis. Ceea ce ştiu însă puţini din cei mulţi cari au preţuit calităţile neobositei corespondenţe a lui ,Petit Parisien" este că ea se găsea după o lungă călătorie dealungul şi dealatul Rusiei sovietiste, călătorie obositoare şi plină de peripeţii, fireşte interesantă dar plină de primejdii mai ales pentru o femee Ei bine, Andrée Viollis o femee, a avut totuşi curajul să facă aceeea ce mulţi bărbaţi ar ezita încă: o călătorie de anchetă şi informaţii printre bolşevici. Faptul că a călătorit singură, dă el tnsuşi o idee de curajul acestei pariziene care nu s’a temut să caute în Rusia tot ce CAMINURI CULTURALE Intr’un sat din Judeţul Vlaşca s’a clădit — din sumele strânse prin contribuţii, serbări, donaţii — un cămin cultural dotat cu : o sală de cinematograf şi conferinţe, o bibliotecă populară, o farmacie — de unde se va împărţi medicamente gâtuit sătenilor. Iată un început frumos, care am dori să fie imitat in cât mai multe comune. Luminarea satelor este o neceltate imperioasă intr’o ţară unde mai sunt atâtea de făcut pentru îmbogăţirea intelectului. CONFERINŢE Cu prilejul vizitei sale In Capitală marele romancier francez Maurice Dekobra va ţine Vineri 28 octombrie o singură conferinţă la Ateneul Român despre „Amorul cosmopolit" (Rapsodie des Sleepins). Cunoscutul prieten al României profesorul Charles Uppson Clark, a sosit în Bucureşti şi va ţine o serie de conferinţe, sub auspiciile Societatea „Amicii Statelor Unite”. Domnul Marie Simonatti redactor şef al ziarului parizian „La Victoire” va ţine Sâmbătă 15 Octombrie crt., ora 5 juni„ d. a. o conferinţă la limba franceză despre „Italia zilelor noastre” In Aula Fundaţiei Universitara Carol I, putea interesa pe cititorii şi cititoarele sale. A studiat în amănunt toate aspectele monstrului încă necunoscut care se chiamă Rusia bolşevică şi nu a ezitat să cerceteze chiar ceea ce au făcut Sovietele din vechea dragoste, din această cea dintâi şi fundamentală pasiune, creatoare şi distructivă. ...Seulle en Russie" este titlul cărţii în care Andrée Viollis povesteşte ce a văzut. Este o carte inteligent scrisă. Bolşevismul văzut de o femee, la faţa locului, ia aspecte nou, de aceea volumul său este cel puţin tot atât de interesant cât acelea ale colegilor intrepidei pariziene care au luat contact cu Sovietele roşii, înainte ca ea să fi păşit în paradisul lui Lenin. CELEBRITATEA ZILEI Se spune că Lindbergh, aviatorul care a trecut cel d’ntâi Atlanticul, în zbor,a vândut 190.000 exemplare din cartea în care povestește isprava care a făcut dintr’însul un erou al timpurilor moderne. Se mai spune că „proaspătul autor" a și realizat peste o sută de mii de dolari din vânzarea acelei cărţi. Ceeacee înseamnă că în apus gloria este mai mult decât o vorbă goală... EXPOZIŢII In ziua de 30 Oct. a. c. d-na Pictor Eugenia Filotti Atanasiu deschide la Ateneu o expoziţiune de pictură. In afară de florile cu care această artistă s'a distins In expoziţiile din ceilalţi ani vor mai fi expuse un număr remarcabil de peysage. Expoziţia va fi deschisă toată luna Noembrie. POLIŢAI—PEDAGOGI In „Revista Internaţională a copilului" d. Hogendych, comisar de poliţie la Amsterdam vorbeşte despre noua funcţie ce i s’a atribuit: aceea de şef al poliţiei copiilor. Noul şef ajutat de trei inspectori, trei inspectoare, douăzeci şi opt de agenţi şi agente va da un concurs necunoscut până azi părinţilor ai căror copii nu sunt cuminţi. Micii abandonaţi, şcolarii neconştiincioşi, tinerelul aventuros de ambe sexe va fi de aproape supravegheat, in Amsterdam, de aceşti poliţai-pedagogi. In acelaş timp insă acelaşi serviciu poliţienesc va acţiona şi asupra părinţilor care nu-şi îngrijesc copii cum trebue. După cum se vede mari şi mici, părinţii şi copii, vor fi în mod egal obiectul preocupărilor acestui serviciu poliţienesc. Autorităţile din Amsterdam cred că în modul acesta educaţia copiilor se va face mai îngrijit. Dar autorităţile din Bucureşti, ce cred ? Ori ele cred că e mai bine să n’aibe nici o părere în această chestie ? EXPOZIŢIA RETROSPECTIVA DE ARTA PLASTICA NATIONALA Comitetul „Ateneului Român” In interesul intensificării culturii naţionale, pe lângă o impunătoare bibliotecă publică şi două săli de cinematograf, a construit şi săli speciale de expoziţiuni artistice, după cerinţele cele mai moderne, în subsolul clădirei. Pentru inaugurarea acestora, s’a decis între altele şi organizarea unei expoziţiuni retrospective a artei plastice naţionale, din decursul ultimelor decenii. Expoziţiunea se va deschide între 1 Noembrie şi 20 Decembrie a. c. In acest scop, familiile artiştilor dispăruţi cât şi amatorii posesori de opere de artă, sunt cu insistenţă rugaţi să binevoiască a participa la această măreaţă manifestaţiune culturală, încredinţând delegaţiunii speciale a Ateneului una sau două bucăţi dintre cele mai remarcabile opere din colecţiune. Odată cu organizarea acestei expoziţiuni se va tipări şi un album artistic în condiţiuni tehnice şi de lux neatinse încă până în prezent cuprinzând reproducţiuni după operele remarcabile ale artiştilor ce vor figura în expoziţiune, şi cu menţiunea numelui posesorilor operelor respective. La închiderea expoziţiunei, comitetul se obligă a transporta la domiciliul depunătorilor, operele împrumutate, în condiţiunile în cari au fost primite conform inventariului respectiv. Teatru - Muzică - Cinema OPERA ROMANA D-na Florica Cristoforeanu, va da la Opera Română 6 reprezentaţiuni. Primul spectacol, „Carmen“ va avea loc Marţi 18 cor.; al 2-lea Vineri 21, „Tosca“; al 3-lea Marţi, 25 „Manon“. Azi în matineu, Opera Română dă „Gianni Schichi“, operă bufă de Puccini cu d. Niculescu-Basu în rolul principal şi baletele „La Manevre“ şi „Invitaţie la Vals” cu d-rele Dobiezka şi Kaminska şi d. Romanowski. Viitoarele premiere ale Operei vor fi „Răpirea din Serail“ de Mozart şi „Andre Chenier“ de Umberto Giordano. TEATRALE Viitoarea premieră a Naţionalului va fi „Păpuşile“ de Pierre Wolff, în regia d-lui Soare Z. Soare, în seara de Vineri 21 Octombrie crt. Cu începere de Luni 17 Oct. crt., reprezentaţiile piesei „Cyrano de Bergerac“ se vor urma cu acelaş fast şi interpretare de la premieră, însă cu preţuri obişnuite. Această reducere este justificată prin reţetele strălucite de până acum, care au acoperit întregul surplus al cheltuelilor excepţionale de montare. La teatrul Mic se fac pregătiri în vederea montărei comediei : „Altul la rând“ de Yves Mirande şi Mouezy Bon. Teatrul Nostru va deschide stagiunea la 25 octombrie cu comedia d-lui N. Kiriţescu „Un erou“. Compania dramatică de la teatrul „Regina Maria“ repetă „Taina“ de Edmond Guiraud. In primele roluri d-nele Lucia Sturdza Bulandra, S. Cocorăscu şi d-nii Manolescu şi Finţi. La teatrul „Caragiale“ viitoarea premieră va fi drama „Rataţii“ de R. H. Lenormand. Rolurile principale vor fi jucate de d-na Dida Solomon şi de d. Al. Critico. Piesa va fi pusă în scenă de deliad iar decorurile se vor face după schiţele pictorului Maxy. , Duminică 23 octombrie în locul obişnuitului concert simfonic, va avea loc primul concert al marelui violonist „Bronislav Huberman“. Al doilea concert al celebrului artist va avea loc Sâmbătă 29 Octombrie la orele 9 seara. CONCERTE Ministerul de interne, cu ordinul No. 60.655 din 12 octombrie, a încuviinţat intrarea în ţară a lui FEODOR ŞALIAPIN şi a pianistului care-l acompaniază. Concertul celebrului cântăreţ are joc ABSOLUT IREVOCABIL Luni 31 Octombrie. Va fi cel mai de seamă eveniment muzical din ultimii 40 ani, căci de la Adelina, Patti, nici un alt cântăreţ de atare celebritate mondială nu ne-a mai vizitat. Ultimele bilete la agenţiile teatrale „Mozart“ şi „Comedia“, pasagiul Imobiliara 5—.L. , Azi Duminică 16 Octombrie (orele 11 a. m.) are loc la Ateneu, ultimul concert simfonic dirijat de GEORGE GEORGESCU. Programul acestui concert cuprinde : Simfonia a patra de Ceaikovsky, prima audiţie a faimoasei „Petruşca“ de Starvinsky şi „Capriciul spaniol“ de Rimsky-Korsakov. LA CLUJ Luni 17 octombrie va avea loc la Cluj al treilea concert simfonic, dirijat de d. Perlea, şef de orhestră al operei locale. In program figurează „Uvertura“ la Ecuba, lucrarea simfonică a d-lui Constantin Nottara, profesor la Conservator. Această uvertură a fost executată pentru prima oară în Bucureşti, cu prilejul centenarului teatrului românesc şi figurează în programul simfonicelor pe care marele dirijor Scherchen le va conduce iarna aceasta la noi. MUZICA ROMANEASCA PRIN RADIO Luni 17 Oct., la ora 20.30 (ora Europei centrale), staţiunea de radio din Varşovia va da un concert cu muzică românească. Se vor executa compoziţii de Kiriac Enacovici, Negrea, Brediceanu şi Scărlătescu. Concertul se dă cu ocazia conferinţei de presă polono-română, ce se va ţine la Varşovia. CINEMA Se zvoneşte că o societate românească de filme ar intenţiona să aducă câţiva mari actori din străinătate, printre cari şi pe Rudolf Klein- Rogge, pentru a lucra cu ei filme româneşti. CONCURS DE FOTOGENIE La Deauville (Franţa) a avut loc un concurs de fotogenie. Juriul, compus din cele mai marcante personalităţi artistice, a laureat pe d-na Renée Méré. Fericita câştigătoare a recoltat afară de glorie, suma de 50.000 franci, ce reprezintă gajul oferit de cunoscutul regizor Hendy Diamant-Berger, pentru a interpreta rolul titular din filmul „Frumoasa din Deauville“, film ce se va începe în cel mai scurt timp. De remarcat este faptul că nici un candidat nu a reuşit la acest concurs, care era atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. SALA DE PROECŢIUNI Parisul va avea în curând cea mai frumoasă sală de proecţuuni de pe continent. Este vorba de „Paramount- Palace“, cinematograful ridicat în ultimul timp pe Bd. des Italiens. Construcţia a intrat în faza ultimelor lucrări. Sala se va inaugura la sfârşitul anului. Cele mai frumoase filme vor fi prezentate acompaniate de o orchestră compusă din peste 35 de virtuoși. Sport „CHINEZUL“ IN TURNEU Eri a plecat spre Cehoslovacia echipa campioană a României „Chinezul“. In Praga va avea de disputat două matchuri, din care unul cu „Slavia“ în revanșă, iar la Kalovitz alte două. MATCHURILE DE AZI Foot-Ball OFICIALE CATEGORIA I-a ONOARE Juventus—Venus, teren C. A. B., ora 16. Arb. d. Alessandriu (A. Rădulescu — M- Voldstein). Olympia—Unirea Tricolor ; ter. Olympia, ora 16. Arb. d. Manişoreanu (Greculescu-Papadopol). Sparta—Sp. Studenţesc; teren Maeabi, ora 16. Arb. d Schossberger, (Korn-Busea). Rupby CATEGORIA I-a Pe stadionul O. N. E■ F. Ora 16: Tennis C. R.—Sp. Studenţesc , arbitru d. Vlad Vranialici. Repertoriu! săptămâniei de la 19 la 23 Octombrie OPERA ROMANA (Teatrul Liric) : Luni, Vasul Fantomă ; Marţi, Carmen; Miercuri, Rigoletto; Joi, Regele Yoului; Vineri, Tosca; Sâmbătă, Lohengrin; Duminecă, ziua, Bărbierul din Sevilla; seara, Ebreea. TEATRUL NAŢIONAL : Luni, Cyrano de Bergerac; Marţi, Omul cu mârţoaga ; Miercuri, Cyrano de Bergerac; Joi, ziua, Comedia fericirii , seara, Omul cu mârţoaga; Vineri, Păpuşile; Sâmbătă ziua, Comedia fericirii, seara Omul cu mârţoaga; Duminecă ziua Cyrano de Bergerac, seara Păpuşile. TEATRUL REGINA MARIA, înfiecare seară, Sâmbătă şi Duminecă ! ziua Familia Bliss. I TEATRUL MIC.’ în fiecare seară , până Vineri inclusiv : Ginerile d-lui I Prefect ; Sâmbătă seara premieră : , Altul la rând ; Duminecă ziua Ginerii® d-lui Prefect; Seara: Altul la rând. TEATRUL CARAGIALE : în fiecare seară, Sâmbătă şi Duminecă matineu Camarazii. TEATRUL EFORIA : Vineri seară, Serata de Grele Wiesenthal. PREMIERELE SAPTAMANEI •mz— Vineri 21 Octombrie, Teatrul Naţional „Păpuşile“, comedie în 3 acte de Pierre Wolff. — Sâmbătă 22 Octombrie, Teatrul Mic : „Altul la rând“, comedie în 3 anii prin VsTnu Mívodíla. Cil AnÂ'î’tr.î^A'Ji PROCES fără precedent Liberalii împărţiţi în două tabere Unul dintre cele mai interesante procese civile provenite vreodată după dreptul civil din Bucovina, se va judeca în curând, în primele sale faze, la înalta Curte de Casaţie din Bucureşti, clarificându-se un drept contestat de unii şi susţinut de alţii dintre cei mai de marcă liberali din judeţul C.-Lung. E vorba de un proces civil pe care comuna Vatra-Moldoviţei din judeţul C.-Lung, silită fiind de împrejurări fatale, î1 poartă cu sine însăşi. " Oricât de necrezut ar fi acest fapt, ţ el este totuşi un adevăr netăgăduit. Mobilul principal însă al acestui proces nu e după cum s’ar crede, un litigiu vechi între ţăranii acelei comune, ci constitue pur şi simplu interesele obscure ale unor politiciani, cari — epuizându-li-se toate mijloacele de spoliaţiune a ţărănimii noastre, — au aruncat „mărul de discordie“ între locuitorii comunei ,Vatra-Moldoviţei, implicându-i într’un proces care îi va costa milioane de lei . Dar ca oricine să-şi poată face o icoană clară asupra acestui faimos proces, voiu începe cu ISTORICUL LITIGIULUI „Comuna Vatra-Moldoviţei constituia până în anul 1782, posesiunea mânăstirei „Moldoviţa“ înzestrată cu această comună şi braniştele ei, de către ctitorii Alexandru-cel-Bun, Ana Doamna, soţia sa, Petru Rareş şi boerul Bârlea. (Vezi istoria fondului bisericesc pag. 14 de I. Nistor). „Prin hotărirea imperială din 19 iunie 1783 toate averile mobile şi imobile ale mănăstirilor şi schiturilor bucovinene trecură sub adiţia Statului cu scopul de a se crea actualul fond bisericesc. (Vezi I. P. B. pag. 23). „In urma mişcării revoluţionare cu caracter agrar din 1848 cei 7 ţărani bucovineni aleşi pentru Constituantă izbutiră în lupta lor pentru postulatele ţărăneşti, să obţină ridicarea robotului, a dijmei şi a tuturor asupririlor, iar la 31 August 1848 obţinură împroprietărirea ţăranilor cu pământul marilor proprietari. „Cum fondul bisericesc era cel mai mare proprietar de pământ din Bucovina, el fu nevoit să cedeze ţăranilor 80.500 hectare din proprietăţile sale în schimbul unei despăgubiri băneşti, care trecu ca ipotecă asupra loturilor cedate ţăranilor şi care urma să fie amortizată prin adaosul anual la „leul birului“. După împroprietărire, ţăranii însă mai păstrară anumite drepturi asupra pământurilor rămase fondului bisericesc, drepturi pe baza cărora sate întregi se bucurau de păşunat şi lemn gratuit, pe proprietăţile fondului. Din cauză că ţăranii se simţeau prea apăsaţi de „leul birului“ pe deoparte şi fondul bisericesc vroia să pună stavilă drepturilor de servitute ale ţăranilor de a avea păşunat şi lemne gratuite, pe de altă parte, în anul 1859 interveni între fondul bisericesc şi comuna Vatra-Moldoviţei o convenţiune după care comuna primeşte din vecinătatea proprietăţilor fondului 1600 hectare de pământ cu pădure, în deplină şi nestingherită stăpânire, renunţând la oricare alte drepturi de servitute asupra celorlalte proprietăţi ale fondului ce se hotărau cu această comună. In baza acestui U. R. I. C. încheiat în 1859 între reprezentanţii fondului şi ai comunei Vatra-Moldoviţei, aceasta din urmă intră în posesiunea ceor 1600 hectare de pădure şi se admintră timp de peste şasezeci de ani fă nici o tulburare. „MARUL DISCORDIEI“ . In anul 1926, deci după 67 de ani, un „avereşean“ al cărui nume nu face să fie publicat, a aruncat între sătenii din Vatra-Moldoviţei „mărul discordiei“ îndemnându-i să se constitue „parte civilă“ şi să dea comuna în judecată pentru eliberarea celor 1600 hectare de pădure „moştenitorilor“ acelor săteni, cari au existat în anul 1859 în comuna lor. Astfel procedând, cei interesaţi în acest proces s’au constituit „peste noapte“ în „obştie“ şi intentând proces comunei, sătenii acesteia se împărţiru ca prin farmec în două tabere şi deveniră din săteni paşnici şi iubitori de ordine, cei mai înverşunaţi duşmani întreolaltă ! CINE VA PROFITA DE PE URMA ACESTUI PROCES ! Profitul real de pe urma acestui proces ! are în primul rând, administratorul forţat instituit de judecătorie pentru administrarea celor 1600 hectare de pădure, pentru care serviciu, aproape inexistent, i s’a aprobat o leafă lunară de 15.000 lei ! Presupunând că acest proces nu se va termina înainte de 4 ani, cheltuelile pentru întreţinerea administratorului forţat se vor ridica la enorma sumă de 720.000 lei. Comuna la rândul ei, fiind obligată a-şi lua apărători,fu silită să încheie cu aceştia o convenţiune, după care este obligată să plătească apărătorilor, în caz de pierdere a procesului suma de 850.000 lei, iar dacă îl va câştiga, 1.000.000 lei onorar ! In consecinţă comuna Vatra-Moloviţei a căzut pur şi simplu victimă, cursele politicianiste ale unor oamen fără scrupule ! LIBERALII ÎMPĂRŢIŢI IN DOUA TABERE Pe chestia acestui proces fără precedent în analele justiţiei noastre, între liberalii de marcă din judeţ există o fierbere unică în felul ei. In vreme ce deputatul de C.Lung d. I. G. Toma Încurajează acţiunea pretinsei obştii în contra comunei, senatorul consilierilor comunali şi judeţeni d. S. Ivanovici se arată că apără cu înverşunare,, interesele comunei, cercând ambii potentaţi ai judeţului nostru, diferite presiuni asupra unor dintre factorii competenţi în acest proces. Toată lupta se dă însă numai în jurul unor „presupuse“ realizări de interese personale, din care cauză unii dintre liberalii deprimați, privesc acest spectacol drept semn de descompunere al acestui organism politic îmbătrânit în rele. Iată ce se petrece după cortina politică a partidului liberalo-averescan ! D. T. Câmpul muncii DELA SINDICATE In sala sindicatelor, din str. Sf. Ionică, 10, s’a ţinut adunarea generală a sindicatului alimentar sub preşidenţia d-lui Prodam. Au vorbit d-nii: Vechilu, Prodam, Niculescu şi alţii. S’a discutat chestiunea lipsei de lucru şi s’a hotărît ţinerea unei întruniri publice. S-a ales următorul comitet: IVechilu, I. Prodam, P. Bara, M. Niculescu, A. Popescu, C. Duhalnic, I. Ghemişescu, Grigopol şi V. Bocănel. Sindicatul industriei grafice (circ. 4-a) va ţine adunare generală trimestrială, azi la orele nouă jumătate. Sindicatul lucrătorilor croitori şi cismari din Bucureşti va ţine şedinţă de breaslă. Luni 17 Octombrie ora 8 seara In localul sindicatului din str. Sf. Ionică 10- Sindicatul lucrătorilor constructori din Bucureşti va ţine adunare generală Miercuri 19 Octombrie ora 7 seara. Comitetele tuturor sindicatelor sunt convocate pentru azi dimineaţă, la orele 9.30. Sindicatele din Banat afiliate G. G. M. sunt convocate pe ziua de 30 Octombrie, la Timişoara, în conferinţă sindicală regională. Sindicatul metalurgiştilor din Câmpina a organizat o serie de conferinţe. Miercuri 19 Octombrie ora 7 seara d. Mirescu va vorbi despre „Mişcarea sindicală“ şi „Codul Muncei“. Conferinţele se ţin Casa Poporului şi vor urma în fiecare Miercuri. CONFLICTUL MUNCITORILOR DIN PORTUL BRAILA După ce guvernul adusese soldaţi, pe care în contra dspoziţiilor categorice ale legilor militare, i-a întrebuinţat ca hamali în port, pentru a sili astfel pe grevişti să renunţe la justele lor revendicări, acum se pare că adontă altă tac Astfel ori, ministrul muncei a primit la ora 3 d. m. o delegaţie a muncitorilor grevişti. D-nii Bălineanu şi Măglaşu au expus cauza muncitorilor şi au arătat ce au făcut autorităţle administrative locale şi armata pentru... aplanarea conflictului. D. ministru a hotărît ca d. inspector general Georgian să plece imediat la Brăila pentru aplanarea acestui conflict. Să sperăm că cei aproape 4000 de muncitori ee rabdă de foame de 3 săptămâni vor fi iarăş lăsaţi să-şi câştige pâinea. ÎNFIINŢAREA UNEI CANTINE MUNCITOREŞTI IN CAPITALA Joi s’a inaugurat cantina muncitorească instalată in splaiul Mihai Vodă No. 5. Această cantină e opera „Asociaţiei creştine a femeilor române“ La inaugurare au luat parte pe lângă iniţiatoare şi numeroase persoane oficiale. Muncitorii şi muncitoarele din Capitală pentru 15 lei vor găsi zilnic o masă bună. O bibliotecă va fi la dispoziţia muncitorilor. Cronica judiciară ARESTAREA LUI FALCOIANU Curtea de Casaţie sec. II a judecat recursul lui Fălcoianu contra deciziei Camerei de punere sub acuzare prin care se confirmase arestarea sa. A prezidat d. C. Rătescu. După ce trei apărători au desvoltat numeroase motive de casare, d. procuror general Viforeanu le-a combătut ca neîntemeiate. Curtea a respins recursul. FRAUDELE DE LA VĂCĂREŞTI In faţa trib. Ilfov sec Notariat, d. procuror Răşcanu a cerut confirmarea mandatelor de arestare emise contra fostului director şi grefierul închisoarei Văcăreşti. Tribunalul a confirmat manda.