Dreptatea, octombrie 1927 (Anul 1, nr. 1-13)

1927-10-17 / nr. 1

(Urmare din pagina I-a­ lătură sau un blestem aruncat la Bicaz, omul aleargă la avocat, face plângere și procesul... gata.­­ Am văzut procese, pentru o da­torie neplătită de 2 lei; am citit plângerea făcută de un avocat în numele clientului său, in care a­­­cesta afirma că adversarul i-a spus cutare măsoară. Şi am rămas‘‘sur­prins, nu numai de neînsemnăta­­tea litigiilor, dar şi de totala lipsă de respect faţă de instituţia justi­ţiei, atunci când îţi permiţi să re­produci în petiţia adresată magis­tratului, cea mai neruşinată expre­sie pe care o poţi concepe. „ Din cei doi adversari, unul tre­­bue să piardă. Şi-atunci el va tro­pun să plătească avocatul său, avo­catul părţii adverse, cheltueli de judecată, eventual despăgubiri. ffA nu plăti toate acestea, în ter­­gien, înseamnă a te expune rigo­­rilor execuţiei. Şi aceasta este e­­chivalent cu un dezastru. . .ţ. ■ Să precizez: î ^Dacă de pildă un locuitor, din­­* j.n ,s^t. depărtat 25 km. dela re­şedinţa judecătoriei, a pierdut un pr°£e;’ta, termen mai datorează vina 30 len va îi executat. •“ La faţa locului vor merge un funcţionar judecătoresc, avocatul respectiv (al părţii care a câştigat) şi jandarmii. Şi pentru acei 30 lei, omul cu datoria întârziată va avea de plătit: 60 lei cheltueli de execuţie, 200 lei diurna funcţionarului judecătoresc, 300 lei diurna avocatului, 1000 lei trăsura executanţilor la ducere, 1000 lei idem la întoarcere (so­cotit a 20 lei km.) Adică, în total două mii cinci sute şaizeci de lei, pentru o dato­rie în restanţă de trei­zeci de lei. Şi astfel, am văzut oi vândute la mezat cu 50 lei bucata şi vite mari cornute cu 4000 lei perechea. Spuneţi, domnilor care în fiecare săptămână numiţi o comisie spre a studia cine ştie ce trecută, pre­zentă sau viitoare chestiune în le­gătură cu „mocanii“, — cum li se spune, — ştiaţi de grozăvia acea­sta . Şi dacă ştiaţi, de ce n’aţi luat cea mai simplă măsură, o circu­lară care să pună pe seama orga­nelor locale executarea litigiilor mai mici de pildă cu 1000 lei. Era atât de simplu. Şi totuşi de ajuns pentru ca o treim­a­­ha moţilor să nu se mai irosească pe urma judecăţilor. Căci cealaltă treime e a „vinului ars“. Desfid pe cel mai vajnic cam­pion bachic al meselor oficiale cari se dau săptămânal între Arieş şi Turda, să bea trei „deţii“ din acea­stă grozăvie de spirt amestecat cu apă care este „vinul ars“. Moţii îl beau însă, îl beau până şi copiii lor. Iar cârciumarii cară spirtul cu cisternele, aşa cum în alte părţi se cară benzina şi petrolul. Căci omul la necaz, lesne se dă băuturii şi, dragă Doamne, tare multe sunt necazurile acestor moţi, cari pe drept cuvânt trebuesc căi­­niţi. O vezi aceasta până şi în acele manifestări pe cari le numim ve­sele , horele şi jocurile. In Munţii Apuseni nu se dăn­­ţueşte în ritmuri vioae şi mişcări săltăreţe, care cer cheltuială de e­­nergie supraacumulată pe urma cete, în ondulări line, fără joc pro­­traiului bun. Horele acolo sunt în­­priu zis. Iar strigăturile lor, trebue să le auzi, spre a ţi se strânge inima de jale. Tn strigăturile lor, moţii nlfrnsi, nu chine. Plâng, pentrucă Bar­u Vasile, să-i zicem, a prins într’un pârâu un păstrăv mare, de aproape 2 kgr. Și a venit jandarmul de i l-a luat, căci un asemenea păstrăv, nu era pentru burta lui grosolană de mo­can hămesit. Jandarmul l-a predat notarului comunei, notarul l-a trimis preto­rului, iar pretorul a telefonat pre­fectului, care a trimis îndată cu fier special să-l caute şi să-l ducă d-lui sub-secretar de Stat, leader al judeţului. Iar domnul sub-secretar de Stat, înduioşat de aşa place, a numit imediat o comisie şi o sub-comi­­sie­ care să studieze provenienţa petelor roşii în epiderma păstră­vilor dir­ pârâurile Munţilor Apu­seni. De aceea în strigăturile lor, — cere ori­unde în altă parte sunt vesele, — moţii plâng. Şi dănţuesc în legănări încete. De ce nu se numesc câteva comi­sii cari să studieze în curbe mate­matici şi statistici, chestiunea con­sumului de energie vitală în dan­surile mocăneşti, comparativ cu tango-ul brazilian ? RADU BOGDAN. Teatrele noastre început de stagiune 'Tontrol. hn­p.mreatene si-au La cel de-al doilea teatru al­b.­­Teatrele bucureştene şi-au deschis porţile de mai bine de o lună, anul acesta multe din sie mai de­vreme ca de obicei. Săptămânile ce au urmat însă, n’au justificat cu nimic această grabă, ci mai curând dimpotri­vă : prima lună de teatru n’a fost în adevăr de loc fructuoasă şi în afară de teatru]*Naiţional, toate celelalte săli de "spectacol­­— inclusiv Opera — n’au fost prea populate. Iată ceea ce a şi făcut pe unii să vorbească de o criză a teatrului, anul acesta, mai ales că nici turneele prin ţară nu merg strălucit. Cutare companie reputată ca deţinând Recordul marilor reţete în pro­vincie, nu realizează seral de­cât sume mult inferioare celor de anul trecut ; altă echipă des­tul de bună, alcătuită din ac­tori cu renume, abea reuşeşte să-şi echilibreze budgetul, în fine turneul altei trupe s-a în­trerupt la jumătatea drumului­­din lipsa de reţete care să per­mită continuarea. In acest timp, la Bucureşti, teatrele merg slă­buţ de tot şi în ciuda eforturi­lor şi a inventivităţei directori­lor, reţetele sunt tot insuficien­te. Trecem oare în realitate printr’o criză de teatru în Ro­mânia ? Sunt oare spectacolele din acest început de stagiune, de inferioare încât să me­rite­ disgraţia publicului ? Cea d’întâi poate fi adevărată în parte, cea de-a doua în tot ca­­eul, nu. Dacă este sigur că pie­­­sele jucate în Septembrie şi pri­ma jumătate din Octombrie, pe toate scenele bucureştene — cu excepţia Naţionalului — n’au fost capod­opere nu este mai puţin adevărat că multe din ele sunt totuşi lucrări dramatice capabile să asigure succesul în timpuri mai bune, iar unele,­­piese importante cu mare fai­­imă de streinătate unde au fă­­cut serii îndelungate. Cu toate acestea, deşi suficient de corect interpretate, aceste piese nu s’au putut menţine mult timp pe afiş. De aceea aproape toate teatrele noastre particulare s’au văzut nevoit să recurgă la re­luări din vechiul repertoriu în­­speranţa că vechile succese pot fi şi prilej de nouă succese. A­­ceasta însă nu s’a realizat, ceea ce justifică dezorientarea de azi a celor chemaţi să alcătuiască repertoriile teatrelor particula­re. Afară numai de cazul când, în ciuda abţinerei publicului, să perseverează cu cerbicie in­tri o direcţie, nouă şi îndrăznea­ţi pentru marele public, aşa cum se întâmplă într’unul din teatrele noastre. Gestul este, de­sigur, remarcabil, dar nu ştiu până când se va putea continua festi­el, căci, în definitiv orice director sau directoare de tea­­­tru oricât de dispus la sacrificii ar fi, tot nu poate să răzbească dacă nu este ajutat şi de public intr’o oarecare măsură, cel pu­ţin. Aşa ’dar suntem departe de zilele de aur ale teatrului româ­nesc. Singur teatrul Naţional ■joacă cu cassa închisă, multe seri, iar în celelalte reţetele sunt impozante. D. Corneliu Moldo­­■jvanu este un director de teatru norocos, şi în trecutul său di­rectorat, prima noastră scenă a avut încasări din cele mai fru­moase. Este adevărat că şi cele trei piese care azi alternează pe afişul teatrului Naţional, conţin multe elemente de succes. Des­pre Cyrano nici nu mai vorbesc: capod’opera lui Rostand ori când şi oriunde ar fi reprezen­tată în condiţii chiar mediocre !­— şi este poate cazul dela noi, (s’o mărturisim sincer) — art. Intr’însa atâtea calităţi lirice şi dramatice încât nu poate eşua. «Comedia Fericirii“ a lui Evrei­­nov, prin noutatea, prin origina­litatea şi prin bizareria factu­­rei şi a problemei, este astfel o garanţie de succes ; cât despre „O­ffî­u! cm Tnârţoaga“ confirmă încă odată părerea că publicu­lui n­ostru ii place tragi-come­­diile, mai ales când ele sunt în­­drăsneţe şi omeneşti. |_____ La cel de-al doilea teatru al nostru, d-nii Bulandra-Manole­­scu-Maximilian-Storin ne-au pre­zentat un tânăr autor dramatic de real talent : d-l George M. Zamfirescu. Piesa de debut : „D-ra Nastasia" conţine multe lucruri bune şi dacă cele rele sunt prea numeroase vina este a debutului. D-lui George Mi­hail Zamfirescu îi lipseşte încă măsura, echilibrul ; acestea vor veni însă cu timpul şi atunci ma­rile sale calităţi de dramaturg îl vor impune. Deocamdată e un început promiţător : el nu tre­­bue nici să zăpăcească pe autor nici să-l îngâmfe ; suntem si­guri că ascultându-ne d-l G. M. Z. va păşi înainte cu dreptul. Cât despre „Familia Bliss" ul­tima premieră a teatrului Regi­na Maria, e o piesă fină cu în­suşiri englezeşti pe care le poa­te savura o anume elită intelec­tuală dar pe care credem că marele public, nu va pune mare preţ. La celelalte două teatre par­ticulare se cultivă două genuri cu totul deosebite. Intr’unul tea­trul Mic, se continuă tradiţia ca­sei : comedii uşoare, amuzante, fără pretenţii. Cellalt , teatrul Caragiale se adânceşte tot mai mult într’un repertoriu de înal­tă intelectualitate, excesiv de pretenţios, care se adresează numai unora, aceştia foarte pu­ţin numeroşi. In cel d’intâi se caută râsul, descreţirea frunţei, amuzamentul, fie prin procedee fine (Doctorul) fie prin altele mai burleşti (Ginerile d-lui Pre­fect), în orice caz egal de su­perficiale ; în cel de al doilea se urmăreşte linia cu totul opu­să : concentrare, adâncire, re­flexii, studiul pasiunilor, artă nouă... întrucât d-na Dida Solo­mon va reuşi, nu ştim ; deo­camdată însă între Strind­berg şi puterea latină de înţele­gere a publicului nostru e ma­re, foarte mare depărtare. De aceea d-nii Bulfinsky şi Fotino, cari merg pe drumuri deja bă­tute, se pot aştepta mai curând la succes. Oric­um ar fi, să nădăjduim, că motivele cari deocamdată ţin publicul nostru departe de teatru, vor dispare în curând. Altfel ar fi să disperăm de vii­torul teatrului nostru. Noi nu ne putem obicinui cu ideea că in 1927 ne putem întoarce cu douăzeci de ani înapoi , la un singur teatru în Capitală. Prea ar fi trist pentru pretenţia noas­tră de cultură şi civilizaţie „pe aceste meleaguri“ „la porţile Orientului", etc., etc. L. C. Spectacole Duminică 16 Octombrie 1927 OPERA ROMANA, ora 7A precis: Matineu: ,,Gianni Schic­iu­“, un act de Puccini şi baletul: ,,La Manevre”, un act de Baer; seara, &A precis : ,,Faust“, operă în 5 acte de Ch. Gounod. TEATRUL NAŢIONAL, ora 7A precis: ,,Comedia Fericirii“, patru acte de Evram­off cu d-nii Vracea, Antonescu, Mortun şi d-nele: Ag. Macri-Eftimiu, D. Teodorescu, etc.; Ora 8 A precis: „Omul cu Mârţoaga“, piesă in 4 acte de d. G. Ciprian cu d-nii: I. Brezeanu, G. Calboreanu, I. Sârbul, Anastasescu, d-nele Tanti Bogdan şi Sonia Cluceru. TEATRUL REGINA MARIA ora 7A „Cuiburi sfărâmate“ trei acte de San­du Teleajen şi Ad. Pascu cu d-nii I. Manolescu, G. Storin, d-nele M. Sa­­doveanu, M. Antonov, Ștefănescu, etc.; Ora 9 seara, „Familia Bliss“ comedie In 3 acte de Coward, cu d-nele Lucia Sturza Bulandra, Leny Caller, Elvass, d-nii I. Manolescu, M. Enescu, etc. TEATRUL MIC, ora 9 seara „Gi­nerele d-lui Prefect“ localizare în 3 acte de P. Gusty cu d-nii R. Bul­finsky, M. Fotino, I. Țăranu, d-nele A. Capustin, S. Dumitrescu, R. An­nie, etc. TEATRUL CARAGIALE ora 9 sea­ra. — „Camarazii“ piesă în 4 acte de Strindberg, cu d-na Dida Solomon și d. Valentineanu. Andrés Viollis între bolşevici Este încă proaspătă în memoria congresiştilor presei latine, amin­tirea caracteristicei reprezentante a spiritului femenin francez: An­­drée Viollis. Ceea ce ştiu însă puţini din cei mulţi cari au preţuit cali­tăţile neobositei corespondenţe a lui ,­Petit Parisien" este că ea se găsea după o lungă călătorie dealungul şi dealatul Rusiei sovietiste, călă­torie obositoare şi plină de peripe­ţii, fireşte interesantă dar plină de primejdii mai ales pentru o femee Ei bine, Andrée Viollis o femee, a avut totuşi curajul să facă aceeea ce mulţi bărbaţi ar ezita încă: o că­lătorie de anchetă şi informaţii printre bolşevici. Faptul că a călă­torit singură, dă el tnsuşi o idee de curajul acestei pariziene care nu s’a temut să caute în Rusia tot ce CAMINURI CULTURALE Intr’un sat din Judeţul Vlaşca s’a clădit — din sumele strânse prin contribuţii, serbări, donaţii — un că­min cultural dotat cu : o sală de ci­nematograf şi conferinţe, o bibliote­că populară, o farmacie — de unde se va împărţi medicamente gâtuit sătenilor. Iată un început frumos, care am dori să fie imitat in cât mai multe comune. Luminarea satelor este o neceltate imperioasă intr’o ţară unde mai sunt atâtea de făcut pentru îm­bogăţirea intelectului. CONFERINŢE Cu prilejul vizitei sale In Capitală marele romancier francez Maurice Dekobra va ţine Vineri 28 octombrie o singură conferinţă la Ateneul Ro­mân despre „Amorul cosmopolit" (Rapsodie des Sleepin­­s). Cunoscutul prieten al României profesorul Charles Uppson Clark, a sosit în Bucureşti şi va ţine o serie de conferinţe, sub auspiciile Socie­tatea „Amicii Statelor­ Unite”. Domnul Marie Simonatti redactor şef al ziarului parizian „La Victoi­­re” va ţine Sâmbătă 15 Octombrie crt., ora 5 juni„ d. a. o conferinţă la limba franceză despre „Italia zilelor noastre” In Aula Fundaţiei Univer­sitara Carol I, putea interesa pe cititorii şi cititoa­rele sale. A studiat în amănunt toa­te aspectele monstrului încă necu­noscut care se chiamă Rusia bol­şevică şi nu a ezitat să cerceteze chiar ceea ce au făcut Sovietele din vechea dragoste, din această cea dintâi şi fundamentală pasiune, creatoare şi distructivă. ...Seulle en Russie" este titlul cărţii în care Andrée Viollis po­vesteşte ce a văzut. Este o carte in­teligent scrisă. Bolşevismul văzut de o femee, la faţa locului, ia aspecte nou, de aceea volumul său este cel puţin tot atât de interesant cât ace­lea ale colegilor intrepidei parizie­ne care au luat contact cu Sovietele roşii, înainte ca ea să fi păşit în paradisul lui Lenin. CELEBRITATEA ZILEI Se spune că Lindbergh, aviato­rul care a trecut cel d’ntâi Atlanti­cul, în zbor,­a vândut 190.000 exem­plare din cartea în care povestește isprava care a făcut dintr’însul un erou al timpurilor moderne. Se mai spune că „proaspătul autor" a și realizat peste o sută de mii de do­lari din vânzarea acelei cărţi. Ceeacee înseamnă că în apus glo­ria este mai mult decât o vorbă goală... EXPOZIŢII In ziua de 30 Oct. a. c. d-na Pic­tor Eugenia Filotti Atanasiu des­chide la Ateneu o expoziţiune de pic­tură. In afară de florile cu care acea­stă artistă s'a distins In expoziţiile din ceilalţi ani vor mai fi expuse un număr remarcabil de peysage. Expoziţia va fi deschisă toată lu­na Noembrie. POLIŢAI—PEDAGOGI In „Revista Internaţională a copi­lului" d. Hogendych, comisar de po­liţie la Amsterdam vorbeşte despre noua funcţie ce i s’a atribuit: aceea de şef al poliţiei copiilor. Noul şef ajutat de trei inspectori, trei ins­pectoare, douăzeci şi opt de agenţi şi agente va da un concurs necunos­cut până azi părinţilor ai căror co­pii nu sunt cuminţi. Micii abando­naţi, şcolarii neconştiincioşi, tine­relul aventuros de ambe sexe va fi de aproape supravegheat, in Ams­terdam, de aceşti poliţai-pedagogi. In acelaş timp insă acelaşi servi­ciu poliţienesc va acţiona şi asupra părinţilor care nu-şi îngrijesc co­pii cum trebue. După cum se vede mari şi mici, părinţii şi copii, vor fi în mod egal obiectul preocupărilor acestui serviciu poliţienesc. Auto­rităţile din Amsterdam cred că în modul acesta educaţia copiilor se va face mai îngrijit. Dar autorităţile din Bucureşti, ce cred ? Ori ele cred că e mai bine să n’aibe nici­ o părere în această chestie ? EXPOZIŢIA RETROSPECTIVA DE ARTA PLASTICA NA­TIONALA Comitetul „Ateneului Român” In interesul intensificării culturii naţi­onale, pe lângă o impunătoare bibli­otecă publică şi două săli de cinema­tograf, a construit şi săli speciale de expoziţiuni artistice, după cerinţele cele mai moderne, în subsolul clă­­direi. Pentru inaugurarea acestora, s’a decis între altele şi organizarea u­­nei expoziţiuni retrospective a artei plastice naţionale, din decursul ulti­melor decenii. Expoziţiunea se va deschide între 1 Noembrie şi 20 Decembrie a. c. In acest scop, familiile artiştilor dispăruţi cât şi amatorii posesori de opere de artă, sunt cu insistenţă ru­gaţi să binevoiască a participa la a­­ceastă măreaţă manifestaţiune cul­turală, încredinţând delegaţiunii spe­ciale a Ateneului una sau două bu­căţi dintre cele mai remarcabile o­­pere din colecţiune. Odată cu organizarea acestei ex­poziţiuni se va tipări şi un album artistic în condiţiuni tehnice şi de lux neatinse încă până în prezent cu­prinzând reproducţiuni după operele remarcabile ale artiştilor ce vor fi­gura în expoziţiune, şi cu menţiunea numelui posesorilor operelor respec­tive. La închiderea expoziţiunei, comi­tetul se obligă a transporta la do­miciliul depunătorilor, operele împru­mutate, în condiţiunile în cari au fost primite conform inventariului respectiv. Teatru - Muzică - Cinema OPERA ROMANA D-na Florica Cristoforeanu, va da la Opera Română 6 reprezentaţiuni. Primul spectacol, „Carmen“ va avea loc Marţi 18 cor.; al 2-lea Vineri 21, „Tosca“; al 3-lea Marţi, 25 „Manon“. Azi în matineu, Opera Română dă „Gianni Schichi“, operă bufă de Puc­cini cu d. Niculescu-Basu în rolul prin­cipal şi baletele „La Manevre“ şi „In­vitaţie la Vals” cu d-rele Dobiezka şi Kaminska şi d. Romanowski. Viitoarele premiere ale Operei vor fi „Răpirea din Serail“ de Mozart şi „Andre Chenier“ de Umberto Gior­dano. TEATRALE Viitoarea premieră a Naţionalului va fi „Păpuşile“ de Pierre Wolff, în re­gia d-lui Soare Z. Soare, în seara de Vineri 21 Octombrie crt. Cu începere de Luni 17 Oct. crt., reprezentaţiile piesei „Cyrano de Ber­gerac“ se vor urma cu acelaş fast şi interpretare de la premieră, însă cu preţuri obişnuite. Această reducere este justificată prin reţetele strălu­cite de până acum, care au acoperit întregul surplus al cheltuelilor excep­ţionale de montare. La teatrul Mic se fac pregătiri în vederea montărei comediei : „Altul la rând“ de Yves Mirande şi Mouezy Bon. Teatrul Nostru va deschide stagiu­nea la 25 octombrie cu comedia d-lui N. Kiriţescu „Un erou“. Compania dramatică de la teatrul „Regina Maria“ repetă „Taina“ de Ed­mond Guiraud. In primele roluri d-nele Lucia Sturdza Bulandra, S. Cocorăs­­cu şi d-nii Manolescu şi Finţi. La teatrul „Caragiale“ viitoarea premieră va fi drama „Rataţii“ de R. H. Lenormand. Rolurile principale vor fi jucate de d-na Dida Solomon şi de d. Al. Critico. Piesa va fi pusă în scenă de d­eliad iar decorurile se vor face după schi­ţele pictorului Maxy. , Duminică 23 octombrie în locul o­­bişnuitului concert simfonic, va avea loc primul concert al marelui violo­nist „Bronislav Huberman“. Al doilea concert al celebrului artist va avea loc Sâmbătă 29 Octombrie la orele 9 seara. CONCERTE Ministerul de interne, cu ordinul No. 60.655 din 12 octombrie, a în­cuviinţat intrarea în ţară a lui FEO­DOR ŞALIAPIN şi a pianistului ca­­re-l acompaniază. Concertul celebrului cântăreţ are joc ABSOLUT IREVOCABIL Luni 31 Octombrie. Va fi cel mai de seamă e­­veniment muzical din ultimii 40 ani, căci de la Adelina, Patti, nici un alt cântăreţ de atare celebritate mondia­lă nu ne-a mai vizitat. Ultimele bilete la agenţiile teatra­le „Mozart“ şi „Comedia“, pasagiul Imobiliara 5—.L. , Azi Duminică 16 Octombrie (orele 11 a. m.) are loc la Ateneu, ultimul concert simfonic dirijat de GEORGE GEORGESCU. Programul acestui con­­cert cuprinde : Simfonia a patra de Ceaikovsky, prima audiţie a faimoa­sei „Petruşca“ de Starvinsky şi „Ca­priciul spaniol“ de Rimsky-Korsakov. LA CLUJ Luni 17 octombrie va avea loc la Cluj al treilea concert simfonic, di­rijat de d. Perlea, şef de orhestră al operei locale. In program figurează „Uvertura“ la Ecuba, lucrarea simfonică a d-lui Constantin Nottara, profesor la Con­servator. Această uvertură a fost exe­cutată pentru prima oară în Bucure­şti, cu prilejul centenarului teatrului românesc şi figurează în programul simfonicelor pe care marele dirijor Scherchen le va conduce iarna aceasta la noi. MUZICA ROMANEASCA PRIN RADIO Luni 17 Oct., la ora 20.30 (ora Eu­ropei centrale), staţiunea de radio din Varşovia va da un concert cu muzi­că românească. Se vor executa com­poziţii de Kiriac Enacovici, Negrea, Brediceanu şi Scărlătescu. Concertul se dă cu ocazia conferinţei de presă polono-română, ce se va ţine la Var­şovia. CINEMA Se zvoneşte că o societate româ­nească de filme ar intenţiona să a­­ducă câţiva mari actori din străină­tate, printre cari şi pe Rudolf Klein- Rogge, pentru a lucra cu ei filme ro­mâneşti. CONCURS DE FOTOGENIE La Deauville (Franţa) a avut loc un concurs de fotogenie. Juriul, com­pus din cele mai marcante personali­tăţi artistice, a laureat pe d-na Renée Méré. Fericita câştigătoare a recoltat afară de glorie, suma de 50.000 fran­ci, ce reprezintă gajul oferit de cu­noscutul regizor Hendy Diamant-Ber­ger, pentru a interpreta rolul titular din filmul „Frumoasa din Deauville“, film ce se va începe în cel mai scurt timp. De remarcat este faptul că nici un candidat nu a reuşit la acest concurs, care era atât pentru femei cât şi pen­tru bărbaţi. SALA DE PROECŢIUNI Parisul va avea în curând cea mai frumoasă sală de proecţuu­ni de pe continent. Este vorba de „Paramount- Palace“, cinematograful ridicat în ul­timul timp pe Bd. des Italiens. Construcţia a intrat în faza ultime­lor lucrări. Sala se va inaugura la sfârşitul anu­lui. Cele mai frumoase filme vor fi prezentate acompaniate de o orches­tră compusă din peste 35 de virtuoși. Sport „CHINEZUL“ IN TURNEU Eri a plecat spre Cehoslovacia echipa campioană a României „Chinezul“. In Praga va avea de disputat două matchuri, din care unul cu „Slavia“ în revanșă, iar la Kalo­­vitz alte două. MATCHURILE DE AZI Foot-Ball OFICIALE CATEGORIA I-a ONOARE Juventus—Venus, teren C. A. B., ora 16. Arb. d. Alessandriu (A. Rădulescu — M- Voldstein). Olympia—Unirea Tricolor ; ter. Olympia, ora 16. Arb. d. Manişo­­reanu (Greculescu-Papadopol). Sparta—Sp. Studenţesc; teren Maeabi, ora 16. Arb. d Schossber­­ger, (Korn-Busea). Rupby CATEGORIA I-a Pe stadionul O. N. E■ F. Ora 16: Tennis C. R.—Sp. Stu­denţesc , arbitru d. Vlad Vrania­­lici. Repertoriu! săptămâniei de la 19 la 23 Octombrie OPERA ROMANA (Teatrul Liric) : Luni, Vasul Fantomă ; Marţi, Carmen; Miercuri, Rigoletto; Joi, Regele You­­lui; Vineri, Tosca; Sâmbătă, Lohen­grin; Duminecă, ziua, Bărbierul din Sevilla; seara, Ebreea. TEATRUL NAŢIONAL : Luni, Cy­rano de Bergerac; Marţi, Omul cu mârţoaga ; Miercuri, Cyrano de Ber­gerac; Joi, ziua, Comedia fericirii , seara, Omul cu mârţoaga; Vineri, Pă­puşile; Sâmbătă ziua, Comedia feri­cirii, seara Omul cu mârţoaga; Dumi­necă ziua Cyrano de Bergerac, seara Păpuşile. TEATRUL REGINA MARIA, în­­fiecare seară, Sâmbătă şi Duminecă ! ziua Familia Bliss. I TEATRUL MIC.’ în fiecare seară , până Vineri inclusiv : Ginerile d-lui I Prefect ; Sâmbătă seara premieră : , Altul la rând ; Duminecă ziua Gine­rii® d-lui Prefect; Seara: Altul la rând. TEATRUL CARAGIALE : în fie­care seară, Sâmbătă şi Duminecă ma­tineu Camarazii. TEATRUL EFORIA : Vineri sea­ră, Serata de Grele Wiesenthal. PREMIERELE SAPTAMANEI •mz­­— Vineri 21 Octombrie, Teatrul Naţional „Păpuşile“, comedie în 3 acte de Pierre Wolff. — Sâmbătă 22 Octombrie, Teatrul Mic : „Altul la rând“, comedie în 3 ani­i p­rin VsTnu Mívod­íla. Cil AnÂ'î’tr.î^A'Ji PROCES fără precedent Liberalii împărţiţi în două tabere Unul dintre cele mai interesante procese civile provenite vreodată du­pă dreptul civil din Bucovina, se va judeca în curând, în primele sale faze, la înalta Curte de Casaţie din Bucu­reşti, clarificându-se un drept contes­tat de unii şi susţinut de alţii dintre cei mai de marcă liberali din judeţul C.-Lung. E vorba de un proces civil pe care comuna Vatra-Moldoviţei din judeţul C.-Lun­g, silită fiind de împrejurări fatale, î1 poartă cu sine însăşi.­­ " Oricât de necrezut ar fi acest fapt, ţ el este totuşi un adevăr netăgăduit. Mobilul principal însă al acestui pro­ces nu e după cum s’ar crede, un liti­giu vechi între ţăranii acelei comune, ci constitue pur şi simplu interesele obscure ale unor politiciani, cari — epuizându-li-se toate mijloacele de spoliaţiune a ţărănimii noastre, —­ au aruncat „mărul de discordie“ între locuitorii comunei ,Vatra-Moldoviţei, implicându-i într’un proces care îi va costa milioane de lei .­ Dar ca oricine să-şi poată face o icoană clară asupra acestui faimos proces, voiu începe cu ISTORICUL LITIGIULUI „Comuna Vatra-Moldoviţei consti­tuia până în anul 1782, posesiunea mânăstirei „Moldoviţa“ înzestrată cu această comună şi braniştele ei, de că­tre ctitorii Alexandru-cel-Bun, Ana Doamna, soţia sa, Petru Rareş şi boe­­rul Bârlea. (Vezi istoria fondului bi­sericesc pag. 14 de I. Nistor). „Prin hotărirea imperială din 19 iu­nie 1783 toate averile mobile şi imo­bile ale mănăstirilor şi schiturilor bu­­covinene trecură sub adiţia Statului cu scopul de a se crea actualul fond bisericesc. (Vezi I. P. B. pag. 23). „In urma mişcării revoluţionare cu caracter agrar din 1848 cei 7 ţărani bucovineni aleşi pentru Constituantă izbutiră în lupta lor pentru postula­tele ţărăneşti, să obţină ridicarea ro­botului, a dijmei şi a tuturor asupri­rilor, iar la 31 August 1848 obţinură împroprietărirea ţăranilor cu pămân­tul marilor proprietari. „Cum fondul bisericesc era cel mai mare proprietar de pământ din Bu­covina, el fu nevoit să cedeze ţărani­lor 80.500 hectare din proprietăţile sale în schimbul unei despăgubiri bă­neşti, care trecu ca ipotecă asupra lo­turilor cedate ţăranilor şi care urma să fie amortizată prin adaosul anual la „leul birului“. După împroprietărire, ţăranii însă mai păstrară anumite drepturi asupra pământurilor rămase fondului biseri­cesc, drepturi pe baza cărora sate în­tregi se bucurau de păşunat şi lemn gratuit, pe proprietăţile fondului. Din cauză că ţăranii se simţeau prea apăsaţi de „leul birului“ pe deoparte şi fondul bisericesc vroia să pună sta­vilă drepturilor de servitute ale ţăra­nilor de a avea păşunat şi lemne gra­tuite, pe de altă parte, în anul 1859 interveni între fondul bisericesc şi co­muna Vatra-Moldoviţei o convenţiune după care comuna primeşte din veci­nătatea proprietăţilor fondului 1600 hectare de pământ cu pădure, în de­plină şi nestingherită stăpânire, re­nunţând la oricare alte drepturi de servitute asupra celorlalte proprietăţi ale fondului ce se hotărau cu această comună. In baza acestui U. R. I. C. încheiat în 1859 între reprezentanţii fondului şi ai comunei Vatra-Moldoviţei, aceas­ta din urmă intră în posesiunea ceor 1600 hectare de pădure şi se admin­­tră timp de peste şasezeci de ani fă­ nici o tulburare. „MARUL DISCORDIEI“ . In anul 1926, deci după 67 de ani, un „avereşean“ al cărui nume nu face să fie publicat, a aruncat între sătenii din Vatra-Moldoviţei „mărul discor­diei“ îndemnându-i să se constitue „parte civilă“ şi să dea comuna în ju­decată pentru eliberarea celor 1600 hectare de pădure „moştenitorilor“ a­­celor săteni, cari au existat în anul 1859 în comuna lor. Astfel procedând, cei interesaţi în acest proces s’au constituit „peste noapte“ în „obştie“ şi intentând pro­ces comunei, sătenii acesteia se îm­părţiru­ ca prin farmec în două tabere şi deveniră din săteni paşnici şi iubi­tori de ordine, cei mai înverşunaţi duşmani între­olaltă ! CINE VA PROFITA DE PE URMA ACESTUI PROCES ! Profitul real de pe urma acestui proces !­ are în primul rând, adminis­tratorul forţat instituit de judecăto­rie pentru administrarea celor 1600 hectare de pădure, pentru care servi­ciu, aproape inexistent, i s’a aprobat o leafă lunară de 15.000 lei ! Presupunând că acest proces nu se va termina înainte de 4 ani, cheltue­­lile pentru întreţinerea administrato­rului forţat se vor ridica la enorma sumă de 720.000 lei. Comuna la rândul ei, fiind obligată a-şi lua apărători,­fu silită să încheie cu aceştia o convenţiune, după care este obligată să plătească apărători­lor, în caz de pierdere a procesului suma de 850.000 lei, iar dacă îl va câştiga, 1.000.000 lei onorar ! In consecinţă comuna Vatra-Molo­viţei a căzut pur şi simplu victimă,­­ cursele politicianiste ale unor oamen fără scrupule ! LIBERALII ÎMPĂRŢIŢI IN DOUA TABERE Pe chestia acestui proces fără pre­cedent în analele justiţiei noastre, în­tre liberalii de marcă din judeţ există o fierbere unică în felul ei. In vreme ce deputatul de C.­Lung d. I. G. Tom­a Încurajează acţiunea pretinsei obştii în contra comunei, senatorul consilie­rilor comunali şi judeţeni d. S. Ivano­­vici se arată că apără cu înverşunare,, interesele comunei, cercând ambii po­tentaţi ai judeţului nostru, diferite presiuni asupra unor dintre factorii competenţi în acest proces. Toată lupta se dă însă numai în ju­rul unor „presupuse“ realizări de in­terese personale, din care cauză unii dintre liberalii deprimați, privesc a­­cest spectacol drept semn de descom­punere al acestui organism politic îm­bătrânit în rele. Iată ce se petrece după cortina po­litică a partidului liberalo-averescan ! D. T. Câmpul muncii DELA SINDICATE In sala sindicatelor, din str. Sf. Ionică, 10, s’a ţinut adunarea gene­rală a sindicatului alimentar sub preşidenţia d-lui Prodam. Au vorbit d-nii: Vechilu, Pro­dam, Niculescu şi alţii. S’a discutat chestiunea lipsei de lucru şi s’a hotărît ţinerea unei întruniri publice. S-a ales următorul comitet: I­­Vechilu, I. Prodam, P. Bara, M. Niculescu, A. Popescu, C. Duha­­lnic, I. Ghemişescu, Grigopol şi V. Bocănel. Sindicatul industriei grafice (circ. 4-a) va ţine adunare genera­lă trimestrială, azi la orele nouă jumătate. Sindicatul lucrătorilor croitori şi cismari din Bucureşti va ţine şedinţă de breaslă. Luni 17 Oct­om­brie ora 8 seara In localul sindica­tului din str. Sf. Ionică 10- Sindicatul lucrătorilor construc­tori din Bucureşti va ţine adunare generală Miercuri 19 Octombrie ora 7 seara. Comitetele tuturor sindicatelor sunt convocate pentru azi dimi­neaţă, la orele 9.30. Sindicatele din Banat afiliate G. G. M. sunt convocate pe ziua de 30 Octombrie, la Timişoara, în conferinţă sindicală regională. Sindicatul metalurgiştilor din Câmpina a organizat o serie de conferinţe. Miercuri 19 Octombrie ora 7 seara d. Mirescu va vorbi des­pre „Mişcarea sindicală“ şi „Codul Muncei“. Conferinţele se ţin­­ Casa Popo­rului şi vor urma în fiecare Mier­curi. CONFLICTUL MUNCITORILOR DIN PORTUL BRAILA După ce guvernul adusese sol­daţi, pe care în contra dspoziţiilor categorice ale legilor militare, i-a întrebuinţat ca hamali în port, pentru a sili astfel pe grevişti să renunţe la justele lor revendicări, acum se pare că adontă altă tac­ Astfel ori, ministrul muncei a primit la ora 3 d. m. o delegaţie a muncitorilor grevişti. D-nii Băli­­neanu şi Măglaşu au expus cauza muncitorilor şi au arătat ce au fă­cut autorităţle administrative lo­cale şi armata pentru... aplanarea conflictului. D. ministru a hotărît ca d. ins­pector general Georgian să plece imediat la Brăila pentru aplana­rea acestui conflict. Să sperăm că cei aproape 4000 de muncitori ee rabdă de foame de 3 săptămâni vor fi iarăş lăsaţi să-şi câştige pâinea. ÎNFIINŢAREA UNEI CANTINE MUNCITOREŞTI IN CAPITALA Joi s’a inaugurat cantina mun­citorească instalată in splaiul Mi­­hai Vodă No. 5. Această cantină e opera „Aso­ciaţiei creştine a femeilor româ­ne“ La inaugurare au luat parte pe lângă iniţiatoare şi numeroase persoane oficiale. Muncitorii şi muncitoarele din Capitală pentru 15 lei vor găsi zil­nic o masă bună. O bibliotecă va fi la dispoziţia muncitorilor. Cronica judiciară ARESTAREA LUI FALCOIANU Curtea de Casaţie sec. II a jude­cat recursul lui Fălcoianu contra deciziei Camerei de punere sub a­­cuzare prin care se confirmase a­­restarea sa. A prezidat d. C. Ră­­tescu. După ce trei apărători au des­­voltat numeroase motive de casa­re, d. procuror general Viforeanu le-a combătut ca neîntemeiate. Curtea a respins recursul. FRAUDELE DE LA VĂCĂREŞTI In faţa trib. Ilfov sec­ Notariat, d. procuror Răşcanu a cerut con­firmarea mandatelor de arestare emise contra fostului director şi grefierul închisoarei Văcăreşti. Tribunalul a confirmat manda.

Next