Dreptatea, februarie 1928 (Anul 2, nr. 88-112)
1928-02-01 / nr. 88
s Martiriul cul Popescu*nr . • (Urmare din pag. l a) . Aproape chiar o mustrare de ’conştiinţă. Aşadar d. Frink Alexandru era o victimă a laşităţii maghiare, un bun român, lovit de răsbunarea vrăjmaşă. Mai mult încă. D. Alex. Frâncu era acum o victimă a bunei noastre credinţi înşelate de mizerabila ţintinţă. Şi ne-am impus să nu mai scrim niimic privitor la judecătorul morţii, lăsându-l în plata Domnului şi în gratiile domnului Popescu. Până azi, o informaţie extrasă de un confrate din „Monitorul Oficial" ne redă dreptul şi liniştea de-a revenii. Nu ne mai mustră conştiinţa, nu mai vedem în d. Frink Alex, un martir, d. Frânku este într’adevăr Sándorul pedepsit la doi ani temniţă grea pentru falsuri pe cari într’adevăr le-a făptuit. Ascultaţi. D. Alexandru Frâncu, judecător cu titlu provizoriu la judecătoria Deva mixtă, a fost înlocuit în funcţiune pentru că din însăşi declaraţiunea numituluijudecător, d-sa este una şi aceeaşi persoană cu Sándor Frink condamnat penal de tribunalul Budapesta prin sentinţa penală No. B. XLVI 7.0081920 din 4 Iulie 1922, pentru faptele sale de repetat fals în acte publice şi escrocherie, la 3 ani temniţă grea, pe care a şi executat-o înlocuirea a fost făcută de d. Popescu, adică tot de d. Stelian care era de părere că d. Frink fusese victima răsbunării maghiare. D-lui Popescu (vai ministru de justiţie) îi trebuesc luni de zile ca să se hotărască să scoată din magistratură pe un judecător ca d. Sándor Frink cu 2 ani temniță grea pentru fals și escrocherie... ION ION. din Brăila BRAILA. 30. — Organizata judeteană a partidului national-tărănist continuă cu înverșunarea-i caracteristică, campania începută pentru a determina retragerea de la guvern a liberalilor. Astfel, Duminică 29 ianuarie a avut loc cea de a doua mare întrunire publică, din ciclul celor organizate pe cartiere. La orele 10 jum. d. Virgil Gros- Gu, decanul baroului, vice-preşedintele organizaţiei partidului naţional-ţărănesc, declară prin câteva cuvinte bine simţite, adunarea deschisă, în mijlocul ovaţiunilor unei mulţimi de peste 1000 cetăţeni, cari fac sala „Lapoviță“ de pe strada Regală, absolut neîncăpătoare. CUVÂNTAREA D-lui VOGTBERG Cel dintâi ia cuvântul d. Henry Vogtberg, avocat, care spune că continuarea mai departe a guvernării liberale constitue unul dintre cele mai mari pericole pentru ţară, atât înlăuntrul cât şi în afara graniţelor. Demască intenţiunile partidului de la putere, al cărui unic scop nu îl constitue decât numai veşnica dorinţă de a acapara toate bunurile naţionale, spre a le specula în favoarea componenţilor săi. Ca o dovadă că liberalii sunt urâţi de popor, este destul de elocvent faptul că la toate alegerile libere, la cari ei s-au prezentat, au fost trântiţi. Proba ne-o mei oferă şi alegerile făcute la Camerele de agricultură din trecut. Guvernul actual deşi posedă în parlament o majoritate de 350 deputaţi, se găseşte astăzi în situaţia de a nu mai putea sta la cârmă. Suntem acuzaţi că vrem să facem revoluţie împotriva cui ? împotriva unei elice de samsari care are pretenţia de a conduce destinele Statului şi poporului nostru. D. Vogtberg după ce enumera toate samavolniciile comise de brătieni, închee arătând că singura speranţă a poporului român se îndreaptă către partidul naţional-ţărănist. CUVÂNTAREA D-lui TEODOR MARIN D. Teodor Marin, institutor, se întreabă: cum se îngrijeşte partidul liberal de nevoile populaţiei ? Ne-a răspuns d. Moldovanu, deunăzi, la şedinţa consiliului comunal, când la cererea de ajutorare ce i s’a adresat de sindicatele muncitoreşti spre a se veni în ajutorul copilaşilor flămânzi, goi şi înţepeniţi de frig a celor 3000 şomeri din port, a sfătuit pe cei lipsiţi şi mizeri să părăsească oraşul şi să plece în lung şi în latul ţării. Dar d. Leonte Moldovanu, venit ca un simplu şi umil profesoraş de peste munţi, e astăzi, om cu avere, pricopsit din credinţa politică pe cre o profesează. Poate fi tolerată această situaţie nenorocită până la infinit ? Desigur că nu. Vrem puterea nu pentru câţiva partizani ci pentru întregul popor, setos de dreptate şi legalitate. CUVÂNTUL MUNCITORIMII Muncitorul Alex. lonescu, evoaca în culori mişcătoare mizeria indescriptibilă în care se sbate astăzi pătura muncitorească din Brăila In dosul votului universal de care se servesc ca un paravan, brătienii au adus clasa producătoare în stare de sclavaj. Desigur — spune oratorul — partea cea mai mare de vină o au înşişi muncitorii, caii în trecutele alegeri şi-au vândut conştiinţa pentru un ciocan de rachiu, terorizând şi maltratându-şi pe propriii lor tovarăşi spre a asigura victoria celor pe cari astăzi doresc să-i vadă părăsind cârma Statului. CUVÂNTAREA D-lui M. PANTELY D. Mihail Pantely, fost deputat secretarul organizaţiei partidului naţional-ţărănesc, trece în revistă toate ilegalităţile, actele de teroare, opera de corupţie prin care liberalii au venit la guvern şi cu cari cred că şi-ar putea asigura pentru o perioadă foarte îndelungată rămânerea lor acolo unde se găsesc astăzi. Partidul liberal astăzi se găseşte — în urma morţii lui Ion Brătianu — în stare de desorientare. Din momentul dispariţiei şefului său, soarta acestui partid a fost definitiv pecetluită. Balonul de oxigen cu care caută să-şi prelungească agonia — împrumutul extern — nu-i foloseşte la nimic. Ţara are nevoe de aer, de lumină, de dreptate. Pentru aceasta, brătienii, de voie sau de nevoie, trebue să părăsească puterea, care trebue să revină poporului. ALTE CUVÂNTĂRI D. V. Vălcu, preşedintele corporaţiei meseriaşilor, vorbeşte în numele meşteşugarilor, cărora trebue să li se asigure dreptul de a se putea asocia în sindicate profesionale, prin respectarea neştirbită a legilor în vigoare. Relevă lipsa de interes ce o au liberalii faţă de mica industrie care din lipsă de credite este ameninţată să dispară, spre a asigura existenţa marilor întreprinderi liberale. D. Vasiliu Teodoroiu, fost inspector poştal, face un succint tablou, plin de interesante detalii, al tuturor afacerilor veroase realizate de brătieni cu avuţiile naţionale, pe cari le exploatează în folosul lor personal şi al elicei de exploatatori ce au pretenţia că alcătuesc un partid politic, partidul liberal. D.. Grigore Cristescu, fost ajutor de primar, ocupându-se de situaţia nenorocită creiată de politica economică a liberalilor tuturor claselor sociale şi în special muncitorimii, îndeamnă pe cetăţenii acestei din urmă pături producătoare, să nu-şi mai vândă în viitor conştiinţa aşa cum au făcut în alegerile recente, de pe urma căreia situaţii trag astăzi consecinţe atât de grele. Denunţă intenţiunile liberalilor cu constituirea societăţii de iluminat şi îndeamnă pe cei prezenţi să nu se lase induşi în eroare subscriind la această nouă afacere vintilistă. D. D. Repof, avocat: Liberalii ne acuză că nu se poate să ni se încredinţeze conducerea ţării pentru că nu avem experienţă. Dar producem dovezi incontestabile că în mai toate statele europene, oameni lipsiţi ca şi noi de experienţă şi-au salvat patriile din impas. D. Ion Eftme, avocat, discută pe largă problema muncitorească. Liberalii nu au avut curajul de a lovi direct în această clasă, dar au găsit o coadă de topor, pe generalul Averescu, care a distrus pătura ocrătoare dela noi. Muncitorimea deschide astăzi iarăși ochii arătându-se hotărîtă să concure a isgonirea prigonitorilor săi dela cârmuire. Vrem schimbarea mentalităţii politice şi a sistemului de guvernare. D. Ionel Marinescu avocat, spune că liberalii nu ar fi guvernat atât dacă nu ar fi perfect cunoscători de oameni şi nu ar fi ştiut că poporul român e răbdător şi iertător la infinit. Declară apoi din altă ordine de idei — că Brăila se înfundă tot mai mult într’o stare de mizerie şi că banul public se risipeşte fără milă. Se pun taxe ilegale cari omoară viaţa economică a oraşului şi distrug pe contribuabil. Mărfurile sunt gonite de la Brăila, înlesnindu-se astfel prăbuşirea ei. Oratorul spune apoi că partidul naţional-ţărănesc consideră sfârşită opera de educaţie cetăţenească, după 10 ani de opoziţie şi că trebue să pornească de la vorbe la fapte. D. D. Vârnav, avocat, demonstrează importanţa educaţiei cetăţeneşti, de mult experimentată în streinătate, experimentare pe care noi abia acum o facem. Seria cuvântărilor o închec d. Virgil Grossu, decanul baroului, vicepreşedintele organizaţiei partidului naţional-ţărănesc, printro admirabilă şarjă dată împotriva brătienilor, cărora le impută situaţia dezastruoasă creiată Brăilei, conchizând că puterea statului trebue să treacă din mâna elicei de profitori ce se erijează în partid politic, in mâinile celor ce formează numărul, în mâinile celor ce produc toate bunurile pe cari liberalii le exploatează în folosul lor. întrunirea a luat sfârșit la orele 2 d. a. Citiţi şi răspândiţi „Dreptatea“ OREPTATEA D. Vaida-Voevod arată ilegalităţile comise de guvern cu ocazia întrunire! dela laşi .EUialidi DrimnifÎAÎ face o documentată critică a legei de orga.limat ropOVICI nisare a ministerului de finanţe contra urâtei măsuri luate de d. Duca, datorită căreia s’a întâmplat d-lor Mihalache şi Măcărescu regretabilul incident la bariera oraşului, întreabă pe d Duca, ministrul de interne, dacă guvernul are deând să iapildă de la d. George Brătianu, şeful liberalilor ieşeni, dând poruncă autorităţilor să nu mai zădărnicească adunările — anunţate — ale partidului naţional-ţărănesc RĂSPUNSUL GUVERNULUI D. RICHARD FRANASOVICI, subsecretar de stat la interne, spune eă în lipsa ministrului de interne, va răspunde d-lui Vaida în chestia întrunire de la Iaşi. Ameninţările d-lui Vaida nu ne vor împiedeca de a ne face datoria. Când am primit raportul asupra celor petrecute la Iaşi miaui zis că şedinţa de azi va fi scutită de cunoscutele întrebări şi comunicări cu care naţionalţărăniştii ne obişnuesc după fiecare întrunire. Toate au decurs în linişte. Nu s-a întâmplat nici un incident la Iaşi. Sunt convins că dv. cei dintâi regretaţi că nu s‘au produs incidente. In ce priveşte incidentul cu d-nii Mihalache şi Măcărescu, că la Iaşi s‘a luat dela o vreme măsura circularei de jandarmi nu împotriva întrunirii dela Iaşi, ci spre a se preîntâmpina agitaţiile studenţeşti. D-nii Mihalache şi Măcărăscu au crezut că jandarmii sunt puşi în vederea întrunirii. De aici , incidentul. Spune că măsuri de ordine vor fi luate în toate oraşele fără a se împiedeca întrunirile naţional-ţărăniste. D. Franasovici arată fotografiile luate de la întrunirea de la Iaşi din care trage concluzia că nu a fost lume. D VAIDA-VOEVOD (cu fotografiile în mână) spune că chiar după fotografiile pe care le deţine guvernul se vede că la întrunirea de la Iaşi a fost lume multă. Chiar fotograful oficial... D. FRANASOVICI : E al dv. fotograful. Fotografiile oficiale sunt mult mai reduse (ilaritate). D. VAIDA : Din toate aceste fotografii reiese că eu nu sunt „IVîme de Thebes“ ci d. Franasovici e „monsier de Thebes”. Dacă dv. sunteţi mulţumiţi , suntem şi noi mulţumiţi. D. FRANASOVICI : Atunci toată lumea e mulţumită. D VAIDA, în continuare, protestează contra împiedicărilor guvernului şi spune că la toate întrunirile naţional ţărăniste se va face dovada afluenţei masselor, dacă guvernul nu va uza de cunoscutele sisteme. Se depune legea pentru ratificarea unei convenţii de navigaţie încheiată la Paris. Discursul d-lui Vaida Voevod D. AL. VAIDA-VOEVOD (primit cu aplauze de către opoziţie) spune că în şedinţa de Vineri a rectificat unele acuzări aduse de d. Duca. Am întrebat dacă vrea să continue sau să înceteze cu sistemele utilizate de guvern contra adunărilor noastre. Era vorba de întrunirea de la Iaşi. La aceasta d. Duca a răspuns că iar se insinuiază. In ce priveşte întrunirea de la Iaşi, d. Duca a declarat că nu o va împiedeca. Frumoase declaraţii, dar evenimentele au fost altele. S-a încercat toate în ciuda declaraţiilor guvernului, pentru a se împiedeca ţărănimea să vie la Iaşi. Gând s‘a văzut că toate presiunile au fost de prisos şi lumea venea într’o afluenţă extraordinară la Iaşi, (proteste la liberali, aplauze la opoziţie) s‘au aşezat jandarmi la porţile Iaşului spre a împiedeca afluenţa populaţiei. D-nii Mihalache şi Măcărescu au fost opriţi la barieră şi, uzând de un truc, au aflat chiar din gura jandarmilor ordinul care li s’a dat şi anume: de a opri ţărănimea să vie la întrunirea de la Iaşi. Totuşi, trebuie să spun că niciodată n’am văzut o întrunire mai mare ca aceia din capitala Moldovei Ceea ce dovedeşte că presiunile dv. au fost zadarnice şi că massele sunt solidare cu partidul naţional-ţărănesc. D. INCULEŢ spune că dacă naţional-ţărăniştii au avut un asemenea succes cu moldovenii de la Iaşi, e de închipuit ce succes am avea dacă am face noi o întrunire. D. VAIDA: Cine sunt acei noi? Partidul liberal? Sunt vechii moldoveni basarabeni, sau neo-moldoveni? Dacă aşi fi eu liberal şi pe deasupra ministru liberal , m-aşi fi ferit ca de foc de o asemenea întrerupere. Pentru că aşi simţi un fel de jenă, liberalii au ţinut odată o întrunire la Iaşi. De-atunci nu mai ţin (întreruperi de pe băncile majorităţilor), încercaţi şi dv. să ţineţi o întrunire la Iaşi. Nu veţi reuşi să vă faceţi populari cu ajutorul jandarmilor “. George Brătianu, şeful liberalilor de la Iaşi, a intervenit în mi D. MIHAI POPOVICI luând cuvântul spune că expunerea de motive a legei pentru organizarea ministerului de finanţe cuprinde câteva consideraţiuni de ordin general cari au să servească de normă pentru întreaga reorganizare a tuturor ministerelor. Organizarea de până acuma era a României Mici, astăzi avem nevoie de o altă organizare. Dar nu numai din punct de vedere cantitativ, ci şi calitativ, spiritul reorganizăm trebue să fie altul, care să ţie seamă de ritmul vremnei de noua îndrumare, de spiritul modern democratic al organizaţiilor de stat, cu descentralizarea şi raţionalizarea sau organizarea ştiiinţifică a muncii. Principiile generale ale proectului nu ţin seama de aceste norme. Proectul nu prevede nici descentralizarea, nici unităţi de funcţiuni manevrabile, nici responsabilităţi definitive, ci continuă sistemul vechiu ceva mai purificat. Singura procedare sistematică ar fi fost ca după crearea bazelor constituţionale, după cum vom vedea mai jos, să se stabilească unele principii generale moderne de organizare şi erarhia funcţionarilor. In cadreleacestor principii fiecare minister să-şi elaboreze proectul ele organizare. Toate apoi supuse unei comisiuni pentru coordonare şi armonizare. După această lucrare temeinică, întreaga operă supusă parlamentului pentru investiţiunea legală. Da, aşa s’ar fi ajuns la o lucrare frumoasă şi durabilă ferită de impulsiunea soluţiilor de circumstanţă, cu toate garanţiile de stabilitate. Ar fi trebuit să se fixeze întâi o erarchie a funcţionarilor, care să stea la temelia organizaţiilor diferitelor departamente. Măsuri de a se scoate politica din administraţie, un secretar general technic permanent. Unităţi uşoare bine definite, uşor de manevrat. Deosebit organele de competinţă generală cari sunt auxiliarele miniştrilor, de organele de specialitate. Iată cum se execută practic. Misiunea ministerului de finanţe se schimbă şi pe lângă atribuţiunile Greşit. Pare că suntem în plin mercantilism. Noroc că nu are multe organe de a-şi lua în serios această misiune. Ministerul de finanţe şi îndrumător economic nn speciale de administrator al finanţelor statului, devine şi un supraveghetor şi îndrumător al întregei economii financiare publice şi private. Ministerul devine un fel de minister al e economiei naţionale. Intrând în construcţia legei, d. Mihai Popovici găseşte că ministrul rămâne izolat şi nu are alături afară de consiliul general financiar nici un organ util pentru conducerea politicei generale. Crede că subsecretarul general politic să se organizeze: i) Biuroul ordonanțărei; Oficiul de studii; Serviciul economiei financiare Consiliul economic financiar; Direcţia statisticei financiare; Biblioteca. Organizaţiunea direcţiunilor cese potriveşte. Legea este prea personală pentru d. Vintilă Brătianu. Pentru această misiune ar trebui să transforme şi Banca Naţională într’un serviciu al ministerului. nerale, direcţia monopolului. Casa de depuneri, creditul judeţean şi comunal se promite în viitor. Organizaţia direcţiunilor este greşită. In loc de patru direcţiuni în cari se comprimă cele mai eterogene organe, direcţiuni greoaie, să se ţie seamă de principiul specializării cu unităţi mici, omogene. Comprimarea a fost efectul fiscalităţii şi nicidecum a unei organizaţii raţionale. Direcţia finanţelor publice şi a contabilităţii generale este amestecată cu casieria, care trebuie să fie independentă. Direcţia contribuţiilor trebuie împărţită în două, în contribuţii directe şi indirecte. Statistica luată de la direcţia vămilor. O mare greşeală este că toată organizaţia nu este decât o împărţire a muncei, ar trebui şi o descentralizare sau o decongestionare de atribuţiuni chiar în minister. Ministrul fixează amenzile pentru contravenţiuni şi contribuţii vamale, el dă brevete, el ordonanţează toate plăţile, etc. serviciile şi biurourile nu fac decât că pregătesc şi întocmesc lucrările. De aci pierdere de vreme. Aceste atribuţiuni ar trebui chiar date organelor exterioare. Organizaţia serviciilor exterioare greşită, fără descentralizare. Administraţiile financiare nu corespund nici practic nici teoretic. Administratorul financiar este supra-încărcat cu însărcinări interminabile. Dar el în acelaş timp constată, urmăreşte, controlează şi încasează impozitele deci, şi contabil şi controlor şi casier. Imposibil. Trebue altfel organizat. Casieria trebue despărţită de administraţia financiară. Şi aci descentralizare. Organele inferioare de constatare a contribuţiilor şi percepţiile tre Discursul d-lui H Mihai Popovici Organizarea proectată e greşită D. MIHAI POPOVICI CAHIRA Şedinţa de Luni 30 Ianuarie 1923 Şedinţa se deschide la ora 3 şi 30 sub preşidenţia d-lui N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii Nistor, Inculci, Richard Franasovici, Const. Brătianu. D. ISTRATI MICESCU, la sumar, spune că va face câteva precizări asupra desbaterilor şedinţei precedente după ce se va fi lichidat incidentul la care discursul d-sale a dat loc cu d. Madgearu. D. GA,SPAR (naţ.-ţăr.) relevă nedreptăţile făcute unor săteni deposedaţi de pământurile lor. D. GELE (lib.) face o comunicare privitoare la defectuozitatea unor linii de fier. Consideră linia Tg.-Jiu—Filiaş o necesitate naţională. D. EM. POP (naţ.-ţăr.) spune ca o fabrică de oţel din Hunedoara a fost amendată în urma unei minuţioase anchete întreprinse de ministerul de finanţe. Dar fabrica continuă şi azi să falsifice spirtul fără a fi pedepsită, iar funcţionarul care a descoperit fraudele este persecutat. In acelaş timp, amenda numitei fabrici a fost redusă. Cere ministrului de finanţe să facă precizări. D. POMPILIU IONIŢESCU (naţ.-ţăr.) spune că în mod cu totul neobişnuit, desbaterile parlamentare nu mai apar în „Monitorul Oficial“. Nici măcar discuţia la buget nu a apărut. Am cercetat cauza. Am aflat că a izbucnit un conflict între muncitorii de la Monitor şi ministerul de finanţe care a trecut o parte dintre aceştia, budgetari, la diurnişti. Cere cadesbaterile parlamentare să apară cel mult cu o întârziere de 48 de ore. A doua chestie: am întrebat pe ministrul sănătăţii asupra activităţii eforului Lăscăruş Catargi. Nu mi s’a dat nici un răspuns. Voiu anunţa în această chestiune o interpelare arătând în ce chip a lucrat eforul Lăscăruş Catargi care a jucat averea Eforiei la curse. D. N. N. SAVEANU : în chestia ridicată de d. Pompiliu Ioniţescu cu privire la publicarea neregulată a desbaterilor în „Monitor“ dă dreptate oratorului precedent. Va interveni și va lua măsuri.. 1). FOPILIAN (maj.) relevă starea rea a invalizilor cărora li se da ajutoare în chip neregulat. Cere un tablou al invalizilor cărora li s-a acordat ajutoare. Anunţă o interpelare ministrului artelor cu privire la situaţia Teatrului Naţional din Craiova. bue bine îngrijite, ele vin în con- J viciul. Prin faptul că impozitele tact direct cu publicul, ele provoa-1 reale, cel agricol şi cel pe clădiri se că nemulţumiri, trebue bine orga-1 vor da comunelor, va trebui schimnizate, controlul nu împlineşte ser-bată şi organizaţia. Legea prezentată e lege moartă D. Mihai Popovici se ridică împotriva nenumăratelor comisii şi consilii consultative. Prin ele se suprimă responsabilitatea, atribuţiunile lor de multe ori sunt lăsate pe seama regulamentelor. Critică organizarea cu direcţii, grupuri de servicii, servicii, grupuri de biurouri, biurouri. Vorbeşte de ordinea funcţionarilor. Crede că este greşeală ca să se suprime direcţiile generale. Este o derogare şi o pierdere a prestigiului când fiecare băncuţă îşi are directorul său general. Anomalie ca directorul să fie mai mare decât sub-directorul general. Este o mare nedreptate pentru organele exterioare să fie astfel amputate în grad, cere ca administratorul financiar să fie egal cu şeful de serviciu, el este prefectul financiar al judeţului, să i se dea autoritate. Prin lege se abrogă şi statutul funcţionarilor. Cere pregătire serioasă, examene de stat pentru funcţionarii superiori şi medii. Luată dispoziţia pentru justificarea averilor funcţionarilor, dar cu îngrădiri împotriva abuzurilor. Protestează împotriva comisarilor financiari, cari au să controleze institutele private, este o imixtiune extraordinară a statului, intolerabilă, un fel de spioni publici. Etatism dus la absurd, care împiedică desfăşurarea normală a vieţii economice. Legea nu corespunde nevoilor ţării D. Popovici arată că această lege nu corespunde unei Românii Mari, nici timpului modern, nu face nici o inovaţie, ci consfinţeşte o stare de fapt, deci nu era urgentă. Nu poate servi nici ca model. Este puţin elastică, orificând-o prin introducerea unor dispoziţiuni de regulament în lege. Viaţa în condiţiile de astăzi se scurge repede, germinează forme noui, necesităţi noui, concepţii tpui, avem nevoie de legi, de concepţii largi în cadrul cărora să pulseze viaţa. Legea aceasta este o lege moartă. Care este greşeala fundamentală a nesiguranței noastre legale ? De ce legile nu pot da rezultate la noi ? forma de stat care a dat roadele cele mai bune, este aceia a statului parlamentar. Această formă a fost adoptată la principiu și la noi. In statul parlamentar prin sufragiul universal se alege parlamentul care apoi îşi designează guvernul. La noi această formă a fost falsificată, prerogativele regale dădeau guvernul unui partid care îşi alegea apoi parlamentul. Acest sistem a creiat forma absolutismului de partid. Trăim In epoca absolutismului de partid. Partidul şi interesele lui sunt hotărîtoare, puterea este Întrebuinţată exclusiv în acest serviciu. De aicea este tot răul. Legea nu este respectată căci nu are nici o autoritate. Cultul arbitrarului. Dispreţul separaţiunei puterilor. Aşa am fost guvernaţi. Abuzurile guvernelor anterioare se găsesc chiar în expunerea de motive. In focul acestui fals parlamentarism trebue restabilit parlamentarismul sincer. Prin el absolutismul de partid încetează. Autoritatea legei creşte, sancţiunile urmează în mod firesc. Statele parlamentare au câştigat războiul cum spune mareșalul Foch. Fără această schimbare de sistem orice lege este fără valoare, ea va fi călcată în picioare fără scrupul. În sfârșitul discursului d .Muhai Popovici a citit în numele partidului national -țărănesc o declarație pe care o publicăm la paff. Da. SEPOJIIUIL Se deschide la orele 3 şi 40 sub preşedinţia d-lui D. Th. Artăreanui Pe banca ministerială d-nii: IG Duca, Argetoianu, Al- Lapedatu C. Dimitriu, Stelian Popescu. D. CAUDIU DAVID (naţ. ţărănist) cere, în vederea unor interpelări, mai multe dosare privind uzinele metalurgice dela Drajna şi Baia Mare. D. I10RIA CARP cere să i se pue la dispoziţie toate datele, actele şi tablourile cerute de d. senator Glinciu, cu privire la pedepsele aplicate studenţilor şi la atingerea ce s’ar fi adus cu acest prilej autonomiei universitare, pentru ca eventual să se asocieze la interpelarea d-lui Clinciu. D. ACIU (naţ.-ţărănist) cere nişte dosare privitoare la mutarea unui pretor. D. I. G DUCA: Mutarea funcţionarilor e un atribut al ministerului şi nu e necesar să cereţi dosarele(Rumoare la opoziţie). D. ARGETOIANU: Fiţi pe pace. Nu vă mută nimeni din.. opoziţie! DI. RADUCANU: (naţ-ţărănist). D. Argetoianu a preferat totdeauna să se mute el şi nu alţii D ACIU dă amănunte asupra cazului la care se referă şi arată că nu e vorba de interese speciale ale statului, ci de interesele personale ale unui politician. Provocările liberale la Iaşi intervenţia d-lui Ch. Mironescu D. G. G. MIRONESCU (hoţ ţărănist) profită de prezenţa d-lui ministru Duca, pentru a-l întreba dacă cunoaşte isprăvile jandarmilor din Iaşi, care au vrut să aresteze pe d-nii Mihalache, Costăchescu şi Gică Măcărescu, care a fost şi rănit. D. G. DUCA: Dă explicaţii- Arată că patrularea era necesitată de tulburările antisemite şi e necesară încă, dar a fost suspendată pe 24 de ore- Comentează apoi incidentul Măcărescu, afirmând că totul e o exagerare, iar d. Măcărescu e prima victimă a revoluţiei d-voastra. D. G. G. MIRONESCU: Transformati chestia. Dintr’un incident, încercaţi să faceţi o chestie de politică generală. D. I. G DUCA: Sunt nemulţumiri în ţară. Nu contest. Dar în alte ţări sunt mult mai mari şi mai imposibile de rezolvat. Manevra dv. politică e de a induce lumea în eroare, cum că ar fi o creştere de nemulţumiri. In ţară e un val nu de nemulţumire, ci de fericire. Nu exagerez de loc. (Mare ilaritate în tot Senatul)Cu campania dc. veţi încerca o mare, o crudă deziluzie, cu atât mai mult cu cât aţi trâmbiţat o victorie pe care nu o veţi putea avea. D. ARGETOIANU răspunde la diverse întrebări ce i-au fost puse de diverşi d-ni senatori . La orele 4 şi 5 şedinţa se ridică. Cea viitoare azi la orele 3, când se va lua în discuţie proectul pentru modificarea legii pentru organizarea judecătorească. Astă seară Marţi 31 Ianuarie crt. Teatrul Naţional reprezintă din nou „Omul cu mârţoaga“ de G. Ciprian, d.na Tantzi Bogdan şi maestrul Brezeanu reluându-şi rolurile create de d-lor la premieră, alături de d. Calhoreanu şi Ion Sârbul, creatorii desăvârşiţi ai lui Chirică şi Varlam. * In matineul de Joi 2 Februarie crt. se va reprezenta pentru ultima oară „Prometeu“, d. Victor Eftimiu urmând a pleca în turneu cu piesa d-sale. Preţurile sunt cele de matineu. Spstacolelsitîai Teatre MARŢI 31 IANUARIE 1928 OPERA: Relache, TEATRUL NAŢIONAL : Omul cu mârţoaga. TEATRUL REGINA MARIA : Soţul Ideal TEATRUL MIC : Câinele care aduce. TEATRUL NOSTRU: Moritz al II-lea. TEATRUL CAROL CEL MARE : Zodia porcului. Cinematografe CINEMA ODEON. — Lacrimile unei vedete, cu Asta Nielsen. CINEMA FRASCATI. — Curtizane, splendorile şi mizeriile vieţii curtezanelor, cu Andrei La Fayette. CINEMA M. VOICULESU.— Fecioara din Harem, cu Greta Nissen. CINEMA CAPITOL.— Don Quichotte, cu Pat şi Patachon.CINEMA SELECT.— Les transalantiques, după romanul lui Abel Herman. CINEMA BULEVARD PALACE. — Duelul în aer, cu Nady Cristiana. CINEMA LIPSCANI. — Bigamie, cu Maria Jacolini. CINEMA TERRA. — Mina părăsită, cu Fred Thomson. CINEMA ATENEUL GOLESCU. — Să se facă lumină, cu Conrad Weidt. CINEMA GLORIA. — Viena dansează cu Lya Mara și Beau Lyon.