Dreptatea, februarie 1928 (Anul 2, nr. 88-112)

1928-02-01 / nr. 88

s Martiriul c­ul Popescu*n­r . • (Urmare din pag. l­ a) . Aproape chiar o mustrare de ’conştiinţă. Aşa­dar d. Frink Alexandru era o victimă a laşităţii maghiare, un bun român, lovit de răsbunarea vrăjmaşă. Mai mult încă. D. Alex. Frâncu era acum o victimă a bunei noas­tre credinţi înşelate de mizerabila ţintinţă. Şi ne-am impus să nu mai scrim niimic privitor la judecătorul mor­ţii, lăsându-l în plata Domnului şi în gratiile domnului Popescu. Până azi, o informaţie extrasă de un con­frate din „Monitorul Oficial" ne redă dreptul şi liniştea de-a reve­nii. Nu ne mai mustră conştiinţa, nu mai vedem în d. Frink Alex, un martir, d. Frânku este într’a­­devăr Sándorul pedepsit la doi ani temniţă grea pentru falsuri pe cari într’adevăr le-a făptuit. As­cultaţi. D. Alexandru Frâncu, judecător cu titlu provizoriu la judecătoria Deva mixtă, a fost înlocuit în func­ţiune pentru că din însăşi declara­­ţiunea numitului­­judecător, d-sa este una şi aceeaşi persoană cu Sándor Frink condamnat penal de tribunalul Budapesta prin sentin­ţa penală No. B. XLVI 7.0081920 din 4 Iulie 1922, pentru faptele sale de repetat fals în acte publice­ şi escrocherie, la 3 ani temniţă grea, pe care a şi executat-o înlocuirea a fost făcută de d. Popescu, adică tot de d. Stelian care era de părere că d. Frink fu­sese victima răsbunării maghiare. D-lui Popescu (vai ministru de justiţie) îi trebuesc luni de zile ca să se hotărască să scoată din magistratură pe un judecător ca d. Sándor Frink cu 2 ani temniță grea pentru fals și escrocherie... ION ION. din Brăila BRAILA. 30. — Organizata ju­­­deteană a partidului national-tă­­rănist continuă cu înverșunarea-i caracteristică, campania începută pentru a determina retragerea de la guvern a liberalilor. Astfel, Duminică 29 ianuarie a avut loc cea de a doua mare întru­nire publică, din ciclul celor or­ganizate pe cartiere. La orele 10 jum. d. Virgil Gros- Gu, decanul baroului, vice-preşe­­dintele organizaţiei partidului na­­ţional-ţărănesc, declară prin câte­va cuvinte bine simţite, adunarea deschisă, în mijlocul ovaţiunilor unei mulţimi de peste 1000 cetă­ţeni, cari fac sala „Lapoviță“ de pe strada Regală, absolut neîncă­pătoare. CUVÂNTAREA D-lui VOGTBERG Cel dintâi ia cuvântul d. Henry Vogtberg, avocat, care spune că continuarea mai departe a guver­nării liberale constitue unul din­tre cele mai mari pericole pentru ţară, atât înlăuntrul cât şi în afara graniţelor. Demască intenţiunile partidului de la putere, al cărui unic scop nu îl constitue decât numai veşnica dorinţă de a acapara toate bunu­rile naţionale, spre a le specula în favoarea componenţilor săi. Ca o dovadă că liberalii sunt urâţi de popor, este destul de eloc­vent faptul că la toate alegerile li­bere, la cari ei s-au prezentat, au fost trântiţi. Proba ne-o mei ofe­ră şi alegerile făcute la Camerele de agricultură din trecut. Guvernul actual deşi posedă în parlament o majoritate de 350 de­putaţi, se găseşte astăzi în situaţia de a nu mai putea sta la cârmă. Suntem acuzaţi că vrem să fa­cem revoluţie­ împotriva cui ? îm­potriva unei elice de samsari care are pretenţia de a conduce desti­nele Statului şi poporului nostru. D. Vogtberg după ce enumera toate samavolniciile comise de bră­tieni, închee arătând că singura speranţă a poporului român se în­dreaptă către partidul naţional-ţă­­rănist. CUVÂNTAREA D-lui TEODOR MARIN D. Teodor Marin, institutor, se întreabă: cum se îngrijeşte parti­dul liberal de nevoile populaţiei ? Ne-a răspuns d. Moldovanu, deu­năzi, la şedinţa consiliului comu­nal, când la cererea de ajutorare ce i s’a adresat de sindicatele mun­citoreşti spre a se veni în ajutorul copilaşilor flămânzi, goi şi înţepe­niţi de frig a celor 3000 şomeri din port, a sfătuit pe cei lipsiţi şi mi­zeri să părăsească oraşul şi să ple­ce în lung şi în latul ţării. Dar d. Leonte Moldovanu, venit ca un simplu şi umil profesoraş de peste munţi, e astăzi, om cu avere, pri­copsit din credinţa politică pe c­re o profesează. Poate fi tolerată a­­ceastă situaţie nenorocită până la infinit ? Desigur că nu. Vrem pu­terea nu pentru câţiva partizani ci pentru întregul popor, setos de dreptate şi legalitate. CUVÂNTUL MUNCITORIMII Muncitorul Alex. lonescu, evoa­­ca în culori mişcătoare mizeria in­descriptibilă în care se sbate as­tăzi pătura muncitorească din Brăi­la In dosul votului universal de care se servesc ca un paravan, bră­­tienii au adus clasa producătoare în stare de sclavaj. Desigur — spu­ne oratorul — partea cea mai ma­re de vină o au înşişi muncitorii, caii în trecutele alegeri şi-au vân­dut conştiinţa pentru un ciocan de rachiu, terorizând şi maltratân­­du-şi pe propriii lor tovarăşi spre a asigura victoria celor pe cari as­tăzi doresc să-i vadă părăsind câr­ma Statului. CUVÂNTAREA D-lui M. PANTELY D. Mihail Pantely, fost deputat secretarul organizaţiei partidului naţional-ţărănesc, trece în revistă toate ilegalităţile, actele de teroa­re, opera de corupţie prin care li­beralii au venit la guvern şi cu cari cred că şi-ar putea asigura pentru o perioadă foarte îndelun­gată rămânerea lor acolo unde se găsesc astăzi. Partidul liberal as­tăzi se găseşte — în urma morţii lui Ion Brătianu — în stare de de­sorientare. Din momentul dis­pariţiei şefului său, soarta acestui partid a fost definitiv pecetluită. Balonul de oxigen cu care caută să-şi prelungească agonia — îm­prumutul extern — nu-i foloseşte la nimic. Ţara are nevoe de aer, de lumină, de dreptate. Pentru a­­ceasta, brătienii, de voie sau de nevoie, trebue să părăsească pu­terea, care trebue să revină popo­rului. ALTE CUVÂNTĂRI D. V. Văl­cu, preşedintele corpo­raţiei meseriaşilor, vorbeşte în nu­mele meşteşugarilor, cărora trebue să li se asigure dreptul de a se putea asocia în sindicate profesio­nale, prin respectarea neştirbită a legilor în vigoare. Relevă lipsa de interes ce o au liberalii faţă de mi­ca industrie care din lipsă de cre­dite este ameninţată să dispară, spre a asigura existenţa marilor întreprinderi liberale. D. Vasiliu Teodoroiu, fost ins­pector poştal, face un succint ta­blou, plin de interesante detalii, al tuturor afacerilor veroase rea­lizate de brătieni cu avuţiile naţio­nale, pe cari le exploatează în fo­losul lor personal şi al elicei de ex­ploatatori ce au pretenţia că alcă­­tuesc un partid politic, partidul li­beral. D.. Grigore Cristescu, fost ajutor de primar, ocupându-se de situa­ţia nenorocită creiată de politica economică a liberalilor tuturor cla­selor sociale şi în special munci­torimii, îndeamnă pe cetăţenii a­­cestei din urmă pături producă­toare, să nu-şi mai vândă în viitor conştiinţa aşa cum au făcut în a­­legerile recente, de pe urma cărei­a situaţii trag astăzi consecinţe atât de grele. Denunţă intenţiunile li­beralilor cu constituirea societăţii de iluminat şi îndeamnă pe cei prezenţi să nu se lase induşi în e­­roare subscriind la această nouă afacere vintilistă. D. D. Repof, avocat: Liberalii ne acuză că nu se poate să ni se încredinţeze conducerea ţării pen­tru că nu avem experienţă. Dar producem dovezi incontestabile că în mai toate statele europene, oa­meni lipsiţi ca şi noi de experienţă şi-au salvat patriile din impas. D. Ion Eftme, avocat, discută pe largă problema muncitorească. Li­beralii nu au avut curajul de a lovi direct în această clasă, dar au găsit o coadă de topor, pe genera­lul Averescu, care a distrus pătura ocrătoare dela noi. Muncitorimea deschide astăzi iarăși ochii arătându-se hotărîtă să concure a isgonirea prigonito­rilor săi dela cârmuire. Vrem schimbarea mentalităţii politice şi a sistemului de guver­nare. D. Ionel Marinescu avocat, spu­ne că liberalii nu ar fi guvernat atât dacă nu ar fi perfect cunos­cători de oameni şi nu ar fi ştiut că poporul român e răbdător şi iertător la infinit. Declară apoi d­in altă ordine de idei — că Brăila se înfundă tot mai mult într’o sta­re de mizerie şi că banul public se risipeşte fără milă. Se pun taxe ilegale cari omoară viaţa economi­că a oraşului şi distrug pe contri­buabil. Mărfurile sunt gonite de­­ la Brăila, înlesnindu-se astfel pră­buşirea ei. Oratorul spune apoi că partidul naţional-ţărănesc conside­ră sfârşită opera de educaţie cetă­ţenească, după 10 ani de opoziţie şi că trebue să pornească de la vor­be la fapte. D. D. Vârnav, avocat, demon­­strează importanţa educaţiei cetă­ţeneşti, de mult experimentată în streinătate, experimentare pe care noi abia acum o facem. Seria cuvântărilor o înch­ec d. Virgil Grossu, decanul baroului, vice­preşedintele organizaţiei par­tidului naţional-ţărănesc, printro admirabilă şarjă dată împotriva brătienilor, cărora le impută situa­ţia dezastr­uoasă creiată Brăilei, conchizând că puterea statului tre­bue să treacă din mâna elicei de profitori ce se erijează în partid politic, in mâinile celor ce formea­ză numărul, în mâinile celor ce produc toate bunurile pe cari libe­ralii le exploatează în folosul lor. întrunirea a luat sfârșit la orele 2 d. a. Citiţi şi răspândiţi „Dreptatea“ OREPTATEA D. Vaida-Voevod arată ilegalităţile comise de guvern cu oca­zia întrunire! dela laşi .­EUialidi DrimnifÎAÎ face o documentată critică a legei de orga­.­limat ropOVICI nisare a ministerului de finanţe contra urâtei măsuri luate de d. Duca, datorită căreia s’a întâm­plat d-lor Mihalache şi Măcărescu regretabilul incident la bariera oraşului, întreabă pe d Duca, ministrul de interne, dacă guvernul are de­­­ând să ia­­pildă de la d. George Brătianu, şeful liberalilor ieşeni, dând poruncă autorităţilor să nu mai zădărnicească adunările — anunţate — ale partidului naţio­nal-ţărănesc RĂSPUNSUL GUVERNULUI D. RICHARD FRANASOVICI, sub­secretar de stat la interne, spune eă în lipsa ministrului de interne, va răspunde d-lui Vaida în chestia întrunire­ de la Iaşi. Ameninţările d-lui Vaida nu ne vor împiedeca de a ne face da­toria. Când am primit raportul a­­supra celor petrecute la Iaşi mi­aui zis că şedinţa de azi va fi scutită de cunoscutele întrebări şi comunicări cu care naţional­­ţărăniştii ne obişnuesc după fie­care întrunire. Toate au decurs în linişte. Nu s-a întâmplat nici un incident la Iaşi. Sunt con­vins că dv. cei dintâi regretaţi că nu s‘au produs incidente. In ce priveşte incidentul cu d-nii Mi­halache şi Măcărescu,­­ că la Iaşi s‘a luat dela o vreme măsu­ra circularei de jandarmi nu îm­potriva întrunirii dela Iaşi, ci sp­re a se preîntâmpina agitaţiile stu­denţeşti. D-nii Mihalache şi Mă­­cărăscu au crezut că jandarmii sunt puşi în vederea întrunirii. De aici , incidentul. Spune că măsuri de ordine vor fi luate în toate oraşele fără a se împiedeca întrunirile naţional-ţărăniste. D. Franasovici arată fotografii­le luate de la întrunirea de la Iaşi din care trage concluzia că nu a fost lume. D VAIDA-VOEVOD (cu foto­grafiile în mână) spune că chiar după fotografiile pe care le deţine guvernul se vede că la întrunirea de la Iaşi a fost lume multă. Chiar fotograful oficial... D. FRANASOVICI : E al dv. fotograful. Fotografiile oficiale sunt mult mai reduse (ilaritate). D. VAIDA : Din toate aceste fo­tografii reiese că eu nu sunt „IVî­me de Thebes“ ci d. Franaso­vici e „monsier de Thebes”. Dacă dv. sunteţi mulţumiţi , suntem şi noi mulţumiţi. D. FRANASOVICI : Atunci toa­tă lumea e mulţumită. D VAIDA, în continuare, pro­testează contra împiedicărilor gu­vernului şi spune că la toate în­trunirile naţional ţărăniste se va face dovada afluenţei masselor, dacă guvernul nu va uza de cu­noscutele sisteme. Se depune legea pentru ratifi­carea unei convenţii de naviga­ţie încheiată la Paris. Discursul d-lui Vaida Voevod D. AL. VAIDA-VOEVOD (pri­mit cu aplauze de către opoziţie) spune că în şedinţa de Vineri a rectificat unele acuzări aduse de d. Duca. Am întrebat dacă vrea să continue sau să înceteze cu sistemele utilizate de guvern con­tra adunărilor noastre. Era vorba de întrunirea de la Iaşi. La aceasta d. Duca a răspuns că iar se insinuiază. In ce pri­veşte întrunirea de la Iaşi, d. Duca a declarat că nu o va îm­piedeca. Frumoase declaraţii,­­ dar evenimentele au fost altele. S-a încercat toate în ciuda decla­raţiilor guvernului, pentru a se împiedeca ţărănimea să vie la Iaşi. Gând s‘a văzut că toate pre­siunile au fost de prisos şi lumea venea într’o afluenţă extraordi­nară la Iaşi, (proteste la liberali,­­ aplauze la opoziţie) s‘au aşe­zat jandarmi la porţile Iaşului spre a împiedeca afluenţa popu­laţiei. D-nii Mihalache şi Măcă­­rescu au fost opriţi la barieră şi, uzând de un truc, au aflat chiar din gura jandarmilor ordinul care li s’a dat şi anume: de a opri ţărănimea să vie la întruni­rea de la Iaşi. Totuşi, trebuie să spun că nici­odată n’am văzut o întrunire mai mare ca aceia din capitala Mol­dovei Ceea ce dovedeşte că pre­siunile dv. au fost zadarnice şi că massele sunt solidare cu par­tidul naţional-ţărănesc. D. INCULEŢ spune că dacă naţional-ţărăniştii au avut un a­­semenea succes cu moldovenii de la Iaşi, e de închipuit ce succes am avea dacă am face noi o în­trunire. D. VAIDA: Cine sunt acei noi? Partidul liberal? Sunt vechii mol­doveni basarabeni, sau neo-m­ol­­doveni? Dacă aşi fi eu liberal şi pe dea­supra ministru liberal , m-aşi fi ferit ca de foc de o asemenea întrerupere. Pentru că aşi simţi un fel de jenă, liberalii au ţinut o­­dată o întrunire la Iaşi. De-atunci nu mai ţin (întreruperi de pe băncile majorităţilor), încercaţi şi dv. să ţineţi o întrunire la Iaşi. Nu veţi reuşi să vă faceţi popu­lari cu ajutorul jandarmilor “. George Brătianu, şeful libe­ralilor de la Iaşi, a intervenit în mi D. MIHAI POPOVICI luând cu­vântul spune că expunerea de mo­tive a legei pentru organizarea mi­nisterului de finanţe cuprinde câ­teva consideraţiuni de ordin gene­ral cari au să servească de normă pentru întreaga reorganizare a tu­turor ministerelor. Organizarea de până acuma era a României Mici, astăzi avem ne­voie de o altă organizare. Dar nu numai din punct de vedere canti­tativ, ci şi calitativ, spiritul reor­ganizăm trebue să fie altul, care să ţie seamă de ritmul vremnei de noua îndrumare, de spiritul mo­dern democratic al organizaţiilor de stat, cu descentralizarea şi raţio­­nalizarea sau organizarea ştiiinţi­­fică a muncii. Principiile generale ale proectului nu ţin seama de a­­­ceste norme. Proectul nu prevede nici descentralizarea, nici unităţi de funcţiuni manevrabile, nici res­ponsabilităţi­ definitive, ci continuă sistemul vechiu ceva mai purificat. Singura procedare sistematică ar fi fost ca după crearea bazelor con­stituţionale, după cum vom vedea mai jos, să se stabilească unele principii generale moderne de or­ganizare şi erarhia funcţionarilor. In cadrele­­acestor principii fiecare minister să-şi elaboreze proectul ele organizare. Toate apoi supuse unei com­isiuni pentru coordonare şi armonizare. După această lucra­re temeinică, întreaga operă su­pusă parlamentului pentru investi­­ţiunea legală. Da, aşa s’ar fi ajuns la o lucrare frumoasă şi durabilă ferită de impulsiunea soluţiilor de circumstanţă, cu toate garanţiile de stabilitate. Ar fi trebuit să se fixeze întâi o erarchie a funcţionarilor, care să stea la temelia organizaţiilor dife­ritelor departamente. Măsuri de a se scoate politica din administra­ţie, un secretar general technic permanent. Unităţi uşoare bine de­finite, uşor de manevrat. Deosebit organele de competinţă generală cari sunt auxiliarele miniştrilor, de organele de specialitate. Iată cum se execută practic. Mi­siunea ministerului de finanţe se schimbă şi pe lângă atribuţiunile Greşit. Pare că suntem în plin mercantilism. Noroc că nu are multe organe de a-şi lua în serios această misiune. Ministerul de fi­nanţe şi îndrumător economic nn speciale de administrator al finan­ţelor statului, devine şi un supra­veghetor şi îndrumător al întregei economii financiare publice şi pri­vate. Ministerul devine un fel de minister al e economiei naţionale. Intrând în construcţia legei, d. Mihai Popovici găseşte că minis­trul rămâne izolat şi nu are ală­turi afară de consiliul general fi­nanciar nici un organ util pentru conducerea politicei generale. Crede că subsecretarul general politic să se organizeze: i) Biuroul ordonanțărei; Oficiul de studii; Serviciul economiei f­inanciare Consiliul economic financiar; Direcţia statisticei financiare; Biblioteca. Organizaţiunea direcţiunilor ce­se potriveşte. Legea este prea per­sonală pentru d. Vintilă Brătianu. Pentru această misiune ar trebui să transforme şi Banca Naţională într’un serviciu al ministerului. nerale, direcţia monopolului. Casa de depuneri, creditul judeţean şi comunal se promite în viitor. Organizaţia direcţiunilor este gre­şită. In loc de patru direcţiuni în cari se comprimă cele mai etero­gene organe, direcţiuni greoaie, să se ţie seamă de principiul specia­­lizării cu unităţi mici, omogene. Comprimarea a fost efectul fis­calităţii şi nici­decum a unei orga­nizaţii raţionale. Direcţia finanţe­lor publice şi a contabilităţii ge­nerale este amestecată cu casieria, care trebuie să fie independentă. Direcţia contribuţiilor trebuie îm­părţită în două, în contribuţii di­recte şi indirecte. Statistica luată de la direcţia vămilor. O mare gre­şeală este că toată organizaţia nu este decât o împărţire a muncei, ar trebui şi o descentralizare sau o decongestionare de atribuţiuni chiar în minister. Ministrul fixea­ză amenzile pentru contravenţiuni şi contribuţii vamale, el dă breve­te, el ordonanţează toate plăţile, etc. serviciile şi biurourile nu fac de­cât că pregătesc şi întocmesc lu­crările. De aci pierdere de vreme. Aceste atribuţiuni ar trebui chiar date organelor exterioare. Organizaţia serviciilor exterioare greşită, fără descentralizare. Administraţiile financiare nu co­respund nici practic nici teoretic. Administratorul financiar este su­­pra-încărcat cu însărcinări inter­minabile. Dar el în acelaş timp constată, urmăreşte, controlează şi încasează impozitele deci, şi conta­bil şi controlor şi casier. Imposibil. Trebue altfel organizat. Casieria trebue despărţită de administraţia financiară. Şi aci descentralizare. Organele inferioare de constatare a contribuţiilor şi percepţiile tre­ Discursul d-lui H Mihai Popovici Organizarea proectată e greşită D. MIHAI POPOVICI C­A­HIRA Şedinţa de Luni 30 Ianuarie 1923 Şedinţa se deschide la ora 3 şi 30 sub preşidenţia d-lui N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii Nistor, Inculci, Richard Frana­­sovici, Const. Brătianu. D. ISTRATI MICESCU, la su­mar, spune că va face câteva pre­cizări asupra desbater­ilor şedin­ţei precedente după ce se va fi lichidat incidentul la care dis­cursul d-sale a dat loc cu d. Mad­­gearu. D. GA,SPAR (naţ.-ţăr.) relevă ne­dreptăţile făcute unor săteni deposedaţi de pământurile lor. D. GELE (lib.) face o comuni­care privitoare la defectuozitatea unor linii de fier. Consideră li­nia Tg.-Jiu—Filiaş o necesitate naţională. D. EM. POP (naţ.-ţăr.) spune ca o fabrică de oţel din Hunedoa­ra a fost amendată în urma u­­nei minuţioase anchete întreprin­se de ministerul de finanţe. Dar fabrica continuă şi azi să falsi­fice spirtul fără a fi pedepsită,­­ iar funcţionarul care a descope­rit fraudele este persecutat. In acelaş timp, amenda numitei fa­brici a fost redusă. Cere minis­trului de finanţe să facă preci­zări. D. POMPILIU IONIŢESCU (naţ.-ţăr.) spune că în mod cu to­tul neobişnuit, desbaterile parla­mentare nu mai apar în „Monito­rul Oficial“. Nici măcar discuţia la buget nu a apărut. Am cerce­tat cauza. Am aflat că a izbucnit un conflict între muncitorii de la Monitor şi ministerul de finanţe care a trecut o parte dintre a­­ceştia, budgetari, la diurnişti. Cere ca­­desbaterile parlamen­tare să apară cel mult cu o în­târziere de 48 de ore. A doua chestie: am întrebat pe ministrul sănătăţii asupra ac­tivităţii eforului Lăscăruş Catar­­gi. Nu mi s’a dat nici un răs­puns. Voiu anunţa în această chestiune o interpelare arătând în ce chip a lucrat eforul Lăscă­ruş Catargi care a jucat averea Eforiei la curse. D. N. N. SAVEANU : în ches­tia ridicată de d. Pompiliu Ioniţes­cu cu privire la publicarea nere­gulată a desbaterilor în „Moni­tor“ dă dreptate oratorului prece­dent. Va interveni și va lua mă­suri.. 1). FOPILIAN (maj.) relevă sta­rea rea a invalizilor cărora li se da ajutoare în chip neregulat. Cere un tablou al invalizilor că­rora li s-a acordat ajutoare. A­­nunţă o interpelare ministrului artelor cu privire la situaţia Tea­trului Naţional din Craiova. bue bine îngrijite, ele vin în con- J viciul. Prin faptul că impozitele tact direct cu publicul, ele provoa-1 reale, cel agricol şi cel pe clădiri se că nemulţumiri, trebue bine orga-1 vor da comunelor, va trebui schim­nizate, controlul nu împlineşte ser-­­bată şi organizaţia. Legea prezentată e lege moartă D. Mihai Popovici se ridică îm­potriva nenumăratelor comisii şi consilii consultative. Prin ele se suprimă responsabilitatea, atribu­­ţiunile lor de multe ori sunt lăsate pe seama regulamentelor. Critică organizarea cu direcţii, grupuri de servicii, servicii, gru­puri de biurouri, biurouri. Vorbeşte de ordinea funcţionari­lor. Crede că este greşeală ca să se suprime direcţiile generale. Este o derogare şi o pierdere a prestigiu­lui când fiecare băncuţă îşi are di­rectorul său general. Anomalie ca directorul să fie mai mare decât sub-directorul general. Este o mare nedreptate pentru organele exterioare să fie astfel amputate în grad, cere ca admi­nistratorul financiar să fie egal cu şeful de serviciu, el este prefectul financiar al judeţului, să i se dea autoritate. Prin lege se abrogă şi statutul funcţionarilor. Cere pregătire serioasă, exame­ne de stat pentru funcţionarii su­periori şi medii. Luată dispoziţia pentru justificarea averilor func­ţionarilor, dar cu îngrădiri împo­triva abuzurilor. Protestează împotriva comisari­lor financiari, cari au să contro­leze institutele private, este o imix­tiune extraordinară a statului, in­tolerabilă, un fel de spioni publici. Etatism dus la absurd, care împie­dică desfăşurarea normală a vieţii economice. Legea nu corespunde nevoilor ţării D. Popovici arată că această lege nu corespunde unei Românii Mari, nici tim­pului modern, nu face nici o inovaţie, ci consfinţeşte o stare de fapt, deci nu era urgentă. Nu poate servi nici ca mo­del. Este puţin elastică, orificând-o prin introducerea unor dispoziţiuni de regu­lament în lege. Viaţa în condiţiile de astăzi se scurge repede, germinează forme noui, necesităţi noui, concepţii t­pui, avem nevoie de legi, de concepţii largi în cadrul cărora să pulseze viaţa. Legea aceasta este o lege moartă. Care este greşeala fundamentală a nesiguranței noastre legale ? De ce le­gile nu pot da rezultate la noi ? f­orma de stat care a dat roadele cele mai bune, este aceia a statului parla­mentar. Această formă a fost adoptată la principiu și la noi. In statul parlamentar prin sufragiul universal se alege parlamentul care apoi îşi designează guvernul. La noi această formă a fost falsifi­cată, prerogativele regale dădeau gu­vernul unui partid care îşi alegea apoi parlamentul. Acest sistem a creiat for­ma absolutismului de partid. Trăim In epoca absolutismului de partid. Parti­dul şi interesele lui sunt hotărîtoare, puterea este Întrebuinţată exclusiv în acest serviciu. De aicea este tot răul. Legea nu este respectată căci nu are nici o autoritate. Cultul arbitrarului. Dispreţul separaţiunei puterilor. Aşa am fost guvernaţi. Abuzurile guvernelor an­terioare se găsesc chiar în expunerea de motive. In focul acestui fals parlamentarism trebue restabilit parlamentarismul sin­cer. Prin el absolutismul de partid în­cetează. Autoritatea legei creşte, sanc­ţiunile urmează în mod firesc. Statele parlamentare au câştigat războiul cum spune mareșalul Foch. Fără această schimbare de sistem orice lege este fără valoare, ea va fi călcată în picioa­re fără scrupul. În sfârșitul discursului d .Mu­hai Popovici a citit în numele partidului na­­t­ional -ță­rănesc o declara­ție pe care o publicăm la paff. D­a. SEPOJIIUIL Se deschide la orele 3 şi 40 sub preşedinţia d-lui D. Th. Artăreanui­ Pe banca ministerială d-nii: I­­G Duca, Argetoianu, Al- Lapedatu C. Dimitriu, Stelian Popescu. D. CAUDIU DAVID (naţ. ţără­nist) cere, în vederea unor inter­pelări, mai multe dosare privind uzinele metalurgice dela Drajna şi Baia Mare. D. I10RIA CARP cere să i se pue la dispoziţie toate datele, actele şi tablourile cerute de d. senator Glinciu, cu privire la pedepsele a­­plicate studenţilor şi la atingerea ce s’ar fi adus cu acest prilej autono­miei universitare, pentru ca even­tual să se asocieze la interpelarea d-lui Clinciu. D. ACIU (naţ.-ţărănist) cere ni­şte dosare privitoare la mutarea unui pretor. D. I. G­ DUCA: Mutarea funcţio­narilor e un atribut al ministerului şi nu e necesar să cereţi dosarele­­(Rumoare la opoziţie). D. ARGETOIANU: Fiţi pe pace. Nu vă mută nimeni din..­ opoziţie! D­­I. RADUCANU: (naţ-ţără­­nist). D. Argetoianu a preferat tot­deauna să se mute el şi nu alţii D­ ACIU dă amănunte asupra cazului la care se referă şi arată că nu e vorba de interese speciale ale statului, ci de interesele perso­nale ale unui politician. Provocările liberale la Iaşi intervenţia d-lui Ch. Mironescu D. G. G. MIRONESCU (hoţ­ ţă­­rănist) profită de prezenţa d-lui ministru Duca, pentru a-l întreba dacă cunoaşte isprăvile jandarmi­lor din Iaşi, care au vrut să areste­­ze pe d-nii Mihalache, Costăchescu şi Gică Măcărescu, care a fost şi rănit. D­­. G. DUCA: Dă explicaţii- Arată că patrularea era necesita­tă de tulburările antisemite şi e necesară încă, dar a fost suspen­dată pe 24 de ore- Comentează a­­poi incidentul Măcărescu, afirmând că totul e o exagerare, iar d. Mă­­cărescu e prima victimă a revolu­ţiei d-voastra. D. G. G. MIRONESCU: Trans­formati chestia. Dintr’un incident, încercaţi să faceţi o chestie de po­litică generală. D. I. G­ DUCA: Sunt nemulţumi­ri în ţară. Nu contest. Dar în alte ţări sunt mult mai mari şi mai imposibile de rezolvat. Manevra dv. politică e de a in­duce lumea în eroare, cum că ar fi o creştere de nemulţumiri. In ţară e un val nu de nemulţu­mire, ci de fericire. Nu exagerez de loc. (Mare ilaritate în tot Sena­tul)­Cu campania d­c. veţi încerca o mare, o crudă deziluzie, cu atât mai mult cu cât aţi trâmbiţat o victorie pe care nu o veţi putea avea. D. ARGETOIANU răspunde la diverse întrebări ce i-au fost puse de diverşi d-ni senatori . La orele 4 şi 5­ şedinţa se ridi­că. Cea viitoare azi la orele 3, când se va lua în discuţie proec­tul pentru modificarea legii pentru organizarea judecătorească. Astă seară Marţi 31 Ianuarie crt. Teatrul Naţional reprezintă din nou „Omul cu mârţoaga“ de G. Ciprian, d.na Tantzi Bogdan şi maestrul Brezeanu reluându-şi rolurile crea­te de d-lor la premieră, alături de d. Calhoreanu şi Ion Sârbul, creatorii desăvârşiţi ai lui Chirică şi Var­­lam. * In­ matineul de Joi 2 Februarie crt. se va reprezenta pentru ultima oară „Prometeu“, d. Victor Efti­­miu urmând a pleca în turneu cu piesa d-sale. Preţurile sunt cele de matineu. Spstacolels­itîai Teatre MARŢI 31 IANUARIE 1928 OPERA: Relache, TEATRUL NAŢIONAL : Omul cu mârţoaga. TEATRUL REGINA MARIA : So­ţul Ideal TEATRUL MIC : Câinele care aduce. TEATRUL NOSTRU: Moritz al II-lea. TEATRUL CAROL CEL MARE : Zodia porcului. Cinematografe CINEMA ODEON. — Lacrimile unei vedete, cu Asta Nielsen. CINEMA FRASCATI. — Curti­­zane, splendorile şi mizeriile vieţii curtezanelor, cu Andrei La Fayette. CINEMA M. VOICULESU.— Fecioara din Harem, cu Greta Nissen. CINEMA CAPITOL.— Don Quichotte, cu Pat şi Patachon.­­CINEMA SELECT.— Les transalan­­tique­s, după romanul lui Abel Her­man. CINEMA BULEVARD PALACE. — Duelul în aer, cu Nady Cristiana. CINEMA LIPSCANI. — Bigamie, cu Maria Jacolini. CINEMA TERRA. —­ Mina părăsită, cu Fred Thomson. CINEMA ATENEUL GOLESCU. — Să se facă lumină, cu Conrad Weidt. CINEMA GLORIA. — Viena dansează cu Lya Mara și Beau Lyon.

Next