Dreptatea, mai 1928 (Anul 2, nr. 163-185)

1928-05-02 / nr. 163

Propaganda pentru Alba-lulialâmbunătăţirea­­ a pensiilor militare La Ţândărei (Ialomiţa) Cu trenul de 7 seara în ziua de 80 Aprilie a sosit din Feteşti d. Pe­tre V. Haneş, fiind primit In gară de d. Virgil Oprea, şeful organiza­­ţiunii locale a P. N. Ţ. După o oră a avut loc o consfătuirea, la care, între alţi membrii, au luat parte d-nii V. Oprea, V. Preotescu, secre­tarul organizaţiei şi d. I. Dihoi, membru. D. PETRE V. HANEŞ a cerut lo­calnicilor să se mobilizeze în vede­rea luptei care începe şi care nu trebue să se sfârşească decât cu ple­carea partidului liberal de la guvern D. V. OPREA cere convocarea de urgenţă a consiliului judeţean, pen­tru a se începe o propagandă vie de strângerea fondurilor de propagan­dă. Atrage atenţiunea asupra fru­mosului local de şcoală, precum şi pentru diriginte, localuri ridicate numai cu banii locuitorilor şi cum ministerul instrucţiunii nu găseşte cu cale să contribue şi el cu puţi­nul care mai trebue ca să poată în­cepe cursurile în el. Preferă să plă­tească mai departe chirie într’un lo­cal nesănătos, decât să se foloseas­că de local nou şi frumos. De ce ? Fiindcă acolo nu e nici iniţiativa, nici colaborarea liberalilor, ci a lo­cuitorilor dornici de luminarea co­piilor lor D. V. PREOTESCU comunică impresiunile pe cari le-a primit din satele Cotul lui Iepuri, Gior­­geni, Luciu, Pina-Petru­ etc., pe unde a fost de curând şi unde să­tenii sunt în unanimitate de par­tea noastră. D.­r. DIHOIU anunţă o numeroasă delegaţie pentru Întrunirea de la Bucureşti şi una mai mică pentru Alba-Iulia. Atrage atenţiunea asu­pra pornirii cu care administraţia tratează pe membrii partidului nos­t­ru. Relevă afacerile liberale In perspectivă, cu proectele de cumpă­rarea unor case de la patrizanii li­berali pentru judecătorie şi primă­rie, deşi pentru judecătorie este de mult cumpărat loc. A doua zi, 21 Aprilie, a fost pri­mit In organizaţie de advocat I. Că­­priceru, care a declarat că va pune In serviciul credinţei politice pe ca­re a îmbrăţişat-o tot entuziasmul tinereţii.­­Apoi, împreună cu membrii com­i­tetului, d. Petre V. Haneş a vizitat pe câţiva membrii fruntaşi ai noş­tri, ca Ienache Istrate ş. a., înmul­­ţindu-se, cu acest prilej, numărul abonaţilor la Dreptatea, Ţărănis­mul, Patria şi primindu-se sup­­eriori pentru fondul de propagandă al partidului. ÎNTRUNIREA din ciochina In program erau două întruniri In satele Ciulniţa şi Ioan Ghica, or­ganizate da fruntaşul nostru de flo­ria Maniu. S‘a renunţat la ele din cauza vremii prea urâte şi din cau­­fea noroiului. A doua zi, însă, 22 A­­prilie a avut loc o frumoasă întru­nire în satul Ciochina, organizată de comitetul nostru local, compus astfel: C. Niculescu, învăţător, E­­manoil Coama Ghiţă, antreprenor de păduri, Al. Ion Necula, plugar, Ghiţă T. Constantin, plugar, Al. Mişu, plugar, Dobre Barbu, plugar,­ Tudor Fotache, plugar, Iordache V. Badea, plugar şi Gheorghe Tache Gheorghe, plugar. Fusese convocat numai comitetul dar salonul Gheorghe Grigorescu s-a umplut de oameni încă dela ora 1. D. PETRE V. HANEŞ a dat citire şi aici părţilor mai însemnate din interviewul d-lui IULIU MANIU şi a rezumat pe celelalte. A căutat să scoată în relief datoria ialomiţeni­­lor de a lupta ca şi ţăranii ardeleni. A explicat ţăranilor de faţă ce este bolşvismul, cum este departe de ţărănism ca cerul de pământ şi cum bolşevismul s-a născut în Ru­sia numai din cauza stăpânirii a­­supritoare a ţarilor ruşi şi că dacă avem să ferim ţara noastră de ase­menea nenorociri, apoi trebue din vreme să ne opunem oricărei stă­pâniri asupritoare, din partea ori­cui ar fi. La noi astfel de politică duc liberalii, contra lor deci să lup­tăm. Altă urmare a stăpânirilor este desnădejdea care cuprinde pe locui­tori. D-sa face apel la cei prezenţi să nu-şi piardă nădejdea,, fiindcă sunt creştini, şi nădejdea este una din temeliile religiei creştine. Să nădăjduiască şi să lupte. Desvoltă apoi admirabila formulă a d-lui ION MIHALACHE, patrio­tism de beneficii şi patriotism de sacrificii, conchizând că dacă sun­tem astăzi Intr'o atât de rea stare şi înăuntru şi In afară, apoi aceas­ta vine din pricina patriotismului de beneficii. Să îmbrăţişăm patrio­tismul de sacrificii şi vom izbândi. LA CALARAŞI la aceeaş zi, la orele 7 seara, la clubul din Călăraşi a avut loc o con­sfătuire a fruntaşilor noştri din lo­calitate, d-nii Catu Dinescu, Gh. Gh. Demetrescu, N. Topescu, Al. Niţes­­cu, Tiberiu Chirii, N. Stănescu, Io­­niţă Christescu, Hie Ionescu, N. To­­mescu-Roman. A asistat şi d. N. Deculescu din Slobozia. D. PETRE V. HANEŞ a comuni­cat impresiunile sale din judeţ, insistând în special asupra convo­cării comitetului judeţean şi asupra fondului de propagandă, dând prin această expresiune dorinţelor gene­rale. D. N. ŢOPESCU, secretarul comi­tetului, a rezumat memoriul orga­nizaţiei Ţăndărei şi a anunţat că s-au pregătit lucrările pentru comi­tetul judeţean care se va ţine la 29 Aprilie. Au urmat apoi discuţiuni, la cari au participat toţi cei prezenţi, în special cu privire la modalitatea de a merge la Alba-Iulia unde judeţul Ialomiţa doreşte să fie bine organi­zat. LA LEHLIU A doua zi, d. Petre V. Haneş a plecat la Lehliu. Acolo, împreună cu d. Gh. Vlădescu, vice-preşedinte al comitetului judeţean, au luat con­tact cu fruntaşii noştri, constatând marele curent naţional-ţărănesc din plasa respectivă. A rămas apoi ca în şedinţa de la 29 Aprilie a comitetului judeţean să se dea formă defintivă deziderate­lor exprimate în diferitele părţi ale judeţului. CORES.?, nedreptăţită şi torturată de o ad­ministraţie nepricepută şi învrăj­­măşită cu tot ce înseamnă drept şi libertate cere demiterea fără În­târziere a guvernului Vintilă Bră­­tianu, îngrijorată de însăş sigu­ranţa ei şi văzând rezultatul pro­cesului optanţilor, atitudinea re­zervată a unor puteri aliate sau di­rect neprietenoasă a altora, agita­ţiile şi uneltirile vrăjmşilor noş­tri în jurul tratatelor internaţio­nale de pace şi insistenţele lor fă­ţişe pentru revizuirea acestora, ţara pretinde înlăturarea uzurpatorilor de azi şi chemarea la putere a u­­nui guvern popular, care să pro­cedeze de urgenţă la vindecarea multiplelor mizerii şi să impună în afară prin prestigiul şi tăria, pe care i le dă încrederea ţării, res­pectarea tratatelor, refacerea vechi­lor prietenii şi să facă să înceteze îndrăzneala celor cari urmăresc tulburarea păcii. „Astfel stând lucrurile, partidul nostru va ţine cu orice preţ la 6 Mai a. c. congresul şi adunarea sa la Alba-Iulia. O va ţine pentru mântuirea ţării şi pentru ferici­rea ei. „Ca acest drept să şi-l poată im­pune şi ca îndărătnicia guvernu­lui liberal să fie înfrântă cu o cli­pă mai degrabă, ţara prin parti­dul, pe care o reprezintă,partidului nostru, partidul naţional-ţărănesc — a hotărît să-şi culmineze încor­darea sa în hotărîrea conducerii acestui partid de a ţine adunarea de la Alba-Iulia. „Noi vrem să întărim armonia între ambii factori constituţio­nali : Naţiunea şi Coroana şi să pu­nem temelie solidă Regenţii, care ca şi noi e convinsă că ţara trebue să intre în legalitate, acea­sta fiind mijlocul unic, care o va întări înăuntru şi-o va înălţa in afară. „Vă chemăm deci la Alba-Iulia şi vă cerem să veniţi cât mai mulţi !“ In Mehedinţi T.­Severin.­­ Pentru astăzi au fost convocaţi membrii comitetu­lui judeţean din judeţul Mehe­dinţi. La întrunire pe lângă toţi membrii comitetului judeţean, au luat parte şi un mare număr de ţărani din judeţ. Şedinţa s-a deschis de către d­­preşedinte Vasile Rădulescu în­conjurat de toţi fruntaşii şi inte­lectualii din partid: d-nii profe­sori Danciu, Papadopol, Scânteie, avocaţii Neta, Tintorescu, Poroi­­neanu, Cameniţă, Negreanu, etc., mulţi comercianţi şi industriaşi, etc. D. C. Danciu, secretarul general al partidului face un scurt istoric al luptei desfăşurată de către con­ducerea centrală a partidului pen­tru înlăturarea regimului liberal, şi apoi dă instrucţiunile necesare în vederea congresului de la Alba- Iulia şi a întrunirei provinciale de la Craiova. D. Fortuneanu, casierul clubu­lui, dă explicaţiuni asupra situa­­ţiunii financiare a partidului din Mehedinţi, mulţumind tuturor a­­celora cari contribuesc pentru sus­ţinerea cheltuelilor şi a tipărirei gazetei locale „Secera“. Cuvântarea d-lui Vasile Rădulescu D. Vasile Rădulescu, preşedin­tele organizaţiei noastre, primit cu ovaţiuni unanime la tribună, face un expozeu general al situaţiei po­litice în care se găseşte ţara astăzi,­­examinând activitatea şi creditul moral al partidelor în luptă azi; d-sa atacă cu vehemenţă mane­vrele de culise ale partidului ave­­rescan, care-şi mai poate închipui că va lua frânele guvernului prin combinaţiuni oculte şi puteri... mis­terioase cu concursul patronului care la momentul neaşteptat i-a lă­­sat să-i trântească cărămida după ceafă; oratorul este sigur că d. ge­neral Averescu nu va mai avea nici timpul nici puterea să se mai desmeticească din această lovitură. D. Rădulescu, ocupându-se de situaţia economică şi financiară a ţării, arată cum dezastrul şi mize­ria în care se sbat toate clasele pro­ducătoare şi muncitoare ale aces­tei ţări, se datoreşte numai ocâr­­muirei nenorocite ale partidului liberal, ai cărui membri conducă­tori de la centru şi provincie sunt îmbuibaţi de tot felul de afaceri grase şi tantieme, plătite din su­doarea ţăranilor. Salvarea ţării atât in interior cât şi în politica externă, — astăzi grav compromisă peste hotare, — este numai prin chemarea la pu­tere a partidului naţional-ţărănist al cărui program de guvernare a­­şezat pe ordine şi legalitate, în des­făşurarea unor nenumărate mă­suri practice corespunzătoare ne­voilor obşteşti, formează temelia consolidării ţării din tote punctele de vedere. Mai mulţi săteni iau cuvântul, exprimându-şi toţi încrederea in conducerea centrală a partidului; numele d-lor Maniu, Mihalache, Madgearu, Iunian, etc., sunt prile­juri de manifestare a unor entu­ziaste ovaţiuni şi aclamări. Se face apelul nominal al celor prezenţi şi unanimitatea membri­lor comitetului judeţean se înscriu unii pentru Alba-Iulia, alţii pentru Craiova. întrunirea s’a terminat 1­ ota­l intr’o mare înfrăţire. In Braşov !‘ .Vineri 27 Martie s’a întrunit la Braşov comitetul judeţean al par­tidului naţional-ţărănesc. D. Voi-έ­îru Niţescu, preşedintele organiza­şi luând cuvântul a făcut o am­­expunere a situaţiei politice ac­tuale.­­Vorbind de hotărârile luate în adunarea dela Bucureşti, d. Ni­ţescu a spus: „Guvernul liberal care n’a avut şi nu are încrederea naţiunii şi care are drept unic reazim o ma­joritate eşită din fraudă şi furt de urnă se cramponează cu îndărăt­nicie la putere. Ţara întreagă cere plecarea lui şi venirea la cârmă a unui guvern parlamentar. Sărăcită, in Putna CONSFĂTUIREA COMI­TETULUI EXECUTIV Focşani, 27. I­eri, in localul băn­cei „Ţărăneşti“ din localitate, a a­­vut loc şedinta comitetului executiv al partidului national-ţărănist din jud. Putna. La această consfătuire au partici­pat numeroşi fruntaşi, in cap cu d. Ştefan Graur, care a prezidat Întru­nirea. In vederea participărei, la marea manifestare a poporului român din 6 Mai, s-a hotărât ca județul Putna să fie reprezentat, la Alba Iulia de către o delegaţie, în frunte cu bă­trânul luptător d. Ştefan Graur, im­preună cu 500 de săteni Pe de altă parte, o delegare com­pusă din alţi 300 ţărani, conduşi de d. Nicu Şt. Graur avocat va parti­cipa la marea Întrunire din Brăila, ce va avea loc in aceeaşi zi. PM­C La Bucureşti ADUNAREA ORGANIZAŢIEI 23 DIN CULOAREA DE NEGRU Duminică la orele 5 după masă a avut loc o mare întrunire publi­că convocată de către organizaţie 23 în localul casei de Stat „Du­­deşti“. întrunirea a fost prezida­tă de către d-l I. Binder, care ex­pune rostul întrunirei şi dă cu­vântul d-lui P. Melick, preşedin­tele organizaţiei, care arată celor prezenţi luptele dârze ce partidul naţ.-ţăr. duce de 10 ani în contra oligarhiei liberalo-averescane. Spune că vremea vorbelor a tre­cut. Să luptăm pentru înlătura­rea guvernelor de jaf şi corupţie. Cere celor prezenţi ca în ziua de 6 Mai să vină la Dacia şi acolo să uniască glasurile cu acele de la Alba Iulia. D-l G. Georgescu trece în re­vistă toate ticăloşiile făptuite de liberali şi averescani şi face apel la cei prezenţi de a veni în nu­măr mare la Dacia în ziua de 0 Mai. D. George Manea arată celor prezenţi că votul universal cucerit de către popor pe front nu este de­cât o înşelătorie, aşa cum se apli­că astăzi. Spune că ziua de 6 Mai trebue să însemneze ziua de eliberare a poporului român (aplauze). D-l Aurel Bolintineanu, şeful culorii spune că n’ar mai avea nimic de adăugat la cele spuse fiind convins că această parte a capitalei va ştii să-şi facă şi de a­­ceastă dată datoria (aplauze). Intr’un mare entusiasm întru­nirea se termină la ora 7 seara, d. preşedinte anunţând pe noua întrunire pentru Marţi 1 Mai ora 7 seara în str. Raion la locuinţa d-lui Christa­ch­e Geeorgescu. .DREPTATEA“ e inconştientă şi o revoltătoare nedreptate Prin jurnalul consiliului de miniştri, No. 12111 din 30/III 928 s’a fixat ca maximum de pensie pentru un Lt.-Colonel, 10.000 Iei. După cel mai elementar senti­ment de logică şi de dreptate re­zultă că la acest maximum de pensie, nu pot avea dreptul, de cât acei cari au 35 ani de servi­ciu împliniţi, iar sub 10.000, vor avea toţi acei ce au mai puţin ca 35 ani, în­­raport cu anii de serviciu ce au fiecare. Şi atunci, ce ar fi fost mai sim­plu, mai logid şi mai uşor, de­cât să se fi hoărît că , toţi Lt.-Colo­­nel, cu anii de serviciu împli­niţi, să li se dea ca pensie în mână 10.000 lei; iar pentru cei ce n’au 35 ani de serviciu, li se va scădea din 10.000, un procent de 1,2%, pentru fiecare an de serviciu ce le lipsesc din 35 ani. Ce era mai logic, mai omenesc și mai drept decât aceasta ? ! Ce s’a întâmplat însă în Comisia chemată sa rezolve a­­ceastă chestiune, în loc de a pro­ceda în modul judicios, arătat mai sus, care nu dădea loc, nici unei nedreptăţi, ia în mod arbi­trar şi inconştient, 2 coeficienţi de scumpete şi anume: pentru a­­cei ieşiţi la pensie după 1925, coeficientul 2 ?! Cu aceşti coeficienţi, s’a în­mulţit pensia, ce o primea fie­care. Ar rezulta după aprecierea în­­ţeleptei comisiuni, că : noi pen­sionarii, cari trăim în aceeaşi ţară şi care în acelaş oraş şi cari am ieşit la pensie după 1925 ne procurăm cele strict necesare vieţei, cu de 15 ori mai eftin, de cât acei ieşiţi la pensie, înainte de 1925 ?! Din această cauză Lt.-Colonel, cari au 35 ani de serviciu şi cari au dreptul să primească pensie 10.000 lei primesc sub 10.000 şi mai puţin de­cât unul, care nu are de­cât 30 ani de serviciu. Aş putea da numeroase exem­ple, voi cita însă numai unul, care va dovedi afirmaţiunile mele. Lt.-Colonel Eliad Ion, cu 35 ani de serviciu şi cu pensia da bază 2950, primeşte cu pensie în loc de 10.000 9.377. Lt.-Colonel Pascu, cu 30 ani de serviciu şi cu pensia de bază 1326, primeşte 9424. Lt.-Coloneii invalizi, primesc , oricari le-ar fi numărul de ani serviţi: pensia de 10.000 lei. Dar dacă n’avem nimic de zis, că li se dă maximum de pensie invalizilor, dintre cari unii abia dacă au 20 ani de serviciu, sun­tem în dreptul nostru ca să pre­tindem ca şi Lt.-Coloneii ce au servit ţărei 35 de ani, să pri­mească în mână maximum de pensie acordat. Căci dacă acest maximum de pensie acordat, îl primesc cama­razi ce nu au 35 ani de serviciu, cum să nu-i primească acei, cari au anii de serviciu împliniți, când legea le dă dreptul după 35 an de serviciu, la maximum de pensie. Această nedreptate, trebue, cât mai neîntârziat, înlăturată, căci altfel, va da naştere la grave frământări şi la numeroase pro­cese, păgubitoare pentru Stat. Aşa, c­ă pentru a nu mai fi ni­meni nedreptăţit să se adopte norma , logică şi dreaptă­­ ca , pensiile, să fie servite în raport cu gradul şi anii serviţi. Acei cu anii complect serviţi, vor primi maximum de pensie, ceilalţi, vor lua proporţional, cu anii serviţi. M’am ocupat numai de Lt.-Co­lonel, dar sunt sigur că aceste nedreptăţi, se petrec cu toate gradele. Lt.-Colonel în retragere E. FRANGU BURSA LUNI 30 APRILIE, 1928 Leu la: 1 Londra­­ 780 Zurich 3,24 Paris *­**£ 15,90 - ' Life •1 . • ■! * DEVIZE New-York 162—162,50 Londra 796-797 Paris 6,36-6. 10 Zurich 31,25—31,35 Milano 8,54-8.60 Berlin 38.80—39 Viena 22.80-22.90 Praga 480—4.84 Budapesta * *-28.30—28.40 EFECTE Scrisuri pe Rurale 63-63,50 Scrisuri 5% Urb. Buc. 64,50—65 Scrisuri 5% Urb. Iaşi 62,25-63 Rentă 5% 1916­­ 78,50—79 Rentă 5% 1919 70,50-71 Rentă 5% 1920 73,25—73,75 Rentă 5% 1922 71,25-71,75 acţiuni Bancare Naţională a Rom. Marmorosch Blank Românească vebi De Credit Român SOC. PETROLIFERE DIVERSE SOCIETĂȚI 10.100—10.200 1475—1485 1230—1240 1450­ 1460 Astra Română Steaua Română - Concordia Creditul Minier I. R. D. P. 3325—3375 1750—1800 1420—1430 1450—1460 525­ 535 750—760 ’1.’ 760—770 Resița Mica Clădirea Romească 840—850 Cartea Rom. S. T. B. 41‘ 680—690 1060—1060 Anularea numirii d-lului G. Banu „Monitorul Oficial“ de Dumine­că publică decretul regal prin care: . .. Se anulează numirea făcută cu decretul regal No. 1.061 din 20 Aprilie 1927, a d-lui dr. Gheorghe Banu, în postul de şef de secţie de igienă socială, la institutul de igie­nă şi sănătate publică, nefiind conformă cu art. din legea cumu­­la şi art. 2 din legea statutului funcţionarilor publici. In adevăr, în raportul d-lui mi­nistru al sănătăţei către Regenţă, se arată că la promulgarea decre­tului anulat d-lul Banu ocupa di­ferite funcţiuni publice la dispre­ţul prevederilor­­ legii cumul­ui, care nig admite dieftat 'delegațiiihi IWiii." Pelerinaj la mormântu lui Const. Mille Amintim, că Asociaţia Generală a Presei a ho­tărît organizarea unui pelerinaj la mormântul lui Const. Mille, Pelerinajul va avea loc azi 1 Mai, orele 11 dim, la cimitirul Heliu . Toţi membrii Asociaţiei i şi toţi cei cari au stimat în Const. Mille un ziarist în concepția înaltă a cu­vântului, îț­i vor face o datorie din a participa. Atmosfera cu cenuşe se menţine în nordul Moldovei Iaşi.­­ Fenomenul at­mosferic apărut alaltăeri s’a repetat şi azi în loca­litate. Toată atmosfera este încărcata cu un praf ce­nuşiu dur. Se înstrăinează o colecţie Greco? „Cuvântul“ publică următorul articol, asupra căruia ne vom spu­ne părerea noastră în numărul de mâine: „La întrebarea noastră în legă­tură cu tratativele pentru vânzarea colecţiei de tablouri Greco află­toare în ţară, d. ministru Lapedatu ne comunică printr’un redactor al nostru că e adevărat că în ţară e­­xistă una din cele mai frumoase colecţii de Greco; că această colec­ţie nu e însă a statului ci a familiei regale în a cărei posesiune se află — la castelul Peleş şi la palatul regal din Bucureşti; şi că prin ur­mare statul nu poate fi făcut res­ponsabil de această eventuală vân­zare. Suntem de acord cu d. ministru Lapedatu că tablourile nu sunt în posesiunea statului; tocmai aceasta am afirmat și noi de altfel. Nu suntem însă de acord cu d. La­pedatu că ministerul nu poate fi făcut responsabil dacă aceste opere de artă vor trece graniţa luând dru­mul Vaticanului pentru care mon­­segniorul Doici le negociază. Noi am întrebat dacă statul nu e dispus, să cumpere aceste tabloi, dacă ele sunt de vânzare• Am fi vrut deci să aflăm dacă d. ministru şi-a pus problema cumpărării lor sau nu. D. Lapedatu nu ne lămu­reşte asupra acestui punct. Presupunând însă că statul nu are bani ca să poată cumpăra aces­te opere de artă în adevăr de o ex­cepţională valoare, sunt aceste ta­blouri NEAPARAT de vânzare? Nu crede d. ministru că dacă gu­vernul s’ar adresa M. S­ Reginei cu rugămintea respectuoasă de a renunţa la această vânzare, tablou­rile lui Grecu ar putea fi păstrate tării? E vorba numai de mai mult in­teres­e din partea statului tai? Adunarea generală a ofiţerilor de rez. proveniţi din activitate Duminică a avut loc în sala cea mare a Cercului Militar din Capi­tală, adunarea generală a ofiţerilor de rezervă şi retragere. Au luat par­te un foarte mare număr de ofiţeri sub preşidenţia generalului C. Za­­haria. După discuţiuni s'a votat ur­mătoarea : MOŢIUNE Ofiţerii de rezervă proveniţi din activitate cu prilejul adunării gene­rale de astăzi 29 Aprilie 1928, tri­mite salutul lor camarazilor din toa­tă ţara şi faţă de nepăsarea guver­nelor către noi toţi care am înfăp­tuit întregirea neamului, îi invită să-şi strângă rândurile. In acelaş timp adunarea aduce recunoscător mulţumiri comitetului şi preşedintelui. Adunarea consideră că sporul ce s’a dat pensionarilor, ca o neînţele­gătoare măsură asupra stărei grele în care aceşti credincioşi şi cinstiţi foşti slujitori ai Statului, îşi duc traiul în această viaţă de neîncetată scumpete. Adunarea cere pentru cea din urmă oară şi cu toată energia: a) Cuantumul de pensie, egal cu leafa de activitate. b) Drepturi în proporţie corespun­zătoare cu ofiţerii activi, la îngriji­rea sănătăţii pensionarilor, în spt­­tale, sanatorii, băi şi staţii clim­ate­­rice. c) Transport pe căile ferate, în a­­celeaşi condiţiuni ca ofiţerii activi. d) In garnizoanele lor, ofiţerii da rezervă să continue a fi membri ai Cercurilor Militare, în semn că nu s’a rupt camaraderia. e) Să participe ca invitaţi ai au­torităţii militare la toate festivită­ţile şi sărbători naţionale, ca unii ce au contribuit în prima linie, la pregătirea lor de fapt. f) Drepturile să fie obţinute tot prin ministerul de răsboi, care să aibă o secţie specială şi să fie scu­,­tiţi pensionarii de umilinţele pe la autorităţi străine de dânşii. g) Sporurile ce li se acordă să fie date prin legi şi buget pentru a a­­vea tărie şi continuitate. Adunarea mulţumeşte călduros „Uniunei sacre naţionale’’, pentru că între cele dintâi revendicări şi a luptei ce duce, este soarta pensiona­rilor militari, a invalizilor, orfanilor și văduvelor de răsboi. REP. Comemorarea lui Albrecht Dürer Miercuri 2, Mai, ora 5 juni. p. m­. se va ţine în amfiteatrul Fun­­daţiunii Carol I o şedinţă festivă pentru comemorarea artistului Albrecht Dürer. Şedinţa va fi onorată de asist­en­ţa Abatelui Zavoral. D-l ministru Dr. Anghelescu va ţine o cuvântare introductivă ur­mată de conferinţa d-lui profesor Tzigara­ Samurcaş asupra perso­nalităţii şi artei lui Dürer cu proecţiuni. Cu acest prilej, se vor expune în sala de conferinţe mai multe din operele grafice ale lui Dürer, provenind din colecţia d-lui Dr. I. Cantacuzino. --------- «6 » «3*--------------100 de delegaţi pentru Alba-Iulia dela Galaţi Galaţi 30. — In vederea congre­sului de la Alba-Iulia ,organizaţia locală naţional-ţărănistă a hotă­rât să trimită o delegaţie de 100 inşi, în frunte cu d. Măgură, şe­ful organizaţiei de Covurlui. Restul organizației se va trans­porta cu şlepul la Brăila, unde în aceiaş zi are loc o mare întrunire publică. Abatele Zavoral la S. S. R. Distinsul cărturar, abatele Za­voral, era firesc să cunoască şi pe artiştii români, a căror limbă cu atâta dragoste a învăţat-o. Ori la orele 6, în saloanele S S. R., abatele Zavoral a fost pri­mit de un numeros număr de scriitori, ziarişti şi pictori, într-o însufleţire înălţătoare. D. Liviu Rebreanu, preşedin­tele S. S. R-ului a rostit o scurtă cuvântare, relevând cordialitatea legăturilor culturale dintre Romă­nia şi Cehoslovacia. Abatele Zavoral înainte de a răspunde, şopti celor din jur că „pe româneşte clipa aceasta ar fi ,,acu’i acu“ şi în cuvântarea Uni­tă, distinsul abate a dovedit, o cu­­maştere profundă a limbei romă­neşti pe care a învăţat-o“ fiindcă i-a venit cu tronc“ după pito­reasca expresie a Eminenţei Sale. Scriitorii au oferit oaspelui vo­lume din opera lor. S’a servit apoi ceaiul, iar la orele 7.30 recepţia a luat sfârşit. Programul oficial al vi­zitei abatelui Zavoral Marţi 1 Mai Ora 12. Audienţă la M. S. Regina Mana, Palatul Cotroceni. Ora 1. Masă oferită de Societatea „Urban Jarnik“ la Athénée Palace. Ora 5. Vizită la Fundaţia cultura­lă Principele Carol. Ora 9. Masă oferită de Pen-Clu­bul Român la restaurantul „Cina“. Miercuri 2 Mai Dimineaţa. .Vizitarea aşezăminte­­lele Carol. Ora 8. Masă oferită de d. minis­tru al Palatului C. Hiott. Joi 3 Mai Ora 10. Excursie la Vălenii de Munte. Ora 1. Dejunul Ministerului de Externe, Cursele azi la Floreasca Un progrm foarte bogat, ne promi­te o zi de curse reuşită. Favoriţii noştri sunt: Pr. Amzacea: Gr. Savoiu, Oitzuko­ Marina. Pr. Cabodin: Nina, Cosiţa, Gage. Pr. Cocoş: Nuntaş, Kenyes. Pr. Caraomer: Puppchen Liese, Is­vory P. Narch. Pr. Topraisar: D. Mărăcine, Tri­­poine, Leuştean II, Pr. Akbunar, Perysson, Qunfrie. Sărbătorirea lui I la — MEETINGUL SOCIALIST DE AZI — 1 Mai va fi sărbătorit de sindi­­calee muncitoreşti şi partidul so­cial-democrat printr’un mare mee­­ting muncitoresc­, sindical şi so­cialist, in sala Dacia, azi la orele 10 dimineaţa. Vor vorbi d-nii Dr. Ghelerler, Const. Titel Petresdi, V. Anagnoste, Gh. Crist­escu, I. Mirescu, av. Ret.re Zissu, Gh. Mi­­trică, D. Lăzărescu, ș. a. După, amiază are loc în Parcul Veseliei, din str. Veseliei 3 (Fila­ret) o mare serbare câmpenească. Ştiri­­artistice Teatrale şi Cuiiypaf© Pete Operă Astă-seară Marţi 1 Mai, are loc la Operă prima reprezentaţie cu preţuri populare din săptămâna a­­ceasta : Faust, cu d-nele Nadia de Stercke, Vorbioni şi Nanescu, d-nii V. Rabega, Gh. Folescu, Teodo­­rian şi în baletul „Noaptea Valpur­­giei“, d-ra Dobieczka, d. Roma­­nowsky şi corpul de balet. A 2-a reprezentaţie populară : Boris Godunov cu d. Jean Atanasiu îu­ rolul titular, e afişat pentru Joi 3, a 3-a, Vasul Fantomă, cu d-na El. Basarab, d-nii V. Rabega, Edg. Is­­traty şi Gh. Folescu pentru Sâm­bătă 5 Mai. * Mâine Miercuri 2 Mai, la Opera, se dă­­ Traviata, pentru al 3-lea spectacol al baritonului Sarobe cu concursul primadonei Margareta Salvi. La al 4-lea spectacol, Vineri 4, distinsul artist va interpreta pe Renato din Balul Mascat, secondat de d-nele Cojocăreanu, Marg. Me­­taxa, Seinescu și d-ni : Georgew­­sky, R. Steiner şi Mandy. Tenorul Onofrei şi d-na Bianca Savoya vor da, la Operă, prima re­prezentaţie : Tosca. Marţi 8 crt., cu concursul, în rolul Scarpia al d-lui Petre Ştefănescu-Goangă, ba­riton al teatrului Regal din Bruxel­les (Théâltre de la Monnaie). ?:L­iui Spatacolele­­r* Opera : Manon. Naţional : Dochia. Regina Maria : Chasseur-ul de la Maxim. Mic : Nelly Rozier. Nostru : Secretarul general. Teatrul Alhambra: in fiecare seara program de variete cu M-lle Pensea diseuse fantaisis­­te, renumitul comic parizian Zibral, etc. Cinematografe CINEMA CAPITOL. — „Prin­­ţesa Masha“, cu cor şi balalaici. CINEMA SCALA. — „Michel Strogoff“, cu Ivan Mosjoukine. CINEMA LIPSCANI. — „Numă­rul de senzaţie“ cu Norma Scherer. CINEMA ODEON. — „Voiajul de nuntă“, cu Harry Liedthe şi Ma­na Candler. ATENEUL GOLESCU. — „Pat şi Patachon flametoni“. Expoziţii In sala din mijloc a Ateneului Român, continuă a fi deschisă ex­poziţia de picatră a unuia din cei mai distinşi artişti, pe care ni-i dă ultima generaţie de artă plastică. Traian Cornaecu, după şase ani de relache, ne oferă o colecţie de ta­­blouri, care înseamnă în actuala ma­nifestare pictoricească,­­ cea mai complectă realizare, şi cea mai înaltă înţelegere a spiritului epocei lui. Profesorul Alexandru Szopos a des­­chis o expoziţie de pictură, un sălii „Mozart“,­­calea Victoriei *6-

Next