Dreptatea, iunie 1928 (Anul 2, nr. 186-211)
1928-06-01 / nr. 186
LA VECHIUL MAGAZIN DE ÎNCREDERE Ceasornicăria «3 Bijuteria „METEOR“ STR. BISERICA ENCI No. « Găsit! cele mai precisei ceasornice cu preturi extrem de reduse. Un ceasornic OMEOA cu haitie! 1350 Un ceasornic GRAND JEAN GENEVA WII»! 1050 Un ceasornic TABOR, a I cu 1#b| ,409 Un deșteptător C. F. R. 173 Un ceas ANKER Elveţian cu lan? 178 O pereche verighete aur 14 k. PI precum şi un bogat asortiment de orice fel de buteri cu preturi de concurenţă, se trimit şi prin postă cu un sconto de 100 lei, ATELIER DE plus 35 Iei Plu porto. REPARAŢII Pentru orice ceasornic vândut se garantează bunul mers 2 ani SIFILISUL TRATATUL CU PASTILELE SIGMAIIGYL Dr. M. POMARBT Arsenic • Mercur • Bismuth Ce scriu doctorii dela noi din ţară-----.Omentei sifilisului prin pasftikîfe SLCiMAIfUiiYL »a Onor, Agenţia Sigmargyl Bucureşti , îmi fac o deosebită plăcere de a vă comunica rezultatele experienţelor făcute cu preţiosul dvs. preparat Sigmargyl. P pentru o elucidare cât mai bună vă trimit mai jos în copi© observaţiile celor doi bolnavi trataţi cu pastilele Sigmargyl. 1. Bolnava C. N. de 24 ani, care s-a prezentat cu diagnosticul de sifilis secundar, având rozeola aproape generalizată. Bolnava neputând a urma un tratament prin injecţii, am gasit nimerit de ai prescrie Sigmargyl, care au fost date în doze de 3 pastile pe zi. După 15 zile de tratament, revăzând bolnava am fost fiu satisfăcut văzând că rezedlele sifilitice care la început erau foarte manifeste, abia se mai observau. După o pauză ţie 10 zile i-am mai prescris o cură cu pastilele ^ Sigmargyl, după care timp revăzând bolnava am observat că a dispărut In întregime orice urmă de manifestaţii. In acest stadiu bolnava a fost sfătuită să mai revie după o pauză de 20 zile. In ce mă priveşte şi în urma acestor frumoase rezultate, recomand cu căldură pastilele Sigmargyll Sr' w ' f r. Macedon Rebrişoreanu , Medic secundar al spitalului militar Bistriţa yM‘ Multe scrisori am partea d-lor medici stau la dispoziţia oricui. Cât de mare este folosul pentru acei ce nu pot urma cura de injecţii, precum şi uşurinţa de control şi adminis-* trare a Sigmargylului, constitue marea lui valoare. Trimitem celor interesaţi la cerere în mod gratuit, literatura şi instrucţiuni. . Depozit engros Agenţia Sigmargyl. ‘'V , Bucureşti, Str. Râureanu 5 N. B. — Observați ca fiecare flacon să aibă antbalajul alb, număr de serie și semnătura Dr. M. Pomaret în roșu. T. r 4*»'... TOT a rămas cui mai atenjor desinfectant și flesodorant este singurul remed, contra transpliiritar de mâini, picioare etc. Modul de mn&i-abulitara la flesrrr® flacor O»® vfinsara la fcsrmaell si IDfoqueril. " Fabrica sub controlul Ministerului Sanatäfli) Reprezentant General, București, Str. Nicolaa Bălcescu 44. j .SX. rsssÉéfP^Serfrrr- Atelier special pentru aurit, argintat, nichelat f . ■ şi oxidat Se execută prompt şi conştiincios cu preţurile cel# ffiftl CQflVinabile ia .. ,i s ~ j Toma Dumitrescu 1 * Strada Colţei, 35 i î . v / tt •jf ‘‘(Tf . Reparăm perfect orice sistem de ceasornic, și tot felul de bijuterii. W PLECAT! |:«TÂBAl&ys îÂRÂ.FIERBâTORUL’NOSTRu X .ELECTRIC PENTRU VOIAJ ... ty0-150 si 220 volti! / care va face sepvibi» ti? neprețuit! sari. d Mâneţi AGASA. Cumpărați „fierbătorul "si Triplu careva) .economisește zilnic 5*10 kg c lemne, cu o cheltuială de 40*50 bani •JSfc -lămuriri la: • Magazinul „FERROWATT" „MASINI-MATERIALE SI lAMPI ELECTRICE București - Str.SmarlitaS, * * CEASORICUL DE CEA MAI * -MARE PRECISIUNE - 1 • ■ * •• • ••• .. . ... Reclama este sufletul comerţului DREPTATEA Sărbătorirea ziariştilor eliberaţi de la Jilava Personalul redacţional al „Adevărului“ la care s-au asociat şi ziariştii de la alte gazete, precum şi câţiva parlamentari, d-nii Grigore Iunian, Pompiliu Ioniţescu, P. Haneş şi prieteni, au sărbătorit pe d-nii Ionel Ţăranu şi Em. Samoilă, eliberaţi de la Jilava, după o deţinere de aproape trei săptămâni. Banchetul a avut loc la ,,Luzana“. D. EM. SOCOR, citeşte declaraţia făcută la consiliul de război de d. Ionel Ţăranu, apoi a arătat tot ridicolul de care s-a acoperit guvernul, prin arestarea celor... cari au „complotat împotriva siguranţei Statului“. Transmite apoi regretul d-lui prof. CONST. STERE, care n’a putut participa la această manifestare. D. CONST. GRAUR spune că arestarea ziariștilor nici nu l’a revoltat măcar. Procedarea guvernului l-a plictisit, l’a „agasat“, prin meschinăria ei. Şi-a închipuit cineva că ziariştii arestaţi se vor speria sau că aventura lor va speria pe alţii . Fără îndoială, din această chestiune inteligenţa d-lui Duca a estt compromisă , fireşte, de a d-lui Stelian Popescu nu poate fi vorba. Oratorul citeşte o scrisoare a bătrănului luptător I. ÎI. Banghereanu, care vorbeşte de procesul lui Iacob Ţăranu, tatăl sărbătoritului de azi, proces ln care Curtea de casaţie a anulat hotărlrea Justiţiei militare. La rândul său d. Graur aminteşte procesul lui Banghereanu, victima unor păcătoase înscenări politice. Sistemul continuă. Lucrurile se vor, schimba totuşi. Asta e doar lupta noastră a tuturora, închină pentru luptători. D. POMPILIU IONIŢESCU, deputat, într’o amplă şi frumoasă cuvântare, a arătat eroarea săvârşită de Casaţie când a invocat lipsa unui text pentru a respinge recursul lui Ionel Ţăranu. Face un scurt istoric alproceselor politice din ultima vreme şi Îşi exprimă credinţa că numai prin sacrificii se poate ajunge la respectul libertăţilor cetăţeneşti. Aduce elogii celor doi sărbătoriţi şi celorlalţi doi ziarişti: Const. Cazana şi Maximilian Mizlach, cari au suferit pentru că şi-au făcut datoria în consecinţă. Totul s-a făcut din ordinul stăpânilor noştri de azi: liberalii îndeamnă pe ziarişti să continue a spune adevărul căci nu se poate ca cineva să fie pedepsit pentru că a îndrăznit să rostească adevărul. Mai vorbesc d-nii I. NEGREANU, administratorul „Adevărului“, N. BATZARIA, ORESTE şi ZAMFIRESCU. D. GR. IUNIAN în admirabile cuvinte face elogiul celor doi ziarişti, spunând că ei trebuesc socotiţi ca înaintaşii unei ere de luptă, care, până la izbânda finală, va cere şi alte jertfe. Nu ştim dacă Ţăranu şi Samoilă au fost redaţi familiilor lor şi societăţii pentru totdeauna, după cum nu ştim nici de ce au fost răpiţi din mijlocul nostru. Sunt cei dintâi cari au suferit, dar nu şi ultimii. Până la urmă voinţa poporului va trebui să triumfe. După ce mai vorbeşte de avocat M. GRAUR, ia cuvântul d-l IONEL ŢARANU care a arătat ridicolul ce se desprinde din procedarea guvernului, ridicol care se va accentua şi mai mult cu prilejul procesului celor patru gazetari. Spune că în viaţa sa a avut ocaziunea să joace multe roluri comice. Constată că de astă dată rolul cel mai comic va fi jucat nu de d-sa ci de guvernul liberal. Relevă faptul că justiţia militară a conexat dosarele celor patru gazetari cari nu aveau până la arestarea lor nimic comun decât preocuparea tuturor. Alba-lulia, întâmplarea a făcut ca să se întâlnească sub paza vigilentă cei patru „conspiratori“ şi descrie comicul la care s‘a expus guvernul arestând oameni nevinovaţi. D. EMIL SAMOILAţ mulţumeşte celor ce l-au sprijinit în zilele petrecute între zidurile umede ale Jilavei celor ce şi-au manifestat hotărârea să-l apere. Banchetul a luat sfârşit într-o mare însufleţire la orele 12 şi jumătate, după ce s-au citit mai multe scrisori din partea d-lor avocat Naum, Teodorescu Branişte, dr. YgTec, Dimitrie Tănăsescu, G. Milian-Maximin, etc. Mica înţelegere, arbitrul păcii Urmare din America vrea să le ocolească după ce a încercat să le ignoreze. Lucrul nu poate oferi nici o bănuială şi numai Leon Blum în „Le Populate“ poate închide ochii spre a afirma că nu vede din acest punct de vedere deosebire între propunerea franceză şi cea americană. Prin răspunsul lui Sir Austen, Anglia a insinuat o frumoasă pledoarie pentru Mica înţelegere. Se va dovedi ca şi eficace ? Ne îndoim. Mai întâi nu ştim în ce măsură va fi altceva decât curtoazie faţă de Franţa şi micii aliaţi, cum şi un nobil act de conştiinţă. In al doilea rând, oricât de sincer l-ar îmbrăţişa, Anglia e în stare dânsa să-şi ducă punctul de vedere exprimat, împotriva Americei ? Hotărît nu- Anglia e foarte fericită că s’a înţeles cu America pe chestia doctrinei Monroe şi că în chipul acesta imperiul ei a ieşit cu faţă curată şi din democraticele şi egalitarele angajamente implicate în pactul Ligii Naţiunilor, ca şi din recentele tratative pacifiste. Ci un fir de păr ea n-ar mai putea pune în cumpără prietenia cu America pentru vreo cauză europeană. După concepţia ei chiar pacea europeană, chiar Liga Naţiunilor îşi datorează existenţa lor bunei înţelegeri anglo-americane, căci ce ar deveni în caz de război, boicotul economic, stâlpul pacifist al Genevei, fără concursul măcar tacit al Statelor Unite ? Anglia mai are şi un organic respect pentru Germania şi o tandră compătimire pentru starea ei actuală. Pragmatică apoi ca şi America e dispusă să judece mai mult stările de fapt decât litera principială a tratatelor smulse cu elanul de înaltă temperatură al victoriilor. E primejdios, dar a ne iluziona asupra acestui adevăr e a pătimi împotriva latinităţii şi neamului căruia aparţinem, întrebarea e deci: ce va spune Germania, în ultima instanţă. Va renunţa ea, ca şi Ungaria, la orice veleitate în răsăritul european ? Greu de admis. Spune ea: nu?. Atunci un „nu“ american e aproape sigur şi după el şi mai sigur, un „nu“ englez Şi iată încă odată visul pacifist căzut în apă ! E un scepticism. Dar pe care nimic nu-1 justifică mai bine ca însăşi cuvintele lui Jules Cambon, scrise în „Revue de Paris“ cu acest prilej : „In ce mă priveşte nu cunosc nimic mai primejdios in politică, decât angajamentele generale, neprecise, vagi. In ciuda oricăror aparente, până la punerea punctului pe i — și aceasta se va face odată cu intrarea reală în joc a Germaniei — se poate spune că şi în urma răspunsului englez, înţelegerea între puteri rămâne tot pe genera■J? ticut X~ ' S&SJM11 . trîiiotî^Cd, pagina Sa) se va încerca, întru ajustarea mai departe acelor patru puncte franceze cu propunerea americană, va fi renunţarea la Polonia şi Mica înţelegere ca participante la pact, pe motiv că menţinerea războiului defensiv şi a tratatelor ca şi degajarea puterilor semnatare de orice angajament faţă de agresor, sunt cele trei puncte Briand de ajuns de concludente ca să asigure Franţa împotriva oricăror neplăceri ce pot să vină. Ar fi însă , ca, prin lăsarea unei porţi deschise, pactul să plutească în mai mari generalităţi. E ceia ce tocmai trebue să pună în gardă Mica înţelegere şi Polonia. Beneş în vizita recentă la Londra şi Berlin, ca şi Zaleski în declaraţia sa dela 20 Mai, accentuând emfatic justeţea punctelor Briand, au înţeles să se grăbească. Mica înţelegere e, ca termen final al păcei, într’un fel chiar arbitrul ei de fapt- Rămâne să ştie numai să o menţină până la capăt în funcţie de interesele popoarelor ce compun înţelegerea şi o secondează — aceste interese fiind una cu ale echilibrului european însuşi. România trebuie să arunce în balanţă un braţ volnic şi hotărît. Pe care i-l poate desigur da numai un guvern al neamului, vremilor şi legei, nu al unei elice bizantine de valori şi puteri perimate, moartă ca interes naţional, vie şi activă numai în cointeresări. Aceasta-i mare problemă naţională a timpului nostru : o Românie vrednică de Europa şi de puterile ce-i determină azi destinele. Şi unei astfel de Românii nu-i poate sluji pseudonaţionalismul acelora care-şi forţează ţara înapoi spre samavolnicia seacă a Regulamentului Organic, sau mai precis , anorganic — când nu spre o morală civică şi politică dea dreptul tungusă. DRAGOŞ PROTOPOPESCU ------- ■- —a» » »-----------— Cinematografe CINEMA LIPSCANI: Mult îmi plac femeile. CINEMA SCALA. — J’accuse cu Severin Mars și houilard Joube. Seara acompaniat de cor. CINEMA CAPITOL. — O femeie Biruitoare cu Ireme Rich. CINEMA ATENEUL GOLESCU. — ^iBntida, după romanul Pierre Benoit, operă complectă. CINEMA EFORIE: O (La Glu). GRADINA CINEMA FILANTROPIA: Katya (Când femeia nu se vinde) și artistul Corăscu. CINEMA MARNĂ : Princesa Masha și concert de balalaici. CINEMA MARCONI: „Regina amorului“, o comedie și trupa de reviste. »# CINEMA MODEL : „Dallyla moatuara. coxxxu JouotiL I LA CUHTEA DE ARH i| IMN SACRU de ALEXANDRU OBEDENARU _ Jiemoria Marelui Rege Ferdinand I . . . In catedrala lui Manole fi lângă Neagoe-Voivod, In adormirea cea ^ofundă, după citire de prohod, Intrând tn glorie dtvUnd după triumfurile tale, Mereu luptându-te a^'iata, mergând spre fulguranta cale. Şi hărţuit de suferinţa,sub firmamentul bizantin, Apropiat-ai tot poporul de tron, de sufletu-ţi divin. Trecuţi prin clipe dureroase, te-ai ridicat deasupra firii, Când străbăteai biata Moldovă, nu tot războiul întregirii, N'ai desperat, tn grele ceasuri, de-am fost trădaţi ţi părăsiţi, Pe când luptam puţini şi singuri, fără perfizii moscoviţi. La pătimirea-ţi colosală, ai fost de ceruri răsplătit, Sub fericita-ţi stăpânire, Regatul Tău s'a întregit.Şi ne-ai lăsat frumoasă ţară, după avânturi vitejeşti, Gravaşi cu spada pe stindarde: victoria din Mărăşeşti. Nimic întreit îţi dete cerul: de sfânt, de rege, de martir, pentru povestea vieţii tale, trebui să apară alt Shakespeare Ai fost jelit de'ntreaga fard, de ascultătorul tău norod, Umbrit în arca lui Manole şi lângă Neagoe-Voivod. La moartea unui tânăr învăţător IONEL T. BÂRLEANU Din braţele părinţilor, fraţilor şi prietenilor sufletul lui Ionel Bârleanu, învăţător şi director la şcoala Mozăceni Teleorman, a zburat pe aripi de îngeri în ziua de 20 Mai 1928. Lângă neînsufleţitul lui corp sa adunat să-l petreacă la ultimul locaş întreaga lume care l-a cunoscut şi l-a iubit. .Viaţa scurtă petrecută de el în mijlocul nostru lasă regrete. Ionel T. Bârleanu s-a născut în anul 1902 în Bârla-Teleorman. Cursurile primare trecute la Bârla au descoperit în el zorile unei personalităţi apte pentru o cultură, pe cât de aleasă, pe atât de fină. Conştienţi de această putere, părinţii au păşit veseli cu el spre şcoală de unde ies păstorii sufleteşti ai creştinilor. învăţătura lui la seminar a fost încununată cu elogii. Luând şi câte două clase într'un an, termină seminarul Nifon din Bucureşti în iunie 1923, la examenul de abslovire iese printre premianţi, deşi partenerii cu care concura erau mai vechi ca el cu un an. Activitatea lui în seminar a lăsat în sufletul profesorilor şi colegilor amintirea unei firi superioare. Demn în ţinută, sârguincios şi priceput la studii, inteligent cum rar se poate găsi, un superior minuţios calculat în relaţiile cu lumea înconjurătoare, Ionel Bârleanu a păşit pragul institutului, care crescuse 8 clase, consequent cu firea care-i mira din copilărie. Feţe mari bisericeşti vorbesc şi azi cu duioşie despre el. Posesia unei diplome de preot noc a fost pentru el un motiv de-a zice: Sunt destul de pregătit. Simţi aduse că poate să dea societăţii un tribut mai mare decât cel cerut de sfera preoţilor a amânat pentru un moment îmbrăcarea odăjdiilor, creindu-şi drum spre studiile superioare. In aceiaş lună — iunie 1923 — obţine la un riguros examen şi diploma de învăţător cu care se prezintă să dea lumină copiilor de la şcoala Mozăceni. Contopit cu apostolatul învăţământului primar nu a iubit nici un moment ţinta lui supremă, studiile superioare. Facultatea de teologie l-a numărat printre studenţii săi, iar o diferenţă de liceu ce urma să o ia în iunie viitor avea să-i deschidă calea către oricare facultate. Cruda soartă care loveşte elementele de valoare ale societăţii, ca şi nesimţitoarele gloanţe ce răpun în război întâiu pe ofiţeri — l-a abătut din drumul său. Boala l-a învins. * Cea mai multă lume l-a cunoscut pe Ionel Bârleanu, ca învăţător la Mozăceni. Viaţa lui în această carieră ar trebui să fie pildă de urmat chiar învăţătorilor mai vechi ca el. Aptitudini didactice moştenite de la tatăl său (tot învăţător) o vastă pregătire generală, o excelentă pregătire specială pentru meseria de dascăl, dedicare fără nici o rezervă spinosului apostolat al carierei noastre, — au fost calităţi frumos împletite la tânărul învăţător Bârleanu. In cinci ani 1923 — 1923, el a creiat la şcoala lui o eră, întâmpinând dârz neajunsuri inerente meseriei şi localităţii, dominând cu superioritatea persoanei sale o armată de copii, Bâr- Aianu reuşise să claseze şcoala Mozaceni, printre cele mai bune din judeţul nostru, sub toate raporturile. Învăţătorii din cercul lui cultural îl priveau cu admiraţie; cuvântul său era ascultat cu sfinţenie, de colegii de orice vârstă, pentru că aleasa lui cultură şi iremroşabila lui conduită îl puneau mai presus de exprienţa şi rutina cea mai îndelungată. Amintirile lăsate în sufletul celor 41 de Învăţători cu care a lucrat sunt echivalentul nivelului de la icoane. Activitatea extra-şcolară l-a avut un element valoros. In consiliul comunal Mozăceni — unde era membru de drept — în societăţile culturale — dintre care căminul „G. G. Antonescu-Bârla“, este opera lui — în orice manifestări de acest gen, spiritul lui Ionel Bârleanu, va dăinui, priceperea şi competinţa lui lasă un gol greu de umplut. Caracterul din copilărie, i-a rămas nealterat şi în viaţa de om adult, fără intenţia unei laude postume afirmăm că nu se poate găsi nimeni căruia el să fi făcut vre-un rău. In inevitabilile neînţelegeri cu diferite persoane aplica maxima dezinteresului: „Lasă să treacă dela mine“. Aşa se explică că nu după mormânt, ci înainte, Bârleanu nu avea nici un duşman. Sfârşirea unei vieţi aşa de exemplare cum nici pe departe n‘am reuşit s’o descriu ne-a lovit ca trăznetul. Deşi în ultimul timp inevitabilul era de prevăzut, mintea noastră refuza să-l conceapă mort; tot aşteptam să se facă o minune, n-am avut fericirea să ne împărtăşim de ea. In faţa gropii zicem cu resemnare : Toţi vom ajunge aici; e revoltător însă să ajungem înainte de vreme, abia la 26 de ani înţelegem dar pentru ce populaţia din satul său şi din satele mai depărtate s-au adunat în după amiaza lui 21 Mai într’un impresionant convoi spre a-l conduce la locaşul de veci. Şcoalele şi intelectualii din regiune a ţinut să fie prezenţi. Şi un dureros „Adio“ a sburat din sutele de piepturi adresat aceluia care ne-a părăsit aşa de repede. 1928. Mai 23. MARIN G. DINU Mozăceni-Podişor-Teleorman CARTI-REVISTE PATIMA DE BATRAN este titlul celui de-al doilea roman din colectia Arcaş“, ce apare in editura ,,Ancora“ Bucureşti. In „Patimă de bătrân“ se relevă, In peripeţii emoţionante, uneltirile criminale la cari se dedă un om ajuns la vârsta matură, când cuprins de îndârjirea unei dragoste cotropitoare, a cărei împărtăşire ţi se refuză de fiinţa la care nerăveşti. Preţul lei 35 A apărut: „Statistica o telurilor şi indicele costului vieţii“, pe anul 1927, cuprinzând preţurile medii şi a*dicele de scumpete pentru arti^A-* alimentare, de îmbrăcăminte şi de menaj. Indicele costului vieţiia calculat pentru 50 oraşe principale din ţară, pe baza cheltuelilor lunare ale unei familii, compusă din 5 membri, şi după preţurile din 1927 în raport cu preţurile din 1913 , 10°. Lucrarea aceasta este publicată sub îngrijirea Institutului de statistică generală a statului. Se găsește de vânzare, strada Basarabia No. 12. Prețul: lei 100. Un ziar de cartier Tineretul de omi se distingea prin dragostea lui pentru carte, cel de azi prin pasiunea pentru sport. Unii s’au grupat în jurul societăţilor culturale organizând şezători pentru popor, alţii au dat fiinţă societăţilor sportive, îngrijind mai mult de trupul lor decât de minţile altora Vechiul dicton latin „mens sana in corpore sano“ a fost trâmbiţat mai mult ca oricând şi a slujit într-o foarte largă măsură în propaganda asociaţiilor sportive. Nu vom ezita să admitem până la un punct necesitatea sporturilor, dar îndrăznim să afirmăm că numai oraşele au o adevărată nevoe de ele. Şi aci sportul se reduce la câteva societăţi ai căror membri îl practică pe o scară restrânsă şi cu un folos pur individual. Pătrunşi poate de acest adevăr elementar tinerii din Dealul Spirii au căutat să găsească un echilibru între cele două porniri ale timpului şi s-au trâns acum 5 ani laolaltă înViasa societatea culturala şi siultivă „Turda“încurajaţi de public şi încrezători în puterile lor, tinerii de la „Turda“ au scos şi o foaie care poartă numele cartierului lor. Gazeta însă nu aduce din nefericire decât un potop de vorbe mari, sforăitoare , la „Universul“, din ale cărui coloane pare că s-au inspirat colaboratorii ei. Rică Venturiano, tristul personaj al lui Caragiale, e oglindit cu fidelitate în toate articolele primului ziar de cartier. Lipsa de idei şi de noutate e izbitoare. O înşiruire de cuvinte pretenţioase şi anapoda plasate, o limbă greoa şi pedantă, iată caracteristica organului societăţi „Turda“. Pe de o parte tămâierea cetăţenilor cu vază, iar pe de alta aprecierile puţin măgulitoare pentru cei mulţi, arată îndeajuns că seriozitatea şi sinceritatea sunt încă departe de tinerii noştri confraţi. Totdeauna am privit cu simpatie manifestările tineretului, când ele au izvorît din simţiminte înalte şi curate. Dar socotim o datorie să semnalăm rătăcirile celor ce cred că tinereţea îi scuteşte de o anumită doză de mun simţ. Când scriu „elan plin de suflet“ şi continuă să se creadă îndrumători ai publicului şi „factori ai regenerării morale şi fizice a naţiunii“ ni se pare că îndrăzneala ce au aceşti tineri nu poate fi numită decât naivitate. Credem că mai multă modestie n-ar strica moraliştilor din Dealul Spirii, care ar putea întrebuinţa timpul mai cu folos decât îngrijindu-se de „certaţii cu morala şi rânduiala socială“. Ar putea să fii chiar mai îngăduitori cu „neînţelegătorii timpului“, fiindcă ei înşişi nu prea dau dovadă de o remarcabilă inteligenţă.Dacă iniţiatorii şi colaboratorii acestei gazete ar fi înţeles să depună mai multă dragoste pentru cartierul al cărui ecou vor să ne, am fi fost cei dintâi care i-am fi lăudat şi încurajat. Dar pentru că din toată strădania n’a eşit decât o foaie reclamă suntem siliţi să înregistrăm un eşec al tinerilor, recunoscând însă împreună cu ei că execuţia technică a gazetei este în adevăr mulţumitoare. CONSTANT STRAINU ngerii Iată ordinea ultimelor spectacole la Opera Română: Astăseară Joi 31 crt., Cavaleria Rusticană, Fetruşca şi Invitaţia la Vals. Vineri 1 Iunie, pentru a 2-a oară, Năpasta» operă originală în trei acte de Sabin V. Drăgoi; Sâmbătă 2, Traviata; Duminică 3, matineu, Răpirea din Serai, seara Trovatore; Luni 4 Iunie (a 2-a zi de Rusalii), matineul Bărbierul din Sevilla, seara închiderea stagiunii, Năpasta. Toate reprezentaţiile afară de cele ale Nâpastei sunt afişat« cu priţoit popa» iar© Pentru victimele dela Tâncăbeşti Pe lista de subscripţie dea chisă de d. D. R. loan if eset pentru victimele dela Tancrbeşti, s'au strâns până neun' Lei itei. Au mai subscris : D, jjitt. v»L Mihăilescu f «* *»Q0