Dreptatea, iulie 1928 (Anul 2, nr. 212-237)

1928-07-01 / nr. 212

Tragerea Loteriei UNIUNII AVOCAȚILOR începe Duminică 1 iulie 1928 CIORAPI DE CAUCIUC! Vreţi să scăpaţi de Varice? Vreţi să vă evitaţi glezne groase? Vreţi să evitaţi oboseala rapidă? Vreţi să evitaţi scrăntirea piciorului? Vreţi să aveţi un mers sigur? Vreţi să aveţi un mers chic şi elegant? Vreţi ca picioarele să aibe forma sveltă şi frumoasă? Cereţi instrucţiuni liste de preţuri adău­gând mărci pentru răspuns de la firma A­­DOLF DEUTSCH Timişoara str- Dragomir fie 10 singurul specialist pentru ciorapi de cauciuc. Şi jandarmii din Şerban Vodă se distrează Bătut pentru c’a fost la Alba lulia Primim spre publicare: D-le redactor, am onoarea a va ruga să binevoiţi a publica în zia­rul „Dreptatea“ ticăloşiile jandar­milor săvârşite contra mea în ziua de 16 iunie pe motivul că de ce­­im­ fost la întrunirea de la Alba­­lulia. Iată şi faptele: In ziua de 16 iunie a. c. având oareşicari discuţii cu proprietarul meu care e un liberal înfocat, care din dorinţa de a se răzbuna pe mine s’a pus în contact cu şeful de jandarmi din postul de­­jandarmi (Belu) corn. Şerban Vodă şi anu­me Ion Strajan. Şi pe când stăteam în strada Pieptănari m’am pomenit cu 2 jan­darmi din acelaş post trimişi de şe­ful său, mă declară arestat du­­cându-mă la postul de jandarmi. Cum am fost dus acolo, şeful de post m’a luat la înjurături şi la bătaie cu pumnii, strigându-mi în gura mare că ce mie îmi trebuie Alba Iulia, 6 Mai, şi că eu a­şi fi spus la Alba lulia că voi apuca de beregată pe Brătianu etc. şi ca să-mi arate că Brătianu are oa­meni ai lui cari să-l apere, mă bă­tea mereu şi mă punea să spun că Brătianu e tare şi are oameni cari să-l apere. După asta m’a predat jandarmi­lor cari la ordinul şefului m’au dus în altă cameră şi au adus un bietu de bou, luându-mă la bătaie peste tot corpul. Bătaia se executa sub supravegherea şefului. După asta, adică după ce s’au obosit m’au le­gat să stau puţin şi după aceia m’aia luat din nou la bătaie cu ce gă­seau, călcându-mă în picioare, pâ­nă ce am căzut în nesimţire. După ce mi-am revenit s’au pus din nou pe bătaie, doborându-mă pe un pat şi au adus un câine mox care l’au­ asmuţit asupra mea, muşcându-mă, făcându-mi răni grozave pe corp şi mâini. După ce s’au săturat de bestialitâ­tile lor m’au legat din nou, ţinân­­du-mă până dimineaţa legat, iar dimineaţa şeful de jandarmi m-a trimis sub escorta unui jandarm la circ. 18 de poliţie, pentru cerc­­tare. Ducându-mă la circ. 18, comi­sarul de serviciu văzându-mm­ă că nu am nici o vină şi cazul meu nu e de arestat, i-a spus jandarmului să-mi dea drumul şi să spuie şefu­lui de jandarmi că nu e de compe­­tinţa d-lui să aresteze pe cetăţeni pentru nimica şi fără motive. La ieşirea mea din curtea poliţiei, jan­darmul m-a aşteptat afară în stra­dă, luându-mă din nou sub arest zi­­cându-mi că el are ordin ca să mă ducă din nou la postul de jandarmi .Eu i-am spus că sunt eliberat de către poliţie şi chiar şi el a fost de faţă când m’a declarat liber comi­sarul de serviciu din circa 18 de po­liţie, totuşi el nu a vrut să ştie de asta, m’a luat din nou la bătaie cu patul armei, producând o vâlvă mare, adunând lumea de pe stra­dă acolo şi la întrebările oameni­lor, el spunea că a-şi fi un un pun­gaş de boanghen şi că trebuie să mă ducă la post pentru cercetare, după cum a şi făcut, m-a dus din ,nou la post, după ce mi-au tras din nou o bătaie grozavă, a chemat pe proprietarul meu ca să-şi spuie pă­rerea dacă e mulţumit de bătăile cari mi s’au aplicat mie pentru a-1 răzbuna pe el, după asta şeful mi a­­!«•«*».♦ o declaraţie în­ care arăta că nu am nimic cu proprietarul meu şi nici contra lor, forţându-mă sub bătaie să o semnez, după ca­re mi-au dat drumul. Iată deci isprăvile alegătorilor şi oamenilor de încredere ai d-lui Brătianu, dar eu îl rog pe d. Brătianu, să ordone călăilor săi să fie mai puţin ahtiaţi, căci să-l ferească D-zeu de răzbunarea ar­delenilor sau cum spun oamenii d-lui, boangheni, căci atunci nu mai vor fi în stare să ne oprească gelaţii d-lui. Cu stimă, ŞOFRON HOPARTEAN Ardelean Către toate organiza­ţiile partidului Naţional- Ţărănesc Epuisându-se primul stoc de insigne ale partidului, s’a scos o a doua emisiune, al cărei cost este tot de lei 10. Organizaţiile care nu şi le-au procurat încă, sunt rugate a ară­ta numărul de care au nevoie pentru a li se nimete cu ram­­burs. In acelaş timp, încunoştiin­­ţăm pe toţi d-nii membrii ai par­tidului nostru că s’a emis o altă serie de insigne (medalioane au­rite) cu portretul d-lui Iuliu Maniu. Costul unui medalion este de lei 20 (douăzeci). Cei ce doresc a le avea, vor trimete costul pe adresa A. Bolintineanu, casier central al Capitalei, calea Victoriei, 49, București. Box Astă seară are loc la Arenele Romane o gală de box în benefi­ciul societăţii „Cultul Eroilor". Programul din cele mai intere­sante, cuprinde următoarele mat­­churi: Poldi Steinbach contra Edmond David.­­ Michel Riond contra D- Căline­­seu- Maurice Philippe contra M. Alexandrescu. Chirilă Dan contra Alexandru Bunea. Spectacolele zilei TEATRUL CĂRĂBUŞ (Tănase Cioc ! Cioc ! Cioc ! PARCUL OTETELEŞEANU: „Lum­­patius Vagabondus“. CNEMA EFORIE : Femeia Al­tuia. CINEMA CAPITOL : Dubla existen r,â a dr. Bessel. , ' CINEMA ODEON. — „Cele qui do mine* (Aceea care stăpâneşte) n Soara Gallone şi Leon Malik ! CINEMA LIPSCANI. — Un simbol al femeii. Seara trupa Carry , Mica Baker, SCALA : Orlov cu Ivan Petro­­vitch și Vivian Gibson. CINEMA MARNA : Abdul Hamid, (Sultanul Roșu), trupa Rusească, 10 Feodorov. * • - - ........ Procesul incidentelor din P.­Neamţ din anul 1925 Piatra-N. — Astăzi a compărut în faţa tribunalului local, secţia I procesul incidentelor din 1925 când elevii Herghelegiu, Bălănes­cu şi Hudici au fost bătuţi de că­tre enoriaşii sinagogei din strada Carol, fiind bănuiţi că dânşii au spart un geam acolo provocând panică printre credincioşii adu­naţi la rugăciune. Trecând prin diferite faze şi amânări procesul s-a judecat astăzi, deoarece ambele părţi au renunţat la martori. Ca avocaţi ai reclamanţilor, au ple­dat d-nii avocaţi: Corneliu Zeln Codreanu-Iaşi, Vasiliu-Bucureşti, Adrian Lazariu-Piatra, I. Gâr­­neaţă-Iaşi şi Clim­escu-Iaşi. Toţi avocaţii reclamanţilor au cerut ca procesul să fie încadrat în articolul 240 a codului penal de­oarece dintr-un certificat medical recent se constată că studentul Herghelegiu are acum o vădită tendinţă de cronicitate rezultat al vechei loviri la baza craniului. Deasemeni ridică pretenţiunile despăgubirilor băneşti, cerând o pedeapsă exemplară. D. procuror Panu în rechizito­riul­­ sale, împarte pe toţi 18 vi­novaţi în 3 categorii distincte, du­pă vină, cerând la urmă ca tribu­nalul să dea un verdict nici sever nici exemplar, ci numai drept. Pentru apărare vorbesc d-nii a­­vocaţi Anton, Ioaniu şi Kirculescu care disecând faptele, arată mica vinovăţie a acuzaţilor, care au fă­cut gestul regretabil într’un mo­ment de spontaneitate aţâţaţi de tulburarea liniştei locaşului sfânt în timp de rugăciune. Recunosc că S­e cuvine o despăgubire acestor tineri, dar care trebue să fie e­­chitabilă, nu de milioane, şi pedep­sele variind între 3 luni şi 2 ani care au fost date de judecătorie să fie anulate. In replică vorbeşte de avocat Vasiliu-Bucureşti, care prin ra­ţionamente deductive caută să ră­stoarne valoarea apărării. După o şedinţă obositoare de 5 ore, tribu­nalul amână pronunţarea sentin­ţei pentru ziua de Luni, 2 Iulie, când vom comunica hotărârea. LOG. Condiţiunile de admitere în liceele militare Pentru ocuparea locurilor vacante în liceele militare, pentru anul şcolar 1928—1929, se va ţine concurs de ad­mitere, în ziua de 10 August la: Lieul Militar „Dimitrie­­A. Sturd­­za“ din Craiova; Liceul Militar „M-rea Dealul“ de lângă Târgovişte; Liceul Militar Iaşi; Liceul Militar „Mihai Viteazul“ din Tg. Mureş; Liceul Mili­tar „Ştefan Cel Mare“ din Cernăuţi; Liceul Militar „Regele Ferdinand I“ Chişinău. Concursul se va ţine, pentru fiecare liceu militar, în garnizoana sa de re­şedinţă, în localul şcoalei, afară de liceul militar „M-rea Dealul, pentru care concursul va avea loc la Şcoala Militară de Infanterie No. 1 din Dea­lul Spirei, Bucureşti, Strada Isvor No 143. Nu se admite candidaţilor să depu­nă concursul de admitere, decât la li­ceul militar, unde doresc să urmeze, inspectoratul Învăţământului Militar va putea, însă, egala efectivele clase­lor de la un liceu de altul. Elevii sunt interni, nu se pot admi­te sub nici un motiv elevi externi. In ceea ce priveşte întreţinerea la şcoală, elevii sunt bursieri şi platnici Elevii platnici se împart, după taxa de întreţinere ce plătesc, în solvenţi şi semisolvenţi. Numărul locurilor vacante, pe licee militare şi pe clase, este următorul: CLASA l­a Liceul militar „D. A Sturdza" Cra­iova 40. Liceul militar „M-rea Dealul" Târ­govişte 40. Liceul militar Iaşi 80. Liceul militar „M. Viteazul“ Tg. Mu­r­eş 80. Liceul m­ilitar „Ştefan Cel Mare“ Cernăuţi 40. Liceul militar „Regele Ferdinand­­ Chişinău 40. in total 320 locuri vacante, din care se vor scădea locurile elevilor rămaşi repetenţi în aceasta clasă, CLASA .V-a Liceul militar „M-­ a Dealul“ Târ­­i. vt. 9. . Liceul militar Iaşi 7, Liceul militar „Mihai Viteazul“ Tg Mureş 12. Pentru celelalte clase nefiind locuri . ..cânte, nu se primesc cereri de în­scrieri. " ■ÍÍiViÍmbw^1 LA 1 ^ Întruniri naţional-ţărăniste în Podul­ Iloaei Podul Iloaei.­­ Duminică a avut rod o mare întrunire publi­că a partidului naţional-ţă­ră­nesc­ La această grandioasă în­trunire au luat parte câteva mii de săteni din satele din impreju­rime şi întreaga organizaţie ieşa­nă. De dimineaţă grupuri compac­te de ţărani sosesc în localitate- La ora 2 era o animaţie de ne­­descris- Apoi mulţimea cu fan­fare se îndreptară spre gară pen­tru primirea organizaţiei ieşe­ne. La intrarea trenului în gară mulţimea izbucneşte în urale strigând: ,,Trăiască Partidul Na­ţional-Ţărănsc“. Trăiască şeful organizaţiei ieşene. Apoi mulţi­mea formează un lung cortegiu şi în răsunetele fanfarelor stră­bate străzile Gărei, Carol, Naţio­nală de Sus-In întâmpinare a ieşit d. dl­ Bu­zău, şeful organizaţiei locale cu întreg statul major. Apoi mulţi­mea se îndreaptă în­spre grădi­na primăriei unde a avut loc în­trunirea. Primul ia cuvântul d. dr. Bu­­lău, şeful or­ganizaţiei locale ca­re arată dragostea ce o poartă ţărănimea faţă de partidul na­­ţional-ţărănesc. D-sa arată frau­dele săvârşite în administraţia locală, arată cum în aceste frau­de ar fi amestecată întreaga ad­ministraţie a comunei. CUVÂNTAREA D LUI PROF­M. COSTACHESCU Apoi a luat cuvântul d- profe­sor Costăchescu, primit cu mari aplauze. D-sa spune că fraudele un de la Podul-Foaiei nu sunt caz izolat. Aceste lucruri se petrec în toate satele şi târguşoarele ţârei româneşti. D-sa face o expunere a situaţiei politice înainte şi du­pă „Alba-lulia“ arătând rezul­tatele practice ale ,,Campaniei de răsturnare“­­. prof. V. Petrovanu arată politica de destrăbălare a parti­dului Cazist şi aminteşte despre recenta întrunire averescană de la Timişoara când cetăţenii au dat ,,omagiul“ cuvenit fruntaşi­lor averescani cu ouă clocite. In chestia jurământului de la Alba lulia spune că regretă influenţa politicei asupra bisericei. Trage concluzia că in curând ţara va fi tămăduită de guvernarea li-­­berală. i­s . Mai vorbesc d-nii Colcea şi Eduard (Iaşi) arătând suferin­ţele meseriaşilor sub guvernul actual­ D. Alfons Heroveanu primit cu nesfârşite aclamaţii arată situa­ţia ţărei de la războiu încoace­ Liberalii, spune d-sa, se laudă că au dat ţăranilor exproprierea şi votul universal. Ori pământul dat ţăranilor a fost câştigat de sângele vărsat în marele răsboiu mondial ca şi votul universal care a fost furat de guvernele li­berale. Cel din urmă ia cuvântul d­­dr. Bulău care propune o mo­ţiune, prin care cere să se facă anchetă severă la primăria lo­cală, apoi roagă mulţima să se împrăştie în liniște. Cor. în membrii corpului didac­tic şi petrecerea lor în staţiunile balneare Ministerul Instrucţiunii Publice, în dorinţa de a veni în ajutorul membrilor corpului didactic, pre­cum şi a funcţionarilor săi, pune la dispoziţia lor câte un număr limi­tat de camere mobilate în localită­ţile şi în lunile arătate mai jos, du­pă cum urmează: A) La Tekirghiol-Eforie, vila „Aurora“, lân­gă mare, pentru lunile Iulie şi August. Prima serie dela 10 Iulie până la 9 August. A doua serie dela 10 August pâ­nă la 10 Septembrie. Pentru ung. capieră cu un pat mo­bilată complect,­­cu toate cele nece­sare patului, inclusiv lumina şi ser­viciul, se va plati 2.500 lei lunar, iar una cameră cu două paturi şi în aceleaşi condiţiuni, 5.000 lei lunar. Toţi acei ce vor locui în această vilă, dacă vor voi să ia masa în condiţiuni mai avantajoase, se pot abona la „Popota Oficiului Naţio­nal de Educaţie Fizică", Instalat lângă vila „Aurora“. B) La Mangalia, în localul propriu al ministerului. Prima serie dela 10 Iulie până la 9 August. A doua serie dela 10 August pâ­nă la 10 Septembrie. Pentru una cameră cu un pat mobilată complect, fără cearceafuri şi plăpumi sau pături, care vor fi aduse de fiecare vizitator, inclusiv lumina şi serviciul se va plăti 1.500 lei lunar, iar pentru una cameră cu două paturi, 3.000 lei lunar. Masa se va lua la restaurantele din localitate cu oarecare reducere faţă de preţurile legale. „ In această, localitate pe lângă o plajă minunată, la mare, se află şi băi de pucioasă. Mijloace de comunicaţie avan­tajoase şi zilnic între Constanţa şi Mangalia. C) La Olăneşti — Hotelul Băilor. O singură serie, de la 1 August la 1 Septembrie. Pentru una cameră cu un pat mo­bilată complect, cu toate cele nece­sare patului, inclusiv lumina şi ser­viciul, se va aflăti 2.000 lei lunar, iar pentru una cameră cu două pa­turi şi în aceleaşi condiţiuni 4.000 lei lunar. * 1­1 ) Vizitatorii de la această staţiune vor mai avea o reducere de 50%, atât la preţul băilor de clasa I, cât şi la taxa legală de cură. Localitatea Olăneşti, pe lângă faptul că este o staţiune climaterică de rangul I, posedă ape de băut pentru intestine, stomac, rinichi, ficat, precum şi băi de iod şi de pu­cioasă. D) Pentru toate aceste localităţi, plata se va face anticipat, deodată cu aprobarea, direct la minister, personal, sau prin mandat poştal, pe adresa d-lui G. Sfetculescu, funcţionar la direcţia generală a contabilităţii, care va emite ime­diat cuvenita chitanţă pentru primi­rea banilor şi indicarea numărului camerei, cu care apoi se va prezen­ta la vila aleasă în ziua indicată pe chitanţă, înscrierile pentru vilele de la Te­­kirghiol şi Mangalia, se vor face cel mai târziu până la 5 Iulie , iar pentru Olăneşti, cel mai târziu până la 15 Iulie.­­ Modificarea legii imi­grărilor în Statele-Unite Ziarul „America" al românilor din Statele-Unite, anunţă că le­gea imigrărilor a fost modificată în aşa fel, încât de acum încolo familiile despărţite să se poată reuni. Legea de până acum lovia în mod brutal pe streinii, intraţi în mod legal în America şi cari doriau să devină cetăţeni ameri­cani, prin aceia că nu aveau voe să-şi aducă familiile în noua pa­trie. Din această cauză, imigraţii erau puşi în alternative dispera­te, de a renunţa ori la familie, ori la dreptul de cetăţeni*. După multe discuţii, în cele din urmă s’a ajuns la modificarea legii imi­graţi’urii, aşa după cum se vede din textul de mai ifa** Copiii sub etatea de 21 de vii, necăsătoriţi, ai cetăţenilor ame­ricani, precum şi bărbaţii străi­ni căsătoriţi cu soţii cetăţene a­­mericane înainte de 1 iunie 1928, pot intra în Statele­ Unite, ime­diat, fără ca să fie clasaţi în cotă. Pa lângă categoriile de prefe­rinţă în cotă stabilite în lege până acum, începând cu 1 iulie anul acesta, soţiile şi copiii sub 21 de ani ai străinilor admişi în mod legal în Statele­ Unite, pot veni în America, fiind prin dificarea de acum, clasaţi în cota de preferinţă şi, în caz de nevoe, întreaga cotă poate fi folosită pentru „clasa preferată“, după cum arată mai sus. —-------------­— CURSELE REZULTATELE DE ERI Cursele dela Floreasca benefi­ciază de vreme frumoasă şi atrag prin alcătuirea inteligentă a pro­gramului un public numeros. Co­tele sunt remuneratorie, şi greu se întrevăd câştigătorii, în afară de handicapuri, unde şansa graj­dului Negropontes nu s’a desmin­­ţit până azi. Aproape să credem că greutăţile şi le dă singur antreno­rul sau că ele sunt corectate de însuş proprietarul. Noi îl felicităm pe d. Negropontes de norocul său, deşi suntem poate singurii, câii mai îndrăznesc să i le prezinte în mod serios. Indiscutabil, d-sa mai are avantajul unei cazace foarte vizibile, ce inspiră o teamă mistică cailor adverşi. Iată rezultatul technic: Pr. Olteniţa: Nirvana, II Nurlie, III Erato. 10 partanţi. Cota 10: 15, 22, 18, 46. Pr. Ilfov: Repriza I-a. Brumărel, II Dorine, III Tangueuse. 12 par­­tanţi. Cota 10: 261, 56, 24, 98. Repriza II: Szerencse, II Piczi­­kem, III Domniţa. 12 partanţi. Cota 10: 31, 14, 20, 32. Pr. Brăneşti: Vântură Ţară, II Count Hart, III Mazurka. 7 par­­tanţi. Cota 10: 13, 12, 17. Pr. Grădinari: Cosiţa, II Leuş­­tean, III Leuştean. 14 partanţi. Cota 10 : 46, 20, 47, 24. Pr. M. Bravu: Dumbrava, Mio­riţa, Dott II. 5 partanţi. Cota 10, 50, 24, 34. Pr. Damelor : Grivei, Fergusson, F. Sfanţ. 5 partanţi. Cărvunarii poveste Istorică­ ­ de V. BARNOSCHI 40 DE LEI Roman­tic reconsttuire ti.­:: matică a vieţii amoroase şi po­litice a comisului Ionică Tăutu, personaj istoric de acu­m­ un veac. Serbarea de sfârşit de an a şcolii secundare de fete din Odobeşti ODOBEŞTI, 21.. — Duminică seara a fost, în sala de festivi­tăţi a Băncei populare din loca­litate serbarea de sfârşit de an a şcolii secundare de fete gr. II de sub direcţia doamnei I. Zamfi­­rescu. Foarte bine organizată şi înve­­derând munca depusă de d-na directoarei, serbarea a început la ora 9 printr’un imn şcolar exe­cutat de elevele şcoalei sub con­ducerea maestrului de muzică, d. T. Gorăceanu. Eleva Horacek a declamat cu însufleţire poezia „Ţara mea“ a d-lui Vasile Mili­tar. A urmat apoi piesa „Meşterul Manole“ de d. Victor Eftim­iu ale cărei roluri au fost cu multă măestrie interpretate de către ec­lete. Remarcăm frumuseţea de­corurilor şi a costumelor cari au contribuit într’o largă măsură la reuşita piesei. S’au distins în interpretarea rolurilor elevele Secăreanu Sofia, Chilian Genoveva, Constantinescu Sylvia, Antonescu Eliza, Cons­­tantinescu Natalia, Arghir Vic­toria, Mărgărit Margareta, Ma­­zilu Aurora, Soare Elena, Dmnis­itiu Elena şi Taftă Ana. Au urmat apoi coruri şi dan­suri naţionale dintre cari remar­căm corul „Se inserează“ şi „Var­­laboiul“ dans naţional. La urmă a avut loc distribui­rea premiilor elevilor ce s-au distins învăţăturii, după care d-na Zamfirescu face o dare de seamă asupra activităţii anului şcolar expirat, rostind apoi miş­cătoare cuvinte pentru elevele ultimului an. Serbarea, care a prilejuit spec­tatorilor clipe de frumoasă adu­cere aminte, s’a terminat la 1 noaptea­ EXPOZIŢIE. — Tot cu ocazia sfârşitului de an, la şcoala sec­­dle fete din Odobeşti s’a organizat o expoziţie de lucru, desemn şi caligrafie. Expoziţia a fost foarte bogată, lucrări în aquarelă, căr­bune şi peniţă­­Cu deosebire s’au distins lucrările elevelor­­ Taftă Ana, Dumitrescu Elena, Chilian Genoveva, Munteanu Ma­ria, Mărgărit Marg., Constanti­­nescu Sylvia, Arghir Victoria. Expoziţia a fost vizitată de un numeros public, care a ţinut să a­­ducă laude d-rei Popescu, maes­­tru de lucru, desemn şi caligra­fie, care a depus o muncă asi­duă S. I . STEJAR IONESCU Un accident de automobil a pus capăt zilelor tinere ale unui scrii­tor de bună pricepere şi de frumos talent: Stejar Ionescu. Intrat in li­teratură cu „Domnul de la Mura­­no“ carte de nuvele in care se vă­deşte un ochi atent şi an conde cald, Stejar Ionescu se situase din­tr’o dată alături de cele mai bo­gate nădejdi ale scrisului românes de astăzi şi moartea lui întrerup bătăile unei inimi ce-a sunat bun şi frumos in pagini alcătuite o grijă de artist onest şi laborios. Ziarist, Stejar Ionescu a munct in redacţia iiOpiniei“ din Iaşi ş­i vocal tânăr s-a străduit în răndu­rile baroului din Iaşi. Acum nu mai este. Rămâne tuşi o pildă pentru scriitorii tineri şi­­ amintire luminoasă pentru priete­nii lui. Mai rămâne cartea, cartea pe care şi-a însemnat numele lăsat, singur semn tn trecerea scurtă prin viaţă. Să’i aşezăm „Domnul dela Mu­­rano“ in biblioteca noastră printre cărţile ceasului nostru de amintire şi să ne njim­ pentru odihna Iui fără trezie, atât de timpuriu Înce­pută prin moarte. SERGIU DAN. -'si ------­ ELEMENTE DE ISTORIA LIM­BEI ŞI LITERATUREI ROMANE de Popovici şi Vişoiu, profesori In editura moştenitorilor C. Constantinescu din Slatina, d-nic­i Popovici şi G. Vişoiu, profe­sori în acel oraş, publică un foar­te interesant studiu cu titlu de mai sus necesar pentru exame­nele de bacalaureat şi în vede­rile programei oficiale. Autorii prezintă pentru folo­sinţa tinerilor cari sfârşesc li­ceul — ba chiar pentru adulţii cari au nevoie să-şi împrospă­teze cunoştinţele ■— vin rezumat clar expus şi uşor de reţinut des­pre origina limbei române, des­pre influenţele suferite de limba latină în Dacia, despre dialectele născute în limba noastră pe urma acestor influenţe iar pe de altă parte, autorii fac o succintă şi extrem de folositoare expu­nere asupra literaturei noastre de la origină şi până azi, exami­nând toate formele literare: poe­zia şi proza populară, precum şi literatura cultă sub tate aspec­tele ei. Lucrarea d-lor Popovici şi Vi­şoiu în afară de faptul că este instructivă şi folositoare mai are o menire: să fie cât mai mult răspândită în popor. De aceia, Ministerul Artelor căruia îi incumbă în primul rând această datorie, ar trebui să o trimeată cel puţin tuturor bibliotecilor populare din ţară, dela oraşe ca şi dela sate. GRADINA LUI TEOCRIT de Marcel Romanescu Sub titlul de mai sus, d. Marcel Romanescu unul din tinerii po­eţi de talent care s’a afirmat mai ales după război, str­ânge într’un volum frumos tipărit şi selec­ţionat ca cuprins, ultimele sale versuri. D. Romanescu nu este un ne­cunoscut­ înainte de război, d-sa a publicat versuri răzleţe în di­verse reviste, cari i-au atras lau­­le din partea maestrului Ma­­cedonsky şi a criticilor de atunci între cari d-nul Dragomirescu. După război d-sa a publicat trei volume de versuri: ,,Isvoare lim­pezi“, ,,Cuiburi în soare’’ şi ,,Her­­manosa din Corinth“ cari au fost bine primite. De asemenea tâ­nărul poet s’a remarcat şi în fru­moase traduceri ca: Balconul de Gunar Heiberg, Cântarea Cân­tărilor, Teatru de Obstfelder, Lily Chineza de Paula Satrobi Şi Pelerinul lui Charles Vildrac. Noul volum, Grădina lui Teo­­crit excelează special prin sone­tele ce cuprinde şi din tare ci­tăm unul. RAŢELE Cinci ciufuri verzi pe gâturi cu inch­i apropie topindum şi palma'n lac; iar apele triunghiuri se desfac spărgându-se in solzi de volturele. Bătută n stropit o guşâ de burlac tot clipoceşte'n soare după ele; şi proastele, umflându-se'n vointrele inşiră'n boare schimburi de olac. Pe vale, unde trei spălătorese bat apa'n piuă de stârnesc clăbuci spurcând chilonul ultimei mirese­acolo Chrysis, rumenă la buci, sporind cu paiul spuma poleita trăeşte î n lumea ei închipuită. DIALOGURI ASUPRA COMAN­DAMENTULUI de A- Maurois D. colonel Const- C. Alexan­drescu din geniu, publică într’o broşură imprimată la ,,Apărarea Naţională“ din Craiova o foarte reuşită traducere a operei lui Maurois cu titlul de mai sus, broşură ce trebuie să intre în măna oricărui ofiţer activ sau de rezervă. Cartea lui Maurois este­­,o iro­nie fină şi de-o adâncime sub­tilă la cartea ,,Plutargus a Mien­­t?" a d-lui Pierretea în care aces­ta susţine că ştiinţa de a coman­­dn general, şi arta militară în special sunt lucruri inexistente, că nu există mari conducători şi mari generali, că la război to­tul se datoreşte numai întâmplă­­rii şi că la urma urmei, un civil inteligent şi cu bun simţ ar putea în caz de nevoie să se transforme într'un mare gene­ral". Cartea lui Maurois pusă la în­demâna oricui în traducerea cla­ră şi uşoară a d-lui colonel A­­lexandrescu, este nu numai dis­tractivă dar instructivă pentru orice ofiţer şi pentru orice civil care are rolul de conducător­îndrăznim a crede că Ministe­rul de război, n’ar face un lucru nefolositor dacă şi-ar însuşi un cât mai mare număr de broşuri din cartea lui Maurois pentru a le răspândi apoi gratuit tuturor ofiţerilor activi cari au ceva de învăţat din ea. IOAN LIVIANU Mişcarea artistică şi culturală Săptămâna librărie a CARTI-REVISTE Cu romanul Ispăşirea Miradorei tie N. Arcaş, se continuă seria de romane ce apar în editura „Ancora“ din Bu­cureşti In lucrarea aceasta, autorul ne in­troduce în misterul vieţii unei femei care a jucat un rol important în viaţa noastră mondenă. Soţie a unui arhi­­bogat director al unei societăţi petro­lifere, de care-i despărţită moralmen­te, în urma unui eveniment de natura discretă, caută să atragă într’o cursă de şantaj pe un bancher, mult apre­ciat pentru spiritu-i întreprinzător, cursă în care-i ajutată de un june frumos şi elegant, dintracei cari îşi trafichează pe bani tinereţea. Astfel, romanul Ispăşirea Miradorei constituie o adevărată dramă a mora­vurilor de azi. — No. 2 anul X din „Correspon­­dance éconotnique roumaine“. — Regulamentul pentru supra­vegherea şi controlul exploatărilor de petrol şi gaze. Editura librăriei „Cartea Românească“ Ploeşti. — No. 12 „Informations Sociales“, organul B. I. M. * Din publicaţiile Academiei Ro­mâne: N. IORGA. Rătăcirile prin A­­pus ale unui pretendent român, Ioan Bogdan, în secolul XVI-lea. N. IORGA. Francmasoni şi Conspi­ratori în Moldova secolului al XVIII- lea. ST. IONESCO. La formation des f/iements Antocyaniqucs.

Next