Dreptatea, noiembrie 1928 (Anul 2, nr. 317-342)
1928-11-01 / nr. 317
2 Teatru Cinema ODEON — Continuă marele succes Ioi programulviitor: IVANGOROD cu Maria Iacobin! şi Gabriel PROTIVNIC. Gata şi Se comandă găsiţi, COSTUME spocial® pontra profesionist!, paltoane, COSTUME sport impermeabile, frigolina aniforme şcolare ănpanon regilament la „TEXTILA“ Centrala de comenzi STR. 11 IUNIE No. 67 Vis-a-vis de Gradina „La Leul şi Caraanul" UmtimI* 3, 13, 15,18 şi 20 Staţia 11 Iunie - Satâr Mare reducere de preturi cu ocaziunea munărei în noul local (Pentru o femee) cu Dolores del Rio Monopol FOXROM Vizitafi Magazinul Carmen Sylva Strada Lipscani 80 Cel mai bine asortat cu Rochiţe, Costumaşe Paltonaşe şi Pălărioare frumoase pentru Copii Bogat asortiment de STOFE şi MĂTĂSURI pentru Rochi şi Mantouri gata uc bana şi Stofe cu preţuri reduse Un apel al Soc. Temperanta Direcţiunea Generală a C. F. R. adat o circulară contra beţiei din care reiese clar rolul nefast al alcoolului în catastrofa de la Recea-Slatina. Societatea Temperata îndreaptă din nou strigătul său către întreg poporul român să se solidarizeze în stăvilirea acestui pericol. Societatea Temporanţa pune din nou în ochii tuturor aceste cifre îngrozitoare, dar riguros exacte cari sunt mai edificătoare decât 10 volume: 60 la sută din crime la sate din cauza beţiei; 22 la sută din copiii beţivilor tuberculoşi şi 19 la sută epileptici şi tâmpiţi; 46 la sută din cazurile de nebunie provenite din beţie(ancheta Ligii mondiale); 25 la sută din recruţii noştri respinşi ca netrebnici de pe urma alcoolismului (ancheta Ministerului Muncii); 40 la sută din boli provocând moartea din cauza alcoolismului; 48 la sută din copiii de la sate morţi înainte de a fi împlinit vârsta de 5 ani având drept cauză în primul rând alcoolismul părinţilor; (statistica Ministerului de Interne 52.460 cârciumi în toată ţara şi n’avem decât 15.120 şcoli şi 13.622 biserici; cu aproape 50 la sută mai multe cârciumi decât şcoli şi biserici la un loc! 16 miliarde lei risipiţi anual pentru băuturile spirtoase; aproape 50 la sută din budgetul statului în afară de 4,5 miliarde pagube indirecte de pe urma alcoolului; 110.000 vagoane alimente hrănitoare în valoare de 7 miliarde lei tranformate anual în băuturi otrăvitoare (registrele Ministerului de Finanțe) pe când economiile la toate băncile populare nu sunt decât de 660 milioane lei, iar la Casa de Depuneri numai 220 milioane lei! Ce soartă fatală ne urmărește, dacă aceste cifre îngrozitoare nu sunt în stare să ne sguduie, să ne reculeagă şi să ne facă să reacţionăm, întreg poporul contra acestui flagel? Temperanţa şi-a făcut datoria în toate direcţiunile. Dacă munca ei va rămâne sterilă şi nu va avea nici un echo în mintea şi inima poporului nostru şi conducătorilor lui, trebuind să abandoneze lupta, atunci ultimul nostru strigăt va fi că ne vom perde de generaţi prin alcool ca şi prin toate relele ce decurg din nepăsarea noastră nepermisă, la fel cu popoarele care din nimicuri fac scopuri de preocupare zilnică, iar din chestiuni mari naţionale, vechituri de muzău. Citiţi şi răspândiţi Ziarul „Dreptatea“ Fabrica şi moara Naht şi Sesef Juster din Piatra-Neamţ distruse de incendiu PIATRA-NEAMŢ, 28 — Aseară la orele 11 jum. un puternic incendiu s’a declarat la fabrica de cherestea şi moara de făină de porumb de lux din str. I. I. G. Brătianu, proprietatea soc. anonime fost Leib Juster et fiu Datorită materiilor uşor imflamabile ca cherestea şi porumb focul s-a întins cu repeziciune ameninţând la un moment dat şi casele din vecinătate. Autorităţile în frunte cu de prefect Prepelinschi au sosit imediat la locul dezastrului, asistând la operaţia de stingere până la orele 4 dimineaţa. Pompierii sub comanda d-lor locot. Mihail şi plut- Girovanu au luptat eroic pentru localizare dar nu au ajuns la nici un rezultat, focul distrugând totulToată instalaţia făbricei şi moara a fost asigurate pentru suma de 6 milioane lei dar pagubele întrec suma de lei 9 milioane. Au fost complect distruse: depozitul de cherestea, fabrica cu 4 gatere, moara cu 3 valţuri şi 2 pietre, 3 vagoane porumb, 3 vagoane cu lăzi gata de exportat la Jaffa şi o maşină Lanz de 1 milion jumătate neasigugurată. 1OMSIF LOCEANU m ♦ ■■ Răspunderile (Continuare din pagina 1-a): industriaşul să închiză fabrica sa inutilă şi bancherul să se clatine subt povara unui portofoliu nerealizabil. A cui e vina? A domnului Vintilă Brătianu singur? In imensa criză de producţie, în care ne-a prăbuşit politica economică a partidului liberal. Instituţiile creditului privat au o imensă parte de răspundere. Comerţul banului reprezintă în forma ei de producţie capitalistă, o forţă imensă, de sine stătătoare, care alăturea de puterea politică şi poate deseori mai tare decât puterea politică, controlează şi îndrumează viaţa unui stat. Fără dânsul şi mai ales împotriva sa nu se poate face nimic, nici rău, nici bine. Dar pentru aceasta bancherul trebueşte să fie conştient de locul poderant pe care creditul îl ocupă în procesul economic şi să cunoască datoria meriei sale sociale. Rolul bancherului este atât de important încât însuşi doctrinarii socialişti îl privesc cu respectul cuvenit unui adversar de seamă. Bancherul trebueşte însă să aibă o calitate: acea de a fi bancher, iar nu director general de bancă, recrutat printre rândurile unei lumpenburghezii decăzute, a advocaţilor fără clientelă, a bătrânilor pensionari, a inginerilor incapabili, a tuturor, care pentru un motiv sau pentru un altul au renunţat la desăvârşirea carierei lor. La noi bancheratul a ajuns o sinecură, unde se plasează copii mai proşti ai burtăverzimei noastre, acei cari pentru că jucau pocker cât erau la liceu nu au isbutit de cele mai multe ori să-și treacă la Universitate examenele cerute. N. LUPU KOSTARY Cărţi şi reviste A APARUT numărul 10 al revistei: „GÂNDIREA”, cu versuri, proză şi esseuri semnate de d-nii: Erwin Reisner, Matei Caragiale, Ion Pillat, Sandu Tudor, Emanoil Bucuţa, A. Pop-Marţian, V. Ciocâlteu, George Lesnea, Petre Marcu Balş, G Căline, sen. O- W. Cisek, Ion Marin Sadoveanu, Al. Bădăuţă şi Nichifor Crainic-Ilustrat în întregime de Demian, acest număr al „GANDIREI” este întregit prin numeroase reproduceri din mişcarea contemporană artistică- , DREPTATEA 1 Scrisori din Sighişoara Hârftielile din tabăra liberală In tabăra liberală din judeţul Târnava-Mare s-au ivit iel de fel de neînţelegeri. De prefect Prescurea, simţind că se apropie timpul să-Şi facă bagajele, caută pe toate căile posibile să-şi plaseze neamurile în diferite funcţii administrative, provocând pentru acest motiv planuri de mutări de funcţionari dintr'un loc într’altul, fapt pentru care d. deputat dr. Ştirbeţiu — probabil tot din interes personal — se opune cu înverşunare■ Lupta cea mai aprigă să dă pentru ocuparea postului de notar în Agnita, unde fusese numit un virtuos târnăr. D- senator Cojocaru din Cohalm însă, ţine morţiş să-şi instaleze acolo, odrasla. Din toate aceste frământări, reese, că tinerii liberali sunt foarte nemulţumiţi de atitudinea „vulpoilor“ bătrâni, cari prin purtările lor, au provocat frământările din sânul organizaţiei judeţene, a partidului liberal Pe de altă parte, câţiva cărciu mari — foşti liberali — sunt revoltaţi că nu li s’a plătit ,,basamacui" şi cărnaţii, consumaţi de alegătorii liberali, încă în trecutele alegeri. Fapt pentru care unii s’au adresat justiţiei. Aşa stând lucrurile, a fost chemat de la Bucureşti — ca arbitru al situaţiei — d. Jean Th. Florescu, pentru ca să împace spiritele• D-sa a sosit în localitate zilele trecute, când impopularitatea liberalilor s’a dovedit, prin faptul că nici un ţăran nu i-a eşit întru întâmpinare, deşi se svonise despre sosirea d-sale în localitate. D-sa a încercat să aplaneze lucrurile printr’un banchet copios, la care au luat parte vreo 25 de leaderi liberali. D-sa însă n'a reuşit să împace deplin pe răsvrătiţi S’a discutat cu această ocazie, mult, despre situaţia precară prin care trece partidul întreg. Situaţia lui este periclitată. Retragerea de la cârma ţării este iminentă, aşa încât fiecare să se îngrijească a-şi face bagajele şi nicidecum de altcevad În timpul când în tabăra liberală se ivesc neînţelegeri, în sânul partidului naţional-ţărănesc din judeţ există o perfectă armonie. Zilnic se fac noi înscrieri în partid şi se eliberează noi cărţi de membrii Toată lumea aşteaptă cu nerăbdare sfârşitul putredului regim liberal. Ţăranii — mai ales — sunt foarte nerăbdători. Toţi întreabă „Oare când va mai răsări şi pentru noi Soarele, „domnişorule" ? Aceşti ,,mucenici" ai naţiunii, aşteaptă cu înfrigurare ziua sfântă a izbânzii, când frânele guvernării vor fi luate de d- luliu Maniu, care pentru Poporul Român este un nou „Mesia" şi care dărâmând putredul regim instituit de partidul liberal, va întrona in tară, dreptatea, legalitatea şi buna orănduire, spre binele şi fericirea Neamului. T. M- JIBOTEANU Răsplată pentru jandarmii cari au „ales“ pe deputaţii liberali Regimentele de jandarmi au primit câte un stat pentru diurne (misii — mai curând s’ar potrivi cuvântul „misitie“ —), în care anumiţi ofiţeri, aleşi de către Comandamentul Corpului, semnează de primire: colonelul pentru 12.000 lei, maiorul pentru 8000 lei, iar ofiţerii inferiori între 3—4000 lei. Au fost înlăturaţi din statele acestor misii toţi ofiţerii, cari n’au luat parte la alegerile din 1927, precum şi toţi aceia, cari au înţeles că, demnitatea de oştean preţueşte infinit mai mult decât o meschină diurnă, dată de generalul Davidoglu, drept răsplată pentru tâlharii urnelor! întrebăm pe d-l Vintilă Brătianu, ministru de finanţe: Din care capitol budgetur a alocat aceste misterioase diurne, cu ce scop le-a ordonanţat şi la cât se ridică întreaga sumă dăruită din budgetul Statului? In vreme ce şefii de posturi şi secţii de jandarmi, nu sunt plătiţi pe 3 luni în urmă, atâta timp cât soldaţii jandarmi suferă frigul şi foamea, deoarece furnizorii de lemne şi alimente nu sunt achitaţi la vreme, e criminală risipa făcută de vistiernicul ţării, pentru opinia publcă cere mereu economii, iar pe de altă parte fură budgetul Statului, răsplătind pe acei bandiţi, cari au falsificat voinţa ţării! Atragem atenţiunea d-lui ministru de finanţe că, asemenea cheltueli ilegale vor fi revizuite, iar cei cari le-au primit vor fi siliţi să le restitue. Populaţia satelor noastre trăeşte în neagră mizerie; pentru regiunile înfometate s-au dat numai 40.000.000 iar pentru automobilele ministerelor şi pentru capitolul diverselor diurne, se irosesc sute de milioane! Ar fi timpul să înceteze risipa şi să se facă adevărată gospodărie. Bursa DEVIZE New York 165,50—165,70 Londra 804,50—805 Paris 6,47—649 Zurich 31,90—31,95 Milano 8,69—8,71 Berlin 39,50—39,60 Viena 23,30—23,37 Praga 4,90—4,92 Budapesta 28,90—28,94 EFECTE Scrisuri 5% rurale 33—63,50 Scris. 5% Urb. Buc. 57,25—57,75 Scris. 5% Urb. Iași 55,50—56 Rentă 5% 1916 76—76,50 Rentă 5% 1919 63,50—64 Rentă 5% 1920 65—65,50 Rentă 5% 1922 62—62,50 ACȚIUNI Bancare Naţională a Rom. 13 000—13.100 Marmorosch Blank 1525—1550 Românească vechi 1250—1275 de Credit Român 1250—1275 Societăţi petrolifere Astra Română 3550—3600 Steaua Română 1825—1850 Concordia 1575—1600 Creditul Minier 1360—1375 I. R. D. P. 540—550 Diverse Societăți Reşița 940—950 Mica 740—750 Clădirea Rom. 980—990 Cartea Rom. 425—450 S. T. R. 1270—1280. Citiţi Ţărănismul Spectacolele zilei TEATRUL NAŢIONAL : Mult sgomot pentru nimic TEATRUL REGINA MARIA: Manasse* OPERA ROMANA : Relache. TEATRUL INTIM : Moritz Boxeur. TEATRUL MIC : Nuntă cu repetiţie TEATRUL ALHAMBRA: „Fritz“ cu Leonard. CINEMA SCALA. Revista: „Ca la Mama acasă’’ şi filmul Lăutarul cu Victor Varconi şi Irene Rich. CINEMA CAPITOL : Ramona cu Dolores Chel Rio, Rahand Djem. CINEMA VOICULESCU : „Dansatorul Doamnei” și revista „Ce te plimbi în pielea goală”. CINEMA ODEON : Protivnicii pentru o femeie cu Dolores del Rio. CINEMA ELITE : „Cele două orfeline“. CINEMA BULEVARD PALACE: Romanţa cu Ramon Novarro, Marceceline Day şi Roy D’Arcy şi o comedie în 2 acte. CINEMA SELECT : Yachtul celor 7 păcate cu Brigetto Helen şi o comedie în 2 acte. CINEMA TRIANON : Regele Regilor CINEMA EFORIA : Ansamblul Artistic din Moscova : „Căsătoria’’. CINEMA LIPSCANI : Flacăra Amorului cu Ronald Colman şi Vilma Banky. CINEMA TERA: Talismanul Piratului şi Compania de comedii Lică Rădulescu-CINEMA MARCONI: Buze otrăvite şi trupa Titi Mihăilescu-CINEMA MARNA: Ana Karenina de Tolstoi, cu Creta Garbo şi Ihon Gilbert. In pauză, artişti. CINEMA ROMA : Enigma unei nopţi CINEMA MODEL : Song cu Ana May Wong şi trapa D’Ayol. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI: Mormântul Egiptean cu Ana May Nong şi trapa Titu Protopopescu- Marele pianist vienez dr. Paul weingarten va da un singur concert la Ateneu, în ziua de 12 Decembrie• Hyperion: Aristide Blank Icoanele oamenilor mari nu sunt sfinţite de obiceiu decât de timp. Faptele cele mai măreţe, ce se petrec sub ochii noştri, sunt departe de a ne trezi momentan■ acea admiraţie, pe care o vom avea mai târziu, după oarecare interval de la săvârşirea lor■ Pentru operele înfăptuite in domeniul practic, ca şi pentru operele de artă, principalul element ele înţelegere şi judecată rămâne perspectiva. lată de ce portretul d-lui Aristide Blank, făcut cu convingere şi sinceritate de către Hyperion, nu va fi privit — poate — de mulţi dintre contemporani decât ca pe o schiţă, deşi tabloul însuşi este, incomparabil, redus faţă de proporţiile impunătoare ale modelului. Pentru inconştienţi, sectari şi necinstiţi, apariţia acestei broşuri va fi un prilej de nedemne aprecieri a operei şi omului, care a dovedit în nenumărate rânduri cea mai profundă înţelegere a timpului său. Cu o intuiţie superioară, d. Aristide Blank a arătat la timp nevoile economice ale noului stat român de după războiu şi a preconizat o nouă îndrumare în politica financiară a ţării. Domnia-Sa a dat cel dintâi exemplul unei bune organizări economice potrivită cerinţelor vremii efectuând la Banca ce conducea o fundamentală reformă, a pus fondul de rulment al băncii la dispoziţia comerţului şi industriei, care în urma prăbuşirii latifundiului ,,statului agrar“, trebuia să fie social, pe care să se ridice „statul burghez capitalist". Această întocmire, care formează baza oricărui stat civilizat, nu convenea însă de cei conducătorilor noştri, fiindcă ei erau reprezentanţii tipici ai latifundiului şi deţinătorii permanenţi ai puterii. Ridicarea economică a clasei burgheze (Prin acest cuvânt înţelegănduse elementul muncilor şi productiv al oraşelor) ar fi însemnat slăbirea puterii politice a ciocoilor de eri. De aceia, pentru a înlătura, sau cel puţin a întârzia cât mai mult desnodămăntul fatal, guvernanţii au adoptat o atitudine protivnică intereselor vitale ale ţării, continuănd astfel să păstreze privilegiile moştenite din tată în fiu. Politica economică dezastruoasă a înăbuşit în faşă desvoltarea comerţului şi industriei, împiedicând, prin aceasta, înstărirea clasei mijlocii. Pe de altă parte, ţărănimea, nefiind ajutată să-şi muncească pământul în mod raţional şi intensiv, lipsindu-i uneltele şi capitalurile necesare, nu putu să realizeze un progres real pe tărâmul economic şi politic. România de ori „eminamente agricolă“, a devenit azi eminamente săracă. Urmările operei nefaste a oligarhiei sunt resimţite dureros de întreaga societate românească- Scă,derea producţiei agricole, stagna-, rea comerţului şi industriei au micşorat în mod simţitor veniturile ţării şi au accentuat nevoia capitalului străin, atâta vreme ocolit de guvernanţi şi care, la răndu-i, ne ocoleşte azi Toate aceste neajunsuri s’ar fi putut înlătura, ba chiar multe probleme nici nu s’ar fi ivit, dacă s’ar fi urmat îndemnurile sănătoase ale omului integru şi patriotului luminat care e d. Aristide Blank. Dar, pe când d-sa propovăduia noul crez economic al ţării, apătaţi din umbră de patrioţii de răspântii, studenţii — aceiaşi pe care d-nul ABlank i-a ajutat totdeauna — l-au împiedicat să vorbească. Şi omul de bine a tăcut, dar ce crud au vorbit apoi faptele, pe care el se silea să le înlăture. Oricât ar voi să ascundă vina lor, autorii dezastrului economic, nu vor putea să nu recunoască în cele din urmă adevărul că, punând în practică prgramul d-lui ABlank, s'ar fi putut realiza următoarele îmbunătăţiri, care ar fi schimbat cu totul faţa României: Capitalul străin ar fi intrat în ţară în condiţiuni avantagioase; ca instrument de credit acest capital ar fi servit ridicării industriei şi comerţului; industriile create şi susţinute în acest chip ar fi redus considerabil importul; agricultura întrebuinţând unelte, maşini şi îngrăşăminte fabricate in ţară, ar fi exploatat ştiinţific pământul, sporind producţia, care ar fi îndestulat nevoile ţării, surplusul fiind exportat. Toate forţele naţiunii ar fi concurat la prosperitatea economică şi de aci ar fi trecut în mod firesc la conducerea efectivă a statului, printr’o continuă şi echitabilă selecţionare a valorilor. Acestor aspiraţiuni, comune tuturor cetăţenilor conştienţi, d. A. Blank a înţeles să închine, la un moment dat întreagă, sa activitate. A întâmpinat însă o înverşunată rezistenţă din partea celor ce vedeau cu ochi răi înălţarea păturii muncitoare în dauna lor. Dar, timpul, marele şi dreptul judecător, va aşeza la locul ce i se cuvine pe îndrăzneţul crainic al vremilor mai bune, ce nu vor întârzia să vină. CONSTANT STRAINU In loc de cronică dramatică Ţinta acestor rânduri — o spune titlul — nu este de a fi cronică dramatică a unui spectacol, întru totul realizat, ci mai mult de a însemna strădaniile, de câţiva ani încoace, a câtorva tinere elemente de talent, de a înjgheba o mişcare teatrală totdeauna nouă, în care cred cu statornicie. Spectacolul care mi-a prilejuit scrisul este o piesă bulevardieră, jucată la un cinematograf din Capitală: ,,ce te plimbi in pielea goală?’’. Să nu vă înşele titlul, piesa e tot atât de decentă, ca şi, de pildă ,, Coriolan Secundus” prezentată la Teatrul Naţional. Numai că purtând semnătura meşterului Feydau este o ţesătură de duh şi situaţii, cari, în desfăşurarea unei jumătăţi de ceas, aştern pe buze hohote şi în ochi scântei de voe bună. Printre interpreţi notez pe d-l V. Brezeanu, care mai stăpân pe rol ar fi făcut o bună compoziţie, d-l Chiriş amuzant, d-l Muscan, cu o schiţă de tip aproape reuşită, Damian intr’un rol de servitor jucat cu convingere şi patimă de amănunt şi pe d-ra Elena Rada, pe care, dela rolul aşa de omenesc jucat a lui „Ciufulici", şi dela compoziţia atât de reuşită a Luluţei din „Chiriţa în Iaşi” o urmăresc cu deosebit interes. M-a surprins acum prin gama posibilităţilor mereu mărită, căci rolul ,,Clarisse", doar muche de cuţit desparte de trivial, l-a jucat cu atâta încercată rutină că poate aborda azi, fără teamă genul grotesc. Şi am văzut pe o scenuţă de 3 metri, cu mijloace inexistente aproape, realizat un decor de o vioiciune şi expresivitate care vădeşte bună şcoală. Mi se pare că D-l Brauner semnează decorul. Şi pe acea scenuţă, in atmosfera îngheţată la început a unui cinematograf, Sandu Eliad, regisor, care anul trecut ne-a făcut supriza unui spectacol, care şi-ar fi avut loc de cinste şi în streinătate, vorbesc de ,,Rataţii", acel moment de adevărată artă pe care l-am prevăzut încă de la montările sale la T. Popular: ,,Dardanielle", „Funcţionarul de la Domenii” şi acea pitorească ,,Chiriţa in Iaşi", Regisorul Eliad a pregătit un spectacol în care actori cari se întâlnesc pentru întâia oară, au jucat într’o unitate de ritm proprie numai ansamblelor de veche durată. Spectacol cu înfăţişare proaspătă şi nouă, al mijloacelor inedite._ Intr’un cuvânt un spectacol, care ne îngâdue să notăm cu îndreptăţite speranţe, eforturile reuşite ale tinerelor talente: Elena Radu, G. Damian şi Sandu Blăd, ELENA RADU E. B. Hamley Spovedania unui băutor de opium Viziunile ce aveam erau sugerate bineînțeles de întâmplările petrecute seara■ Mi se părea că vedeam într’adevăr trupul meu ridicat în blestematul pat de milioane de Bondoci și Billi, purtat pe sus de ei, în timp ce eu, având parcă o viață deosebită de a trupului meu (un fel de dualitate pe care adesea am observat-o în aceste extazuri) eram silit să merg după ei şi să privesc După ce străbătusem timp de veacuri nesfârşite regiunile nemăsurate ale spaţiului, coşciugul fu depus intr’un hali imens, înconjurat de schelete care răcneau un cor, din fălcile lor uscate, în timp ce trupul meu trecea înainte : ,,Loc pentru băutorul de opium" ! iar topul răspundea de pretutindeni: ,,Loc pentru băutorul de opium'’! așa cum răspunde Poporul preotului, în timpul slujbei, într’o catedrală. Deodată, se iviră, într’o procesiune fără sfârşit, toţi marii chirurgi şi medici pe care i-a cunoscut omenirea în frunte cu divinul Esculap, în vestmintele lui clasice şi cu lauri pe frunte• După Esculap venea Galen, apoi Tipocras Celsus, medicul vrăjitor Cornelius Agripa şi Garth şi Harvey şi Hunter, cu toţi contimporanii lor, până la Astley Cooper, care se află în fruntea Colegiului de Chirurgi din zilele noastre. Uşile s’au închis apoi cu un sgomot surd, iar un herald strigă să se facă tăcere, şi întreaga procesiune, defilând în faţa coşcigului, se înclină înaintea lui ca o armată înaintea comandantului suprem, Heraldul strigă din nou să se facă tăcere, iar venerabilul Esculap, stând în rața tuturora, zise pe un ton solemn, în cea mai curată greacă antică: „Să disecăm pe băutorul de opium“ și toți răspunseră: „Să-l disecăm!“ Atunci, umbra marelui părinte al medicinei apropiindu-se ceremonios de coşciug, deschise templul creerului, end, ce să vezi un roiu uriaş de idei eşi deodată dintr’însul, încât vastul hali deabia mai putea să-l cuprindă-Sburau concepţii largi, cuvinte melodioase, imagini nepieritoare, gânduri sublime, în timp ce din creerul mic izvorau fără sfârșit, fluvii nesecate, ca apele Nilului roditor. Se ridicau mereu sus și apăsau, până ce îngrămădirea lor deveni irezistibilă — bârnele tavanului săriră cu sgomot asurzitor (era triumful minţii asupra materiei) și gândurile liberate îşi luară sboml voios spre cerul lor îndrăgit. Iar mulţimea se înclină şi recunoscu puterea şi mărirea geniului-Nu Ştiu cât a durat viziunea, dar, când m’am trezit din vis, lumânarea ajunsese aproape de sfeşnic-Tovarăşii meu dormeau tun, şi nu dădeau alt semn de viaţă decât răsuflarea lor grea şi sforăitoare. Dar se puteau trezi foarte curând şi de-aceia, m’am hotărât să plec numaidecăt, acum când nu puteau simţi paşii mei. Bând în grabă restul de laudanum ce mai rămăsese în sticlă, am luat lumânarea şi am coborât scările.Am coborât astfel vreo zece caturi, când, dăndu-mi seama că greşisem drumul, am deschis uşa linei încăperi in care am dat pestă o mulţime de vechituri. (Urmează) Ştiri artistice La Teatrul Intim se reprezintă în fiecare seară ,,Moritz... boxeur", care are un succes imens, artiştii find aplaudaţi la scenă deschisă, la fiecare act. In rolurile principale: Costică Toneami ( a cărui creaţie de astăzi întrece cu mult creaţia d-sale din Moritz al ll-lea), Leon Leiter, G. Carnissy, N. Stroe, I- Brătulescu Și d-nele Marietta Rareş, Maria Voluntarii, Sanda Ţărani, etc La Teatrul Alhambra (Compania Teatrul Nostru — comedii muzicale —) continuă a se juca cu un formidabil succes iresistibila comedie muzicală în trei acte „Fritz" cu delicioasa Elena Zamora, tenorul N. Leonard, comicii Roland de lassy, G. Chamel şi excelenta comedianăTăntzi Cutava Barozzi, care sunt delirant ovaţionaţi în fiecare seară la scenă Jmhisi*