Dreptatea, noiembrie 1928 (Anul 2, nr. 317-342)

1928-11-01 / nr. 317

2 Teatru Cinema ODEON — Continuă marele succes Ioi programul­­viitor: IVANGOROD cu Maria Iacobin! şi Gabriel PROTIVNIC. Gata şi Se comandă găsiţi, COSTUME spocial® pontra pro­fesionist!, paltoane, COSTUME sport impermeabile, frigolina aniforme şcolare ănpa­non regilament la „TEXTILA“ Centrala de comenzi STR. 11 IUNIE No. 67 Vis-a-vis de Gradina „La Leul şi Caraanul" U­mtimI* 3, 13, 15,18 şi 20 Staţia 11 Iunie - Satâr Mare reducere de preturi cu ocaziunea munărei în noul local (Pentru o femee) cu Dolores del Rio Monopol FOXROM Vizitafi Magazinul Carmen Sylva Strada Lipscani 80 Cel mai bine asor­tat cu Rochiţe, Costumaşe Paltonaşe şi Pălărioare frumoase pentru Copii Bogat asortiment de STOFE şi MĂTĂSURI pentru Rochi şi Mantouri­­ gata uc b­ana şi Stofe cu preţuri reduse Un apel al Soc. Tem­­peranta Direcţiunea Generală a C. F. R. a­­dat o circulară contra beţiei din care reiese clar rolul nefast al alcoolului în catastrofa de la Recea-Slatina. Societatea Temperata îndreaptă din nou strigătul său către întreg poporul român să se solidarizeze în stăvilirea acestui pericol. Societatea Tempo­­ranţa pune din nou în ochii tuturor a­­ceste cifre îngrozitoare, dar riguros e­­xacte cari sunt mai edificătoare decât 10 volume: 60 la sută din crime la sate din cauza beţiei; 22 la sută din copiii be­ţivilor tuberculoşi şi 19 la sută epi­leptici şi tâmpiţi; 46 la sută din cazu­rile de nebunie provenite din beţie­­(ancheta Ligii mondiale); 25 la sută din recruţii noştri respinşi ca netreb­nici de pe urma alcoolismului (ancheta Ministerului Muncii); 40 la sută din boli provocând moartea din cauza al­coolismului; 48 la sută din copiii de la sate morţi înainte de a fi împlinit vâr­sta de 5 ani având drept cauză în pri­mul rând alcoolismul părinţilor; (sta­tistica Ministerului de Interne 52.460 cârciumi în toată ţara şi n’avem de­cât 15.120 şcoli şi 13.622 biserici; cu aproape 50 la sută mai multe cârciumi de­cât şcoli şi biserici la un loc! 16 miliarde lei risipiţi anual pentru bău­turile spirtoase; aproape 50 la sută din budgetul statului în afară de 4,5 mi­liarde pagube indirecte de pe urma alcoolului; 110.000 vagoane alimente hrănitoare în valoare de 7 miliarde lei tranformate anual în băuturi otră­vitoare (registrele Ministerului de Fi­nanțe) pe când economiile la toate băncile populare nu sunt decât de 660 milioane lei, iar la Casa de Depuneri numai 220 milioane lei! Ce soartă fatală ne urmărește, dacă aceste cifre îngrozitoare nu sunt în stare să ne sguduie, să ne reculeagă şi să ne facă să reacţionăm, întreg popo­rul contra acestui flagel? Temperanţa şi-a făcut datoria în toate direcţiunile. Dacă munca ei va rămâne sterilă şi nu va avea nici un echo în mintea şi inima poporului nos­tru şi conducătorilor lui, trebuind să abandoneze lupta, atunci ultimul nos­tru strigăt va fi că ne vom perde de generaţi prin alcool ca şi prin toate relele ce decurg din nepăsarea noas­tră nepermisă, la fel cu popoarele care din nimicuri fac scopuri de preo­cupare zilnică, iar din chestiuni mari naţionale, vechituri de muzău. Citiţi şi răspândiţi Ziarul „Dreptatea“ Fabrica şi moara Naht şi Sesef Juster din Pia­­tra-Neamţ distruse de incendiu PIATRA-NEAMŢ, 28­ — Aseară la orele 11 jum. un puternic incendiu s’a declarat la fabrica de cherestea şi moara de făină de porumb de lux din str. I. I. G. Brătianu, proprieta­tea soc. anonime fost Leib Juster et fiu­ Datorită materiilor uşor imflama­­bile ca cherestea şi porumb focul s-a întins cu repeziciune ameninţând la un moment dat şi casele din vecină­tate. Autorităţile în frunte cu de pre­fect Prepelinschi au sosit imediat la locul dezastrului, asistând la ope­raţia de stingere până la orele 4 di­mineaţa. Pompierii sub comanda d-lor locot. Mihail şi plut- Girovanu au luptat eroic pentru localizare dar nu au ajuns la nici un rezultat, focul distrugând totul­­Toată instalaţia fă­­bricei şi moara a fost asigurate pen­tru suma de 6 milioane lei dar pagu­bele întrec suma de lei 9 milioane. Au fost complect distruse: depozitul de cherestea, fabrica cu 4 gatere, moara cu 3 valţuri şi 2 pietre, 3 va­goane porumb, 3 vagoane cu lăzi ga­ta de exportat la Jaffa şi o maşină Lanz de 1 milion jumătate neasigu­­gurată. 1­O­­­MSIF LOCEANU m ♦ ■■ Răspunderile (Continuare din pagina 1-a): industriaşul să închiză fabrica sa inutilă şi bancherul să se clatine subt povara unui portofoliu nerea­lizabil. A cui e vina? A domnului Vintilă Brătianu singur? In imensa criză de producţie, în care ne-a prăbuşit politica econo­mică a partidului liberal. Instituţiile creditului privat au o imensă parte de răspundere. Comerţul banului reprezintă în forma ei de producţie capitalistă, o forţă imensă, de sine stătătoare, care alăturea de pute­rea politică şi poate deseori mai tare decât puterea politică, con­trolează şi îndrumează viaţa unui stat. Fără dânsul şi mai ales împo­triva sa nu se poate face nimic, nici rău, nici bine. Dar pentru acea­sta bancherul trebueşte să fie conş­tient de locul poderant pe care creditul îl ocupă în procesul econo­mic şi să cunoască datoria meriei sale sociale. Rolul bancherului este atât de important încât însuşi doc­trinarii socialişti îl privesc cu res­pectul cuvenit unui adversar de seamă. Bancherul trebueşte însă să aibă o calitate: acea de a fi ban­cher, iar nu director general de bancă, recrutat printre rândurile unei lumpenburghezii decăzute, a advocaţilor fără clientelă, a bătrâ­nilor pensionari, a inginerilor inca­pabili, a tuturor, care pentru un mo­tiv sau pentru un altul au renunţat la desăvârşirea carierei lor. La noi bancheratul a ajuns o sinecură, un­de se plasează copii mai proşti ai burtăverzimei noastre, acei cari pentru că jucau pocker cât erau la liceu nu au isbutit de cele mai multe ori să-și treacă la Universitate exa­menele cerute. N. LUPU KOSTARY Cărţi şi reviste A APARUT numărul 10 al revistei: „GÂNDIREA”, cu versuri, proză şi esseuri semnate de d-nii: Erwin Rei­­sner, Matei­ Caragiale, Ion Pillat, Sandu Tudor, Emanoil Bucuţa, A. Pop-Marţian, V. Ciocâlteu, George Lesnea, Petre Marcu Balş, G Căline, sen. O- W. Cisek, Ion Marin Sadovea­nu, Al. Bădăuţă şi Nichifor Crainic-Ilustrat în întregime de Demian, acest număr al „GANDIREI” este în­tregit prin numeroase reproduceri din mişcarea contemporană artistică- ­, DREPTATEA 1 Scrisori din Sighişoara Hârftielile din tabăra liberală In tabăra liberală din judeţul Târnava-Mare s-au ivit iel de fel de neînţelegeri. De prefect Prescu­­rea, simţind că se apropie timpul să-Şi facă bagajele, caută pe toate căile posibile să-şi plaseze neamu­rile în diferite funcţii administrati­ve, provocând pentru acest motiv planuri de mutări de funcţionari dintr'un loc într’altul, fapt pentru care d. deputat dr. Ştirbeţiu — probabil tot din interes personal — se opune cu înverşunare■ Lupta cea mai aprigă să dă pentru ocu­parea postului de notar în Agnita, unde fusese numit un virtuos t­âr­năr. D- senator Cojocaru din Co­­halm însă, ţine morţiş să-şi insta­leze acolo, odrasla. Din toate aces­te frământări, reese, că tinerii li­berali sunt foarte nemulţumiţi de atitudinea „vulpoilor“ bătrâni, cari prin purtările lor, au provocat fră­mântările din sânul organizaţiei judeţene, a partidului liberal­ Pe de altă parte, câţiva cărciu mari — foşti liberali — sunt re­voltaţi că nu li s’a plătit ,,basama­cui" şi cărnaţii, consumaţi de ale­gătorii liberali, încă în trecutele alegeri. Fapt pentru care unii s’au adresat justiţiei. Aşa stând lucrurile, a fost che­mat de la Bucureşti — ca arbitru al situaţiei — d. Jean Th. Flo­­rescu, pentru ca să împace spiri­tele• D-sa a sosit în localitate zi­lele trecute, când impopularitatea liberalilor s’a dovedit, prin faptul că nici un ţăran nu i-a eşit întru întâmpinare, deşi se svonise despre sosirea d-sale în localitate. D-sa a încercat să aplaneze lucrurile printr’un banchet copios, la care au luat parte vreo 25 de leaderi liberali. D-sa însă n'a reuşit să împace deplin pe răsvrătiţi­ S’a discutat cu această ocazie, mult, despre situaţia precară prin care trece partidul întreg. Situaţia lui este periclitată. Retragerea de la cârma ţării este iminentă, aşa în­cât fiecare să se îngrijească a-şi face bagajele şi nici­decum de alt­ceva­d În timpul când în tabăra liberală se ivesc neînţelegeri, în sânul par­tidului naţional-ţărănesc din judeţ există o perfectă armonie. Zilnic se fac noi înscrieri în partid şi se eliberează noi cărţi de membrii­ Toată lumea aşteaptă cu nerăb­dare sfârşitul putredului regim li­beral. Ţăranii — mai ales — sunt foarte nerăbdători. Toţi întreabă „Oare când va mai răsări şi pentru noi Soarele, „domnişorule" ? Aceşti ,,mucenici" ai naţiunii, aş­teaptă cu înfrigurare ziua sfântă a izbânzii, când frânele guvernării vor fi luate de d- luliu Maniu, care pentru Poporul Român este un nou „Mesia" şi care dărâmând putredul regim instituit de partidul liberal, va întrona in tară, drep­tatea, legalitatea şi buna orăn­duire, spre binele şi fericirea Nea­mului. T. M- JIBOTEANU Răsplată pentru jandarmii cari au „ales“ pe deputaţii liberali Regimentele de jandarmi au pri­mit câte un stat pentru diurne (mi­sii — mai curând s’ar potrivi cu­vântul „misitie“ —), în care anu­miţi ofiţeri, aleşi de către Coman­damentul Corpului, semnează de primire: colonelul pentru 12.000 lei, maiorul pentru 8000 lei, iar ofi­ţerii inferiori între 3—4000 lei. Au fost înlăturaţi din statele a­­cestor misii toţi ofiţerii, cari n’au luat parte la alegerile din 1927, pre­­cum şi toţi aceia, cari au înţeles că, demnitatea de oştean preţueşte in­finit mai mult decât o meschină diurnă, dată de generalul Davido­­glu, drept răsplată pentru tâlharii urnelor! întrebăm pe d-l Vintilă Brătianu, ministru de finanţe: Din care capi­­tol budgetur a alocat aceste miste­rioase diurne, cu ce scop le-a ordo­nanţat şi la cât se ridică întreaga sumă dăruită din budgetul Statului? In vreme ce şefii de posturi şi secţii de jandarmi, nu sunt plătiţi pe 3 luni în urmă, atâta timp cât soldaţii jandarmi suferă frigul şi foamea, de­oarece furnizorii de lemne şi alimente nu sunt achitaţi la vreme, e criminală risipa făcută de vistiernicul ţării, pentru opinia publcă cere mereu economii, iar pe de altă parte fură budgetul Statului, răsplătind pe acei bandiţi, cari au falsificat voinţa ţării! Atragem atenţiunea d-lui ministru de finanţe că, asemenea cheltueli ilegale vor fi revizuite, iar cei cari le-au primit vor fi siliţi să le resti­­tue. Populaţia satelor noastre trăeşte în neagră mizerie; pentru regiunile înfometate s-au dat numai 40.000.000 iar pentru automobilele ministere­lor şi pentru capitolul diverselor diurne, se irosesc sute de milioane! Ar fi timpul să înceteze risipa şi să se facă adevărată gospodărie. Bursa DEVIZE New York 165,50—165,70 Londra 804,50—805 Paris 6,47—649 Zurich 31,90—31,95 Milano 8,69—8,71 Berlin 39,50—39,60 Viena 23,30—23,37 Praga 4,90—4,92 Budapesta 28,90—28,94 EFECTE Scrisuri 5% rurale 33—63,50 Scris. 5% Urb. Buc. 57,25—57,75 Scris. 5% Urb. Iași 55,50—56 Rentă 5% 1916 76—76,50 Rentă 5% 1919 63,50—64 Rentă 5% 1920 65—65,50 Rentă 5% 1922 62—62,50 ACȚIUNI Bancare Naţională a Rom. 13 000—13.100 Marmorosch Blank 1525—1550 Românească vechi 1250—1275 de Credit Român 1250—1275 Societăţi petrolifere Astra Română 3550—3600 Steaua Română 1825—1850 Concordia 1575—1600 Creditul Minier 1360—1375 I. R. D. P. 540—550 Diverse Societăți Reşița 940—950 Mica 740—750 Clădirea Rom. 980—990 Cartea Rom. 425—450 S. T. R. 1270—1280. Citiţi Ţărănismul Spectacolele zilei TEATRUL NAŢIONAL : Mult sgomot pentru nimic­ TEATRUL REGINA MARIA: Ma­nasse* OPERA ROMANA : Relache. TEATRUL INTIM : Moritz Boxeur. TEATRUL MIC : Nuntă cu repetiţie TEATRUL ALHAMBRA: „Fritz“ cu Leonard. CINEMA SCALA. Revista: „Ca la Mama acasă’’ şi filmul Lăutarul cu Victor Varconi şi Irene Rich. CINEMA CAPITOL : Ramona cu Do­lores Chel Rio, Rahand Djem. CINEMA VOICULESCU : „Dansato­rul Doamnei” și revista „Ce te plimbi în pielea goală”. CINEMA ODEON : Protivnicii pentru o femeie cu Dolores del Rio. CINEMA ELITE : „Cele două orfe­line“. CINEMA BULEVARD PALACE: Ro­manţa cu Ramon Novarro, Marce­­celine Day şi Roy D’Arcy şi o co­medie în 2 acte. CINEMA SELECT : Yachtul celor 7 păcate cu Brigetto Helen şi o come­die în 2 acte. CINEMA TRIANON : Regele Regilor­ CINEMA EFORIA : Ansamblul Artis­tic din Moscova : „Căsătoria’’. CINEMA LIPSCANI : Flacăra Amoru­lui cu Ronald Colman şi Vilma Banky. CINEMA TERA: Talismanul Piratu­lui şi Compania de comedii Lică Rădulescu-CINEMA MARCONI: Buze otrăvite şi trupa Titi Mihăilescu-CINEMA MARNA: Ana Karenina de Tolstoi, cu Creta Garbo şi Ihon Gilbert. In pauză, artişti. CINEMA ROMA : Enigma unei nopţi CINEMA MODEL : Song cu Ana May Wong şi trapa D’Ayol. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI: Mor­mântul Egiptean cu Ana May Nong şi trapa Titu Protopopescu- Marele pianist vienez dr. Paul weingarten va da un singur con­cert la Ateneu, în ziua de 12 De­cembrie• Hyperion: Aristide Blank Icoanele oamenilor mari nu sunt sfinţite de obiceiu decât de timp. Faptele cele mai măreţe, ce se pe­trec sub ochii noştri, sunt departe de a ne trezi momentan■ acea ad­miraţie, pe care o vom avea mai târziu, după oarecare interval de la săvârşirea lor■ Pentru operele în­făptuite in domeniul practic, ca şi pentru operele de artă, principalul element ele înţelegere şi judecată rămâne perspectiva. lată de ce por­tretul d-lui Aristide Blank, făcut cu convingere şi sinceritate de că­tre Hyperion, nu va fi privit — poa­te — de mulţi dintre contempora­ni decât ca pe o schiţă, deşi ta­bloul însuşi este, incomparabil, re­dus faţă de proporţiile impunătoa­re ale modelului. Pentru inconştienţi, sectari şi ne­cinstiţi, apariţia acestei broşuri va fi un prilej de nedemne aprecieri a operei şi omului, care a dovedit în nenumărate rânduri cea mai pro­fundă înţelegere a timpului său. Cu o intuiţie superioară, d. Aristide Blank a arătat la timp nevoile e­­conomice ale noului stat român de după războiu şi a preconizat o nouă îndrumare în politica financiară a ţării. Domnia-Sa a dat cel dintâi exemplul unei bune organizări eco­nomice potrivită cerinţelor vremii efectuând la Banca ce conducea o fundamentală reformă, a pus fon­dul de rulment al băncii la dispo­ziţia comerţului şi industriei, care în urma prăbuşirii latifu­ndiului ,,statului agrar“, trebuia să fie so­cial, pe care să se ridice „statul burghez capitalist". Această întocmire, care formea­ză baza oricărui stat civilizat, nu convenea însă de cei conducători­lor noştri, fiindcă ei erau repre­zentanţii tipici ai latifundiului şi de­ţinătorii permanenţi ai puterii. Ri­dicarea economică a clasei burghe­ze (Prin acest cuvânt înţelegăndu­­se elementul muncilor şi productiv al oraşelor) ar fi însemnat slăbi­rea puterii politice a ciocoilor de eri. De aceia, pentru a înlătura, sau cel puţin a întârzia cât mai mult desnodămăntul fatal, guvernanţii au adoptat o atitudine protivnică intereselor vitale ale ţării, conti­nuănd astfel să păstreze privile­giile moştenite din tată în fiu. Po­litica economică dezastruoasă a înăbuşit în faşă desvoltarea comer­ţului şi industriei, împiedicând, prin aceasta, înstărirea clasei mij­locii. Pe de altă parte, ţărănimea, ne­­fiind ajutată să-şi muncească pă­mântul în mod raţional şi intensiv, lipsindu-i uneltele şi capitalurile ne­cesare, nu putu să realizeze un pro­gres real pe tărâmul economic şi politic. România de ori „eminamen­te agricolă“, a devenit azi emina­mente săracă. Urmările operei nefaste a oligar­hiei sunt resimţite dureros de în­treaga societate românească- Scă­,­derea producţiei agricole, stagna-, rea comerţului şi industriei au micşorat în mod simţitor venituri­le ţării şi au accentuat nevoia ca­pitalului străin, atâta vreme ocolit de guvernanţi şi care, la răndu-i, ne ocoleşte azi­ Toate aceste neajunsuri s’ar fi putut înlătura, ba chiar multe pro­bleme nici nu s’ar fi ivit, dacă s’ar fi urmat îndemnurile sănătoase ale omului integru şi patriotului lumi­nat care e d. Aristide Blank. Dar, pe când d-sa propovăduia noul crez economic al ţării, apătaţi din umbră de patrioţii de răspântii, stu­denţii — aceiaşi pe care d-nul A­­Blank i-a ajutat totdeauna — l-au împiedicat să vorbească. Şi omul de bine a tăcut, dar ce crud au vor­bit apoi faptele, pe care el se silea să le înlăture. Ori­cât ar voi să ascundă vina­ lor, autorii dezastrului economic, nu vor putea să nu recunoască în cele din urmă adevărul că, pu­nând în practică prgramul d-lui A­­Blank, s'ar fi putut realiza următoa­rele îmbunătăţiri, care ar fi schim­bat cu­ totul faţa României: Capitalul străin ar fi intrat în ţară în condiţiuni avantagioase; ca instrument de credit acest capital ar fi servit ridicării industriei şi comerţului; industriile create şi susţinute în acest chip ar fi redus considerabil importul; agricultura întrebuinţând unelte, maşini şi în­grăşăminte fabricate in ţară, ar fi exploatat ştiinţific pământul, spo­rind producţia, care ar fi îndestulat nevoile ţării, surplusul fiind expor­tat. Toate forţele naţiunii ar fi con­curat la prosperitatea economică şi de aci ar fi trecut în mod firesc la conducerea efectivă a statului, printr’o continuă şi echitabilă se­lecţionare a valorilor. Acestor aspi­raţiuni, comune tuturor cetăţenilor conştienţi, d. A. Blank a înţeles să închine, la un moment dat întreagă, sa activitate. A întâmpinat însă o înverşunată rezistenţă din partea celor ce vedeau cu ochi răi înălţa­rea păturii muncitoare în dauna lor. Dar, timpul, marele şi dreptul ju­decător, va aşeza la locul ce i se cuvine pe îndrăzneţul crainic al vremilor mai bune, ce nu vor în­târzia să vină. CONSTANT STRAINU In loc de cronică dramatică Ţinta acestor rânduri — o spune titlul — nu este de a fi cronică drama­tică a unui spectacol, întru totul reali­zat, ci mai mult de a însemna străda­niile, de câţiva ani încoace, a câtorva tinere elemente de talent, de a în­jgheba o mişcare teatrală totdeauna nouă, în care cred cu statornicie. Spectacolul care mi-a prilejuit scri­sul este o piesă bulevardieră, jucată la un cinematograf din Capitală: ,,ce te plimbi in pielea goală?’’. Să nu vă în­şele titlul, piesa e tot atât de decentă, ca şi, de pildă ,, Coriolan Secundus” prezentată la Teatrul Naţional. Nu­mai că purtând semnătura meşterului Feydau este o ţesătură de duh şi situa­ţii, cari, în desfăşurarea unei jumătăţi de ceas, aştern pe buze hohote şi în ochi scântei de voe bună. Printre interpreţi notez pe d-l V. Brezeanu, care mai stăpân pe rol ar fi făcut o bună compoziţie, d-l Chiriş amuzant, d-l Muscan, cu o schiţă de tip aproape reuşită, Damian intr’un rol de servitor jucat cu convingere şi patimă de amănunt şi pe d-ra Elena Rada, pe care, dela rolul aşa de ome­nesc jucat a lui „Ciufulici", şi dela compoziţia atât de reuşită a Luluţei din „Chiriţa în Iaşi” o urmăresc cu deosebit interes. M-a surprins acum prin gama posibilităţilor mereu mări­tă, căci rolul ,,Clarisse", doar muche de cuţit desparte de trivial, l-a jucat cu atâta încercată rutină că poate a­­borda azi, fără teamă genul grotesc. Şi am văzut pe o scenuţă de 3 metri, cu mijloace inexistente aproape, reali­zat un decor de o vioiciune şi expresi­vitate care vădeşte bună şcoală. Mi se pare că D-l Brauner semnează de­corul. Şi pe acea scenuţă, in atmosfera îngheţată la început a unui cinemato­graf, Sandu Eliad, regisor, care anul trecut ne-a făcut supriza unui specta­col, care şi-ar fi avut loc de cinste şi în streinătate, vorbesc de ,,Rataţii", acel moment de adevărată artă pe care l-am prevăzut încă de la montă­rile sale la T. Popular: ,,Dardanielle", „Funcţionarul de la Domenii” şi acea pitorească ,,Chiriţa in Iaşi", Regiso­rul Eliad a pregătit un spectacol în care actori cari se întâlnesc pentru întâia oară, au jucat într’o unitate de ritm proprie numai ansamblelor de veche durată. Spectacol cu înfăţişare proaspătă şi nouă, al mijloacelor ine­dite.­­_ Intr’un cuvânt un spectacol, care ne îngâdue să notăm cu îndreptăţite spe­ranţe, eforturile reuşite ale tinerelor talente: Elena Radu, G. Damian şi Sandu Blăd,­­ ELENA RADU E. B. Hamley Spovedania unui băutor de opium Viziunile ce aveam erau sugera­te bineînțeles de întâmplările pe­trecute seara■ Mi se părea că ve­deam într’adevăr trupul meu ridi­cat în blestematul pat­ de milioa­ne de Bondoci și Billi, purtat pe sus de ei, în timp ce eu, având par­că o viață deosebită de a trupului meu (un fel de dualitate pe care adesea am observat-o în aceste extazuri) eram silit să merg după ei şi să privesc­ După ce străbătusem timp de veacuri nesfârşite regiunile nemă­surate ale spaţiului, coşciugul fu depus intr’un hali imens, înconju­rat de schelete care răcneau un cor, din fălcile lor uscate, în timp ce trupul meu trecea înainte : ,,Loc pentru băutorul de opium" ! iar t­­opul răspundea de pretutindeni: ,,Loc pentru băutorul de opium'’! așa cum răspunde Poporul preotu­lui, în timpul slujbei, într’o cate­drală. Deodată, se iviră, într’o procesi­une fără sfârşit, toţi marii chirur­gi şi medici pe care i-a cunoscut omenirea în frunte cu divinul Es­­culap, în vestmintele lui clasice şi cu lauri pe frunte• După Esculap venea Galen, apoi Tipocras Cel­­sus, medicul vrăjitor Cornelius A­­gripa şi Garth şi Harvey şi Hun­ter, cu toţi contimporanii lor, până la Astley Cooper, care se află în fruntea Colegiului de Chirurgi din zilele noastre. Uşile s’au închis apoi cu un sgo­mot surd, iar un herald strigă să se facă tăcere, şi întreaga proce­siune, defilând în faţa coşcigului, se înclină înaintea lui ca o armată înaintea comandantului suprem, Heraldul strigă din nou să se facă tăcere, iar venerabilul Escu­­lap, stând în rața tuturora, zise pe un ton solemn, în cea mai curată greacă antică: „Să disecăm pe bău­torul de opium“ și toți răspunseră: „Să-l disecăm!“ Atunci, umbra marelui părinte al medicinei apropiindu-se cere­monios de coşciug, deschise tem­plul creerului, end, ce să vezi­ un roiu uriaş de idei eşi deodată dintr’însul, încât vastul hali dea­­bia mai putea să-l cuprindă-Sburau concepţii largi, cuvinte melodioase, imagini nepieritoare, gânduri sublime,­­ în timp ce din creerul mic izvorau fără sfârșit, fluvii nesecate, ca apele Nilului ro­ditor. Se ridicau mereu sus și apă­sau, până ce îngrămădirea lor de­veni irezistibilă — bârnele tavanu­lui săriră cu sgomot asurzitor (era triumful minţii asupra materiei) și gândurile liberate îşi luară sboml voios spre cerul lor îndrăgit. Iar­ mulţimea se înclină şi recunoscu puterea şi mărirea geniului-Nu Ştiu cât a durat viziunea, dar, când m’am trezit din vis, lu­mânarea ajunsese aproape de sfeş­nic-Tovarăşii meu dormeau tun, şi nu dădeau alt semn de viaţă decât răsuflarea lor grea şi sforăitoare. Dar se puteau trezi foarte curând şi de-aceia, m’am hotărât să plec numai­decăt, acum când nu pu­teau simţi paşii mei. Bând în grabă restul de lauda­num ce mai rămăsese în sticlă, am luat lumânarea şi am coborât scă­rile.Am coborât astfel vreo zece ca­turi, când, dăndu-mi seama că gre­şisem drumul, am deschis uşa li­nei încăperi in care am dat pestă o mulţime de vechituri. (Urmează) Ştiri artistice La Teatrul Intim se reprezintă în fiecare seară ,,Moritz... boxeur", care are un succes imens, artiştii find aplaudaţi la scenă deschisă, la fiecare act. In rolurile principale: Costică Toneami ( a cărui creaţie de astă­zi întrece cu mult creaţia d-sale din Moritz al ll-lea), Leon Leiter, G. Carnissy, N. Stroe, I- Brătules­­cu Și d-nele Marietta Rareş, Maria Voluntarii, Sanda Ţărani­, etc­ La Teatrul Alhambra (Compa­nia Teatrul Nostru — comedii mu­zicale —) continuă a se juca cu un formidabil succes iresistibila comedie muzicală în trei acte „Fritz" cu delicioasa Elena Za­mora, tenorul N. Leonard, comicii Roland de lassy, G. Chamel şi excelenta comedianăTăntzi Cutava Barozzi, care sunt delirant ova­ţionaţi în fiecare seară la scenă Jmhisi*

Next