Dreptatea, februarie 1929 (Anul 3, nr. 392-415)
1929-02-01 / nr. 392
2 Cinema UUJKION Prexinta eu niespere «/© oz/ ultimul film al regretatul artiste alăhtri de si Pierre Batcheff 1 Insula dragostei Scena se petrece In Ajaccio Motto 3 »La Corse c’est file d’amour aussi l’ile de haine" Corsica este insula dragostei dar si Insula ursi. Ridiicat da Jean Durant Monop. Palatu Cultural T. Severin I , bisect goksulatobile. Se vinde cu PRETURI DE FABRICA produsele industriei „TESATORIA HATASEI“ în magazinul din STR. SFT. GHEORGHE NOU No. 7(alături de Pescăriile Statului) asortat cu un stoc permanent în CPEPE DE CHINE, BENGAMA, GIVRINA, ATLAS, SC IE LAVA ELE, OTOMAN, RIPSURI, diverse mătăsuri pentru mantouri, etc. etc. JL AVlZ Soc. Textila EKCurefS?, str. 11 lunia @z t-jl Soc. ds bin costume, per florine şcol Aducem la cunoştiinţa Onor. s binefaceri că din cele 27000 paltoane, pelerine, unişcolare şi costume groase entru ucenici mai avem un stoc de 265 de bucăţi pe care le punem în vânzare, cu 38 la sută reducere, iar paltoanele și pelerinele cu 40 la sută reducere. Depozitul Central București Str. 11 Iunie 67”. DIRECTIUNEA ..TEXTILA” îoczzzioi—: ||£S jl'lj jjjlg jiiPjipij 11 »-Iu ly 31!jtij7M0BIL6 »tfeJBL JK0BJl6teBRQAfZ tan LA NOUA | ABRICA IMCIAli î « .MEMESI BOUL-MIrlAIL-GHICA.Sa ( NLANTGOPIA) 5sfetroîi 5axăi Lamp. de iluminat cu Petrol, Comune, Şcoli, Restaurante, Gări, Vii, Fabrici şi Şantiere MARI la.Ebfi'ifiM I»li PRLTiUi Rc.... ntanti Generali ptr. România «PETROMAX” Bucureşti. Smârdan 30 EFORIA SPITALELOR CIVILE BUCUREŞTI Direcţia Spit. Econom. Technică No. 2252 din 29 Ianuarie 1929. Fii kaim© La 25 Februarie 1929 orele 10 jam. dim. se va ţine licitaţiune la Eforie, pentru furnizarea papucilor necesari Spitalelor în exerciţiul crt. Doritorii de a lua parte la această lcitaţiune sunt invitaţi ca în sus citata zi şi oră să-şi prezinte ofertele Dior sigilate însoţite de o garanţie provizorie de 5 la sută, cunoscând că garanţia definitivă va fi 10 la sută. Licitaţiunea se va ţine în conformitate cu art. 72-83 din legea contabilităţei generale a Statului. Cadtul de sarcine şi orice alte informaţiuni se pot lua la Cancelaria Eforiei, în orice zi şi oră de lucru. CĂRBUNI, ft § LEMNE ne Alfred Lfiwenbecli â Ce. -, ««&,$*8 Calea Vîcf©rl®i 123 ... Strada Cauzațieifiift Dreptatea CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE DIN BUCUREŞTI JPufctfifcafîe In baza hotărârii Comisiei interimare se va vinde prin licitaţie publică două automobile .,Ford'' în stare de funcţiune. Licitaţia va avea loc la 15 Februarie ora 11 dim, cu oferte închise ce se vor depune la Secretariatul Camerei de Comerţ str. Bursei 2. Maşinele se pot vedea la sediul Policlinicei Camerii din Bd. Maria 3, între 3 jum.—7 In fiecare zi de lucru. Vice-Presedinte, Th. V. QrakiiUta Conferinţa d-lUi Tudor Viami Scriitorii ,, Gândirii" au organizat un ciclu de conferinţe prin care vor prezenta publicului opera poetilor grupaţi in jurul acestei reviste. A treia conferinţă din acest ciclu a fost ţinută de d. Tudor Vimu. D-sa a vorbit despre Adrian Maltin, arătând schimbările şi etapele caracteristice din evoluţia acestui poet veşnic nou şi veşnic tânăr. Spirit frământat, totdeauna nemulţumit de realizările anterioare. Adrian Maniu e un răzvrătit ce ştie să toarne mereu în forme nouă imagini rare şi gândiri original tălmăcite. Conferinţa de selectă ţinută critică Şi intelectuală a domnului Tudor Vianu ne-a făcut să înţelegem de ce-l iubim pe Adrian Maniu Şi să-l iubim mai mult. .. D nîveluri mm de ferea la finele c. n. r. Intre Baldovineşti şi Vădeni la trecerea Tr. C. din 26/1 şi H. din 27/1 s’a constatat denivelări mari periculoase siguranţei circulaţiei. Nefiind posibilitatea de a le îndrepta acum, s’a luat măsuri de restricţie de viteză pe această porţiune, înainte de a se întâmpla vreun accident. Sau mai observat lăsaturi și intre Janca și Traian Sat. Cronica judiciară CONDAMNAREA UNUI FALIT FRAUDULOS Secţia III, a trib. Ilfov în complectul d-lor judecători V. Şerbănescu şi Sc. Constantinescu şi cuincluziunile d-lui procuror Ionel Petrescu, a condamnat la o lună Închisoare corecţională pe comerciantul Herman Hercovici, din şoseaua Crângaşi 24 pentru delictul de bancrută frauduloasă. ARESTAREA UNEI EXCROACE D-l judecător de instrucţie Al. Minculescu, de la cab- 4, a emis mandat de arestare împotriva Suzanei Hermans, zisă contesa Calmuschi, zisă d-na comandor Stihi, pentru delictul de înşelăciune. A înşelat pe mecanicul Ebner de la institutul medico-regal dându-se prietenă cu conducătorul acestui institut. CERERE DE LIBERARE D. jude instructor al cabinetului 5 a admis eliberarea pe o cauţiune de 100 000 lei a lui Şt. Sârbu, implicat în fraudele de la soc. de asigurare Generala’’. Capitala UN GRAV ACCIDENT DE AUTOMOBIL uri, tânărul C. Stoica în etate de 13 ani, din serviciul d-lui Gr. Onoiu proprietarul bodegei ,,Coroana” din calea Șerban Vodă 20, pe când traversa strada a fost surprins de automobilul No. 10131, care l-a trântit la pământ. Victima a fost lovită cu capul de şina tramvaiului și s’a ales cu fractura bazei craniului. In stare gravă a fost internat la spitalul Brâncovenesc. Şoferul a fost arestat. UN ALT ACCIDENT GRAV Astănoapte, un automobil care n’a putut fi identificat, fiindcă a dispărut în beznă, a călcat, în str. Ferentari pe un om de 30—35 ani, fracturându-ibaza craniului. Nici identitatea victimei n’a putut fi stabilită, deoarece nu era în stare să vorbească şi nu avea asupra sa nici un act In stare muribundă a fost transportat la spitalul Brâncovenesc. Autorităţile poliţieneşti au întreprins cuvenitele cercetări. Arestarea conducătorilor stileriei E „Bresson“ şi a comerciantului Brătuescu D. judecător de instrucţie Ioan Stănescu de la cab. 7, în continuarea cercetărilor privitoare la frecventele otrăviri cu spirt metilic a citat la cabinetul d-sale pe cei vizaţi prin raportul de expertiză al d-lui dr. Minovici Azi vor fi citaţi noui domni cari s’au pricopsit din fabricarea şi punerea în vânzare a otrăvii ce-a secerat atâtea vieţi. Pe ziua de eri, d. judecător de instrucţie Stănescu a luat lungi interogatorii d-lor George Lichiardopole supus grec, administratorul-delegat al distileriei ,,Brosson’’, director Gervais Conegult, celalt administratordelegat şi Const. Brătulescu, comerciant din şos. Cotroceni După luarea acestor interogatorii, stabilindu-se pe deplin vinovăţia lor, de jude instructor Stănescu a emis mandat de arestare împotriva acestora dispunând transportarea lor la Văcăreşti. Pe baza acţiune! publice deschisă de d. procuror Al. Procop. Dumitrescu potrivit art. 248 c. pomor prin imprudenţă, d. jude instructor a emis mandatele de arestare care pentru cei doi dintâiu, sunt motivate pe faptul că, fără bilet de liberă circulaţie şi nu la un depozit autorizat, conform art. 41 din lege pentru reprimarea fraudelor în vinicultură, a cumpărat de la Marcu Corin 1000 litrii spirt metilic, substanţă otrăvitoare şi, în loc să verse sau să denatureze băuturile preparate cu această otravă«âad a aiia,t jiy exasimnjţft graf.tui.u. atetilic, a întrebuinţat-o totuşi la preparatul lichiorurilor diistileriei „Bresson’’. A pus apoi aceste lichioruri în consumaţie pricinuind moartea lui Dumitru Vătan şi Alex. Rădulescu cari au consumat băutura otrăvită cu spirt metilic în bodega distileriei ,,Bresson” din str. Buzeşti 10. Mandatul lui Const. Brătulescu e motivat pe consideraţiunea că, împotriva dispoziţiei legei pentru reprimarea fraudelor în vinicultură, a a cumpărat şi a preparat vinuri noui cu spirt metilic pe care apoi l-a pus în consumaţie, lucru dovedt din raportul de expertiză a băuturei care constată prezenţa în rom a spirtului metitic în proporţie de 30 la sută din tăria totală de 32 la sută vânzând acest rom şi preinuind moartea lui Lazăr Plevan şi Simion Vescan. La această distilerie întrebuinţarea spirtului metitic se practică pe o scară întinsă Faimoasa secărică ,,Bresson ’ avea 53 la sută spirt metitic din tăria totală de 60 la sută. Parchetul, alarmat de proporţiile întrebuinţărei acestei otrăvi, a supărat organele competente cari, după câte am aflat, au început elaborarea neze drastici)fa xmnenergic radioard unui proect de lege care să sancţioneze drastic întrebuințarea spirtului metitic. Urătorii mrci tren inapazit aduşi m s. m In staţie Trenul 5198/5207 rămânând înzăpezit la H. Stracea şi neputându-se prevedea când va fi curăţită linia de zăpadă, s’au luat măsuri imediate ca să fie aduşi în Adâncată călătorii ce sunt în acest tren in număr de vreo 20 cu sănii, Comisiunea interimară judeţeană a Jiul Arad Până la alegerea şi instalarea micului consiliu judeţean al judeţului Arad, a fost numită o comisiune interimară compusă din d-nii: dr. Sever Popovici, Justin Chirila, Ioan Chera, dr. Simion Dămian, dr. Iosif Furdui, dr. Cornel Bustea, Palfy Baling off Hungar Algernon, Iosif Ianota, Giurgiu Ioan şi Aurel Popovici Racoviţă, rari să gireze afacerile judeţului, potrivit dispoziţiunilor art. 279 din legea pentajin șijiiocarea administrativă, . i,OflEt»T«TEU* wwwwbfilumrai Ideologia politică în decursul vremei (Continuare din pag. I-a) tă atenţia care se dă astăzi ideologiei isvorâtă din cercetările de raţionalizare a muncii industriale, — o ideologie care nu are intrânsa nimic asemănător cu profesiile de credinţă obişnuite până acum în lumea politică. Ne îndreptăm oare spre înţelesul că ideologia politică este un simplu elaborat al cugetării specialistului ! Nu. Rolul ideologii politice este ceva mai mare. Chiar dacă, în loc de un specielist, am avea mai mulţi specialişti la un loc, din elaboraţia aceasta totuşi nu poate ieşi o ideologie politică. Specialistul are orizontul îngust, fiindcă este reprezentantul unor anumite interese de clasă sau de regiune. Opera lui este de obicei o părtinitoare. Ideologia politică trebuie să fie nepărtinitoare. Ea trebuie să fie o anticipare a viitorului, și anticiparea nu se face promiţând realizarea dorinţelor tuturor; aticiparea se face cerând mai ales sacrificii din partea tuturor. Apoi chiar când ideologia politică este plină de promisiuni, ea totuşi trebuie să adopte o ierarhie în ordinea realizărilor. Reprezentantul ai,ci clase sociale, sau specialistul unor interese preferă totdeauna locul întâi in ordinea acestor realizări. De aceea nu din partea lor vin cele mai populare ideologii politice. Propunerile de a se înfiinţa parlamente de specialişti, sau pe corporaţii profesionale, privite la început cu încredere de opinia publică, sunt astăzi căzute în discredit. Căci parlamentul pe specialităţi nu poate elabora cu folos un program de activitate politică, decât dacă are deasupra lui un arbitru, un om providenţial care să ţină cumpănă între diferitele ideologii pe specialitate. Ori nu toate popoarele au norocul să aibă un Mussolinii Rămâne o singură soluţie: înţelegerea ideologic politice ca o necesitate a organizaţiei de partid. Partidele politice sunt organizaţii suprapuse intereselor particulare de clase, sau de corporaţii. Ele trăiesc în măsura în care pot să ducă la îndeplinire o voinţă socială deasupra diferitelor interese particulare. Ideologia politică este îndreptarul acestei voinţe. Ea este mijlocul de a face educaţia cetăţenilor în vederea sacrificiilor cerute de anticiparea unui viitor mai bun. Ideologia este garanţia pe care o dă inteligenţa unui partid faţă de ţara întreagă. Din acest înţeles decurg următorile consecinţe: Ideologia unui partid trebuie să se adapteze de aproape la evoluţia intereselor ţării. Intre erveste interese sunt unele cu caracter permanent. Dar altele, şi foarte multe cu caracter trecător. Ideologia politică a unui partid nu poate fi o profesie de credinţă, cu caracter de dogmă. Ea trebuie să urmeze de aproape actualitatea vieţii politice. Cine este chemat să dea ideologii caracterul de actualitate ? Partidul. Dar partidul, ci o organism total, nu poate face această operă. In numele partidului această operă trebuie să fie făcută de câţiva. A doua consecinţă. Partidul trebuie să aibă o organizare care să permită selecţia valorilor, adică selecţia acelor puţini care gândesc In numele partidului. Un partid în care relecţia valorilor nu este asigurată este un partid condamnat la rutină, un partid incapabil de înnoire. Unde are un partid ocazia să-şi afirme ideologia? In parlament, în întruniri publice şi în presă. Alte consecinţe urmează de aci Parlamentul, întrunirea publică şi presa nu sunt instituţii puse la dispoziţia partidului pentru a-şi încrimina adversarii şi pentru a se lăuda pe sine ci sunt instituţii de selecţie pentru membrii săi şi de educaţie pentru popor. Ori şi ce discurs mare, ori şi ce publicaţie de seamă, ieşite din sânul partidului, sunt o contribuţie la ideologia partidului. Aşa se petrec lucrurile aiurea şi în această direcţie merge vremea noastră. Lumea a încetat, prin urmare, să mai caute înţelesul ideologiei politice în dialectica spiritului ori în antagonismul intereselor; el nu este nici aşa de sublim, nici aşa de josnic; el este aproape de noi, înţelesul ideologii politice vine din necesitatea pe care o are un partid politic de a-şi înnoi continuu lumina care îndreaptă voinţa. Ideologia este contribuţia câtorva cugetători dotaţi cu vocaţie politică, aduşi prin împrejurări fericite în mijlocul unui partid politic sănătos. Fiecare perioadă de vreme îşi are ideologia sa politică, fiindcă fiecare perioadă din viaţa unui popor îşi are problemele sale de rezolvat. C. RADULESCU-MOTRU Europenii în Hollywood Arta cinematografiei se desvoltă mereu. Publicul cere filmului un nivel tot mai ridicat, rivalitatea dintre producătorii de filme ai diferitelor ţări devine tot mai accentuată şi organizatorii producţiei de filme sunt nevoiţi să-şi concentreze tot mai energic forţele. învingătorul va fi acela care ca da „cel mai bun film", şi cel mai bun film înseamnă „un film nou". Ca industria filmelor să poată produce ceva nou, trebue să aibă oameni noui, oameni tineri, deaceia orice producător de filme caută noui stele, noui oameni interesaţi, noui artişti. Ca să satisfacă cererea de noutate a publicului, centrul mondial de filme Hollywood, trebue el însuşi să se reînoiasca mereu. înainte cu câţiva ani Hollywoodul a fost de admirat prin o altă laturi. A fost centrul scandalurilor, tragediilor familiare, dramelor şi crimelor. Ziarele s’au obişnuit să consacre zilnic coloane speciale evenimentelor înfiorătoare din Hollywood şi aceste coloane s'au cetit cu cea mai mare aviditate. Astăzi Hollywoodul a trecut la o muncă mai serioasă. Înainte cu 6 ani aproape toţi artiştii de seamă din Hollywood erau de origină americană şi primii europeni care au venit în Hollywood, au fost primiţi nu prea frumos. Eu însumi——spune Pola Negri — pot povesti despre aceasta unele lucruri. La început am dus-o mizerabil. Am trebuit să lupt cu gelozia şi cu intrigile. Nu cunoşteau obiceiurile americane, iar locuitorii Hollywoodului nu cunoşteau obiceiurile europenilor. Democraţia care cere să beţi pe umeri pe funcţionarul de la uzina electrică pentru că uzina ne dă lumină, mi-era necunoscută pe atunci şi mi-a fost foarte greu, dar nu chiar imposibil, să-mi însuşesc obiceiurile americane. Am trăit destul de izolată. Americanii şi-au explicat felul meu de trai în sensul, că nu doresc să mă împrietenesc cu ei, şi rezultatul a fost că mi-am făcut inamici şi din oameni cari altfel ar fi fost dispuşi să mă iubească. Situația a fost pentru mine în genere destul de penibili. Timpul însă a trecut. Publicul a cerut lucruri noui şi invazia Europei a continuat. Aceasta fu o realitate aspră pentru stelele americane. Au trebuit insă să se împace cu ea deoarece n’au putut-o schimba şi nici s’o evite. Astăzi situaţia este complect diferită şi mult mai bună. Contingentul european din Hollywood creşte mereu. Europenii cunosc obiceiurile americane şi americanii au învăţat să cunoască obiceiurile europene. Americanii văd ci am fost educaţi intr’un mediu cu totul diferit şi învaţă să fie cu noi mai indulgenţi în această privinţă. Aceasta e o ,.transacţie de 10 la sută’4 şi acum sutem buni prieteni. însemnări COMPLECTARE... ISTORICA î ntr’un număr trecut al „Adevărului Literar’4, d. Jean Bart a pomenit despre un comunicat prin care, pe vremuri, liceanul H. Sâni elevii din București, l-a detronat pe Dumnezeu, întâmplător însă numai pentru... Botoșani. Din sursă perfect informată „Adevărul literar" arată acum în mod exact cum s’a petrecut faptul: C. Graur din Botoșani s’a adresat, printr’o cartă poștală, lui H. Sanielevici, cu dubla întrebare foarte precisă: „Te rog să-mi comunici ce este socialismul și dacă există Dumnezeu". Fără nici o întârziere, H. Sânielevici a răspuns, tot prin cartă poştală: „Socialismul e mişcarea muncitorilor împotriva trântorilor; cât despre Dumnezeu, te anunţ că nu există". Acest răspuns a fost foarte bine primit printre elevii cursului interior al liceului din Botoşani; autorul lui era pe punctul de a trece in cursul superior. UN RECORD AVIATIC Pilotul polonez Witkowski a parcurs linia Poznan-Varşovia, care are o lungime de 300 km., în mai puţin de 78 minute. Witkowski s a servit de un aeroplan tip Fokker cu care a realizat o viteză de 250 km. pe oră, bătând recordul aviatic în Polonia. UN NOU AERODROM La Hradi Kralove în Estul Cehiei s’a construit un nou aerodrom, care va servi în primul rând aviaţiei militare. In urma desvoltării reţelei transportului aerian, va putea servi şi aviaţiei comerciale. CIMITIRUL NAVAL DIN RIGA Vaporul leton „Hydrograf” continuă lucrările de cercetare în zona cimitirului naval. Se ştie că, în timpul războiului mondial ruşii au scufundat în faţa oraşului Riga 30 vapoare cu beton pentru a opri înaintarea flotei germane spre port. Submarinele engleze au scufundat în apropiere de Riga crucișătorul german „Albrecht” și mai multe vase de transport. In toamna anului 1915 s'au scufundat ad 2 submarine engleze și o canonieră rusă. Lângă Riga zace și cuirasatul rus „Slava” care a fost scufundat de echipajul propriu când a fost înconjurat de flota germană și nu s’a putut retrage. Ştiri artistice ,,Papagalii”, marele succes al actualei stagiuni a Teatrului Naţional, se joacă săptămâna aceasta, o singură dată în matineul de Duminică 3 Februarie. Turneul celebrei artiste Huguette Duflos, ex. socic**ra „Comediei franceze“, încadrată de ansamblu parizian, în frunte cu d-nii Maurice Escande . Georges Lafona, Cinci reprezentaţii la Teatrul „Regina Maria“. Ordinea spectacolelor: Miercuri 30 Ianuarie: Nicole et Sa Verta, comedie în 3 acte de Felix Gandera. Joi 31 Ianuarie: „Son Mari“. Comedie în 3 acte de Paul Géraldyi, Robert Spitzer. Vineri 1 Februarie: „Charly“, comedie în 3 acte de Jaeger-Schmidt. Sâmbăta 2 Februarie: „La Guepe", comedie în 3 acte de Romain Coclus și „Le Clocher d’Anjouville“, comedie într’un act de Gerbidon. Duminică 3 Februarie matineu „L’ami Fritz“, piesă în 3 acte de Erckmann-Chatrian. Biletele la agenţia Jean Feder. • La Teatrul Mic (Compania „Teatrul Nostru) joacă toată săptămâna marele suces ..Incurcă-lume!" comedie in trei acte de A. de Herz cu Ghiberlion, C. Hostung şi Aura Radovici cu Marcel Enescu de la Teatrul Naţional. Rolul principal jucat de însăşi autorul piesei d. A. de Herz. — — ■*. m . _ Spectacolele zilei OPERA ROMA...'.: Lohengrin- TEATRUL NAŢIONAL: Amantul anonim. TEATRUL REGINA MARIA : , Sau Mari”. TEATRUL MIC : Incurcă-lume. TEATRUL CARMEN S*’LVA: Cocoşii şi gamele şi Două curtezane. TEATRUL ALHAMBRA: Déde CINEMATOGRAFE CINEME ODEON : Insula Dragostei cu Mistinguett, Claude France şi Pierre Batcheff. CINEMA TRIANON: L'Argent (Banii! după romanul lui Emile Zola, cu Brigitte Helm şi Jurnal. TEATRUL ELITE CINEMA: Ţaieviciul cu Ivan Petroviei. CINEMA SCALA : Revista Vin Bibicule şi filmul Fecioara rătăcită cu Suai Vernon şi Jean Angelo. TEATRUL EFORIEI : Cântecul deşertului cu Mostonkine, Maria Fandler, etc. CINEMA SELECT : „Hula’’ cu Clara Bow şi Clive Breck. Complectate: Charley şi secretul reintinerirei, comedie In 2 acte cu Max Dawison şi Charley Chase. CINEMA LUX : Premiera ,,Contesa Worovzova ’ (Ţar şi Rasputin). CINEMA LIPSCANI-PALACE: Milionarii cu George Sidney şi o comedie. CINEMA MARIOARA VOICULESCU Romanul unei amazoane. CINEMA CAPITOL: ..Şarpele’’ cu Greta Garbo. CINEMA BULEVARD PALACE: Craiasa Codrilor cu Bebe Baniero. Complectare: Moritz I restaurator de gară, comedie de mare haz în 2 acte. CINEMA TERRA: Samson stăpânul aerului şi compania de reviste Iulian şi Costin. TEATRUL AMERICAN CINEMA- Calea Moşilor 221. Cazacii cu John Gilbert acompaniat de cor şi ba.*Vlaici. CINEMA GLORIA : Roşu şi Negru cu Ivan Moslugine CINEMA RAHOVA : Wings (aripi cn Clara Bow. Charles Rogers. Richard Arien. CINEMA MARCONI: Viaţa intimă a frumoasei Elena din Troia cu Maria Korda şi trupa Titi Mihăilescu. CINEMA MARIA : Cazacii cu John Gilbert şi Renée Adorée, cor şi balalaici. CINEMA REX : Ultimii ţari cu Maciste în rolul aghiontantului farului. CINEMA GOLESCU: Domniţa Robilor (Trecerea Mării Roşii) cu Raquel Meiler şi o vedere industrială. VOLTA-BUZEŞTI: Orfanul cu Jackie Gogan şi trupa Rădulescu. CINEMA EDISON: Calea Dudeşti 4. Pat şi Pataphon poliţişti, comedie in 7 acte- Zigolo vrăjitorul. Splenididă comedie în 7 acte. CINEMA FILANTROPIA: Piratul Negru cu Banglas Fainbanks şi tom- Holă americană cu uremii. Activitatea culturală a Ateneului „Matei Basarab“ Sub conducerea d-lui Ilie Tulbureanu, revizor şcolar, a avut loc o frumoasă manifestaţie culturală a Ateneul popular „Matei Basarab“ cu concursul societăţii „Doina Muscelului“. A conferenţiat d. Ilie Tulbureanu, care în cuvinte însufleţite a arătat importanţa culturii in istoria popomlui român. Corul a fost condus de d. Titu Păssulescu. D-nii Gh. Tarcea şi Romulus Teodoru, au delectat asistenţa cu recitări din diferiţi autori, iar d. Georges Margil a executat câteva bucăţi la vioară. S’a jucat apoi piesa „Pe aicea nu se trece“ de Corneliu Moldovanu şi Mircea Rădulescu. D-nii Mătuşoiu, Teodor, Păsculescu, D. Drăgoiu şi D-ra Valeria Iordan s-au achitat foarte bine de rolurile pe cari le-au deţinut, stârnind admiraţie