Dreptatea, februarie 1929 (Anul 3, nr. 392-415)

1929-02-01 / nr. 392

2 C­inema UUJKION Prexinta eu niespere «/© oz/ ultimul film al regretatul artiste alăhtri de si Pierre Batcheff 1 Insula dragostei Scena se petrece In Ajaccio Motto 3 »La Corse c’est file d’amour aussi l’ile de haine" Corsica este insula dragostei dar si Insula ursi. Ridiicat da Jean Durant Monop. Palatu Cultural T. Severin I , bisect goksulatobile. Se vinde cu PRETURI DE FABRICA produsele industriei­­ „TESATORIA HATASEI“ în magazinul din­­ STR. SFT. GHEORGHE NOU No. 7­­(alături de Pescăriile Statului) asortat cu un stoc permanent în CPEPE DE CHINE, BENGAM­A, GIVRINA, ATLAS, SC IE LAVA ELE, OTOMAN, RIPSURI, diverse mătăsuri pentru mantouri, etc. etc. JL AVlZ Soc. Textila EKCurefS?, str. 11 lunia @z t-jl Soc. ds bin costume, p­er florine şcol Aducem la cunoştiinţa Onor. s binefaceri că din cele 27000 paltoane, pelerine, uni­­şcolare şi costume groase entru ucenici mai avem un stoc de 265 de bucăţi pe care le punem în vânzare, cu 38 la sută reducere, iar paltoanele și pelerinele cu 40 la sută reducere. Depozitul Central București Str. 11 Iunie 67”. DIRECTIUNEA ..TEXTILA” îoczzzioi—: ||£S jl'lj jjjlg jiiPjipij 11 »-Iu ly 31!­jtij7M0BIL6 »tfeJBL JK0BJl6teBRQAfZ tan LA­ NOUA | ABRICA IMCIAli î « .MEMES­­I B­OUL-MIrlAIL-GHICA.Sa ( NLANTGOPIA) 5sfetroîi 5axăi Lamp. de iluminat cu Pe­trol, Comune, Şcoli, Restaurante, Gări, Vii, Fabrici şi Şantiere MARI la.Ebfi'ifiM I»li PRLTiUi Rc.... ntanti Generali ptr. România «PETROMAX” Bucureşti. Smârd­an­ 30 EFORIA SPITALELOR CIVILE BUCUREŞTI Direcţia Spit. Econom. Technică No. 2252 din 29 Ianuarie 1929. Fii kaim© La 25 Februarie 1929 orele 10 jam. dim. se va ţine licitaţiune la Eforie, pentru furnizarea papucilor necesari Spitalelor în exerciţiul crt. Doritorii de a lua parte la acea­stă lcitaţiune sunt invitaţi ca în sus citata zi şi oră să-şi prezinte ofertele D­ior sigilate însoţite de o garanţie provizorie de 5 la sută, cunoscând că garanţia definitivă va fi 10 la sută. Licitaţiunea se va ţine în confor­mitate cu art. 72-83 din legea con­­tabilităţei generale a Statului. Cadtul de sarcine şi orice alte in­formaţiuni se pot lua la Cancelaria Eforiei, în orice zi şi oră de lucru. CĂRBUNI, ft § LEMNE ne Alfred Lfiwenbecli â Ce. -, ««&,$*8 Calea Vîcf©rl®i 123 ... Strada Cauzați­­­eifiift Dreptatea CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUS­TRIE DIN BUCUREŞTI JPufctfifcafîe In baza hotărârii Comisiei interi­mare se va vinde prin licitaţie pu­blică două automobile .,Ford'' în sta­re de funcţiune. Licitaţia va avea loc la 15 Februa­rie ora 11 dim­, cu oferte închise ce se vor depune la Secretariatul Came­rei de Comerţ str. Bursei 2. Maşinele se pot vedea la sediul Po­liclinicei Camerii din Bd. Maria 3, între 3 jum.—7 In fiecare zi de lu­cru. Vice-Presedinte, Th. V. QrakiiUta Conferinţa d-lUi Tudor Viami Scriitorii ,, Gândirii" au organi­zat un ciclu de conferinţe prin care vor prezenta publicului opera poe­­tilor grupaţi in jurul acestei reviste. A treia conferinţă din acest ci­clu a fost ţinută de d. Tudor Vimu. D-sa a vorbit despre Adrian Ma­ltin, arătând schimbările şi etapele caracteristice din evoluţia acestui poet veşnic nou şi veşnic tânăr. Spirit frământat, totdeauna ne­mulţumit de realizările anterioare. Adrian Maniu e un răzvrătit ce ştie să toarne mereu în forme nouă imagini rare şi gândiri original tălmăcite. Conferinţa de selectă ţinută cri­tică Şi intelectuală a domnului Tu­­dor Vianu ne-a făcut să înţelegem de ce-l iubim pe Adrian Maniu Şi să-l iubim mai mult. .. D nîveluri mm de ferea la finele c. n. r. Intre Baldovineşti şi Vădeni la trecerea Tr. C. din 26/1 şi H. din 27/1 s’a constatat denivelări mari periculoase siguranţei cir­culaţiei. Nefiind posibilitatea de a le în­drepta acum, s’a luat măsuri de restricţie de viteză pe această porţiune, înainte de a se întâm­pla vreun accident. Sau mai observat lăsaturi și intre Janca și Traian Sat. Cronica judiciară CONDAMNAREA UNUI FALIT FRAU­DULOS Secţia III, a trib. Ilfov în complec­tul d-lor judecători V. Şerbănescu şi Sc. Constantinescu şi cu­­incluziu­nile d-lui procuror Ionel Petrescu, a condamnat la o lună Închisoare corec­ţională pe comerciantul Herman Her­covici, din şoseaua Crângaşi 24 pen­tru delictul de bancrută frauduloasă. ARESTAREA UNEI EXCROACE D-l judecător de instrucţie Al. Min­culescu, de la cab- 4, a emis mandat de arestare împotriva Suzanei Her­mans, zisă contesa Calmuschi, zisă d-na comandor Stihi, pentru delictul de înşelăciune. A înşelat pe mecani­cul Ebner de la institutul medico-regal dându-se prietenă cu conducătorul a­­cestui institut. CERERE DE LIBERARE D. jude instructor al cabinetului 5 a admis eliberarea pe o cauţiune de 100 000 lei a lui Şt. Sârbu, implicat în fraudele de la soc. de asigurare Generala’’. Capitala UN GRAV ACCIDENT DE AU­­TOMOBIL­ uri, tânărul C. Stoica în etate de 13 ani, din serviciul d-lui Gr. Onoiu proprietarul bodegei ,,Coroana” din calea Șerban Vodă 20, pe când tra­versa strada a fost surprins de automobilul No. 10131, care l-a trântit la pământ. Victima a fost lovită cu capul de şina tramvaiului și s’a ales cu fractura bazei craniului. In stare gra­vă a fost internat la spitalul Brân­­covenesc. Şoferul a fost arestat. UN ALT ACCIDENT GRAV Astănoapte, un automobil care n’a putut fi identificat, fiindcă a dispărut în beznă, a călcat, în str. Ferentari pe un om de 30—35 ani, fracturându-i­­baza craniului. Nici identitatea victimei n’a pu­tut fi stabilită, de­oarece nu era în stare să vorbească şi nu avea asu­pra sa nici un act In stare muribundă a fost trans­portat la spitalul Brâncovenesc. Autorităţile poliţieneşti au între­prins cuvenitele cercetări. Arestarea condu­cătorilor­­ stileriei E „Bresson“ şi a comerciantului Brătuescu D. judecător de instrucţie Ioan Stă­nescu de la cab. 7, în continuarea cer­cetărilor privitoare la frecventele o­­trăviri cu spirt metilic a citat la ca­binetul d-sale pe cei vizaţi prin rapor­tul de expertiză al d-lui dr. Minovici Azi vor fi citaţi noui domni cari s’au pricopsit din fabricarea şi pune­rea în vânzare a otrăvii ce-a secerat atâtea vieţi. Pe ziua de eri, d. judecător de in­strucţie Stănescu a luat lungi intero­gatorii d-lor George Lichiardopole su­pus grec, administratorul-delegat al distileriei ,,Brosson’’, director Ger­vais Conegult, celalt administrator­­delegat şi Const. Brătulescu, comer­ciant din şos. Cotroceni După luarea acestor interogatorii, stabilindu-se pe deplin vinovăţia lor, de jude instructor Stănescu a emis mandat de arestare împotriva acesto­ra dispunând transportarea lor la Vă­căreşti. Pe baza acţiune! publice deschisă de d. procuror Al. Procop. Dumitres­­cu potrivit art. 248 c. p­­omor prin imprudenţă­, d. jude instructor a e­­mis mandatele de arestare care pen­tru cei doi dintâiu, sunt motivate pe faptul că, fără bilet de liberă circula­ţie şi nu la un depozit autorizat, con­form art. 41 din lege pentru reprima­rea fraudelor în vinicultură, a cumpă­rat de la Marcu Corin 1000 litrii spirt metilic, substanţă otrăvitoare şi, în loc să verse sau să denatureze băutu­rile preparate cu această otravă­­«âad a aiia,t jiy exasimnjţft graf.tui.u. ate­tilic, a întrebuinţat-o totuşi la prepa­ratul lichiorurilor diistileriei „Bres­son’’. A pus apoi aceste lichioruri în consumaţie pricinuind moartea lui Dumitru Vătan şi Alex. Rădulescu cari au consumat băutura otrăvită cu spirt metilic în bodega distileriei ,,Bresson” din str. Buzeşti 10. Mandatul lui Const. Brătulescu e motivat pe consideraţ­iunea că, împo­triva dispoziţiei legei pentru reprima­rea fraudelor în vinicultură, a a cumpă­rat şi a preparat vinuri noui cu spirt metilic pe care apoi l-a pus în consu­maţie, lucru dovedt din raportul de expertiză a băuturei care constată pre­zenţa în rom a spirtului metitic în proporţie de 30 la sută din tăria to­tală de 32 la sută vânzând acest rom şi preinuind moartea lui Lazăr Ple­­van şi Simion Vescan. La această distilerie întrebuinţarea spirtului metitic se practică pe o sca­ră întinsă Faimoasa secări­că ,,Bres­son ’ avea 53 la sută spirt metitic din tăria totală de 60 la sută. Parchetul, alarmat de proporţiile întrebuinţărei acestei otrăvi, a supă­rat organele competente cari, după câte am aflat, au început elaborarea neze drastici)fa xmnenergic radioard unui proect de lege care să sancţio­­neze drastic întrebuințarea spirtului metitic. Urătorii mrci tren in­­apazit aduşi m s. m In sta­ţie Trenul 5198/5207 rămânând înzăpezit la H. Stracea şi nepu­­tându-se prevedea când va fi cură­ţită linia de zăpadă, s’au luat măsuri imediate ca să fie aduşi în Adâncată călătorii ce sunt în acest tren in număr de vreo 20 cu sănii, Com­isiunea interima­ră jude­ţe­ană a Jiul­ Arad Până la alegerea şi instalarea micu­lui consiliu judeţean al judeţului A­­rad, a fost numită o comisiune interi­mară compusă din d-nii: dr. Sever Po­povici, Justin Chirila, Ioan Chera, dr. Simion Dămian, dr. Iosif Furdui, dr. Cornel Bustea, Palfy Baling off Hu­­ngar Algernon, Iosif Ianota, Giurgiu Ioan şi Aurel Popovici Racoviţă, rari să gireze afacerile judeţului, potrivit dispoziţiunilor art. 279 din legea pen­­tajin șijiiocarea administrativă, . i,OflEt»T«T­EU* ww­wwbfi­­­lumrai Ideologia politică în decursul vremei (Continuare din pag. I-a)­ tă atenţia care se dă astăzi ideolo­giei isvorâtă din cercetările de raţio­nalizare a muncii industriale, — o ideologie care nu are intr­ânsa ni­mic asemănător cu profesiile de cre­dinţă obişnuite până acum în lumea politică. Ne îndreptăm oare spre înţelesul că ideologia politică este un simplu elaborat al cugetării specialistului ! Nu. Rolul ideologii politice este ceva mai mare. Chiar dacă, în loc de un s­pecie­list, am avea mai mulţi specialiş­ti la un loc, din elaboraţia aceasta to­tuşi nu poate ieşi o ideologie politică. Specialistul are orizontul îngust, fiind­că este reprezentantul unor anumite interese de clasă sau de regiune. O­­pera lui este de obicei o părtinitoare. Ideologia politică trebuie să fie ne­părtinitoare. Ea trebuie să fie o anti­­cipare a viitorului, și anticiparea nu se face promiţând realizarea dorinţe­lor tuturor; aticiparea se face ce­rând mai ales sacrificii din partea tu­turor. Apoi chiar când ideologia po­litică este plină de promisiuni, ea to­tuşi trebuie să adopte o ierarhie în ordinea realizărilor. Reprezentantul ai,ci clase so­ciale, sau specialistul u­­nor interese preferă totdeauna locul întâi in ordinea acestor realizări. De aceea nu din partea lor vin cele mai populare ideologii politice. Propune­rile de a se înfiinţa parlamente de specialişti, sau pe corporaţii profesio­nale, privite la început cu încredere de opinia publică, sunt astăzi căzute în discredit. Căci parlamentul pe spe­cialităţi nu poate elabora cu folos un program de activitate politică, decât dacă are deasupra lui un arbitru, un om providenţial care să ţină cumpănă între diferitele ideologii pe speciali­­tate. Ori nu toate popoarele au no­rocul să aibă un Mussolinii Rămâne o singură soluţie: înţele­gerea ideologic politice ca o necesi­tate a organizaţiei de partid. Partide­le politice sunt organizaţii supra­pu­se intereselor particulare de clase, sau de corporaţii. Ele trăiesc în mă­sura în care pot să ducă la îndepli­nire o voinţă socială deasupra dife­ritelor interese particulare. Ideologia politică este îndreptarul acestei voin­ţe. Ea este mijlocul de a face edu­caţia cetăţenilor în vederea sacrifi­ciilor cerute de anticiparea unui vii­tor mai bun. Ideologia este garanţia pe care o dă inteligenţa unui partid faţă de ţara întreagă. Din acest înţeles decurg următor­ile consecinţe: Ideologia unui par­­tid trebuie să se adapteze de aproape la evoluţia intereselor ţării. Intre er­­veste interese sunt unele cu caracter permanent. Dar altele, şi foarte multe cu caracter trecător. Ideologia poli­tică a unui partid nu poate fi o pro­fesie de credinţă, cu caracter de dog­mă. Ea trebuie să urmeze de aproa­pe actualitatea vieţii politice. Cine este chemat să dea ideologii caracterul de actualitate ? Partidul. Dar partidul, ci o organism total, nu poate face această operă. In numele partidului această operă trebuie să fie făcută de câţiva. A doua conse­cinţă. Partidul trebuie să aibă o or­­ganizare care să permită selecţia va­lorilor, adică selecţia acelor puţini care gândesc In numele partidului. Un partid în care relecţia valorilor nu este asigurată este un partid con­damnat la rutină, un partid incapa­bil de înnoire. Unde are un partid ocazia să-şi afirme ideologia? In par­lament, în întruniri publice şi în pre­să. Alte consecinţe urmează de aci Parlamentul, întrunirea publică şi presa nu sunt instituţii puse la dispo­ziţia partidului pentru a-şi încrimina adversarii şi pentru a se lăuda pe sine ci sunt instituţii de selecţie pentru membrii săi şi de educaţie pentru po­por. Ori şi ce discurs mare, ori şi ce pu­blicaţie de seamă, ieşite din sânul par­tidului, sunt o contribuţie la ideolo­gia partidului. Aşa se petrec lucrurile aiurea şi în această direcţie merge vremea noastră. Lumea a încetat, prin ur­mare, să mai caute înţelesul ideolo­giei politice în dialectica spiritului ori în antagonismul intereselor; el nu este nici aşa de sublim, nici aşa de josnic; el este aproape de noi, în­ţelesul ideologii politice vine din ne­cesitatea pe care o are un partid po­litic de a-şi înnoi continuu lumina care­­ îndreaptă voinţa. Ideologia este contribuţia câtor­va cugetători dotaţi cu vocaţie politică, aduşi prin împre­jurări fericite în mijlocul unui partid politic sănătos. Fiecare perioadă de vreme îşi are ideologia sa politică, fiindcă fiecare perioadă din viaţa u­­nui popor îşi are problemele sale de rezolvat. C. RADULESCU-MO­TRU Europenii în Hollywood Arta cinematografiei se desvoltă mereu. Publicul cere filmului un ni­vel tot mai ridicat, rivalitatea dintre producătorii de filme ai diferitelor ţări devine tot mai accentuată şi or­ganizatorii producţiei de filme sunt nevoiţi să-şi concentreze tot mai e­­nergic forţele. învingătorul va fi a­­cela care ca da „cel mai bun film", şi cel mai bun film înseamnă „un film nou". Ca industria filmelor să poată produce ceva nou, trebue să aibă oa­meni noui, oameni tineri, deaceia orice producător de filme caută noui stele, noui oameni interesaţi, noui ar­tişti. Ca să satisfacă cererea de nou­tate a publicului, centrul mondial de filme Hollywood, trebue el însuşi să se reînoiasca mereu. înainte cu câţiva ani Hollywoodul a fost de admirat prin o altă laturi. A fost centrul scandalurilor, tragediilor familiare, dramelor şi crimelor. Zia­rele s’au obişnuit să consacre zilnic coloane speciale evenimentelor înfio­rătoare din Hollywood şi aceste co­loane s'au cetit cu cea mai mare avi­ditate. Astăzi Hollywoodul a trecut la o muncă mai serioasă. Înainte cu 6 ani aproape toţi arti­ştii de seamă din Hollywood erau de origină americană şi primii europeni care au venit în Hollywood, au fost primiţi nu prea frumos. Eu însumi——spune Pol­a Negri — pot povesti despre aceasta unele lu­cruri. La început am dus-o mizerabil. Am trebuit să lupt cu gelozia şi cu intrigile. Nu cunoşteau obiceiurile america­ne, iar locuitorii Hollywoodului nu cunoşteau obiceiurile europenilor. De­mocraţia care cere să beţi pe umeri pe funcţionarul de la uzina electrică pen­­tru că uzina ne dă lumină, mi-era ne­cunoscută pe atunci şi mi-a fost foar­te greu, dar nu chiar imposibil, să-mi însuşesc obiceiurile americane. Am trăit destul de izolată. Americanii şi-au explicat felul meu de trai în sen­sul, că nu doresc să mă împrietenesc cu ei, şi rezultatul a fost că mi-am fă­cut inamici şi din oameni cari altfel ar fi fost dispuşi să mă iubească. Si­tuaț­ia a fost pentru mine în genere destul de penibili. Timpul însă a trecut. Publicul a cerut lucruri noui şi invazia Europei a continuat. Aceasta fu o realitate as­pră pentru stelele americane. Au tre­­buit insă să se împace cu ea deoarece n’au putut-o schimba şi nici s’o evite. Astăzi situaţia este complect diferi­tă şi mult mai bună. Contingentul eu­ropean din Hollywood creşte mereu. Europenii cunosc obiceiurile ameri­cane şi americanii au învăţat să cu­noască obiceiurile europene. Ameri­canii văd ci am fost educaţi intr’un mediu cu totul diferit şi învaţă să fie cu noi mai indulgenţi în această pri­vinţă. Aceasta e o ,.transacţie de 10 la sută’4 şi acum sutem buni prieteni. însemnări COMPLECT­ARE... ISTORICA î­ ­ntr’un număr trecut al „Adevă­rului Literar’4, d. Jean Bart a pome­nit despre un comunicat prin care, pe vremuri, liceanul H. Sâni elevi­­i din București, l-a detronat pe Dumnezeu, întâmplător însă numai pentru... Bo­toșani. Din sursă perfect informată „Ade­vărul literar" arată acum în mod exact cum s’a petrecut faptul: C. Graur din Botoșani s’a adresat, printr’o cartă poștală, lui H. Sanie­­levici, cu dubla întrebare foarte pre­cisă: „Te rog să-mi comunici ce este socialismul și dacă există Dumne­zeu". Fără nici o întârziere, H. Sâni­el­e­­vici a răspuns, tot prin cartă poştală: „Socialismul e mişcarea muncitorilor împotriva trântorilor; cât despre Dumnezeu, te anunţ că nu există". Acest răspuns a fost foarte bine primit printre elevii cursului interior al liceului din Botoşani; autorul lui era pe punctul de a trece in cursul superior. UN RECORD AVIATIC Pilotul polonez Witkowski a par­curs linia Poznan-Varşovia, care are o lungime de 300 km., în mai puţin de 78 minute. Witkowski s a servit de un aeroplan tip Fokker cu care a realizat o viteză de 250 km. pe oră, bătând recordul aviatic în Polonia. UN NOU AERODROM La Hradi Kralove în Estul Cehiei s’a construit un nou aerodrom, care va servi în primul rând aviaţiei mili­tare. In urma desvoltării reţelei trans­portului aerian, va putea servi şi a­­viaţiei comerciale. CIMITIRUL NAVAL DIN RIGA Vaporul leton „Hydrograf” conti­nuă lucrările de cercetare în zona ci­mitirului naval. Se ştie că, în timpul războiului mon­dial ruşii au scufundat în faţa oraşu­lui Riga 30 vapoare cu beton pentru a opri înaintarea flotei germane spre port. Submarinele engleze au scufundat în apropiere de Riga crucișătorul ger­man „Albrecht” și mai multe vase de transport. In toamna anului 1915 s'au scufun­dat ad 2 submarine engleze și o ca­­nonieră rusă. Lângă Riga zace și cuirasatul rus „Slava” care a fost scufundat de e­­chipajul propriu când a fost înconju­rat de flota germană și nu s’a putut retrage. Ştiri artistice ,,Papagalii”, marele succes al ac­tualei stagiuni a Teatrului Naţio­nal, se joacă săptămâna aceasta, o singură dată în matineul de Du­minică 3 Februarie. Turneul celebrei artiste Huguette Duflos, ex. socic**ra „Comediei franceze“, încadrată de ansamblu­ parizian, în frunte cu d-nii Maurice Escande .­ Georges Lafona, Cinci reprezentaţii la Teatrul „Regina Maria“. Ordinea spectacolelor: Miercuri 30 Ianuarie: Nicole et Sa Verta, co­medie în 3 acte de Felix Gandera. Joi 31 Ianuarie: „Son Mari“. Co­medie în 3 acte de Paul Géraldy­­i, Robert Spitzer. Vineri 1 Februarie: „Charly“, comedie în 3 acte de Jaeger-Schmidt. Sâmbăta 2 Februa­rie: „La Guepe", comedie în 3 acte de Romain Coclus și „Le Clocher d’Anjouville“, comedie într’un act de Gerbidon. Duminică 3 Februarie matineu „L’ami Fritz“, piesă în 3 acte de Erckmann-Chatrian. Biletele la agenţia Jean Feder. • La Teatrul Mic (Compania „Tea­trul Nostru) joacă toată săptămâna marele suces ..Incurcă-lume!" come­die in trei acte de A. de Herz cu Ghiberlion, C. Hostung şi Aura Ra­­dovici cu Marcel Enescu de la Teatrul Naţional. Rolul principal jucat de însăşi autorul piesei d. A. de Herz. — — ■*. m . _ Spectacolele zilei OPERA ROMA...'.: Lohengrin- TEATRUL NAŢIONAL: Amantul a­­nonim. TEATRUL REGINA MARIA : , Sau Mari”. TEATRUL MIC : Incurcă-lume. TEATRUL CARMEN S*’LVA: Coco­­şii şi gamele şi Două curtezane. TEATRUL ALHAMBRA: Déde CINEMATOGRAFE CINEME ODEON : Insula Dragostei cu Mistinguett, Claude France şi Pierre Batcheff. CINEMA TRIANON: L'Argent (Banii! după romanul lui Emile Zola, cu Brigitte Helm şi Jurnal. TEATRUL ELITE CINEMA: Ţaievi­­ciul cu Ivan Petr­o­viei. CINEMA SCALA : Revista Vin Bibi­cule şi filmul Fecioara rătăcită cu Suai Vernon şi Jean Angelo. TEATRUL EFORIEI : Cântecul deşer­tului cu Mostonkine, Maria Fand­­ler, etc. CINEMA SELECT : „Hula’’ cu Clara Bow şi Clive Breck. Complectate: Charley şi secretul reintinerirei, comedie In 2 acte cu Max Dawison şi Charley Chase. CINEMA LUX : Premiera ,,Contesa Worovzova ’ (Ţar şi Rasputin). CINEMA LIPSCANI-PALACE: Milio­narii cu George Sidney şi o comedie. CINEMA MARIO­ARA VOICULESCU Romanul unei amazoane. CINEMA CAPITOL: ..Şarpele’’ cu Greta Garbo. CINEMA BULEVARD PALACE: Cra­iasa Codrilor cu Bebe Baniero. Com­plectare: Moritz I restaurator de gară, comedie de mare haz în 2 acte. CINEMA TERRA: Samson stăpânul aerului şi compania de reviste Iu­lian şi Costin. TEATRUL AMERICAN CINEMA- Ca­lea Moşilor 221. Cazacii cu John Gilbert acompaniat de cor şi ba.*V­laici. CINEMA GLORIA : Roşu şi Negru cu Ivan Moslugine­ CINEMA RAHOVA : Wings (aripi cn Clara Bow. Charles Rogers. Richard Arien. CINEMA MARCONI: Viaţa intimă a frumoasei Elena din Troia cu Ma­ria Korda şi trupa Titi Mihăilescu. CINEMA MARIA : Cazacii cu John Gilbert şi Renée Adorée, cor şi ba­lalaici. CINEMA REX : Ultimii ţari cu Ma­­ciste în rolul aghiontantului faru­­lui. CINEMA GOLESCU: Domniţa Robi­lor (Trecerea Mării Roşii) cu Raquel Meiler şi o vedere industrială. VOLTA-BUZEŞTI: Orfanul cu Ja­­ckie Gogan şi trupa Rădulescu. CINEMA EDISON: Calea Dudeşti 4. Pat şi Pataphon poliţişti, comedie in 7 acte- Zigolo vrăjitorul. Spleni­didă comedie în 7 acte. CINEMA FILANTROPIA: Piratul Ne­­gru cu Banglas Fainbanks şi tom- Holă americană cu uremii. Activitatea culturală a Ateneului „Matei Ba­sarab“ Sub conducerea d-lui Ilie Tulbu­­reanu, revizor şcolar, a avut loc o frumoasă manifestaţie culturală a Ateneul popular „Matei Basarab“ cu concursul societăţii „Doina Mus­celului“. A conferenţiat d. Ilie Tulbureanu, care în cuvinte însufleţite a arătat importanţa culturii in istoria popom­lui român. Corul a fost condus de d. Titu Păssulescu. D-nii Gh. Tarcea şi Romulus Teodoru, au delectat asistenţa cu recitări din diferiţi autori, iar d. Geor­ges Margil a executat câteva bucăţi la vioară. S’a jucat apoi piesa „Pe aicea nu se trece“ de Corneliu Moldovanu şi Mircea Rădulescu. D-nii Mătuşoiu, Teodor, Păsculescu, D. Drăgoiu şi D-ra Valeria Iordan s-au achitat foarte bine de rolurile pe cari le-au deţinut, stârnind admiraţie

Next