Dreptatea, aprilie 1929 (Anul 3, nr. 443-464)
1929-04-04 / nr. 443
Anni ii No. ws t lui 4 min 19294 PAGINI 14Politica externa a Romaniei nu e politica unui partid, ci politica tarii intregi § pe dreptate s'a $pu§ ca este politica instinctului national". (D. ministru de externe G. G. Mironescu catre presa pariziana) TARA A B Un an 1000 6 linii •••«!! 500 3 luni....................250 ON AMENTIS: DUBLU !n INVAJATORI, PREDJ1 $1 SATENI Un an....................750 6 luni ••■•••• 375 STRAINATATE 3 lunl ................250 REDACTIA $1 ADMINISTRATE: BUCURE$TI.Calea Victoriei 49, Eta) TELEFON S Directi a 370/41 Redact. 313/54 Ad-tla 38/60I ANUUTURI COMERCIALE Se primesc direct la Adia ziarului, si la toate agentile de publicitate din tara. 3 Lei DOUA POLITICI Bilantul ultimelor guverne poate fi rezumat in : agravarea progresiva a crizei economice §i durerea contribuabiluluiexcesiv de greu impus, care vedea pe de o parte risipa odioasa a banului public, §i pe de alta formarea de averi formidabile de catre cateva eminente lipsite de merite. Din zvarcolirile neputincioase, §i panä la un punct nesincere, ale acestor guverne, s’a näscut decepfiunea poporului. Aceasta a avut asupra cetäfenilor o urmare paradoxalä: dezinteresarea quasicomprectä a unui numär mereu creseand fatä de treburile publice. Dovada : numärul din ce in ce mai restrans al alegätorilor ce au participat la alegerile din ultimii zece ani. Am numit-o paradoxalä, deoarece cred cä revolta unanimä a contribuabililor, justificata de imprejuräri, ar fi trebuit, ca o reactiune naturalä, sä determine din contraparticiparea tuturor, cat mai larg §i cat mai efectiv la viata publica. Dar dezinteresarea multora, §i mai cu seama a intelectualilor, a lasat camp liber acfiunei profitorilor politici cari, multumii de a se afla mereu la putere gi de a §i satisface interesele — pentru ca traiau larg din bugetul unei täri flimände — §i-au permis sä creadä ca poporul considera situatiunea ca iremediabilä. §i atunci §iau zis: vom träi bine, noi o mana de oameni, incä un an, dar, cinci; dupä aceea, potopul, piara §i tara. Or, aci este §i gre§ala noasträ, a tuturor celor ce ne-am abtinut dela viata publicä. Am läsat acest imens laborator in care se främäntä §i se plämädegte aluatul vietii sociale de maine, apärat numai de cätiva luptätori idealigti, cari e de mirare cum nu s’au descurajat väzänd dezinteresarea generalä gi conditiunile inegale ale luptei ce erau obligati a duce, de multe ori singuri. Rezultatul : bilantul de mai sus. O stea, ce a licarit intotdeauna pe firmamentul acestei biete tari in momente de mari primejdii, a schimbat dintr’o zi intr’alta regimul conducerei politice. Noul regim a adus cu sine oameni noui, obiceiuri nouä, metode nouä, gi a redeschis orizontul acestui popor, ce incepe a vedea cä gi el poate, cä tji el trebue sä träiascä. S’a zis, gi lumea a crezut, cä situatiunea este iremediabil pierdutä, alegandu-se cu perfidie cä un partid care n’a mai guvernat nu va putea solutiona grelele Probleme aflate la ordinea zilei, cand c'Mar (?) cei cu trecut si experienta s’au dovedit neputinciogi. Dar legea minelor, legea jandarmeriei, stabilizarea, imprumutul, legea cooperatiei, etc., au dovedit inexactitatea acestei alegatiuni, mult timp salvatoare pentru partodul liberal gi au arätat cä incäpätänarea, sectarismul gi uzura nu pot fi de folos in conducerea unui popor, care cere din conträ studiul problemelor sociale in lumina actualitäfii, pricepere gi mai presus de toate munca gi onestitate. Acest scurt dar bogat bilanf, ale cärui roade se vor vedea mäine, impune, in special celor virgini de främäntärile politice, deschiderea unui credit acestui guvern, pe care l-am väzut debutand la lucru cu devotament si cinste. Se gäsesc azi fatä in fatä douä politici diametral opuse : cea liberalä reprezentänd trecutul (inältime pe care oamenii din ce in ce mai mici s’au cocotat, pentru a pärea mari), gi cea national-täränistä reprezentänd viitorul. Una fäcutä de oameni vechi, lipsiti de supletä, abuzänd de metode perimate, cari au fost bune cändva, politicä ce a fost odatä pentru tarä, dar azi este exclusiv pro-domo; ea e rigidä, gi din rigiditatea ei, dacä pentru cätiva beneficiari au egit averi considerabile, pentru tarä n’a egit in schimb decät foame, jale gi suferintä. Cealaltä, pro-patria, tinzänd a o conduce pe un drum «regnno ascendent», cum a pus d. Maniu in Senat, o putem aprecia dupä debuturile sale pline de fägäduinte- Fäcutä de oameni tineri gi supli, ea se bizue pe avant, pe entuziasm gi pe Increderea In fortele vii ale acestui neam, §i este alimentatä de energia ce isvorägte din acea clasä socialä, ce constitue rezerva de primenire fizicä si moralä a poporului. Cea dintäi reflecteazä culorile sumbre ale apusului tomnatec ; cea de-a doua se imbracä in rozul trandafiriu al diminetelor primäväratece, in care se oglindegte viitorul plin de nädejde al tärii. Cu strängere de inimä mä gändesc la trecut , dar cu sperantä privesc viitorul. lata pentru ce cred cä mai ales intelectualii ar trebui sä se pätrundä de adevärata democratie, gi paräsind nepäsarea gi desnädejdea in care au fost aruncafi de consecintele dezastruoase ale politicei liberale, sä participe in numär cät mai mare la viata publicä. Numai conlucrarea cät maii multor forte poate asigura acestui neam viitorul bun, la care luptele si suferintele lui seculare ii dau dreptul a näzui. Dr. C. DOLJAN ------ + CJICOl In ziua de Pafte s’a stins pe neafteptate fi färä ca nimeni sä bänuiascä acest sfärfit fulgerätor, tanärul deputat de Vlasca, C. Vicol. Distins avocat, Vicol ifi caftigase repede un loc de frunte in baroul bucureftean §i ca avocat al ministerului de domenii fi agriculturä, el a luat o parte activä la ele dintai lucräri fäcute cu ocazia improprietäririi in 1920. Ziarist de talent $i instruit, Vicol a profesat ziaristica la ziarele Epoca Indreptarea §i a colaborat panä in ultimul timp la diverse ziare. Era membru al Sindicatului Ziari$tior, din al cärui comitet a fäcut chiar parte. Atras de politicä el a incetat sä profeseze cotidian ziaristica §i in ultimele alegeri generale de deputati a candidat la Vla^ca, unde a $i fost ales. Ca deputat, Vicol era un continuu sustinätor al cauzelor drepte pentru cari totdeauna alerga, ceiace-l fäcea foarte iubit in rändurile alegätorilor. Cu Vicol moare un tanär harnic, muncitor fi onest fi pierderea lui este in mod egal resimfitä fi de barou, fi de presä fi de partidul nafional-täränesc din ale cärui ränduri fäcea parte. Trimeteri frafilor lui atat de greu fi de neafteptat loviri, fi familiei sale intristate, mangaierea indurerarii noastre sincere. Radioionic §1 collari de H. BLAZIAN Aleatuirea programaim postului Radio-Bucure§ti intampinä mari §i variate greutati, — pe de o parte, din nevoia de a satisface in limita posibilitätilor dezideratele din ce in ce mai staruitoare §i mai diverse ale radio-amatorilor, — pe de altfi parte, din necesitatea de a nu depä ?i cadrul cultural §i educativ al emisiunilor. Intre opera de culturä §i operä de amuzament, activitatea postului Radio-Bucuresti e firesc sä deceptioneze pretentiunile exagerate ale unora §i sä nemultumeascä pe cei ce cautä exclusiv distractia. Calitatea programaticä §i tehnicä a emisiunilor n’a atins fire§te maximum de realizare cu putintä. Trebue sä se tinä seama insä cä imbunätäprile nu se pot face prin salturi primejdioase, ci numai treptat» 113T7 pe etape, de multe ori cu titlule experientä. Am cercetat cu atenfie deosebitä programele emisiunilor sträine. Radio-amatorii no?tri, care ne pot foarte u§or controla, se pot convinge cä nu se deosebesc prea mul de ale noastre, ba chiar unele programe sträine sunt mai särace mai obi§nuite. Tendinta väditä a postului Bucure§ti este sä infäptuiascä o cat ma multiplä §i mai variatä infäti§ari in primul rand a problemelor actualitätii romäne§ti, iar in al doilea rand o informatie utilä asupra migrärii intelectuale §i artistice din sträinätate. Opera pe care institutia aceasta i§i propune s’o desävärgeascä este imbinarea utilului cu pläcutul, indrumänd pe cei ce ascultä emisiunile cu interes gi iflgäduintä spre frumosul adevärat, gi pästränd atemtiunea celor multi prin afa zisele rubrici de atracfie. Inläuntrul acestor intentii, amatorii au toatä libertatea de a aduce sugestii directiei programelor gi sunt rugati chiar sä o facä. Sfaturile bune vor gäsi intotdeauna intelegerea ce meritä. • Nu trebue sä se uite cä radiofonia, ocazionand un gen nou gi confortabil de satisfactii estetice, pune la indemana tuturora un nou instrument de culturfi, de agrement gi de initiere gtiintificä. Consecintele etice gi sociale pe care le comportä activitatea radiofonicä a determinat pe cei ce valorificä aceastä minunatä inventie in tara noasträ sä studieze indelung utilizarea ei in slujba propagandei culturale. Afarä de mesagiile adresate tuturor categoriilor de ascultatori, programele radiofonice prevad auditii artistice mai usoare, apoi conferinte instructive cu subiecte variate si chiar unele cursuri practice, emise desigur pentru interesul mai restrâns al unui public national si al unei clase de oameni care doresc sä se distreze si sä se cultive. Programele radiofonice preväd asa dar mai multe categorii de auditii §i aceastä compoziie a lor, cum foarte frumos spunea undeva d. Tudor Vianu, corespunde conditiilor speciale in care se desfägoarä propaganda culturalä prin radiofonie. Sä precizäm aici cä aceste conditii sunt deosebite de acelea de care se folosesc alte genuri ale propagandei culturale, ca de pildä prin conferinte si cärti. O institute culturalä care isi organizeazä actiunea sa, va repartiza astfel vorbitorii care ii stau la dispozitie, incat aptitudinele lor, gi specialitätile pe care le trateazä sä coincidä cu speciile de interese diverse pe care urmeazä sä le acapareze. In toate imprejurärile, institutia aceasta selecteazä mijloacele de propagandä in numele publicului cäruia se adreseazä gi, intr’un anumit fel, i le impune. Nu tot aga se intämplä cu radiodifuziunea. Undele sonore pot fi receptionate de oricine. Iniiativa centralä, purtänd grija selectärii gi distribuirii lor, exercitä o autoritate destul de relativä. O alegere se produce totugi, la receptare, iar aceastä alegere e in adevär fructul unei libere hotäräri a vointei. «Persoana care adunä un public mai mult sau mai putin numeros pentru a-i face o conferintä, o lecturä sau o audiie, poate pänä la un punct sä-gi propunä chiar un scop mai ambitios decät acela de a-1 acapara printr’un interes pe care el 1-ar fi avut si mai inainte. O astfel de propaganda poate incerca sä trezeascä chiar un interes nou, pentru cä, spre a se introduce, ea se poate folosi de unii factori eterogeni, ca de pildä obligatia pe care cineva ar simti-o sä sprijine o operä culturalä sau bunul exemplu pe care se simte dator sä-1 dea sau chiar numai vanitatea de a se gti remarcat intr’o societate gi intr’un loc menite sä dea o anumitä idee favorabilä despre sine. Numeroasele relatii pe care le intretinem cu societatea vin sä sprijine opera propagandei culturale pe nigte cäi care nu sunt propriu zis ale sale, dar care ii folosesc gi a cäror insemnätate trebue sä o recunoagtem. In auditiile radiofonice colective, acegti factori igi vor implini rolul lor, dar in auditiile Individuale sau in acelea restranse la cercul marginit al unei familii, efectul lor dispare». Nimeni nu se va simti obligat sä continue o audiie care nu i se pare interesantä. Din aceastä pricinä, pentru a-gi cägtiga auditori, radiofonia a fäcut un mare loc in programele sale un..i repertoriu ugor gi agreabil menit sä repauzeze gi sä nu cearä o incordare pe care oricine i-o poate refuza. Dacä s’ar mentnea totugi la aceastä functiune, radiofonia ar ingera speranta de culturä care se pune inteinea. Ea I poate gi trebue sä aspire cätre scopuri mai inalte. A face cunoscutä productia artisticä romäneascä, a informa pe toti amatorii asupra migeärii artistice gi de idei din sträinätate, a interesa pe täran prin cantecul gi basmul lui, a transmite intelectualului din provincie ceva din fermentarea spiritualä a centrelor unde se lucreazä mai intens, a impärtägi tineretului gi lumii de profesionisti care doresc sä-gi ocupe in mod util orele libere, lectii, in felurite specialitati practice si a face toate acestea in modul cel mai desävärgit: iatä atätea scopuri pe care trebue sä le urmäreascä politica culturalä prin radiofonie. Se pot supära unii dintre amatori. Acestora li se cere mai multä ingäduintä. Pentru cei ce vor numai lucruri amuzante, directia programelor se sträduegte totusi sä introducä säptämänal rubrici nouä; cel putin aceasta sä le fie consolarea- Adversarii guvemului sunt intr’o stranie neintelegere pe chestia activitätei guvemului §i parlamentului. In timp ce unii din ei se declarä nemultumiti de «lipsa de activitate a parlamentului actual», ceilalti protesteazä cu energie cä «legile se voteazä prea repede $i färä o prealabilä studiere». Singur acest contrast isbitor, dä opiniei publice nota hotärätoare a :idsvärului, cäci din douä una, sau parlamentul nu lucreazä — cum spun unii —, sau el lucreazä prea repede cum spun ceilalti. Ambele afirmatiuni nu pot träi laolaltä, una längä alta. Din acest fapt prin eliminarea exageratiunei din cele douä afirmatiuni ale partidelor de opozitie se trage concluzia cea adeväratä. PARLAMENTUL LUCREAZA §I CU SISTEM LA LEGIUIRILE MENITE SA ADUCA TAREI UN REAL PROGRES IN TOATE DIRECTIILE. ORDINEA IN FINANTE Nu existä nid o indoialä cä in cele douä luni de activitate, parlamentul actual a avut sä voteze legi deo realä importantä pentru taräfi prin a caror aplicare ■ se va schimba cu totul aspectul de pänä acum al Statului. Nu vom ingiruti tot ceia ce au fäcut actualeie Camere Dar este destul sä amintim cä intr’o säptämänä numai dela constituirea lor, eie au examinat, au studiat si votat primul buget echilibrat dela räzboi Incoace. Dupä o vacanfii de numai trei zile, la Cräciun — lucru cu totul neobicinuit in trecutele parlamente — Corpurile legiuitoare au pornit la muncä rodnicä, votänd o serie de legiuiri de cea mai mare importantä pentru stat. Astfel, s'a votat dupä o apreciabilä examinare legea stabilizärei monetare si legea pentru contractarea imprumutului extern, a douä legi financiare menite sä salveze finanta Romaniei si sä punä pe noui temelii solide intreaga viafä comercialä, industrialä §i financiarä a tärei. SPRE COLABORAREA CAPITALULUI STRAIN Dar nu numai in ordinea financiarä parlamentul actual a avut sä activeze. El a studiat fi votat proectele de legi prezentate de d. ministru al industriei, proecte cari au menirea sä refacä viafa industrialä fi comercialä a tärei ajunsä in pragul falimentului, d&ndu-se astfel posibilitcte de colaborare a capitalului strein la opera de refacere a tärii. Dacä la atäta s’ar rezuma activitatea actualelor corpuri legiuitoare fi incä s’ar putea spune cä eie au avut o activitate plinä, bogatä fi multumitoare. Dar parlamentul a mai votat fi o serie de alte legi, a cäror importantä nu trebuie sä scape nimänui. PROTOCOLUL DELA MOSCOVA Aga de pildä, se poate enumera printre acestea ratificarea protocolului de la Moscova, care ne va (Continuarea in pag. 11-a). Regimul de munca Actitatca Corpmilor legiuitoare Id doua loni Pe marginea declarafiilor d-ldi ministra Mironescu LIBERALII §I SCUMPETEA Partidul nafional-täränesc a dus in opozitie o susfinutä luptä impotriva conceptiilor economico-financiaro liberale. Iupta a impresionat §i a cagtigat aderenfi. Cei insä care stäteau nemi§ca(i ca stana de piaträ, neinfelegatori, erau partidele de la guvern. Acestea gäseau cä luptele national-täräni?tilor erau ac|iuni de sabotare, de subminare a intereselor Statului. §i pe aceasta temä au dus o campanie impotriva na\ional-täräni$tilor. Dar iatä, situafia s’a schiibat. Tara e guvernatä de un guvern national-täränesc $i acest guvern, spre deosebire de cele care au fost, nu spune cä tara e fericitä- Adicä, nu are concepta cä dacä acest guvern conduce tara, toate merg bine si nimeni nu suferä lipsuri. Dimpotrivä. In nenumärate ränduri, reprezentanfii guvemnului vorbind despre situat in tärii au arätat-o aga cum e, neascunzänd nimic, fiindcä nu era nimic de ascuns-Guvernul a mostenit o situatie extrem de dificilä. Era de datoria lui sä spunä aceasta. Guvernul vrea si a pornit sä asaneze aceasta situatie- Nu e cätugi de putin vina lui cä refacerea merge incet, dar sigur- De aceia criticile ce se ivesc la adversari, le gäsim copiläregti I se pretinde de adversari guvernului, sä indrepte imediat toate relele de care suferim, ca gi cum am träi in tiiupul povegtilor cand la un semnal al baghetei magice, se indreaptä toate gi din bordee, räsar palate, cum numai in povegti stiu sä räsarä. Un ziar de opozitie publicä un articol in care ideia dominantä e cä viata se scumpegte pe fiece zi. Si trage concluzia, cä trebue sä se eftineascä, deoarece in lupta de opozitie nafional- äränistä infränarea speculei costin’a un punct capital. Ce spune opoziia ele eri, azi guvernantä? Cä trebue sä tindem la ostenirea vietii gi pentru a realiza acest deziderat e nevoe de o sumä de mäsuri gi legi, inclusiv de o schimbare radicalä a ceia ce a fost pänä acum. Opozitia de eri, azi guvernantä, nu a utat cätugi de putin ceea ce a sustinut gi in consecintä, a votat o serie de legi care igi vor da roadele, care, indräznim sä spunem, au gi inceput sä se vadä. Panä la o realizare cat mai complectä, trecem printr’o perioadä de tranzitie, de care suntem congtienti, printr’o perioadä de ispägire gi de sacrificiu impus, sacrificiul fiind urmarea gregitei politici economico-financiare ce s a dus en o perseverentä diabolicä timp de zece ani de zile-Dar adversarii nostri, care azi nu mai pot de binele public, igi exemplified ideia emisä, minunandu-se cä merele sunt mai scumpe decat portocalele. Intr’adevär, de zece ani de zile, fiecare din noi a fäcut constatarea cä portocalele gi mandarinele, ambalate in lazi, invelite in hartie subtre tipäritä, venite pe mare gi pe gine de drum de fier, trecute prin vamä, sunt totugi mai eft ne decat merele. Nu multä insä este lumea, care stie, cä sunt regiuni din tarä unde toamna meree se vänd cu 15 bani chilogramul gi fiindcä nici cu acest pret nu gäsesc cumpärätori, le dau la porci. Cauza? Nu e numai una, sunt atät de multe gi din nenorocire foarte complicate. Ceeace insä e foarte amuzant din partea adversarilor, e atunci cand guvernul e acuzat cä pestele e atat de scump,incat a a furis sä fie un aliment de lux. Ce-am spus noi in opozitie ? Cä sistemul de arendare a banilor statului, cä incätugarea cooperativelor de pescari, cä exploatarea bälilor acordatä partizanilor regimului de atunci, cä crearea societätilor ca «Frigul» gi altele de aceiasi naturä sunt indreptate direct impotriva consumatorului, cä intregul sistem are vädita gi sigura tendinta de a imbogäti repede, färä muncä, neruginat, o serie de partizani. Dacä astäzi, incä, pestele continuä a fi aliment de lux, e din cauzä cä exploatärile se gäsesc tot in mäinile acelora care ne acuzä, ce indräznealä! — pe noi de semnpete. In curänd, cänd prin legile ce vor fi votate se va schimba regimul existent, marii beneficiari de astäzi gi exploatatori ai populäre! vor protesta gi vor cere ca nimic sä nu se schimbe, aga dupä cum au protestat la legea comercializärii, la legea minelor gi la toate legile votate de guvern. Observand o complectä dezorientare in lagärul advers, o releväm fiindcä trece gi mai departe de cadrul amuzamentului, intrand intr’un domeniu necunoscut, unde mintile sunt intunecate- Punänd fräna procesului de descompunere moralä gi materialä, nu intelegem de ce adversarii nostri continua a fi sprijinitorii descompunerii, ai speciilei gi ilegalitätii de care am inceput sä-i desvafäm. IRASM. OFENSIVA «Partidul poporului a anulat lupta pentru rästurnarea guvernului» ■— Säntem gata. Directorul Teatrului National a expus ziarului teatral «Rampa», programul activitäti sale viitoare. Din aceastä expunere se desprinde, inainte de orice, grija pe care o poartä glorioasei noastre institutii, marele romancier din fruntea ei. De altfel, o atentä recapitulare a celor realizate pänä astäzi sub directoratul d-lui Rebreanu, ar aräta orent cä Teatrul National a rämas academia artei dramatice romänesti gi strälueirea lui e in frumoasä cregtere. Noi am afirmat, si nu odatä, cä menirea esentialä a Teatrului National e promovarea literaturii dramatice romänesti. De la aceastä misiune, prima noasträ scenä nu se poate abate gi, infrängerile pe care le-ar inregistra dramaturgia romäneascä nu pot indreptäti o renuntare la incercärile ce se impun. D. Liviu Rebreanu a inteles acest adevär simplu, incä neinteles de acei cari cer ca Teatrul National sä joace orice afarä de piese romänesti: «Obiectiile cari s'au ridicat impotriva repertoriului romänesc curent in general, nu pot sä zdruncine credinfa mea cä menirea principalä a Teatrului National rämäne promovarea creafiei dramatice romänefti. Cu aceste creafii nu pot fi intotdeauna de o inaltä valoare lterarä fi dramaticä e o chestiune de intämplare iar nivelul scäzut al producfiei dramatice contemporane e o problemä ce se pune nu numai la noi ci aproape in toate fäcile. Dacä ar fi sä exemplific aceastä afirmafie n’ar avea decat sä citez producfia germanä fi francezä, care afa cum se manifestä la teatrele de Stat din tärile respective, nu intrece cu mult nivelul artistic fi moral al producfiei noastre. Nu pot sä cer, fi nimeni nu poate face acest lucru, autorilor românni sä fie geniali fi sä producä numai capodopere. Faptul cä n'am la dispozifie o rezervä permanentä de capodopere nu poate sä impiedice teatrul ca sä prefere creafia directä romäneascä». Teatrul National igi are de altfel existenta legatä numai de frumoasele bätälii pe care le-a dat pentru a da viatä poeziei dramatice romänesti, pentru cä toate celelalte spectacole din clasicii sau modernii sträini, oricät de ingrijit alcätuite, nu vor putea niciodatä intrece desävärgirea cu care sunt reprezentat acegti autori pe scenele natiunilor cärora ei apartin. Rostand poate avea parte de o realizare admirabilä gi plinä de merite la Nationalul nostru, dar Cyrano nu va putea fi cel adevärat decat la Paris. Cä au fost piese romänegti slabe, unele färä insugiri deosebite gi s'au jucat totugi pe scena Teatrului National ? Dar nici intr’o bätälie de artä, infrängerile nu pot fi ruginoase. §i aceste infrängeri nu pot impiedica bätälia in desfägurarea ei mai departe D. Liviu Rebreanu este, dupä cum s’a väzut, convins de inalta misiune a Teatrului ce conduce, gi aceastä fermä convingere este o garantie pentru mersul trebilor la National. S. D. NOTE Propil d-lui Liviu Mn -—ooticO»—