Dreptatea, iulie 1929 (Anul 3, nr. 515-540)
1929-07-01 / nr. 515
ei carui calcaiu lucrat In cfiagonala mareste eleganta piciorului. - --------GENERAL DETPGZT STR. LIPS CAJbil 57 TELEFON E. WOLFF S. A. R. BUCUREȘTI MARE DEPOZIT PERMANENT de: O CATALOAGE $1 OFERTE LA STRUNGURI, MAȘINI DE GĂURIT. ȘI DE FREZAT, FERASTRAE-PANGLICA, RABOTEZE, etc., MACARALE, VINCIURI cu PICIOR etc. Tot felul de POMPE, VENTILATOARE, ARMĂTURI pentru apă şi abur ŢEVI de GAZ, ŢEVI fierbătoare, F1T1NGURI CERERE V DEAL CU frEMMI Ştiut este că durata uscării lacului englezesc este de 48 ore PROGRESLM fabricaţia ZIMMER usucă numai în 5—6 ore şi este mai lucios şi mai durabil ca lacurile străine. Intrebuinţabil cu pensulă sau pistol De vânzare la depozitele proprii ale fabricilor ZIMMER & Co., Bucureşti, Str. Lipscani, 106 Str. Buzeşti, 1 şi Cal. Rahovei, 134. 55 idifiuii speciale devânzare: itru Domnii funcţionari Militari şi Publici extila Românească“ SOCIETATE ANONIMA BUCUREŞTI — Calea Moşilor No. 82 VINDE EFTIN -VINDE EFTIN : Chifoane, Pânză de Ciurciafuri, Grade, Zefiruri, Opal, Toile Tatare, Marchizete, Musefinuri, Satinuri, Lingerie, Linoleum, Stofe Bărbăteşti şi de Dame Stofe Militare kaki Ui 25 1 m. AMERICA bună şi rezistentă L912( 1 m. SIFON nescrobit I rezistent şi perfect la spălat 1 m. AMERICĂ supe-1 rioară I L813C 1 m. ZEFIR garantat I la spălat foarte recomandabil 1813 1 m. SIFON creţ * superior, foarte recomandabil s 31 ) m. OXFORD engle- 1 zesc culori garantate H 1 mu INDIAN fin pen-1 tru rufări8 1 I «*© m. LENEI și KUg 1 JO SULIN francez, de-1 0 sene era raritate latS I *'CI 4"/ STAMBURI cu de-. sene garantate la spălat 1 Lfii flOm- INDIAN superior 1 lat 100 cmr"4! “ m. ZEFIR de cămăși 8 j desene moderne | 1L1I4! fl m. RENFORCE fine J pentru lingerie și trusouri L,i5! J m. ZEFIR englezesc r extra rezistent cuflori garantate L8i5S k m. GRADEL supe- rior și rezistent pentru rufărie bărbătească CiTgj[k m. MAROCHEN kmn*1 primat p. Rochi, lat 100 cm. Hi rt m. FULAR extrafin [j cu desene moderne Hi 1 m. OPAL și MAR- CHIZET extra fin, p. rufărie, culori garantate rii " m. POPLINA superi- J oară cu desene moderne pentru cămăși p i t m. PÂNZA de ceai- J ceaiuri practică foarte rezistentă lat 150 cm. 1 leimn m- marchizet p I Rochi desene, moll v derne, garantate — lat 100 cm. 9 L811ACm- PÂNZĂ de ceai|/|J ceaiuri practică re**“wzistentâ, lăţime 200 V:’-' cm. B -9i 1QKm' PANZA de ceai(tJiJ ceaiuri superioară lăţime 200 cm. 1 Lei ICE1“- PÂNZĂ de ceai- IYU ceaiuri superioară lăţime 220 tm 1 Leî 10nm- STOFĂ de lână |Jjypentru rochi, culori moderne nf|m- OLANDA verbafabilă, lăţime 150 cm. 9 Leionc “• poplin de lână 9 ZHIPentru rochi,speciafilitatea casei 1 Lei Oifîm- OLANDĂ verita- Qlybilă, lăţime 200 cm. Lei110 TOILE TARABE francez de mătase pentru rufărie, dubluri, etc., exceptional de convenabil. Lei0cnm- CREPE DE milCHINE englez, lat 100 cm. de perfectă calitate Szifonia şi olanduri franceze engleze, belgiene, elveţiene în toate lăţimile Pânzărie, Mătăsuri, Ciorapi Sectiune speciala da "Stofe engleze Stofe franceze Stofe moderne de Dame şi Răpăcii " din cele mai renumite fabrici vinde cel mai convenabil t£ Furnizorul Curții Regale ORGHIDAN Casă fondată la anul 1878 DEPOZITARUL Sifoanelor Schroll Expediem in provincie prin poştă cu ramburs | Strada Plustiri TS BUCURESTI Seef. éjim iriliiiăr€isiii (Continuare din pagina l-a) an era nevoit să vîndă peste 200 m. p. de pămînt negru. Și — cea mai bună dovadă că nu-i nici-o exagerare a ei — este foarte marea chirie plătită de grădinari. In împrejurimile Londrei, chiria se ridica în 1905—1910 La 1500 lei la hectar, în împrejurimile Parisului întrecea suma de 3000 lei, iar în Belgia, chiria anuală a unui hectar de pământ ajunsese în acel timp pînă la 6000 lei Rezultatele notate mai sus, extrase din grădina d-lui Ponce, sunt dobîndite cu ajutorul straturilor sub ramă și cu ajutorul a mii de clopote de sticlă. Dar chiar fără a se recurge la o atît de costisitoare gospodărie de unelte grădinăreşti, întrebuinţând numai 30 m. p. de rame cu geamuri pentru plantele tinere, se putea produce cu preţul de atunci, la peste 12.000 legume la hectar. Descoperirile făcute cu termosifoanele, cu ţevile cu apă caldă, cu pămîntul transportabil, cu miile de clopote, toate acestea, nu sunt încă, cel din urmă cuvînt. Astăzi se stropeşte pămîntul cu nişte lichide, ce cuprind în iele o specie de microbi, cari dezvoltîndu-se în pămînt, sînt cei mai utili şi de ne’nchipuită valoare, ce dă plantei răsădite pentru dezvoltarea şi întreţinerea ei. Este un fapt cunoscut de toată lumea, că îngrăşămintele chimice, chiar cele mai veritabile (căci aproape toate fabricele le falsifică), singure ele nu sînt îndestulătoare Pe de altă parte s’a descoperit că unii microbi ai pămîntului sunt o condiţie trebuitoare a creşterii plantelor. De aceia a purces ideia de-a sămăna aceşti microbi binefăcători, cari se dezvoltă cu iuţeală în pămînt, şi-l rodesc. Proprietarilor de pămînturi, capitaliştilor, lucrătorilor, umililor locuitori de prin marginile oraşelor, mă adresez, îndemnîndu-vă la muncă, la munca grădinăriei. Munca e dătătoare tuturor belşugurilor şi recreatoarea tristelor stări sufleteşti. Timpul prin care trecem e greu, de aceia nu trebue să ne găsească prea mult în lene. Munca aduce mulţumire fiecăruia. Să muncim cu totii-EF. STANCESCU. Dr. Vera Sevastos SPECIALISTA BOLI DE PIELE, VENERICE, SIFILIS STRADA SF. VOEVOZI 17 TEL. 314/17 CONSULT. 3-11 . PRIMĂRIA COMUNEI SASCHI Judeţul Târnava Mare Publicaţiune Primăria comunală a comunei Saschiz în conformitate cu hotărârea consiliului comunal din 10 Mai 1929 Nr. 19/929 aprobat cu hotărârea Delegaţiunei Permanente Judeţeană sub Nr. 8872/929 publică spre cunoştinţă generală, că în ziua de 28 Iulie 1929 era 10 a. m. în localul Primăriei Saschiz, avându-se în vedere art. 72—83 din legea contabilităţii publice, se va ţinea licitaţie publică cu oferte închise pentru procurarea de 150 stâlpi de brad de 8 şi 10 m. lungimea, 18—22 grosimea pentru instalarea uzinei electrice în comuna Saschiz. Condițiunile se pot vedea la primăria comunală Saschiz. | Saschiz la 25 iunie 1929. Primar, indescifrabil. cumxxxoo----- ABREPTATEA* Rezoluţiile congresului ctural din Timişoara Discursul de închidere al d-lui ministru Sever Bocu Timişoara 26. fim relatat ori că d. ministru Sever Bocu a convocat la o consfătuire pe toţi factorii culturali ai Banatului. De asemenea am arătat chestiunile desbătute şi alcătuirea comisiilor care şi-au luat sarcina să propună soluţii concrete în legătură cu realizarea practică a marilor deziderate: „Teatrul de Vest”, „Palatul cultural” „Episcopia şi catedrala Timişoarei, precum şi construirea căminului studenţesc bănăţean în Bucureşti. La ora 6 p. m. comisiile s-au reunit din nou în congres depunând fiecare câte un raport scris. TEATRUL DE VEST Se exprimă dorinţa de a se îmbunătăţi situaţia trupei existente în Oradea precum şi crearea unei trupe permanente în Timişoara. E nevoe pentru realizarea acestui lucru de o sumă de cca 10.000.000 lei. EPISCOPIA SI CATEDRALA ORTODOXA IN TIMIŞOARA Se cere d-lui ministru a interveni să se accelereze înfiinţarea cel puţin a unui vicariat episcopal şi să se înceapă construirea catedralei în timpul cel mai scurt. Pentru aceasta ar necesita o sumă de cel puţin 50.000.000 lei, stru”. In continuare remarcă atitudinea integral bănăţenească a fraţilor din vechiul regat stabiliţi în provincia noastră. Aceştia s’au indentificat complect cu nevoile şi simţimintele noastre. Mai departe d. Bocu spune: Nu îmi pot închipui viaţa naţională în Banat fără reprezentanţii familiei Mocioni, acea dinastie morală a provinciei noastre, în decursul veacurilor. De aceia salută prezenţa d-lui Ionel Mocioni. Ziua aceasta va rămâne în istorie. Dacă ne vom uni totdeauna puterile noastre vom face mereu tot mai mult spre binele neamului. Vă rog din suflet să vă folosiţi de ministerul Banatului creiat pentru înlesnirea realizării dezideratelor dv. La orele 8 jum. p. m. adunarea s’a sfârşit.. P. S. I PALATUL CULTURAL Asupra acestei chestiuni au urmat discuţii hotărându-se ca cea mai practică soluţie să se amenajeze actualul castel al Huniarilor din Timişoara, necesitându-se o sumă de 60.000.000 lei. CĂMINUL STUDENŢESC Pentru construcţia căminului necesită circa 10.000.000 lei. După ce s’a dat citire rapoartelor comisiilor amintite, comisiunea bugetară având în vedere sumele mari şi cari nu se pot acoperi din bugetele actuale ale statului, judeţelor sau comunelor preconizează în raportul depus înfiinţarea bjunui IMPOZITURAL Constând diff |10/6-5/o/o asupra impozitelor actuale din Banat. In acest fel s’ar strange în 2-3 ani cca 200.000.000 lei din care sumă s’ar putea acoptH^toate nevoile actuale culturale ale Banatului. DISCURSUL DE ÎNCHIDERE AL D-LUI MINISTRU SEVER BOCU Intr’o atmosferă insuflată de un cald patriotism di ministru Sever Bocu mulţumeşte tuturor pentru importanta contribuţie dată reuşitei consfătuirilor de azi, d-sa declară: „Vă mulţumesc din tot sufletul pentru faptul că aţi luat parte la această adunare căreia nu-i găsesc pereche în tot trecutul neamului noi. D. prof. N. Iorga, rectorul universitaţii din Capitală a ţinut să introducă şi la noi obiceiul de a se încheia anul şcolar universitar printr’o solemnitate şi prin acordarea de premii studenţilor cari s’au distins la studii. Acest frumos obiceiu există în universităţile franceze, italiene etc., etc. In acest scop d-sa. a convocat azi dimineaţă pe studenţi în sala de şedinţe a Senatului. Au asistat la solemnitate şi d-nii profesori: dr. Mina Minovici, dr. Dragomir Hurmuzescu, dr. Riegler, dr. Udrischi, dr. G. Zotta, D. Gusti, Rădulescu-Pogoneanu, N. Bazilescu, Motaş, Rarincescu, pr. Popescu-Mălăeşti, etc., apoi d. Al. Valeriu, subdirectorul general al învăţământului superior, Ghelaru, secretarul universităţii precum şi foarte numeroşi studenţi şi studente. CUVÂNTAREA D-LUI N. IORGA D. prof. IORGA, rectorul universităţii, a făcut un istoric al premiilor şcolare la noi. Obiceiul acesta dăinuieşte încă din vremea lui Bibescu-Vodă. Domnitorul, la sfârşitul anului şcolar, chema la palat pe profesori şi studenţi, le dădea o masă şi apoi urma distribuirea premiilor. D. Iorga s-a adresat apoi studenţilor arătându-le că au datoria să-şi însuşească cât mai temeinic o cultură generală şi literară. E necesar să ne deprindem să scrim şi să vorbim frumos. Să fim oameni de specialitate, dar înainte de toate să fim oameni cu mintea limpede şi cu simţirile întregi. După aceasta a urmat distribuirea premiilor în bani şi cărţi la un număr de 217 studenţi. Solemnitatea s-a sfârşit la orele 1 d. a. I ------ooxxxoo—— Universitatea populara dela Vălenii de Munte La 15 Iulie c. se deschid în oraşul Vălenii de Munte, pentru a 21 oară, cursurile Universităţii Populare *N. lorga». Importanţa Universităţii dela Vălenii de Munte este prea mare pentru a nu fi relevată. Intr'adevăr, este un sfert de veac aproape, de când!, profesorul Nicolae Iorga a pus bazele «Universităţii Populare» în târgşorul Vălenii de Munte, ascuns între dealurile ce străjuesc valea udată de râul Teleajen. Şi de atunci an cu an, s’au adunat la Văleni toţi cei ce erau însetaţi de a asculta cuvintele pline de patriotism ale profesorului Iorga şi a colaboratorilor săi conştienţi de menirea cursurilor de la Văleni. Cuvintele înălţătoare de patriotism izvorâte la Vălenii de Munte, au trecut ca o scântee invizibilă peste masivul muntos al Carpaţilor, în provinciile subjugate pe atunci, contribuind la pregătirea sufletească a evenimentelor ce au urmat sângerosului război. Iar după înfăptuirea idealului naţional când barierele ce despărţeau ţara, au fost înlăturate, cursurile de la Văleni au avut şi au marele rol de a unifica sufleteşte pe toţi locuitorii României Mari. Căci după cum a fost o necesitate unirea tutulor provinciilor româneşti la patria mumă, tot astfel este necesară unirea sufletească a tutulor locuitorilor ei. De aceia Universitatea Populară de la Vălenii de Munte, — opera străduinţelor de aproape un sfert de veac a profesorului Nicolae Iorga — va fi şi de aci înainte simbolul linei nepreţuite energii pusă în slujba propăşirei Neamului Românesc. O. P. ŞTIRI ARTISTICE «— Un Teatru de vară de la Grădina Marconi reprezintă astăzi pentru a 10 oară marele succes al stagiunei «Păţaia lui Dan Vagmistru», comedie bufă în 3 acte cu Ion Morţun în rolul lui Cărăbuşi Ţiganul, alături de Mielu Constantinescu, Radu Popea, Miţa Stoe- Maria Muscan. • La Teatrul Nou din cal. Văcăreşti 34 se joacă în fiecare seară marele succes al Teatrului Alhambra «FRITZ» în fruntea interpretărei: ELENA ZAMORA alături de tenorul I. Brună, Gh. Chamel şi Roland de Jassy cam cu câte o creaţie fac deliciul spectatorilor şi sunt aplaudaţi la scenă deschisă. Dansurile executate de Stefania Popescu Vilner şi I. Georgescu obţin meritate bisări în fiecare seară. La pupitru maestru I. Blum. In plus mai rulează şi filmul «Mascarade d’Amour» cu Carmen Boui în rolul principal. In curând «MIŞCA» comedie muzicală în 3 acte cu aceaşi distribuţie. • Demonstraţia de dansuri vechi şi noui din revista de mare fast «In Plin» ce se joacă cu succes pe scena Cărăbuşului este executată de corpul de halte al trupei Tănase cu o artă desăvârşită. D-ra Lizica Petrescu face apologia valsului dansând şi cântând cuplete, cu mult talent. ----ooxxxoo——* Informarea străinătăţii de H. BLAZIAN D. profesor Nicolae Iorga făcea acum câteva zile în fruntea ziarului d-sale o dureroasă constatare: ne socotim mai răi decât suntem şi ne deservim ţara batjocorindu-ne cu patimă între noi pentru cel mai neînsemnat neajuns şi ignorând sistematic tot ceiace e acţiune dreaptă şi folositoare Nu ştim să informăm străinătatea şi nu ne preocupă ceiace se numeşte propaganda în afară. Singurul izvor de informaţii rămâne astăzi tot presa şi publicaţiile româneşti sau străine care izbutesc să dea din când în când un crâmpei din mişcarea ideilor din activitatea politică, economică şi culturală a ţării noastre. Cel mai mare rău pentru ţară este că nu ne-am organizat un serviciu special de informare obiectivă a străinătăţii. Străinii nu ne cunosc. Să nu ne mire că abia izbutesc să ne descopere pe hartă, de vreme ce noi nu facem nimic pentru a fi luaţi în seamă. Am primit de la un prieten din Praga o scrisoare în care arată cu durere că ţara noastră este privită acolo în două feluri: cei ce au vizitat-o şi cunosc adevărata stare de lucruri ne apără pe cât e posibil; cei ce nu ne cunosc şi care alcătuesc o zdrobitoare majoritate, împreună cu duşmanii noştri, ne critică în chip violent. Aceştia din urmă se alimentează din presa noastră, care, din acest punct de vedere e cea mai puţin patriotică din lume. Suntem consideraţi ca o ţară de nimic, ca o ţară de oameni leneşi, clevetitori şi hoţi. Şi, intr’adevăr, ziarele noastre oglindesc cu deosebire tot ceiace e putred în viaţa noastră publică şi particulară, exagerând şi generalizând fapte izolate. Manifestările superioare ale spiritului şi artei româneşti sunt înghesuite în informaţii de câteva rânduri, iar realizările superioare de cele mai multe ori nici nu sunt relevate.Aci, ne scrie prietenul nostru, o deraiere, o fraudă, un furt, o crimă şi toate neregulile administrative sunt relatate sumar şi comentate în câteva rânduri. Sancţiunile vin fără a se face vâlvă inutilă. Coloanele mari ale gazetelor sunt închinate reformelor, informaţiei financiare şi culturale, operelor constructive». Străinătatea va fi totuşi informată — dacă nu prin presă, cel puţin prin traducerea autorilor noştri de frunte. Brătescu-Voineşti, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga încep a fi nume cunoscute în străinătate. In italieneşte a apărut «Niculăiţă Minciună» de Brătescu- Voineşti, poeziile lui Mihail Eminescu (traduse de d. Ramiro Ortiz), nuvele din Creangă, Odobescu, Agârbiceanu şi în curând va apărea «Ion» al d-lui Liviu Rebreanu. In limba franceză, care e accesibilă tuturor naţiunilor, sunt încă destul de puţine dovezi de existenţa noastră literară şi nu din cele mai caracteristice. Doamna B. Madeleine, traducând de curând «Ciuleandra», romanul de puternică viziune interioară al d-lui Liviu Rebreanu, a făcut un început fericit pentru campania de justă informare a străinătăţii care va trebui să devină o realitate.Atunci când şi presa românească va consacra o coloană activităţii constructive din ţara noastră, străinii vor începe să ne aprecieze mai mult, cunoscându-ne mai bine. ------ooxxxoo - ■ Festival românesc de Radio în Iugoslavia Staţiunea de Radio din Zagreb a rezervat de curând o zi întreagă muzicei şi artei româneşti Programul, organizat de Legaţiunea Română din Belgrad, a fost alcătuit dintr’o conferinţă a d-lui dr. Dane Enezevici despre «România actuală» şi din bucăţi de muzică românească de Tib. Bredceanu, Sabin Drăgoi, D- G. Kiriac, M. Andricu etc. Artişti iugoslavi dintre cei mai buni şi-au dat concursul. -------›=□=-— Rezoluţiile conferinţei „Micii înţelegeri feminine" Varşovia, 29. (Rador). — Azi s’a terminat conferinţa Micii înţelegeri feminine. Conferinţa a votat mai multe rezoluţiuni relativ la maternitate, la lupta împotriva prostituţiei şi a comerţului de carne vie, precum şi o rezoluţie asupra păcei universale. SPECTACOLELE ZILEI TEATRE CĂRĂBUŞ (Comp- Tănase): «In Plin» de N. Kiriţescu-ELITA (Comp. Cutia cu maimuţe) : «Eu mâna ţi-o sărut, madam» de Nicon, Nican, cu Sily Vasiliu, Timică Kainer. OTETELEŞANU: O aventură în ascensor. SCALA DE VARA : Of: Of: Voronoff. MARCONI: Păţania lui Don Vagmistru cu Ion Morţun. NOU: Năzdrăveniile divorţului cu Roland de Iassy.I REX: Marchiza de Pompadour cu Dorothy Gish şi Eroul cu Harold Loyd. SALA ŞI GRADINA CIEMA- 110VA San-Francisco cu Dolores Costello, Warner Orland, Ana May Wong şi Revista «Foaret Simplu». VOLTA BUZEŞTI: Omul în flăcări şi încurcă Lume de A- D. Hertz. TERRA: 2 filme. Lon Chaney în Râzi paiaţă, Moştenirea din Texas şi compania de reviste GRADINA AURORA: 6 fete caută adăpost şi Pat şi Patachon. CINEMATOGRAFE TRIANON. Trmnul Nicolae I. ELITA: Iadul fecioarelor şi revista «Eu mâna ţi-o sărut, madam !» cu Sily Vasiliu. SCALA: Domnul Marchiz şi «Raiul pe pământ» cu Tantzi Cutava şi Elena Barozzi. SELECT: Femeia divină cu Greta Garbo şi dr. King et Mily. CAPITOL: Şoricelul albastru cu Joey Jugo. LUX: Pat şi Patachon detectivi. ODEON: Asasinul cu Kurt Geron. BULEVARD PALACE: Grădina lui Alah cu Ivan Petrovitch şi Alice Tery şi o comedie. MARNA: Vulpea Argintie şi artişti. ------ooxxxoo—--- Bibliografie A apărut: «Paradisul Românesc» sau «România mare pitorească», de general Alexandru Lupaşcu-Stejar, un volum de 440 pagini, format mare, cuprinzând şi astronomia populară, precum şi perle din poesia populară. Lucrarea, foarte folositoare tuturor iubitorilor de ţară şi natură, şi în special tineretului, viligiaturiştilor, excursioniştilor şi turiştilor, se găseşte de vânzare la toate librăriile din ţară, iar la depozit la «Cartea Românească» Bucureşti. Preţul unui exemplar 160 lei. -tooxxxoo V KOTOR *■*—Merie«e— (Continuare din pag. 1a) te, iar femeile adultere din pietrele scumpe cari ornau crucile îşi făceau coliere şi brăţări, purtându-le cu orgoliu, până în clipa când resentimentul public le legau cu funiile de o piatră, şi le lăsau biciuite de râsul şi scuipatul oamenilor, de sfichiuirea rece a vântului de iarnă. Se spune că aceste femei acceptau supliciul cu aceiaș mândrie cu care afişaseră viaţa lor de plăceri. Pentru că mândria, — nu aceia îngâmfată care pune pe om mai aproape de păuni decât de oameni — ci aceia care dă gesturilor nobleţe, iar vorbelor o strălucire deosebită — mândria era caracteristica locuitorilor din Kotor. Această calitate, recunoscută locuitorilor de toți străinii cu cari veniau în contact, unită cu arta deosebită de-a vorbi, au făcut ca Regii Serbiei să-i îndrepte privirile spre ei- nm Și a fost un lung timp când ambasadorii regilor sârbi la curţile străine, nu erau recrutaţi decât dintre locuitorii de pe ţărmul golfului Kotor. La curtea Franţei, sau la curtea împărătesei Ecaterina, oamenii aceştia aduceau nu o diplomaţie învăţată în alcovuri, ci una primitivă, aspră, pe care mai târziu e drept o schimbau pentru aceia rafinată a timpului. Şi la întoarcerea lor în ţară, oamenii aceştia ridicau palate, sub stânca Loveevului, palate sprijinite pe coloane şi amoraşi de marmură, cu terase largi, cu jocuri de apă şi ei statui păgâne. Pentru că e scump să-ţi aminteşti în noapte, când luna scaldă în lumină munţii sălbateci şi marea cu parfumul ei de iod, de plăcerile Occidentului, aici la poarta cea mai aproape de Orient.