Dreptatea, iulie 1929 (Anul 3, nr. 515-540)

1929-07-01 / nr. 515

ei c­arui calcaiu lucrat In cfiagonala mareste eleganta piciorului. - --------GENERAL DETPGZT STR. LIPS CAJbil 57 TELEFON E. WOLFF S. A. R. BUCUREȘTI MARE DEPOZIT PERMANENT de: O CATALOAGE $1 OFERTE LA STRUNGURI, MAȘINI DE GĂURIT. ȘI DE­ FREZAT, FE­­RASTRAE-P­ANGLIC­A, RABO­TEZE, etc., MACARALE, VIN­­CIURI cu PICIOR etc. Tot felul de POMPE, VENTILATOARE, ARMĂTURI pentru apă şi abur ŢEVI de GAZ, ŢEVI fierbătoa­­re, F1T1NGURI CERERE V DEAL CU fr­EMMI Ştiut este că du­rata uscării lacului en­glezesc este de 48 ore PROGRESLM fabricaţia ZIMMER usucă numai în 5—6 ore şi este mai lucios şi mai durabil ca lacurile străine. In­­trebuinţabil cu pensulă sau pistol De vânzare la depozitele proprii ale fabricilor ZIMMER & Co., Bucureşti, Str. Lipscani, 106 Str. Buzeşti, 1 şi Cal. Rahovei, 134. 55 idifiuii speciale de­­vânzare: itru Domnii funcţionari Militari şi Publici extila Românească“ SOCIETATE ANONIMA BUCUREŞTI — Calea Moşilor No. 82 VINDE EFTIN -VINDE EFTIN : Chifoane, Pânză de Ciurciafuri, Grade­, Zefiruri, Opal, Toile Tatare, Marchizete, Musefinuri, Satinuri, Lingerie, Linoleum, Stofe Bărbăteşti şi de Dame Stofe Militare kaki Ui 25 1 m. AMERICA bună­­ şi rezistentă L912( 1 m. SIFON nescrobit I rezistent şi perfect la spălat 1 m. AMERICĂ supe-1 rioară I L813C 1 m. ZEFIR garantat I la spălat foarte recomandabil 1813­ 1 m. SIFON creţ * superior, foarte reco­mandabil s 31 ) m. OXFORD engle- 1 zesc culori garantate H 1 mu INDIAN fin pen-1 tru rufări8 1 I «*© m. LENEI și KU­g 1 JO SULIN francez, de-1 0 sene era raritate latS I *'CI 4"/ STAMBURI cu de-. sene garantate la spălat 1 Lfii flOm- INDIAN superior 1 lat 100 cm­r"4! “ m. ZEFIR de cămăși 8 j desene moderne | 1L1I4! fl m. RENFORCE fine J pentru lingerie și trusouri L,i5! J m. ZEFIR englezesc r extra rezistent cu­­f­lori garantate L8i5S k m. GRADEL supe-­­ rior și rezistent pen­tru rufărie bărbă­tească CiTgj[k m. MAROCHEN kmn­­*1 primat p. Rochi, lat 100 cm. Hi rt m. FULAR extrafin [j cu desene moderne Hi 1 m. OPAL și MAR-­­ CHIZET extra fin, p. rufărie, culori garan­tate rii " m. POPLINA superi- J oară cu desene mo­derne pentru cămăși p i t m. PÂNZA de ceai- J ceaiuri practică foar­­­te rezistentă lat 150 cm. 1 lei­mn m- marchizet p I Rochi desene, mo­ll v derne, garantate — lat 100 cm. 9 L811ACm- PÂNZĂ de ceai­­|/|J ceaiuri practică re­­**“wzistentâ, lăţime 200 V:’-' cm. B -9i 1QKm' PANZA de ceai­­(tJiJ ceaiuri superioară lăţime 200 cm. 1 Lei ICE1“- PÂNZĂ de­ ceai- IYU ceaiuri superioară lăţime 220 tm 1 Leî 10nm- STOFĂ de lână |Jjypentru rochi, culori moderne n­­f|m- OLANDA verb­a­­fabilă, lăţime 150 cm. 9 Leionc “• poplin de lână 9 ZHIPentru rochi,specia­­fi­­li­tat­ea casei 1 Lei Oifîm- OLANDĂ verita- Qlybilă, lăţime 200 cm. Lei110 TOILE TARABE francez de mătase pentru rufărie, dubluri, etc., ex­ceptional de con­­venabil. Lei0cnm- CREPE DE m­ilCHINE englez, lat 100 cm. de perfectă calitate Szifonia şi olanduri fran­ceze engleze, belgiene, elveţiene în toate lăţimile Pânzărie, Mătăsuri, Ciorapi Sectiune speciala da "Stofe engleze Stofe franceze Stofe moderne de Dame şi Răpăcii " din cele mai renumite fabrici vinde cel mai convenabil t£ Furnizorul Curții Regale ORGHIDAN Casă fondată la anul 1878 DEPOZITARUL Sifoanelor Schroll Expediem in provincie­­ prin poştă cu ramburs | Strada Plu­stiri TS BUCURESTI See­f. éjim iriliiiăr€isiii (Continuare din pagina l-a) an era nevoit să vîndă peste 200 m. p. de pămînt negru. Și — cea mai bună dovadă că nu-i nici-o exagerare a ei — este foarte marea chirie plătită de gră­dinari. In împrejurimile Londrei, chiria se ridica în 1905—1910 La 1500 lei la hectar, în împrejurimile Parisu­lui întrecea suma de 3000 lei, iar în Belgia, chiria anuală a unui hectar de pământ ajunsese în acel timp pînă la 6000 lei­ Rezultatele notate mai sus, ex­trase din grădina d-lui Ponce, sunt dobîndite cu ajutorul straturilor sub ramă și cu ajutorul a mii de clopote de sticlă. Dar chiar fără a se recurge la o atît de costisitoare gospodărie de unelte grădinăreşti, întrebuinţând numai 30 m. p. de ra­me cu geamuri pentru plantele ti­nere, se putea produce cu preţul de atunci, la peste 12.000 legume la hectar. Descoperirile făcute cu termosi­­foanele, cu ţevile cu apă caldă, cu pămîntul transportabil, cu miile de clopote, toate acestea, nu sunt încă, cel din urmă cuvînt. Astăzi se stropeşte pămîntul cu nişte lichide, ce cuprind în iele o specie de microbi, cari dezvoltîn­­du-se în pămînt, sînt cei mai utili şi de ne’nchipuită valoare, ce dă plantei răsădite pentru dezvoltarea şi întreţinerea ei. Este un fapt cunoscut de toată lumea, că îngrăşăm­intele chimice, chiar cele mai veritabile (căci a­­proape toate fabricele le falsifică), singure ele nu sînt îndestulătoare­ Pe de altă parte s’a descoperit că unii microbi ai pămîntului sunt o condiţie trebuitoare a creşterii plan­telor. De aceia a purces ideia de-a sămăna aceşti microbi binefăcători, cari se dezvoltă cu iuţeală în pă­mînt, şi-l rodesc. Proprietarilor de pămînturi, capi­taliştilor, lucrătorilor, umililor lo­cuitori de prin marginile oraşelor, mă adresez, îndemnîndu-vă la mun­că, la munca grădinăriei. Munca e dătătoare tuturor belşu­gurilor şi recreatoarea tristelor stări sufleteşti. Timpul prin care trecem e greu, de aceia nu trebue să ne găsească prea mult în lene. Munca aduce mulţumire fiecăruia. Să muncim cu totii-EF. STANCESCU. Dr. Vera Sevastos SPECIALISTA BOLI DE PIELE, VENERICE, SIFILIS STRADA SF. VOEVOZI 17 TEL. 314/17 CONSULT. 3-11 . PRIMĂRIA COMUNEI SASCHI Judeţul Târnava Mare Publicaţiune Primăria comunală a comunei Sas­­chiz în conformitate cu hotărârea con­siliului comunal din 10 Mai 1929 Nr. 19/929 aprobat cu hotărârea Delega­­ţiunei Permanente Judeţeană sub Nr. 8872/929 publică spre cunoştinţă gene­rală, că în ziua de 28 Iulie 1929 era 10 a. m. în localul Primăriei Saschiz, avându-se în vedere art. 72—83 din legea contabilităţii publice, se va ţinea licitaţie publică cu oferte închise pentru procurarea de 150 stâlpi de brad de 8 şi 10 m. lungimea, 18—22 grosimea pentru instalarea uzinei electrice în co­muna Saschiz. Condițiunile se pot vedea la primăria comunală Saschiz. | Saschiz la 25 iunie 1929. Primar, indescifrabil. c­umxxxoo-----­ ABREPTATEA* Rezoluţiile congresului c­tural din Timişoara Discursul de închidere al d-lui ministru Sever Bocu Timişoara 26. fim relatat ori că d. ministru Sever Bocu a convocat la o consfătuire pe toţi factorii cul­turali ai Banatului. De asemenea am arătat chestiunile desbătute şi alcătuirea comisiilor care şi-au luat sarcina să propună soluţii concre­te în legătură cu realizarea prac­tică a marilor deziderate: „Teatrul de Vest”, „Palatul cultural” „E­­piscopia şi catedrala Timişoarei, pre­cum şi construirea căminului stu­denţesc bănăţean în Bucureşti. La ora 6 p. m. comisiile s-au reunit din nou în congres depunând fie­care câte un raport scris. TEATRUL DE VEST Se exprimă dorinţa de a se îm­bunătăţi situaţia trupei existente în Oradea precum şi crearea unei tru­pe permanente în Timişoara. E ne­­voe pentru realizarea acestui lucru de o sumă de cca 10.000.000 lei. EPISCOPIA SI CATEDRALA OR­TODOXA IN TIMIŞOARA Se cere d-lui ministru a inter­veni să se accelereze înfiinţarea cel puţin a unui vicariat episcopal şi să se înceapă construirea catedralei în timpul cel mai scurt. Pentru a­­ceasta ar necesita o sumă de cel puţin 50.000.000 lei, stru”. In continuare remarcă atitudinea integral bănăţenească a fraţilor din vechiul regat stabiliţi în provincia noastră. Aceştia s’au indentificat complect cu nevoile şi simţimintele noastre. Mai departe d. Bocu spune: Nu îmi pot închipui viaţa naţională în Banat fără reprezentanţii familiei Mocioni, acea dinastie morală a pro­vinciei noastre, în decursul veacu­rilor. De aceia salută prezenţa d-lui Ionel Mocioni. Ziua aceasta va rămâne în is­torie. Dacă ne vom uni totdeauna puterile noastre vom face mereu tot mai mult spre binele neamului. Vă rog din suflet să vă folosiţi de ministerul Banatului creiat pentru înlesnirea realizării dezideratelor dv. La orele 8 jum. p. m. aduna­rea s’a sfârşit.. P. S.­­ I PALATUL CULTURAL Asupra acestei chestiuni au ur­mat discuţii hotărându-se ca cea mai practică soluţie să se amena­jeze actualul castel al Huniarilor din Timişoara, necesitându-se o su­mă de 60.000.000 lei. CĂMINUL STUDENŢESC Pentru construcţia căminului ne­cesită circa 10.000.000 lei. După ce s’a dat citire rapoartelor comi­siilor amintite, comisiunea bugetară având în vedere sumele mari şi cari nu se pot acoperi din bugetele ac­tuale ale statului, judeţelor sau co­munelor preconizează în raportul depus înfiinţarea bjunui IMPOZ­ITURAL Constând diff |10/6-5/o/o asupra impozitelor actuale din Banat. In acest fel s’ar strange în 2-3 ani cca 200.000.000 lei din care sumă s’ar putea acoptH^toate nevoile ac­tuale culturale ale Banatului. DISCURSUL DE ÎNCHIDERE AL D-LUI MINISTRU SEVER BOCU Intr’o atmosferă insuflată de un cald patriotism di ministru Sever Bocu mulţumeşte tuturor pentru im­portanta contribuţie dată reuşitei consfătuirilor de azi, d-sa declară: „Vă mulţumesc din tot sufletul pen­tru faptul că aţi luat parte la a­­ceastă adunare căreia nu-i g­ăsesc pereche în tot trecutul neamului no­­i. D. prof. N. Iorga, rectorul u­­niversitaţii din Capitală­ a ţinut să introducă şi la noi obiceiul de a se încheia anul şcolar univer­sitar printr’o solemnitate şi prin acordarea de premii studenţilor cari s’au distins la studii. Acest frumos obiceiu există în universităţile franceze, italiene etc., etc. In acest scop d-sa. a convocat azi dimineaţă pe studenţi în sala de şedinţe a Senatului. Au asistat la solemnitate şi d-nii profesori: dr. Mina Mino­­vici, dr. Dragomir Hurmuzescu, dr. Riegler, dr. Udrischi, dr. G. Zotta, D. Gusti, Rădulescu-Po­­goneanu, N. Bazilescu, Motaş, Rarincescu, pr. Popescu-Mălă­­eşti, etc., apoi d. Al. Valeriu, sub­directorul general al învăţămân­tului superior, Ghelaru, secreta­rul universităţii precum şi foarte numeroşi studenţi şi studente. CUVÂNTAREA D-LUI N. IORGA D. prof. IORGA, rectorul uni­versităţii, a făcut un istoric al premiilor şcolare la noi. Obiceiul acesta dăinuieşte încă din vre­mea lui Bibescu-Vodă. Domnito­rul, la sfârşitul anului şcolar, chema la palat pe profesori şi studenţi, le dădea o masă şi apoi urma distribuirea premiilor. D. Iorga s-a adresat apoi stu­denţilor arătându-le că au dato­ria să-şi însuşească cât mai te­meinic o cultură generală şi lite­rară. E necesar să ne deprindem să scrim şi să vorbim frumos. Să fim oameni de specialitate, dar înainte de toate să fim oa­meni cu mintea limpede şi cu simţirile întregi. După aceasta a urmat distri­buirea premiilor în bani şi cărţi la un număr de 217 studenţi. Solemnitatea s-a sfârşit la ore­le 1 d. a. I ------ooxxxoo—— Universitatea popu­lara dela Vălenii de Munte La 15 Iulie c. se deschid în oraşul Vălenii de Munte, pentru a 21 oară, cursurile Universităţii Populare *N. lorga». Importanţa Universităţii dela Vă­lenii de Munte este prea mare pen­tru a nu fi relevată. Intr'adevăr, este un sfert de veac aproape, de când!, profesorul Nicolae Iorga a pus ba­zele «Universităţii Populare» în târg­­şorul Vălenii de Munte, ascuns între dealurile ce străjuesc valea udată de râul Teleajen. Şi de atunci an cu an, s’au adunat la Văleni toţi cei ce erau însetaţi de a asculta cuvintele pline de patrio­tism ale profesorului Iorga şi a co­laboratorilor săi conştienţi de me­nirea cursurilor de la Văleni. Cuvintele înălţătoare de patrio­tism izvorâte la Vălenii de Munte, au trecut ca o scântee invizibilă peste masivul muntos al Carpaţi­­lor, în provinciile subjugate pe a­­tunci, contribuind la pregătirea su­fletească a evenimentelor ce au ur­mat sângerosului război. Iar după înfăptuirea idealului na­ţional când barierele ce despărţeau ţara, au fost înlăturate, cursurile de la Văleni au avut şi au marele rol de a unifica sufleteşte pe toţi locui­torii României Mari. Căci după cum a fost o necesitate unirea tutulor provinciilor româ­neşti la patria mumă, tot astfel este necesară unirea sufletească a tutu­lor locuitorilor ei. De aceia Universitatea Populară de la Vălenii de Munte, — opera străduinţelor de aproape un sfert de veac a profesorului Nicolae Iorga — va fi şi de aci înainte simbolul li­nei nepreţuite energii pusă în slujba propăşirei Neamului Românesc. O. P. ŞTIRI ARTISTICE «— Un Teatru de vară de la Grădina Marconi reprezintă astăzi pentru a 10 oară marele succes al stagiu­­nei «Păţaia lui Dan Vagmistru», comedie bufă în 3 acte cu Ion Morţun în rolul lui Cărăbuşi Ţiga­nul, alături de Mielu Constanti­­nescu, Radu Popea, Miţa Stoe- Maria Muscan. • La Teatrul Nou din cal. Văcăreşti 34 se joacă în fiecare seară marele succes al Teatrului Alhambra «FRITZ» în fruntea interpretărei: ELENA ZAMORA alături de teno­rul I. Brună, Gh. Chamel şi Roland de Jassy cam­ cu câte o creaţie fac deliciul spectatorilor şi sunt aplau­daţi la scenă deschisă. Dansurile executate de Stefania Popescu Vilner şi I. Georgescu ob­ţin meritate bisări în fiecare seară. La pupitru maestru I. Blum. In plus mai rulează şi filmul «Masca­rade d’Amour» cu Carmen Boui în rolul principal. In curând «MIŞCA» comedie mu­zicală în 3 acte cu aceaşi distribu­ţie. • Demonstraţia de dansuri vechi şi noui din revista de mare fast «In Plin» ce se joacă cu succes pe sce­na Cărăbuşului este executată de corpul de halte al trupei Tănase cu o artă desăvârşită. D-ra Lizica Petrescu face apolo­gia valsului dansând şi cântând cuplete, cu mult talent. ----ooxxxoo——* Informarea străinătăţii de H. BLAZIAN D. profesor Nicolae Iorga fă­cea acum câteva zile în fruntea ziarului d-sale o dureroasă cons­tatare: ne socotim mai răi decât suntem şi ne deservim ţara bat­­jocorindu-ne cu patimă între noi pentru cel mai neînsemnat nea­juns şi ignorând sistematic tot ceiace e acţiune dreaptă şi folo­sitoare­ Nu ştim să informăm străină­tatea şi nu ne preocupă ceiace se numeşte propaganda în afară. Singurul izvor de informaţii rămâne astăzi tot presa şi publi­caţiile româneşti sau străine care izbutesc să dea din când în când un crâmpei din mişcarea ideilor din activitatea politică, e­­conomică şi culturală a ţării noastre. Cel mai mare rău pentru ţară este că nu ne-am organizat un serviciu special de informare o­­biectivă a străinătăţii. Străinii nu ne cunosc. Să nu ne mire că abia izbutesc să ne descopere pe hartă, de vreme ce noi nu facem nimic pentru a fi luaţi în seamă. Am primit de la un prieten din Praga o scrisoare în care arată cu durere că ţara noastră este privită acolo în două feluri: cei ce au vizitat-o şi cunosc adevă­rata stare de lucruri ne apără pe cât e posibil; cei ce nu ne cunosc şi care alcătuesc o zdrobitoare majoritate, împreună cu duşma­nii noştri, ne critică în chip vio­lent. Aceştia din urmă se alimen­tează din presa noastră, care, din acest punct de vedere e cea mai puţin patriotică din lume. Sun­tem consideraţi ca o ţară de ni­mic, ca o ţară de oameni leneşi, clevetitori şi hoţi. Şi, intr’adevăr, ziarele noastre oglindesc cu deosebire tot ceiace e putred în viaţa noastră publică şi particulară, exagerând şi ge­neralizând fapte izolate. Manifestările superioare ale spiritului şi artei româneşti sunt înghesuite în informaţii de câte­va rânduri, iar realizările supe­rioare de cele mai multe ori nici nu sunt relevate­.Aci, ne scrie prietenul nos­tru, o deraiere, o fraudă, un furt, o crimă şi toate neregulile admi­nistrative sunt relatate sumar şi comentate în câteva rânduri. Sancţiunile vin fără a se face vâlvă inutilă. Coloanele mari ale gazetelor sunt închinate reforme­lor, informaţiei financiare şi cul­turale, operelor constructive». Străinătatea va fi totuşi in­formată — dacă nu prin presă, cel puţin prin traducerea auto­rilor noştri de frunte. Brătescu-Voineşti, Mihail Sa­­doveanu, Liviu Rebreanu, Lu­cian Blaga încep a fi nume cu­noscute în străinătate. In italieneşte a apărut «Nicu­­lăiţă Minciună» de Brătescu- Voineşti, poeziile lui Mihail E­­minescu (traduse de d. Ramiro Ortiz), nuvele din Creangă, O­dobescu, Agârbiceanu şi în cu­rând va apărea «Ion» al d-lui Liviu Rebreanu. In limba franceză, care e ac­cesibilă tuturor naţiunilor, sunt încă destul de puţine dovezi de existenţa noastră literară şi nu din cele mai caracteristice. Doamna B. Madeleine, tradu­când de curând «Ciuleandra», romanul de puternică viziune interioară al d-lui Liviu Rebrea­nu, a făcut un început fericit pentru campania de justă infor­mare a străinătăţii care va tre­bui să devină o realitate.Atunci când şi presa româ­nească va consacra o coloană activităţii constructive din ţara noastră, străinii vor începe să ne aprecieze mai mult, cunos­când­u-ne mai bine. ------ooxxxoo - ■ Festival românesc de Radio în Iugo­slavia Staţiunea de Radio din Zagreb a rezervat de curând o zi întreagă muzicei şi artei româneşti­ Programul, organizat de Legaţi­­unea Română din Belgrad, a fost alcătuit dintr’o conferinţă a d-lui dr. Dane Enezevici despre «Româ­nia actuală» şi­ din bucăţi de muzi­că românească de Tib. Bred­ceanu, Sabin Drăgoi, D- G. Kiriac, M. An­­dricu etc. Artişti iugoslavi dintre cei mai buni şi-au dat concursul. -------›=□=-— Rezoluţiile conferin­ţei „Micii înţelegeri feminine" Varşovia, 29. (Rador). — Azi s’a terminat conferinţa Micii înţelegeri feminine. Conferinţa a votat mai multe rezoluţiuni relativ la mater­nitate, la lupta împotriva prostitu­ţiei şi a comerţului de carne vie, precum şi o rezoluţie asupra păcei universale. SPECTACOLELE ZILEI TEATRE CĂRĂBUŞ (Comp- Tănase): «In Plin» de N. Kiriţescu-ELITA (Comp. Cuti­a cu maimu­ţe) : «Eu mâna ţi-o sărut, m­adam» de Nicon, Nican, cu Sily Vasiliu, Timică Kainer. OTETELEŞANU: O aventură în ascensor. SCALA DE VARA : Of: Of: Vo­­ronoff. MARCONI: Păţania lui Don Vag­mistru cu Ion Morţun. NOU: Năzdrăveniile divorţului cu Roland de Iassy.I REX: Marchiza de Pompadour cu Dorothy Gish şi Eroul cu Ha­rold Loyd. SALA ŞI GRADINA CIEMA- 110VA San-Francisco cu Dolores Costello, Warner Orland, Ana May Wong şi Revista «Foaret Simplu». VOLTA BUZEŞTI: Omul în flă­cări şi încurcă Lume de A- D. Hertz. TERRA: 2 filme. Lon Chaney în Râzi paiaţă, Moştenirea din Texas şi compania de reviste­ GRADINA AURORA: 6 fete caută adăpost şi Pat şi Patachon. CINEMATOGRAFE TRIANON. Trmnul Nicolae I. ELITA: Iadul fecioarelor şi re­vista «Eu mâna ţi-o sărut, ma­dam !» cu Sily Vasiliu. SCALA: Domnul Marchiz şi «Ra­­iul pe pământ» cu Tantzi Cutava şi Elena Barozzi. SELECT: Femeia divină cu Gre­ta Garbo şi dr. King et Mily. CAPITOL: Şoricelul albastru cu Joey Jugo. LUX: Pat şi Patachon detectivi. ODEON: Asasinul cu Kurt Ge­­ron. BULEVARD PALACE: Grădina lui Alah cu Ivan Petrovitch şi A­­lice Tery şi o comedie. MARNA: Vulpea Argintie şi ar­­tişti. ------ooxxxoo—---­ Bibliografie A apărut: «Paradisul Românesc» sau «Ro­mânia mare pitorească», de general Alexandru Lupaşcu-Stejar, un vo­lum de 440 pagini, format mare, cuprinzând şi astronomia populară, precum şi perle din poesia popu­lară. Lucrarea, foarte folositoare tutu­ror iubitorilor de ţară şi natură, şi în special tineretului, viligiaturiş­­tilor, excursioniştilor şi turiştilor, se găseşte de vânzare la toate li­brăriile din ţară, iar la depozit la «Cartea Românească» Bucureşti. Preţul unui exemplar 160 lei. -t­ooxxxoo­ V KOTOR *■*—Merie«e— (Continuare din pag. 1­a)­ te, iar femeile adultere din pietrele scumpe cari ornau crucile îşi fă­ceau coliere şi brăţări, purtându-le cu orgoliu, până în clipa când re­sentimentul public le legau cu fu­niile de o piatră, şi le lăsau biciui­te de râsul şi scuipatul oamenilor, de sfichiuirea rece a vântului de iarnă. Se spune că aceste femei acceptau supliciul cu aceiaș mân­drie cu care afişaseră viaţa lor de plăceri. Pentru că mândria, — nu aceia îngâmfată care pune pe om mai aproape de păuni decât de oa­meni — ci aceia care dă gesturilor nobleţe, iar vorbelor o strălucire deosebită — mândria era caracte­ristica locuitorilor din Kotor. A­­ceastă calitate, recunoscută locuito­rilor de toți străinii cu cari veniau în contact, unită cu arta deosebită de-a vorbi, au făcut ca Regii Ser­biei să-i îndrepte privirile spre ei- nm Și a fost un lung timp­ când amba­sadorii regilor sârbi la curţile stră­ine, nu erau recrutaţi decât dintre locuitorii de pe ţărmul golfului Ko­tor. La curtea Franţei, sau la curtea împărătesei Ecaterina, oa­menii aceştia aduceau nu o diplo­maţie învăţată în alcovuri, ci una primitivă, aspră, pe care mai târ­ziu e drept o schimbau pentru a­­ceia rafinată a timpului. Şi la în­toarcerea lor în ţară, oamenii aceş­tia ridicau palate, sub stânca Lov­­eevului, palate sprijinite pe coloa­ne şi amoraşi de marmură, cu te­rase largi, cu jocuri de apă şi ei statui păgâne. Pentru că e scump să-ţi aminteşti în noapte, când lu­na scaldă în lumină munţii sălba­teci şi marea cu parfumul ei de iod, de plăcerile Occidentului, aici la poarta cea mai aproape de O­­rient.

Next