Dreptatea, mai 1930 (Anul 4, nr. 766-789)

1930-05-10 / nr. 773

2 Stimularea economiilor (Continuare din pag. I.a) Bile necesare prosperităţii econo­mice a ţării. Se repară astfel încă una din ne­număratele greşeli şi neglijenţe ale guvernărilor precedente, cari, ab­sorbite numai de măsurile de căpă­tuială, n’au ptut da atenţia cuve­nită problemelor de real interes obştesc. Casele de economie, odată orga­nizate în aşa fel încât să poată într’adevăr servi scopului lor, mi­cile economii vor fi canalizate spre scopuri productive şi spre mulţu­mirea deplină a celor ce le vor în­credinţa nouilor instituţii. BURSA JOI 8 MAI 1930 EFECTE Londra 817 M New-York 168,05 Paris 6,61 Bruxelles 2­1,50 Milano 8,83*4 Zurich 82,63 Berlin 40,20 Viena 23,76 Praga, 4,99 Amsterdam 67,75 iVarșovia 18,90 Budapesta 29,42 Belgrad 2,98 Atena 2,20 RADIO în RATE 6 - 9 și 12 LUNI Vinde Noul Magasin de Radio Ultradyne Bucureşti — Strada Barăţiei No. 24 Expediţiuni în toată ţara PAVAJE cu asfalt, granit, plăci, bolovani, etc. BREGUTA ÎNTREPRINDEREA HAVILLIO Str. Viitorului, 181 IMPOTENŢA La orice vârstă se vindecă repede prin uzat extern simplu cu prefiratul LICHID „BUWEGEN“ invenţia senzaţională a Laboratoru­lui de chimie Pios­sheim experimen­tat de Prof. Dr. Georg Lucia Berlin Prospect sub discreţiune trimite contra 20 Lei mărci „OUWfinEfi“ Câmpineanu 19, Bucureşti.­­ Numai 14 agile se vinde tot stocul de Dormitoare, butragerii şi mobile separate cu reduceri formidabile INDUSTRIILE UNITE DE „MOBILE MERCUR" CALEA VICTORIEI 178 Societate Anonimă Adunarea generală extraordinară din 17 Aprilie 1930 a hotărât spori­rea capitalului social la lei 2 miliarde 34.000.000 prin emiterea a 1.356.000 acţiuni a lei 500 al pari, acţionarii având facultatea cu drept de prefe­rinţă de a subscrie o acţiune nouă i pentru două acţiuni vechi. I Nouile acţiuni vor participa la re­zultatul societăţii cu începere dela 1­­Iulie 1930. I Subscripţiunea şi vărs­amân­tul vor Avea loc simultan, cu începere dela 15 Mai 1930 până la 28 Mai 1930 in­clusiv la *. Banca Comercială Română, Bu­cureşti, The Bank of Roumania Ltd., Bu­cureşti, Geconsolideerde Hollandsche Pe­troleum Co., Haga, f Nederlandsche Handel-Maatschap­­tpij. Amsterdam,­­in baza unei sume efective de lei 500 de fiecare acţiune nouă subscri­să şi contra remiterii a două cupoane No. 24 de la acţiunile vechi.­­ Buletinul de subscripţie întocmit în baza acţiunilor nominative, nu va fi­­primit decât din partea titularului Înscris în registrul societăţii şi li se­­vor libera acţiuni la purtător, care­­vor putea fi transformate în acţiuni nominative, la cererea subscrii­toru­­lui) în condiţiunile stabilite de Con­siliul de Administraţie. După închiderea subscripţiei, cu­ponul No. 24 nu va mai avea nici o­­valoare. Deţinătorii acţiunilor vechi sunt­­avizaţi că acţiunile lor vor trebui­­să fie prevăzute cu menţiunea capi­talului social sporit. In acest scop acţiunile pot fi prezentate la insti­­­tuţiunile de mai sus cu începere de la 15 Mai până la finala anului 1930. „ASTRA ROMANA’’ Societate Anonimă Emisiunile 1923 fi 1928 Adunarea generală extraordinară a acţionarilor din 17 Aprilie 1930, a fixat închiderea subscripţiei la emi­siunile gratuite 1925 şi 1926 pe data de 39 Iunie 1930. Pentru a înlesni ridicarea acţiuni­lor din emisiunile 1925 şi 1926, d-nii acţionari pot prezenta până la terme­­nul de mai sus buletinele şi cupoa­nele respective la următoarele insti­­tuţiuni: , Sediul Societăţii din Bucureşti, Geconsolideerde Holandsche Pe­troleum Co., Haga. Nederlandsche Handel-Maatschap­­pjj, Amsterdam, > Banque Centrale Anversoise, An­vers. Banque Lazard Fréres 6 et Co.» Paris, de data aceasta fără obligaţia de a prezenta vechile acţiuni. După 30 Iunie 1930, acţionarii pot încă să-şi exercite dreptul la aceste emisiuni la sediul societăţii, In con­­diţiunile sus menţionate, aceasta însă numai până la 30 Iunie 1935, data la care drepturile lor de a be­neficia la emisiunile 1925 şi 1926 se vor perima legal. Bineînţeles că acţionarii nu vor avea alt drept decât la acţiunile a­­cestor emisiuni cu cupoanele exigi­­­bile neperimate sau cu acel încă neexigibile în momentul liberării Noul trenuri rapide de cofetărie Miercuri 2 Mai se va pune în cir­culaţie un tren rapid de coletărie pe distanţa Bucureşti-Timişoara-Arad. De la aceeaşi dată, cofetăria expe­diată de la Cernăuţi pentru Timişoara va parcurge distanţa în maximum 5 zile, iar de la Galaţi la Timişoara nu­mai în 4 zile. Tot de la aceeaşi dată noul sistem rapid de expediere a coletăriei se va întinde şi pe liniile laterale şi secun­dare, cu vagoane rapide locale, în legătură cu trenurile rapide de pe li­niile principale. In urma acestei măsuri, de la 1 iunie a. c. toată coletăria din ţară va cir­cula cu aceste trenuri, cu o viteză de 200 km. pe zi. Prin urmare, cu o iu­ţeală mai mare decât în orice ţară din Europa, cea mai mare iuţeală fiind de 120 km. pe zi pentru aceste transpor­turi. Alinarea de la Liga Culturală Luni 12 Mai 1930, între orele 6-7 seara, va avea loc la Liga Culturală, o adunarea a tuturor membrilor, cari doresc a lua parte la Congresul anual al Ligii, ce va avea loc la Brăila în ziua de 21 Maiu 1930, urmat de o excursiune cu vaporul în zilele de 22 și 23 Mai 1930 la Chelia Nouă, Vâlcov, Marea Neagră. Membrii Ligii Culturale, Secţiunea Bucureşti, sunt cu insistenţă rugaţi a lua parte la această adunare. CASSA DE DEPUNERI, CONSEMNAŢIUNI ŞI DE ECONOMIE Publicaţiile Administraţia Cassei de Depuneri având de executat lucrările de pavaje pe străzile A. şi B. din parcelarea te­renului său din Calea Plevnei 25-27, se aduce la cunoştinţă întreprinderi­lor şi Antreprenorilor amatori că în ziua de 25 Mai 1930, ora 10 a. m. va ţine licitaţie cu oferte închise în lo­calul Cassei de Depuneri. Condiţiunile de execuţie şi devizul se pot vedea în zilele de lucru dela ora 814—13, la Cassa de Depuneri, Serviciul Contabilităţei. Licitatorii odată cu oferta sunt o­­bligaţî a depune o garanţie de 5% din valoarea ofertei, şi care se va mări la 10% pentru adjudecatar. Garanţia va fi în numerar sau e­­fecte de Stat. Termenul de predare al lucrării va fi de 45 zile de la data adjudecărei. DIRECŢIUNEA No. 627. MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI Aviaţia Civilă şi Nav. Aeriană Pub­l­aţiune Se aduce la cunoştinţa generală că la Aviaţia Civilă şi Navigaţia Aeriană sunt vacante posturi pen­tru: Specialişti în Meteorologie şi Radiotelegrafie, Mecanici Radio-tele­­grafişti, Sanitari şi Agenţi sanitari. Doritorii de a ocupa aceste pos­turi, se vor adresa Serviciului nostru Administrativ și Comercial în str. Lascar Catargiu No. 25 Et. II în ori­ce zi de lucru între orele 11—1 a. m. Director, indescifrabil. Şeful serviciului ad-tiv şi com. IONESCU DESANDRE , Sculptorul Paciurea este din rasa acelora pentru care arta ră­mâne o misiune, iar profesarea ei un sacerdoţiu.­­ Câteva decenii de cercetări per­severente, de înfăptuiri, uşor sau trudnic realizate, în izolare fe­cundă, îl conduc la rezultatul ex­poziţiei de azi, care semnifică iz­bânda unui idealist. Complect, definitiv, fără umbră de şovăială, sau tatonări technice, fiecare lucrare în parte respiră prin caracteristicul individualităţei cre­atoare a artistului. Pornit din concepţia de monu­mentalitate a vechilor clasici, de la cari desigur a rămas în realizările sale cu acea grandoare nobilă de care se resimte cele mai umile su­biecte, d. Paciurea îşi filtrează „viziunea“ prin dinamizmul lui Ro­din care accentuiază expresia o­­perei şi-i nuanţează caracterul. Degajat, printr’un temperament forte, de orice senilă influenţă, construește după un propriu cate­hism, imprimând o personalitate distinctă oricărei lucrări. Aportul acestui artist ales con­­stitue un omagiu adus artei însăși, se girează nădejdile plasate în tâ­năra noastră plastică. Gruparea sculpturilor d-sale la un loc într'o reprezentare perso­nală — (e prima d-sa de expoziţie) — va reabilita şi reconforta de­sigur bilanţul artistic al anului plas­tic care s’a scurs in monotonie şi vlăguit de interes. Gabriel Popescu, maestru consa­crat încă din anii când streinătatea îi decernea elogii prin presă şi prin concursuri, pentru lucrările d-sale de gravură şi desemn. Soborul artistic oficial de la noi l-a consacrat anii trecuţi cu pre­miul cel mare naţional ca şi pe d. Paciurea. Pictorul I. Steurer, cunoscut încă de mult pentru delicateţea unei senzibilităţi artistice excepţională. Calităţi de colorit şi stil, se risi­pesc în dezolante perspective cu peisagii rustice, îmbibate de o poe­zie evocatoare de tristeţă. Reprezentat mai bine ca oricând, mai divers şi omogen în realizări, d. Steurer se impune prin locul a­­parte pe care şi l'a cucerit în plas­tica noastră.* La ATENEUL ROMAN, sculp­torul Călinescu se prezintă azi în plină maturitate a posibilităţilor sale de producţie artistică. Un stagiu de mai mulţi ani în centrele de artă ale Apusului, ni-l aduce azi mai închegat şi cu îm­pliniri evidente de technică. Expansiv — fără sinceritate to­tuşi,­­ reuşeşte unele capete de expresie cu gingăşii catifelate şi caste. Pictorul Verona (tânărul) expune în sala din mijloc o seamă de u­­leiuri şi pasteluri. Crescut în pre­ceptele epocei grigoresciane, d-sa a realizat, alături de o întreagă fa­langă de entusiaşti, o abondentă producţie plastică, risipită prin ex­poziţii colective sau personale. Tentat de perspectivele noilor sufluri de artă, cari înviorează sen­sibilitatea ascuţită a momentului de faţă, d. Verona face incursiuni, reuşite de altfel, în domeniile în care Toniţa, Cornescu, Sirate şi alţii ocupă de mult un loc de baş­tină. Culoarea vie, acordurile noi de tonuri surprinse în contururi că­rora Luchian le-a fost bun părinte, preocupă pe pictor, iar câteva pânze inspirate din noul d-sale crez, dovedesc aptitudini cari vor încorona cu succes sforţările pe cari le va face. Alături de d. Verona, administra­ţia Ateneului hărăzeşte un destin complezant unor parascovenii cari sunt tot atât artă,­­ cât sunt cren­­viliştii buni de pus în ghivece de flori. De altfel Ateneul are un meşte­şug aparte pentru a substitui ta­lentelor cari sunt reduse să se în­­ghesue prin saloane improvizate, — tot felul de infractori la regulele estetice elementare. * In sălile „Regina Maria" (Calea Victoriei) expun d-nii Tonitza şi Briese. Personalitatea artistică a lui To­niţa, este cunoscută în deajuns şi consideraţiile noastre, cari în acest cadru, nu pot fi decât informative, devin de prisos. Locul pe care acest pictor îl o­­cupă în plastica noastră şi pres­tanţa pe care calităţile aportului său artistic o iradiază,sunt prilej pentru desvoltări, ce tiu au loc în acest cadru. A. Pe d. Briese, îl cunoaştem din pictura­­ sale de odinioară, întune­cată, neaerisită şi mohorâtă; azi îl regăsim schimbat, în plin progres, ridicat la un nivel care-l face de nerecunoscut, şi demn de toată a­­tenţia, încă puţine curăţiri de paletă, ceva mai multă claritate in trans­punerea viziune! coloristice, — şi d. Briese va face dovada complec­tei sale transformări. I. N. T. Plastica Prin Expoziţiuni MUZEUL AMAN: Sculptorul Paciurea, Pictori: Gabriel Popescu şi I.Steurer.— ATENEUL ROMAN: Sculptorul Călinescu, Pictorii: E. Verona şi An­a­niescu.­GALERIA REGINA MARIA: Toniţa, Briese In Secţia de Politică Socială a I. S. R. d. E. A. POULOPOL, aferent la Consiliul Legislativ, a făcut o foarte interesantă comunicare despre „Natu­ra şi opera juridică a Organizaţiei In­ternaţionale a Muncii". Conferenţia­rul a rezumat mai întâiu sforţările fă­cute înainte de elaborarea părţii a XIII-a a Tratatului de la Versailles, care constitue Statutul actualei orga­nizaţii Internaţionale a Muncii. Apoi a analizat succesiv natura juridică a­­tât a organizaţiei internaţionale cât şi a actelor acestei organizaţii precum şi problema juridică a revizuirei conven­ţiilor încheiate şi în sfârşit competen­ţa Organizaţiunei Internaţionale a Muncii. In ceia ce priveşte Natura juridică a organizaţiei ea este identică cu aceia a Societăţii Naţiunilor deoarece or­ganizaţia nu e nici un supra-stat şi nici o creaţie care neagă suveranita­tea Statelor. O. I. M. nu e în fond decât o „u­­­niune internaţională“ e însăşi Statele Membre unite şi asociate în vederea unui scop comun, care e pacea socia­lă. Activitatea O. I. M. nu „dispune" ci numai „propune" norme de condui­tă privitoare la relaţiile dintre patroni şi salariaţi şi în general la instituirea unui regim omenos de muncă. Actele O. I. M. sunt proiecte de convenţii, care nu au valoare decât dacă sunt ratificate de Parlamentele sau autorităţile Statelor. Unica obli­gaţie a statelor membre, după ce un proiect de convenţie a fost votat de Conferinţă, constă in depunerea, pen­tru, ratificare, a proiectului votat.Gu­vernele sunt chiar libere de a nu-l sus­ţine în faţa Parlamentelor respective. In sfârşit analizând chestiunea re­vizuirei, conferenţiarul a arătat că e­­ventuala revizuire a unei convenţii nu abrogă vechea convenţie. Deşi acea­sta ar fi un procedeu inelegant din punctul de vedere juridic, totuşi logi­ca juridică a fost sacrificată în vede­rea Stabilităţei protecţiei legale a muncitorilor. In sfârşit studiul competenţei O. I. M. arată că acestei organizaţii i-au fost acordate puteri largi de către autorii tratatului, puteri ce i-au fost recuno­scute absolut legitime şi necesare de Curtea de Justiţie Internaţională pen­tru a putea stabili pacea socială şi îndreptând nedreptăţile sociale să contribue la consolidarea păcei gene­rale. Sâmbătă 10 Mai, orele 9 seara va vorbi D. I. I. Mirescu, deputat socia­list, despre „Sindicatele muncitoreşti şi O. I. M.“ la Academia Comercială, institutul social român Natura şi opera juridică A.D.I.M „DREPTATEA* si BFu­sSscăr Expoziţia de artă românească la Haga Regina Emma şi prinţul Hendrik vizitează expoziţia HAGA, 8. (Rador). —Ieri la orele 12, A. S. Regală Principele Hen­drik, a vizitat Expoziţia de Artă Românească, la care a fost primit de către reprezentantul României şi membri comitetului. După această vizită a avut Ioc un dejun oferit de Legaţiunea Ro­mână în onoarea Comitetului de organizare olandez La orele 2 după amiază expozi­ţia română a fost vizitată de Maestatea Sa Regina Mamă, care a fost primită de doamna si­d. Zamfirescu, însărcinatul de afaceri al României şi de membri Comi­tetului sub preşedinţia d-lui Was­­znik, fost ministru al învăţămân­tului, M. Sa Regina Emma,, care pă­răseşte rar Palatul, a ţinut să facă această deosebită cinste ex­poziţiei române-Maestatea Sa a fost condusă prin expoziţie de către d. Ştefan Neniţescu. După o vizită de o oră, în care timp Maestatea Sa s’a arătat foarte interesată de expoziţie, M. Sa a părăsit expoziţia despre care a făcut aprecieri elogioasa Spectacole TEATRE TEATRUL NAŢIONAL : „Pariziana şi George D­andin’’. TEATRUL REGINA MARIA: „Nu păcăleşti pe Amtomnata” şi Mas­, Bar. .............­ . . TEATRUL VENTURA premieră: ..Camera 3-a divorţuri’’­­TEATRUL FANTASIO : Aventura I­­ronii. FANTOME ŞI PAIAŢE: Femei ciu­­date. CINEMATOGRAFE REGAL: „Colierul Reginei” cu Mar­­celle Jefferson, Diana Karenne etc. CAPITOL: „Hagi Murat’’ cu Ivar Mosjoukine (film sonor). CINEMA SELECT: „Troika’’, film sonor și cântat cu Hans Adalbert Schlettow, Olga Tschekowa BULEVARD PALACE: „Scamatorul” cu Nicolas Koline (film sonor). CORSO : „Dragoste de student” (film sonor). FEMINA: Fetiţa pricepută cu Col­len Moore (film sonor). CINEMA LIPSCANI : „Cancerul’’ film în 4 părţi 6 acte. CINEMA AMERICAN: „Femeia bi­gamă’’ cu Clive Broock şi Andra­nik cu Chakatoung. CINEMA RAHOVA: „Noile aventuri ale lui Tarzan” cu Frank Meryl şi Natalie Kingston. Operă complectă. CINEMA MARCONI : „Oh Kay’’ cu Coolen Moore şi Artişti. MARNA. ..Lolyta’’ cu Gary Cooper. CINEMA TERRA : 2 filme şi trupă de reviste. ATENEUL OBOR: Cocoşatul de la No­tre Dame cu Lon Chaney. GRADINA CINEMA BOGACIU (Cap B-dul Pache): „Delir” cu Greta Garbo şi John Gilbert şi o comedie n vys o rî f* HTI 2 TEATRUL ROMA CINEMA: „Femeia vampir” cu Greta Garbo şi Căpitan Rascasse, seara trupa Thomas. REN : . Jumătate fată, jumătate bă­iat’’ cu Bebe Daniels şi trupa de reviste de la „Cărăbuş”. VOLTA-BUZEŞTI 30 din cei mai mari artişti vor da concursul şi va rula un film premieră cu Lya de Putty. kadTo VINERI 9 MAI 1930 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. PROGRAMUI­ DE DUPĂ AMIAZA 17 : Orchestra Marcu: Waldteufel: Myosotis — vals: Din bine In bine potpouri; Cântecul păgânului; Ai ochi albaștri — foxtrot: Primăvara In Miramara — tango: Serenada de Pergament (solo violină d. Marcu); O sărmană fată — tango. 18 : D-l Horia Furtună : Umorul lui André Birabeau. 18.15 : Jurnal vorbit. 18.30 : Orchestra Marcu; Hora bă­­căoană; De ce m’aţi dus de lângă voi. Golterman: Visul (solo violon­cel); Dona Clara — tango; Arii naţio­nale. UNIVERSITATEA RADIO 19: D. prof. Mircea Florian, prof. univ.: Filosofia şi viaţa. 19.20 : D. N. Bagdasar: Conferinţă. 19.40: D- Gala Galaction. Legende creştine. PROGRAMUL DE SEARA 20: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 21 : Opera Madame Butterfly de Puccini (prin doză electromagnetică). Intre acte ».Jurnal vorbit”. Cărţi-Reviste A apărut: „Aurora’’ anul IX No. 2 revistă săptămânală politică şi de infor­maţii, cu colaborarea d-lor: Dr. N. Lupu, D. P. Mazilu, T. Teoddo­­rescu-Branişte, A■ Munte, Marin Stănoiu, O■ Livezeanu şi C. C. Pe­tr­ovici.­­ Preţul unui exemplar 5 lei. * Cu prilejul împlinirei unui deceniu de existenţă şi activitate a Organiza­ţiei internaţionale a Muncii de la Ge­neva, a părut un frumos şi bogat vo­lum comemorativ. Textul Albumului se compune din cinci articole semnate de conducăto­rii Organizaţiei, D. Albert Thomas directorul B. I. M.; Harold Butler, sub directorul B. I. M., Arthur Fontaine, preşedintele Consiliului de Adminis­traţie, Olivetti şi Poulton, vice-preşe­­dinţi, unul patron şi altul muncitor, ai Consiliului de Administraţie. Albumul conţine deasemenea peste 40 fotografii în helio­gravură, după frescele şi tablourile cu care este îm­podobită clădirea B. I. M. precum şi 8 pagini de diagrame în culori. Acest volum este o frumoasă ope­ră de sărbătorire a unei rodnice acti­vităţi de pacificare socială şi merită să fie cetit de toţi cei ce se interesea­ză de ridicarea şi bună­starea lumei muncitoare. De la "conferinţa Micei Înţelegeri PRAGA 7 (Rador). — Conferinţa Micei înţelegeri va avea loc în a doua jumătate a lunei Iunie, la Strbske Preso, în Tatra, simultan cu conferinţa Presei Micei înţelegeri, ce se va întruni între 16 şi 20 Iunie. Trimiterea la băi a meseriaşilor asiguraţi vor fi trimişi din Întreaga ţară numai 2400 de bolnavi.­Din capitală 300 de asiguraţi la Solea şi Tehirghiol Sezonul băilor pentru meseriaşii asiguraţi începe în curând. Comi­­siunile regionale şi corporaţiile din întreaga ţară au terminat lucrări­le de triaj ale bolnavilor asiguraţi, cari urmează să beneficieze de o cură balneară sau climaterică. In prezent, la Casa Centrală a Asigu­rărilor Sociale, o comisiune cen­trală lucrează la întocmirea defi­nitivă a tablourilor de bolnavi ce vor putea merge să-şi îngrijească sănătatea la mare sau la aer. Spre deosebire de anii trecuţi, anul acesta numărul bolnavilor a­siguraţi ce vor fi trimişi la băi va fi redus din pricina deficitelor bu­getare ale caselor de boală. Localităţile de cură pentru anul acesta vor fi Tehirghiol şi Solca unde Casa Asigurărilor Sociale po­sedă sanatorii proprii. Până în anul acesta, s-au trimis meseriaşi bolnavi şi în alte staţiuni balneare, întrucât capacitatea sa­­natoriilor de la Tehirghiol-sat şi Solea nu poate satisface nici în prezent nevoile mereu crescânde ale instituţiei. Astfel, anul trecut au fost tri­mişi numai în cele două staţiuni de mai sus peste 3000 de­ bolnavi, afară de un număr destul de în­semnat ce s’au bucurat de efectele curative ale băilor de la Oglinzi, Ocnele­ Mari, Telega, Pucioasa Strunga, Herculane şi Ijioara. MASURI PENTRU ANUL ACESTA Anul acesta numărul asiguraţi­lor bolnavi ce vor merge la Tekir­ghiol şi Solea a fost limitat la 2400; dintre aceştia 1800 vor merge la Tekirghiol în 5 serii şi numai 800 la Solea. Capitala, care numără circa o jumătate de milion de asi­guraţi, ca să nu zicem mai mult, va putea trimite pentru întregul sezon 300 de bolnavi, dintre care 180 la Tehirghiol şi 120 la Solca (Bucovina). Acest număr limitat nu poate sa­tisface decât în parte nevoile asi­guraţilor bolnavi din Capitală. Numeroşi meseriaşi asiguraţi au făcut plângeri în acest sens Casei Centrale a Asigurărilor şi Ministe­rului Muncii. In special lucrătorii tipografi din Capitală arată că muncesc în condiţiuni grele şi sunt in mod continuu expuşi la intoxi­caţii cu plumb, la reumatism şi tu­berculoză. Ministerul muncii, fiind sesizat de acest fapt, a hotărât să se ocu­pe de aproape de nevoile acestor nemulţumiţi. Pentru moment, se aşteaptă terminarea lucrărilor co­­misiunii centrale de triaj. De în­dată ce această comisiune îşi va depune raportul, ministerul va căuta să soluţioneze în mod echi­tabil nevoile bolnavilor asiguraţi. Cronica judiciară FRAUDELE PETROLIFERE Secţia IlI-a a Tribunalului s-a pronunţat ori asupra incidentelor ridicate de apărare ,în procesul frau­delor petrolifere. Trib. a respins majoritatea incidentelor precum şi acela referitor la constituirea păr­­ţei civile, a Ministerului de indus­trie de comerţ, Tribunalul hotărând în această privinţă că partea civilă se poate constitui, specificând dau­nele, până la închiderea desbateri­­lor. In ceea ce priveşte incidentul inexistenţei delictului şi al autorită­­ţei lucrului judecat, Tribunalul a dispus unirea incidentului cu fondul, dând termen la 13 iulie. CONCORDATE PREVENTIVE Următorii comercianţi au solicitat concordate preventive: — Simon Rosen, str. Carol No. 26, comerţ de maşini de cusut, bi­ciclete, articole fotografice şi elec­trice. Oferă plata integrală în trei ani fără dobândă. Activul 11.773.000 şi pasivul cu 5.381.000 lei mai mic. — Pişcu Levy şi Costică Alte­­rescu societate în nume colectiv str. Oituz No. 9, oferă plata integra­lă fără dobândă în trei ani. Activul 32.010.000 şi pasivul lei 25.384.000. — Societatea Română-Olandeză de mine şi petrol Buf. I. C. Brătianu No. 3. Plata integrală fără dobândă în trei ani. Activul 45.000.000 şi pa­sivul 7.027.000 lei. ÎNDATORIREA DE JURAT Buna administraţie a Justiţiei a avut aproape totdeauna de suferit din cauza întârzierei judecărei pro­ceselor în faţa Curţilor cu Juri, în­târziere datorată juraţilor cari refu­ză foarte adesea ori a da urmare chemărilor. Spre a se curma aceas­tă stare de lucruri profund vătămă­toare prestigiului instituţiei Justiţiei populare, preşedinţii Curţilor cu Juraţi au aplicat amenzi drastice celor absenţi de la îndatorire. Jurisprudenţa înaltei Curţi da Casaţie Secţia II-a, pune definitiv capăt protestelor celor amendaţi, şi confirmă perfecta legalitate a mă­surilor de constrângere luate in con­tra lor. — Recurentul Petre Şeltea din Piteşti a cerut casarea jurnalului d-lui preşedinte al Curţii cu juraţi din Argeş prin care fusese amendat cu 17.000 lei pentru neprezentarea sa la formarea juriului. Juratul re­clamant s-a plâns că amenda ar fi fără criterii echitabile şi legale, înalta Curte a constatat că dreptul de aplicare a amenzilor în această materie intră în atributul suveran al Prezidentului, nefiind susceptibil pe calea de atac a recursului, a­­ceasta în conformitate cu art. 287, din pr. civ. şi 103 din constituție. Pe acest considerent a respins recur­sul ca inadmisibil. Situaţia agricolă mondială După telegramele Institutului Internaţional de Agricultură din Roma IN STATELE UNITE Ploaia a îmbunătăţit starea grâu­lui de iarnă în sud-vest. In celelalte părţi condiţiile sunt destul de bune. Insămânţările de porumb sunt din s’au terminat, afară de partea de nord insămânţările de porumb sunt din contră întârziate din caua frigului. Pentru bumbac ploi binefăcătoare au au căzut în regiunea de vest, în est din căzut în regiunea de vest , în est din şi prea uscat. IN UNGARIA Timpul ploios şi temperatura dul­ce au provocat t o bună desvoltare a cerealelor de toamnă şi răsărirea se­carei de toamnă s’a produs deja în câteva părţi. Cerealele de primăvară se desvol­­tă viguros. INDIA BRITANICA Cu o suprafaţă inferioară cu 4 la sută aceleia cultivate anul trecut s’au obţinut în 1930 o producţiune de grâu evaluată la 100.233.000 chintale adi­că superioasă cu 20 la sută aceleia din anul trecut (83.651.000 chintale), şi cu 16 la sută aceleia obţinute în medie în perioadă quinquenală 1924 1928 ( 91.099.000 chintale). Producţiunea bumbacului în campa­nia 1929—1930 a fost deja evaluată în Februarie, cu evaluarea actuală cea precedentă scade cu aproape 500 mii chintale, prin urmare recolta de bumbac 1929—1930 este acum calcu­lată la 9.544.000 chintale, deci infe­rioară cu 9 la sută aceleia din 1928-­ 1929 (10. 543.000 chintale şi cu 8 la sută faţă de mijlocia perioadă quin­­quenale precedente (10. 324.000 chin­tale). Evaluarea producţiei de susan e mai favorabilă decât cea precedentă cu toate acestea producţia din 1929 rămâne inferioară producţiei din 1928 şi mijlociei quinquenale precedente du­pă cum o indică cifrele următoare: Producţia din 1929 este de 4 mii. 674.000 chintale, cea din 1928 de 5.029.000 și mijlocie de 4.745.0o6 chintale. Procentul 93 la sută și 95 la sută. O misiune­ austriacă la Constanţa CONSTANŢA 7.­­ O misiune eco­nomică austriacă a sosit Duminică dimineaţă în oraşul nostru. Misiu­nea e însoţită de ministrul Austriei la Bucureşti. La prânz, regia autonomă a por­turilor a oferit oaspeţilor austriaci, o masă pe bordul vasului „Princi­pesa Maria“, la care au participat d-nii George Dobiaş ajutor de pri­mar şi Pincus Sapira, preşedintele bursei, ca delegat al Camerei de comerţ. Misiunea care este venită la noi în ţară în scopul încheierei unei convenţiuni comerciale a vizitat în decursul zilei portul, silozurile Cons­ta, plecând seara la București. o conferinţă despre Mica Înţelegere PARIS, 8 (Rador).— D. Eisenmaan, profesor la Sorbonna, a ţinut în ziua de 5 Mai în amfiteatrul Descartes, sub auspiciile Societăţii Studenţilor din Mica înţelegere, o conferinţă asu­pra Micei înţelegeri. A asistat un public extrem de nu­meros. Conferenţiarul a arătat că această originală creaţiune care este Mica înţelegere, nu este făcută printr o simplă întâmplare, ea răspunde unor necesităţi organice, reprezentând ne­voia de solidaritate şi de unire intra popoarele din Europa Gentrală.

Next