Dreptatea, iunie 1931 (Anul 5, nr. 1093-1117)
1931-06-01 / nr. 1093
ANDIT NO. 1093 ioni 1 iunie îmi « e PAGINI lop cetăţenii cu dor pentru dezvoltarea normală a ţârii vor anula lista dini larga cu semnal „sicriul“ si vor vota semnal nostru O Cercai m 3 Lei TARA Un an . . . . 1000 0 luni. 3 Iuni t 9 • • A B X M o fi IN STRĂINĂTATE DUBLU B N T E învăţători, Preoţii Săteni Un an . 780 6 Iuni ......... 875 8 Iuni ......... UPU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. G. CLEMENCEAU, 9 TELEFON Direcţia 218/32 Redacţia 217/04 Ad-tia 220/25 ANUNŢURI COMERCIALE II . Se primesc direct la Ad-tia ziarului şi I I f| la toate agenţiile de publicitate din ţara ■ ** -=*›=---- Cetăţeni ai Capitalei, Votând lista naţional-ţărănistă, Votaţi în contra dictaturii laşilor. Ce înseamnă votul vostru, Alegători ! In ziua când d. Iorga lua frânele puterii, se începea un nou capitol în istoria desvoltării politice a ţării— sub zori noui. Capitolul acesta însemna, pentru oricine nu era victima unei iluziuni, o eclipsă în viaţa politică a ţării. Iar pentru şeful noului guvern, judecând mai ales după febrilitatea dezechilibrată cu care a stăruit să se afirme în viaţa noastră politică de atunci încoace numai, a însemnat epilogul de vodevil politic al unei tragice vieţi de muncă culturală... Ceace înseamnă acest capitol pentru d. Iorga, aceasta îl priveşte pe d-sa; ceace înseamnă însă pentru ţară, aceasta ne priveşte pe noi pe toţi. Se încearcă d. Iorga, în slujba d-lui Argetoianu şi a ultimelor rămăşiţe anacronice ale unei lumi politice perimate, să oprească în loc întreaga maşinărie de Stat, refăcută şi reînoită de regimul naţionalţărănesc, pe baze moderne, în spiritul occidental al democraţiilor constituţionale şi parlamentare. Se încearcă să reia firul vechilor guvernări ale profitorilor stărilor politice înapoiate dinainte şi de după război, firul pe care naţiunea avea dreptul să-l socotească pentru a vecie rupt. Se încearcă să comprime masele cetăţeneşti în vechea lor formă de turmă puţin cuvântătoare. Să le smulgă liberul uz al drepturilor lor primordiale. Să le reia beneficiul libertăţii legalităţii şi al dreptului de liberă exprimare a voinţei lor, care le fusese asigmat de guvernarea naţional-ţărănistă. Libertăţi? D. Iorga se însărcina însuşi să arate că nici gând nu are să le respecte. Legalitate? Ca ecou obedient al senilului cinic de la Interne, d. Iorga repeta formula d-lui C. Argetoianu: dincolo de legi — pe d’asupra legilor! Dreptul de liberă exprimare a voinţei populare? D. Iorga o «garantează» dispunând organizarea alegătorilor pe căprarii pentru a merge la urnă, «conduşi de căpeteniile lor (citeşte organele administrative), cu steaguri...», interzicând în plus adunările publice, la sate, Dumineca! In puţinele zile de când s’a promulgat în Monitorul Oficial decretul de numire al noului guvern, d-nii Argetoianu şi Iorga au meritul de a fi prefaţat plastic, şi fără niciun echivoc, viitoarea lor guvernare — dacă ea va fi tolerată. Doi ani şi jumătate de chinuitoare muncă depusă de regimul naţional-ţărănesc în serviciul idealului său programatic de a integra viaţa publică românească în ritmul vieţii publice occidentale — să fie irosiţi? Aceasta este cea ce d. Argetoianu şi bicisnicii şi ridicolii ultimi urmaşi ai beneficiarilor «vremurilor de gheliruri, ruşfeturi şi munţilor de halvale şi baclavale», cântate de poetul liberal Nae Orăşanu, urmăresc. Guvernul Argetoianu-Iorga urmăreşte să dea ţării brânci, îndărăt, la 1927, îndărăt, la practicile electorale cunoscute — după ce guvernul naţional-ţârănesc aducea cetăţeanului darul să fie stăpân pe sotul său, îndărăt, la legea administrativă, care nu recunoştea ţăranului dreptul să se gospodărească el singur, în satul său, ci numai pe acela de a plătidări pentru ghiftuirea poliţiei anilor, îndărăt la vremurile când mare şi tare, în sat, era numai jandarmul, contra samavolniciei căruia românul nu mai îndrăznea alt mijloc de a se răzbuna, decât prin ironica şi usturătoarea imitare a cutgurigului cocoşului de câte ori îl întâlnea... îndărăt la regimul de robie al prestaţiei odioase, îndărăt la regimul dobânzilor cămătăreşti. Să nu care cumva să se îndrepte nedreptăţile împroprietăririlor. Nici piatră nu mai trebue să rămână peste o a doua piatră din edificiul legal, parlamentar şi constituţional durat de partidul naţional-ţărănesc. Căci naţional-ţărăniştii au adus, în conducerea afacerilor publice, ecourile lumii noui care se ridică. Lumea aceasta va îngenunchia până la sfârşit şi lumea şi viaţa veche, care, însă, încearcă să mai i se pună odată în propt. Când veţi vota, să vă gândiţi. rostul acestei guvernări este de a traduce într’o formulă politică, care ar putea ului, ultimul asalt al strigoilor politici. Toate loviturile guvernului Argetoianu-Iorga sunt îndreptate în contra operei partidului naţional-ţărănesc, care şi-a propus să desăvârşească educaţiunea politică şi cetăţenească a acestei ţări. Dacă, în faţa urnelor, nu veţi sta să vă gândiţi la rostul adevărat al guvernului care v’a convocat, alegători cari pentru prima oară v’aţi putut exprima liber voinţa voastră, la 1928, dacă veţi ezita să vă faceţi datoria, către voi în primul rând, respingând pe candidaţii oficialităţii cinice, dacă veţi tolera ca aceasta să poată triumfa, vina va fi a voastră. Ţara Românească va trece printr’o eclipsă, iar răspunzători veţi fi numai voi. Dar opera naţional-ţărănistă nu va fi anihilată — aşa după cum luna nu dispare când periodic o atacă vârcolacii... Mai curând decât îşi închipuie d-nii Argetoianu şi Iorga, voinţa naţională, pe care se încearcă să o pălmuiască, va fi răzbunată. Duminica 31 Mai 1931 Cea mai neruşinată atitudine o are în aceste alegeri generale presa liberală. .Viitorul şi Îndependenţa Română, din ziua când au căpătat asigurarea milei candidaturilor pe care le admiteau d-nii Argetoianu şi Iorga, nu mai ştiu ce laude să aducă guvernului pentru, libertatea pe care acesta o asigură alegerilor. Este înduioşător să vedem pe d. Duca preamărind, în organele sale, corectitudinea guvernului faţă de alegători, a guvernului care venea cu inovaţinea cinică a «detaşării» magistraţilor, care disolvă pe capete consilii comunale şi judeţene, care a îndoit numărul jandarmilor prin sale pentru a intimida pe ţăranii alegători. In schimbul acestor ditirambe la adresa guvernului, d. Iorga dă Ţării spectacolul scandalos al prezentării sale la braţ cu d. I. G. Duca, cel cu faimoasele declaraţiuni din ziua de 9 Iunie 1930. Cine să fi pierdut decenta, pentru ca să o găsească, fie d. Duca, fie d. Iorga? «îndreptarea» este gentilă, cu noi şi ne explică cum «devine cazul» cu d. Jornescu, care n'a fost atins numai de hotărârea comitetului de direcţiune» «având un caracter general»—hotărâre sub povara căreia au mai sucombat şi alţi soldaţi devotaţi ai mareşalului Averescu — dar a fost chiar atins de «sancţiuni absolit speciale»... Dar tot am rămas nedumeriţi în privinţa d-lui I. Mitilineu: oare acesta «este exclus» fără să şi «rămână» exclus ? Rezistenţa cetăţenească Exercitaţi-vâ dreptul de vot şi aparat-va votul! Alegerile generale încep mâine dimineaţă. In urma actului anticonstituţional a dizolvării Parlamentului, prin care d-nii Argetoianu şi Iorga au inaugurat regimul de arbitrar şi ilegalitate, corpul electoral este chemat să desemneze noul reprezentanţi ai naţiunii în Cameră şi Senat Mâine au loc alegerile pentru Cameră. Datoria fiecărui cetăţean este astăzi, mai mult ca oricând, să voteze. Guvernul actual a instituit dictatura, pe care nici măcar nu-şi dă osteneală să o deghizeze în veşminte constituţionale. «Pentru binele ţării, vom călca şi legile!» a spus d. Argetoianu la Timişoara. Şi aceasta nu constitue numai o simplă ameninţare, fiindcă de la venirea d-sale în fruntea ministerului de interne, d. Argetoianu nu a făcut decât să calce în fiecare zi legile, începând chiar cu legea legilor, cu Constituţia. — «Binele ţării», în numele căruia s’a instaurat şi lucrează regimul dictatorial de astăzi, îl cunoaştem — căpătuirea partizanilor, culeşi de pe sub mesele verzi ale cluburilor de joc de cărţi din Capitală şi provincie, împingerea ilegală în slujbe grase a tuturor neamurilor şi prietenilor familie), reînvierea unei lumi şi unor metoe pe care ritmul progresului politic şi social a scos-o de mult din viaţa noastră publică. Pentru a-şi salva acest program odios, în curs de sălbatică aplicare, guvernul nu se dă înapoi de la nici o îndrăzneală. — Singura stavilă de netrecut, ce i se poate ridica intale, în această cale ce duce ţara spre catastrofă şi pieire, este votul cetăţeanului. Votând şi votând contra guvernului, orice român îndeplineşte astăzi sfânta datorie patriotică de rezistenţă cetăţenească la dictatura ameninţătoare, ce se pregăteşte să înăbuşe orice năiminţă spre viaţa liberă; prin acest vot împotriva guvernului, cetăţeanul îşi face nu numai datoria către ţară, dar şi către toţi acei mari înaintaşi, cari prin lupte bogate în sacrificii sângeroase, au isbutit să ne asigure libertăţile constituţionale, pe temeiul cărora trăimastăzi. Fiindcă să nu ne înşelăm: triumful dictaturii,ci cu triumful guvernului în alegeri, înseamină desfiinţarea care,fizică, făţişă, definitivă, a tuturor libertăţilor cetăţeneşti, libertatea, onoarea, avutul cetăţeanului vor rămâne la discreţia mănunchiului de îndrăzneţi fără scrupule, cari au izbutit să smulgă pentru ei, conducerea ţării. Deci, rezistenţa cetăţenească, datorie sfântă faţă de ţară, de familie, de sine însuşi, impune fiecărui alegător să folosească dreptul de vot, ce — făţiş — nu i-a fost uzurpat încă. Scoateţi-vă deci cărţile de alegător, mai este timp încă astăzi dimineaţă. — Mergeţi la vot mâine, nu vă lăsaţi ademeniţi de făgăduieli făţarnice, nu vă intimidaţi de ameninţări, fiţi pregătiţi să răspundeţi la violenţe, şi votaţi aşa cum conştiinţa vă dictează. Orice cetăţean conştient nu poate vota decât pentru salvarea statului, împotriva guvernului de dictatură. Dar aceasta încă nu este deajuns. Guvernul va căuta să vă împiedice de la vot, dârzenia voastră trebuie să-i dejoace planurile mârşave. Mai departe însă, datoria voastră este să apăraţi votul, pe care l-aţi dat, să-l apăraţi împotriva fraudelor, prin care guvernul va căuta să vă denatureze voinţa. 11 . Rezistenţa cetăţenească trebue să se manifeste şi în această atât de importantă direcţie ? Cum se poate apăra votul? In primul rând, veghind ca delegaţii şi asistenţii opoziţiei să poată ajunge la localurile de vot, să pătrundă în localuri şi să nu fie stingheriţi în exercitarea misiunii lor, atât în timpul votării cât şi la despuierea scrutinului. Paza aceasta a urnelor nu trebuie să fie abandonată o clipă, nici în timpul zilei, nici în timpul nopţii. Trebuie să fiţi gata să văspun(Citiţi continuare In pag. 2-a) Tara votează liber... Cetăţeni ai Capitalei şi fraţi sateai ilfoveni !-B T7 0000 La alegerile de mâine, 1 Iunie, votaţi lista partidului naţional-ţărănesc, compusă din d-nii: luliu Maniu, Virgil Madgearu, D. R. loaniţescu, Pompiliu loniţescu, General Holban, Vasile Toncescu, Dr. Deculescu, Petre Tudor, Const. Algiu, Anglei Dumitrescu, Emil Fagure, Nicolae Bădulescu, Cezar Simionescu, Eugen Gibescu, Dim. Rădulescu, Sava Otopeanu, Marin Sulică, Popescu Gâstești, Ilie Rădulescu, Dem. Dobrescu. Interzicerea întrunirilor Pentru a pune vârf neruşinării, guvernul a pus în practică ipocrita dorinţă exprimată de d. Iorga de a «asigura ordinea publică» prin interzicerea întrunirilor, azi Duminecă. Este o cuhne. Aseară, la orele 6 şi jumătate, precizăm, clubul naţional-ţărănesc s’a adresat prefecturii poliţiei şi s’a răspuns de secretarul general al prefecturii câ nu a primit nici un ordin în această privinţă. Totuşi, ziarele guvernamentale anunţau în ediţiile lor de după amiazi aceasta interzicere. Se confirmă acum, că prefectura poliţiei fusese mai puţin bine informată decât Viitorul şi Nefamul Românesc. Măsura, luată de guvern şi generalizată pe întreaga ţară, cu făţarnica ei justificare, este un de samavolnicie care nu numai că se încadrează in complexul actelor de dictatură săvârşite până acum de guvern, dar îl şi depăşeşte. Nu mai rămâne guvernului decârt să suspende pe cale de ordonanţă poliţienească şi dreptul de vot. ■OaOQ-n »•« O datorie morală a inerii» Printr’o adresă comunicată ministerului de Interne, prefectul de, Muscel desminte categoric, cu o îndrăsneală nemaipomenită, faptele profund îngrijorătoare pe cari le aducea d. Ion Mihalache la cunoştinţa M. Sale Regelui. Prefecţii regimului ne-au obişnuit, este drept, cu astfel de polemice. Dar dacă şi-ar putea permite un prefect să desmintă relatări apărute în ziare, chiar asupra unor fapte petrecute, fiind vorba de păţanii mai neînsemnate, de abuzuri şi ilegalităţi mai frecvente, trebue să fii prea neobrăzat ca să îndrăsneşti ceea ce a îndrăsnit prefectul de Muscel. Un fost sfetnic al tronului, stăpânit de un sentiment de răspundere de care nu dau dovadă miniştrii actuali, semnala respectuos Suveranului fapte grave de natură să aibă consecinţe periculoase pentru ordinea publică. Un supliment de informaţiuni tot pe atât de grave furniza d. Mihalache ministrului de Interne. Printre acestea faptul grav că prefectul judeţului Muscel amestecă persoana M. Sale Regelui în lupta politică de-acolo, prezentând pe unul din candidaţii guvernului ca «tovarăş de zile grele al Suveranului, destinat să facă legătura între Rege şi judeţul Muscel». Prefectul răspunde şi desminte toate afirmaţiile făcute de un fost sfetnic al Tronului, a cărui onestitate politică şi realitate nu a fost pusă vreodată de cineva la îndoială. Aşadar, după părerea prefectului de Muscel, d. Mihalache a minţit, ba chiar pe M. Sa Regele. Este o neruşinare, pe care nu şi-a permis-o până acum nimeni, chiar sub acest regim a toate inovator. Acest caz nu poate rămâne neclarificat. Ministerul de Interne are datoria morală de a afla, făcând cercetări serioase, ce este adevărat din ce a semnalat d. Mihalache Suveranului, şi ce este adevărat din ce constată cu neobrăzare prefectul de Muscel. Şi după ce va fi aflat, d. Argetoianu are aceiaşi înaltă datorie morală de a lua măsuri împotriva prefectului neruşinat. Un fost sfetnic al Tronului nu minte pe Suveran. Aceasta va avea să dovedească şi d. Argetoianu dacă va fi având puţinul simţământ de realitate pe care trebue să-l aibă cel mai neîmpăcat adversar politic, faţă de un om care a ocupat cu demnitate locul de astăzi al d-lui Argetoianu. Zvonuri tendenţioase Cercurile guvernamentale au lansat în ultimile zile tot felulle zvonuri privitoare la unele măsuri ce se vor lua în ziua alegerilor. Astfel guvernamentalii au lansat şi zvonul că votarea se va suspenda timp de o oră pentru «aerisirea localurilor de vot». Atragem atenţia candidaţilor şi delegaţilor noştri că ministerul de justiţie, şi cu atât mai puţin ministerul de Interne, nu poate lua o asemenea măsură. Legea electorală este categorică. VOTAREA CONTINUA NEÎNTRERUPT DE DIMINEAŢA PANA SEARA. Candidaţii şi delegaţii partidelor au dreptul şi datoria de-a sta în localul de vot până la despuierea scrutinului. Nu poate fi vorba nici-o clipă de părăsirea localului de vot pentru «aerisire». Zvonurile lansate de guvernamentali în această privinţă tind să producă numai confuzii de care eventual să se folosească în interesul lor.