Dreptatea, iunie 1931 (Anul 5, nr. 1093-1117)

1931-06-01 / nr. 1093

ANDI­T NO. 1093 ioni 1 iunie îmi « e PAGINI lop cetăţenii cu dor pentru dezvoltarea normală a ţârii vor anula lista d­ini larga cu sem­nal „sicriul“ si vor vota semnal nostru O Cercai m 3 Lei TARA Un an . . . . 1000 0 luni. 3 Iuni t 9 • • A B X M o fi IN STRĂINĂTATE DUBLU B N T E învăţători, Preoţi­­i Săteni Un an . 780 6 Iuni ......... 875 8 Iuni ......... UPU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI,­­ STR. G. CLEMENCEAU, 9 TELEFON Direcţia 218/32 Redacţia 217/04 Ad-tia 220/25 ANUNŢURI COMERCIALE I­I­­ . Se primesc direct la Ad-tia ziarului şi I­­ I f| la toate agenţiile de publicitate din ţara ■ ** -=*›=----­ Cetăţeni ai Capitalei, Votând lista naţional-ţărănistă, Votaţi în contra dictaturii laşilor. Ce înseamnă votul vostru, Alegători ! In ziua când d. Iorga lua frâne­le puterii, se începea un nou capitol în istoria desvoltării politice a ţării­­— sub zori noui. Capitolul acesta însemna, pentru oricine nu era victima unei ilu­­ziuni, o eclipsă în viaţa politică a ţării. Iar pentru şeful noului guvern, judecând mai ales după febrili­tatea dezechilibrată cu care a stă­ruit să se afirme în viaţa noastră politică de atunci încoace numai, a însemnat epilogul de vodevil poli­tic al unei tragice vieţi de muncă culturală... Ceace înseamnă acest capitol pen­tru d. Iorga, aceasta îl priveşte pe d-sa; ceace înseamnă însă pentru ţară, aceasta ne priveşte pe noi pe toţi. Se încearcă d. Iorga, în slujba d-lui Argetoianu şi a ultimelor ră­măşiţe anacronice ale unei lumi po­litice perimate, să oprească în loc întreaga maşinărie de Stat, refăcu­tă şi reînoită de regimul naţional­­ţărănesc, pe baze moderne, în spi­ritul occidental al democraţiilor constituţionale şi parlamentare. Se încearcă să reia firul vechilor guvernări ale profitorilor stărilor politice înapoiate dinainte şi de du­pă război, firul pe care naţiunea a­­vea dreptul să-l socotească pentru a vecie rupt. Se încearcă să comprime ma­sele cetăţeneşti în vechea lor formă de turmă puţin cuvântătoare. Să le smulgă liberul uz al drepturilor lor primordiale. Să le reia bene­ficiul libertăţii legalităţii şi al dreptului de liberă exprimare a vo­inţei lor, care le fusese asigm­at de guvernarea naţional-ţărănistă. Libertăţi? D. Iorga se însărcina însuşi să a­­rate că nici gând nu are să le res­pecte. Legalitate? Ca ecou obedient al senilului ci­nic de la Interne, d. Iorga repeta formula d-lui C. Argetoianu: din­colo de legi — pe d’asupra legilor! Dreptul de liberă exprimare a voinţei populare? D. Iorga o «garantează» dispunând organizarea alegătorilor pe căpra­rii pentru a merge la urnă, «con­duşi de căpeteniile lor (citeşte or­ganele administrative), cu stea­guri...», interzicând în plus adună­rile publice, la sate, Dumineca! In puţinele zile de când s’a pro­mulgat în Monitorul Oficial decre­tul de numire al noului guvern, d-nii Argetoianu şi Iorga au meri­tul de a fi prefaţat plastic, şi fără niciun echivoc, viitoarea lor guver­nare — dacă ea va fi tolerată. Doi ani şi jumătate de chinuitoa­re muncă depusă de regimul na­­ţional-ţărănesc în serviciul idealu­lui său programatic de a integra via­ţa publică românească în ritmul vieţii publice occidentale — să fie irosiţi? Aceasta este cea ce d. Argetoianu şi bicisnicii şi ridicolii ultimi ur­maşi ai beneficiarilor «vremurilor de gheliruri, ruşfeturi şi munţilor de halvale şi baclavale», cântate de poetul liberal Nae Orăşanu, urmă­resc. Guvernul Argetoianu-Iorga ur­măreşte să dea ţării brânci, îndă­răt, la 1927, îndărăt, la practicile electorale cunoscute — după ce gu­vernul naţional-ţâr­ănesc aducea ce­tăţeanului darul să fie stăpân pe sotul său, îndărăt, la legea admi­nistrativă, care nu recunoştea ţăra­nului dreptul să se gospodărească el singur, în satul său, ci numai pe acela de a plăti­­dări pentru ghiftuirea poliţiei anilor, îndărăt la vremurile când mare şi tare, în sat, era numai jandarmul, contra samavolniciei căruia românul nu mai îndrăznea alt mijloc de a se răzbuna, decât prin ironica şi ustu­­rătoarea imitare a cutgurigului co­coşului de câte ori îl întâlnea... îndă­răt la regimul de robie al presta­ţiei odioase, îndărăt la regimul dobânzilor cămătăreşti. Să nu ca­re cumva să se îndrepte nedreptăţi­le împroprietăririlor. Nici piatră nu mai trebue să ră­mână peste o a doua piatră din e­­dificiul legal, parlamentar şi co­n­stituţional durat de partidul na­­ţional-ţărănesc. Căci naţional-ţărăniştii au adus, în conducerea afacerilor publice, e­­courile lumii noui care se ridică. Lumea aceasta va îngenunchia pâ­nă la sfârşit şi lumea şi viaţa ve­che, care, însă, încearcă să mai i se pună odată în propt. Când veţi vota, să vă gândiţi. rostul acestei guvernări este de a traduce într’o formulă politică, care ar putea ului, ultimul asalt al strigoilor politici. Toate lovitu­rile guvernului Argetoianu-Iorga sunt îndreptate în contra operei partidului naţional-ţărănesc, care şi-a propus să desăvârşească edu­­caţiunea politică şi cetăţenească a acestei ţări. Dacă, în faţa urnelor, nu veţi sta să vă gândiţi la rostul adevărat al guvernului care v’a convocat, ale­gători cari pentru prima oară v’aţi putut exprima liber voinţa voas­tră, la 1928, dacă veţi ezita să vă faceţi datoria, către voi în primul rând, respingând pe candidaţii o­­ficialităţii cinice, dacă veţi tolera ca aceasta să poată triumfa, vina va fi a voastră. Ţara Românească va trece prin­­tr’o eclipsă, iar răspunzători veţi fi numai voi. Dar opera naţional-ţărănistă nu va fi anihilată — aşa după cum luna nu dispare când periodic o atacă vârcolacii... Mai curând decât îşi închipuie d-nii Argetoianu şi Iorga, voinţa naţională, pe care se încearcă să o pălmuiască, va fi răzbunată. Duminica 31 Mai 1931 Cea mai neruşinată a­­titudine o are în aceste alegeri generale presa li­berală. .Viitorul şi Înde­­p­enden­ţa Română, din ziua când au căpătat asigurarea milei candi­daturilor pe care le admiteau d-nii Argetoianu şi Iorga, nu mai ştiu ce laude să aducă guvernului pen­tru, libertatea pe care acesta o a­­sigură alegerilor. Este înduioşător să vedem pe d. Duca preamărind, în organele sale, corectitudinea guvernului faţă de alegători,­­ a guvernului care venea cu inovaţinea cinică a «detaşării» magistraţilor, care disolvă pe capete consilii comu­nale şi judeţene, care a îndoit numărul jandarmilor prin sale pentru a intimida pe ţăranii ale­gători. In schimbul acestor ditirambe la adresa guvernului, d. Iorga dă Ţării spectacolul scandalos al prezentării sale la braţ cu d. I. G. Duca, cel cu faimoasele d­eclara­­ţiuni din ziua de 9 Iunie 1930. Cine să fi pierdut decenta, pen­tru ca să o găsească, fie d. Duca, fie d. Iorga? «­îndreptarea» este gentilă, cu noi şi ne explică cum «devine cazul» cu d. Jornescu, care n'a fost atins numai de hotărârea comitetului de direcţiune» «având un caracter ge­neral»—hotărâre sub povara căreia au mai sucombat şi alţi soldaţi de­votaţi ai mareşalului Averescu — dar a fost chiar atins de «sancţi­uni absolit speciale»... Dar tot am rămas nedumeriţi în privinţa d-lui I. Mitilineu: oare a­­cesta «este exclus» fără să şi «ră­mână» exclus ? Rezistenţa cetăţenească Exercitaţi-vâ dreptul de vot şi aparat-va votul! Alegerile generale încep mâine dimineaţă. In urma actului anticonstituţional a dizolvării Parlamentului, prin care d-nii Argetoianu şi Iorga au inaugurat regimul de arbitrar şi i­­legalitate, corpul electoral este che­mat să desemneze noul reprezen­tanţi ai naţiunii în Cameră şi Se­nat Mâine au loc alegerile pentru Ca­meră. Datoria fiecărui cetăţean este astăzi, mai mult ca ori­când, să vo­teze. Guvernul actual a instituit dicta­tura, pe care nici măcar nu-şi dă os­teneală să o deghizeze în veşminte constituţionale. «Pentru binele ţă­rii, vom călca şi legile!» a spus d. Argetoianu la Timişoara. Şi aceas­ta nu constitue numai o simplă a­­meninţare, fiindcă de la venirea d-sale în fruntea ministerului de interne, d. Argetoianu nu a făcut decât să calce în fiecare zi legile, începând chiar cu legea legilor, cu Constituţia. — «Binele ţării», în nu­mele căruia s’a instaurat şi lucrea­ză regimul dictatorial de astăzi, îl cunoaştem — căpătuirea partizani­lor, culeşi de pe sub mesele verzi ale cluburilor de joc de cărţi din Capitală şi provincie, împingerea ilegală în slujbe grase a tuturor neamurilor şi prietenilor familie), reînvierea unei lumi şi unor meto­­­e pe care ritmul progresului po­litic şi social a scos-o de mult din viaţa noastră publică. Pentru a-şi salva acest program odios, în curs de sălbatică aplicare, guver­nul nu se dă înapoi de la nici o îndrăzneală. — Sin­gura stavilă de netrecut, ce­ i se poate ridica in­tale, în această cale ce duce ţa­ra spre catastrofă şi pieire, este votul cetăţeanului.­­ Votând şi votând contra guver­­nului, orice român îndeplineşte as­tăzi sfânta datorie patriotică de re­zistenţă cetăţenească la dictatura ameninţătoare, ce se pregăteşte să înăbuşe orice năiminţă spre viaţa liberă; prin acest vot împotriva gu­vernului, cetăţeanul îşi face nu numai datoria către ţară, dar şi că­tre toţi acei mari înaintaşi, cari prin lupte bogate în sacrificii sân­geroase, au isbutit să ne asigure li­bertăţile constituţionale, pe teme­­iul cărora trăim­­astăzi. Fiindcă să nu ne înşe­lăm: triumfu­l dictaturii,­­­­ci cu triumful guvernului în alegeri, înseamină desfiin­ţarea care,fiz­ică, făţişă, definitivă, a tuturor liber­tăţilor cetăţeneşti, liber­tatea, onoarea, avutul ce­tăţeanului vor rămâne la discreţia mănunchiului de îndrăzneţi fără scrupule, cari au izbutit să smulgă pentru ei, conducerea ţă­rii. Deci, rezistenţa cetăţe­nească, datorie sfântă fa­ţă de ţară, de familie, de sine însuşi, impune fiecă­rui alegător să folosească dreptul de vot, ce — făţiş — nu i-a fost uzurpat încă. Scoateţi-vă deci cărţile de alegător, mai este timp încă astăzi dimineaţă. — Mergeţi la vot mâine, nu vă lăsaţi ademeniţi de fă­găduieli făţarnice, nu vă intimidaţi de ameninţări, fiţi pregătiţi să răspundeţi la violenţe, şi votaţi aşa cum conştiinţa vă dictează. Orice cetăţean conştient nu poate vota decât pentru salvarea statului, împotri­va guvernului de dicta­tură.­­ Dar aceasta încă nu este deajuns. Guvernul va căuta să vă împiedice de la vot, dârzenia voastră trebuie să-i dejoace planurile mârşave. Mai departe însă, datoria voastră este să apăraţi votul, pe care l-aţi dat, să-l apăraţi împotriva fraude­lor, prin care guvernul va căuta să vă denatureze voinţa. 11 .­ Rezistenţa cetăţenească trebue să se manifeste şi în această atât de importantă direcţie­ ? Cum se poate apăra votul? In primul rând, veghind ca delegaţii şi asistenţii o­­poziţiei să poată ajunge la localurile de vot, să pă­trundă în localuri şi să nu fie stingheriţi în exerci­tarea misiunii lor, atât în timpul votării cât şi la des­puierea scrutinului. Paza aceasta a urnelor nu tre­buie să fie abandonată o clipă, nici în timpul zilei, nici în timpul nop­ţii. Trebuie să fiţi gata să văspun­(Citiţi continuare In pag. 2-a) Tara votează liber... Cetăţeni ai Capitalei şi fraţi sateai ilfoveni !-B T7 0000 La alegerile de mâine, 1 Iunie, votaţi lista partidu­lui naţional-ţărănesc, com­pusă din d-nii: luliu Maniu, Virgil Madgearu, D. R. loaniţescu, Pompiliu loniţescu, General Holban, Vasi­le Toncescu, Dr. Deculescu, Petre Tudor, Const. Algiu, Angl­ei Dumitrescu, Emil Fagure, Nicolae Bădulescu, Cezar Sim­ionescu, Eugen Gibescu, Dim. Rădulescu, Sava Otopeanu, Marin Sulică, Popescu Gâstești, Ilie Rădulescu, Dem. Dobrescu. Interzicerea întrunirilor Pentru a pune vârf ne­ruşinării, guvernul a pus în practică ipocrita dorin­ţă exprimată de d. Iorga de a «asigura ordinea pu­blică» prin interzicerea în­trunirilor, azi Duminecă. Este o cuhne. Aseară, la orele 6 şi ju­mătate, precizăm, clubul naţional-ţărănesc s’a adre­sat prefecturii poliţiei şi s’a răspuns de secretarul general al prefecturii câ nu a primit nici un ordin în această privinţă. Totuşi, ziarele guverna­mentale anunţau în ediţi­ile lor de după amiazi a­ceasta interzicere. Se confirmă acum, că prefectura poliţiei fusese mai puţin bine informată decât Viitorul şi Nefa­mul Românesc. Măsura, luată de guvern şi generalizată pe întreaga ţară, cu făţarnica ei justi­ficare, este un de sa­­mavolnicie care nu numai că se încadrează in com­plexul actelor de dictatu­ră săvârşite până acum de guvern, dar îl şi depăşeşte. Nu mai rămâne guvernu­lui decârt să suspende pe cale de ordonanţă poliţie­nească şi dreptul de vot. ■OaOQ-n »•« O datorie morală a in­­erii» Printr’o adresă comunicată mi­­nisterului de Interne, prefectul de, Muscel desminte categoric, cu o în­­drăsneală nemaipomenită, faptele profund îngrijorătoare pe cari le a­­ducea d. Ion Mihalache la cunoş­tinţa M. Sale Regelui. Prefecţii regimului ne-au obiş­nuit, este drept, cu astfel de pole­mice. Dar dacă şi-ar putea permite un prefect să desmintă relatări a­­părute în ziare, chiar asupra unor fapte petrecute, fiind vorba de pă­ţanii mai neînsemnate, de abuzuri şi ilegalităţi mai frecvente, trebue să fii prea neobrăzat ca să îndrăs­­neşti ceea ce a îndrăsnit prefectul de Muscel. Un fost sfetnic al tronului, stă­pânit de un sentiment de răspun­dere de care nu dau dovadă miniş­trii actuali, semnala respectuos Su­veranului fapte grave de natură să aibă consecinţe periculoase pen­tru ordinea publică. Un supliment de informaţiuni tot pe atât de grave furniza d. Miha­lache ministrului de Interne. Prin­tre acestea faptul grav că prefectul judeţului Muscel amestecă persoa­na M. Sale Regelui în lupta politi­că de-acolo, prezentând pe unul din candidaţii guvernului ca «tovarăş de zile grele al Suveranului, desti­nat să facă legătura între Rege şi judeţul Muscel». Prefectul răspunde şi desminte toate afirmaţiile făcute de un fost sfetnic al Tronului, a cărui o­­nestitate politică şi realitate nu a fost pusă vreodată de cineva la în­doială. Aşadar, după părerea pre­fectului de Muscel, d. Mihalache a minţit, ba chiar pe M. Sa Regele. Este o neruşinare, pe care nu şi-a permis-o până acum nimeni, chiar sub acest regim a toate inovator. Acest caz nu poate rămâne ne­clarificat. Ministerul de Interne are datoria morală de a afla, făcând cercetări serioase, ce este adevărat din ce a semnalat d. Mihalache Suveranului, şi ce este adevărat din ce constată cu neobrăzare prefectul de Muscel. Şi după ce va fi aflat, d. Arge­toianu are aceiaşi înaltă datorie morală de a lua măsuri împotriva prefectului neruşinat. Un fost sfetnic al Tronului nu minte pe Suveran. Aceasta va avea să dovedească şi d. Argetoianu da­că va fi având puţinul simţământ de realitate pe care trebue să-l aibă cel mai neîmpăcat adversar politic, faţă de un om care a ocupat cu demnitate locul de astăzi al d-lui Argetoianu. Zvonuri tendenţioase Cercurile guvernamentale au lan­sat în ultimile zile tot felul­­le zvo­nuri privitoare la unele măsuri ce se vor lua în ziua alegerilor. Astfel guvernamentalii au lansat şi zvonul că votarea se va suspenda timp de o oră pentru «aerisirea lo­calurilor de vot». Atragem atenţia candidaţilor şi delegaţilor noştri că ministerul de justiţie, şi cu atât mai puţin mini­sterul de Interne, nu poate lua o a­semenea măsură. Legea electorală este ca­tegorică. VOTAREA CON­TINUA NEÎNTRERUPT DE DIMINEAŢA PANA SEARA. Candidaţii şi dele­gaţii partidelor au dreptul şi datoria de-a sta în loca­lul de vot până la despuie­rea scrutinului. Nu poate fi vorba nici-o clipă de părăsirea localului de vot pentru «aerisire». Zvonurile lansate de guverna­­mentali în această privinţă tind să producă numai confuzii de care e­­ventual să se folosească în intere­sul lor.

Next