Dreptatea, iunie 1931 (Anul 5, nr. 1093-1117)

1931-06-11 / nr. 1101

% / INSECTELE se nasc în locurile murdare, cresc­­ pe gunoaie, trăesc printre gemenii bolilor mortare, apoi infectează alimentele Dvs. Ucideţi­­le înainte ca ele să vă ucidă. Pulverizaţi Fiti. Flit ucide muşte, ţânţari, purici, faraid, molii, ploşniţe, gândaci şi ouăle lor. Ucigător pentru însecte, dar nevătămător pentru om, întrebuinţare uşoară. Nu pătează. Nu confundaţi Flit cu alte Insecticidei. Cereţi grenadierei pe bidon galben cu banda neagră. aţ­ FLIT pentru garanţia Dvs. Flit nu se vinde decât in bidoane originale închise. Exclusivitatea generală: Drogheria Standard, 2 str. Zorilor Bucureşti REVENIREA LA TRECUT ANTINEVRALGIC Dr. NANO­nilSCCL Singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu semnă­tura doctorului r----------------­•V MUNICIPIUL BUCUREŞTI PRIMĂRIA SECT­ III ALBASTRU PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că licitaţia pentru furnizarea a 500 vagoa­ne cu lemne de foc, fixată în Ziua de 3 Iunie a. c., se anulează. Primar, (Indescifrabil), Secretar General (Indescifrabil). Spectacole STRANDUL KISSELEFF: Plajă de­­ nisip. Ceai şi dineu dansant. TEATRE VENTURA: Pierre sau Jack.­­CĂRĂBUŞ: Allot Radio, Cărăbuş. COLOS: Nimic nou pe frontul Bu­­­­cureşti.­­*•­ CINEMATOGRAFE IVOX: Săritura mortală. SELECT: Rechizitoriul (vorbit şi cântat în limba franceză). BULEVARD PALACE: Simfo­nia inimii cu Mady Cristian, Gus­tav Frolick. TRIANON: Un cântec vechi din­­ Heidelberg cu­­Willy, Forst, Betty Bird. CAPITOL: Marchiza de Pompa­­­d­our. FEMINA: Jeanine cu Collen Moore. REGAL: Masca de fier cu Douglas­­ Fairbanks. CORSO: Alraune ou Brigitte­­Helm. RAHOVA: Chérie cu Marguerite • Moreno. TERRA: Fodie Polo în mortul viu şi artişti. MODEL: Fraţi de cruce cu Ronald, Colman şi artişti. OMNIA: îngerul străzii cu Jea­nette Gaynol şi-o complectare. MARNA: Un vals în wagon-list­ MARCONI: Frumosul Gigolo şi trupa Roland de Jassy. VOLTA BUZESTI: Unchiul din provincie. REX: Daisy cu Nancy Carnol.­­A. R. P. A. (Sala Episcopiei): Zarul ursitei. AMERICAN: Iubirea noastră a fost un vis cu Liane Haid. A. R. P. A. (Sala Frankin) Demo­­­­nul Petersburgului. ROMA: Condamnat la moarte cu Morey Philipn şi artişti. GRADINA BOGACIU: Femee de pe o stradă şi o comedie. MACEDONIA TEI: O aventură senzaţională şi o comedie. Conflictul de muncă la Barcelona continuă BARCELONA 9 (Rador).­­ La sfârşitul tratativelor dintre patro­ni şi lucrătorii din port, d-l Macia a dat presei un comunicat, decla­rând, că eşecul este datorit gravi­tăţii conflictului şi faptului că de­legaţiile muncitoreşti ceruse gu­­vern­ului să susţină cu autoritatea sa, o soluţie imposibilă-D. Rudolf Brandsch, subsecretarul de stat al minorităţilor a primit ori după amiază pee reprezentanţii presei pentru a Ie comunica planul de activitate al acestui subsecretariat de stat. Adresându-se ziariştilor d. Brand­­seb a decl­arat:­­—„Chestiunea minorităţilor este una din cele mai delicate probleme po­­liteer deoarece ea este în le­gătură cu „imponderabili psihologiei”, adică re­­zolvirea ei depinde de atmosfera înt mijlocul căreia este tratată. Or, pentru c­rearea unei atmosfere prielnice re­­zolvirii acestei probleme, presa este chemată să joace un rol important”. D. Brandsch a subliniat că nu este vorba de o chestiune politică de partid ci de­ o chestiune de stat. PLANUL DE ACTIVITATE A­L­ SUBSECRETARIATULUI MINO­RITĂŢILOR D. Brandsch a înmânat apoi zia­­riştilor un plan de activitate a subse­­cretariatului de stat al minoriătţilor, în care se precizează că acest departament este „organul consultativ al guvernu­lui pentru chestiunile minoritare”. La noi s’a înfiinţat, —­ spune d-nul Bransch — la începutul anului trecut, pe lângă direcţia peseri şi a propa­gandei dela preşedinţia Consiliului de minişt­ri, un oficiu pentru studiul pro­blemelor minoritare. Acest oficiu ur­­mează să treacă la subsecretariatul de stat al minorităţilor. El se va ocupa cu chestiunile teoretice şi practice. Aceasta îr­ ceea ce priveşte activitatea teorretică. ACTIVITATEA LEGISLATIVA Intreţinându-se cu ziariştii prezenţi asupra măsurilor imediate pe cari Ie are în vedere, d. Brandsch a declarat că subsecretariatul de stat al minorită­ţilor pregăteşte o modificare a legii învăţământului particular care urmează să fie adusă în discuţiile Parlamentului încă în sesiunea parlamentară care se deschide la 15 iunie. De asemenea se studiază elaborarea unei noui legi pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii. întrebat dacă guvernul va aduce şi un statut al minorităţilor, d. Brandsch a răspuns că d. Iorga s’a declarat de acorrd cu o propunere făcută în acest sens de d-sa, adăogând însă că pro­­blema statutului nu este încă actuală. Fila liti­ PROCESUL D-LUI DIMITRIE BURILEANU . La secţia 3-a a Curţei de Apel, au continuat ori pledoariile în pro­cesul de contencios administrativ intentat de d. Dimitrie Burileanu, fostul guvernator al Băncii Naţio­nale. La începutul şedinţei a luat cu­vântul d. Anibal Teodorescu, din partea reclamantului, care conţi­­nându-şi pledoaria începută în şe­dinţa precedentă, a făcut o expu­nere a faptelor citând toate scriso­rile produse în această afacere. Luând cuvântul pentru Banca Naţională, d. avocat Polizu-Micşu­­neşti, face o largă examinare a fap­telor, arătând că reclamantul a sabotat împrumutul, prin purtarea sa, suspiciuni şi ofense guvernului. La ora 7 seara şedinţa se ridică, amănându-se în continuare la 18 iunie, când d. avocat Polizu-Micşu­­neşti, urmează a continua pledoa­ria sa. Continuare din pag. l­a operă de bun gospodar. Unele­­din Casele autonome n’au ma­i dat defi­cit, iar altele şi-au micşorat cifra deficitelor. Dar atît reforma administraitivă, cât şi Casele autonome, aveau ne­­voe de un timp de funcţionare , pentru a-şi da complect rezultatele. Guvernul Iorga-Argetoiannu le des­fiinţează la începuturile lor — fă­­cându-şi din «tabula rasa» şi din «restitutio in integrum» programul de conducere a ţării, înţelegem ca guvernul să pună altăceva în loc. Dar a reveni la proasta stare de lucruri dinainte — experimentată timp de decenii şi a­­supra căreia nimeni nu-şi mai fă­­ceau nici o iluzie —p este o crasă stu­­piditate. Această stupiditate constitue pro­gramul de activitate al parlamen­tului. Declaraţiile d-lui Rudolf Drandsch Puternic cutremur de pământ la Londra LONDRA, 8 (Rador). Cutre­murele de pământ în Anglia sunt aşa rare, încât acel de Duminică dimineaţa, deşi destul de redus ca intensitate, a fost cel mai puternic din câte s’au înregistrat în ultimii 35 ani. Mulţi din locuitorii regiunei bân­tuite de cutremur nici n’au simţit zguduiturile. În schimb dealungul coastei, unde şocurile au fost mai puternice, unii au fost cuprinşi de panică. După toate aparenţele, epi­centrul a fost în Marea Nordului. «DREPTATEA» * Atacul banditesc de la Roman Prefecţii, polifanul şi Procurorul au dat concurs Miduşilor. Trenatul infirmă mandatele de arestare. - Procurorul face apel.--Cetațenii oraşului indignat de menţinerea ares­tării manifestează împotriva guvernului.- Armata intervine Apelul procurorului a fost respins Am arătat în numărul nostru precedent cum grupul de alegători conduşi de d-nii C. Hoisescu, dr. E. Ene, Gh. Manoliu, dr. I. Popes­­cu, O. Cozloschi şi alţi fruntaşi na­­ţional-ţărănişti a fost atacat în ziua de .Vineri 5 lunie de o ceată de peste o sută de indivizi, cei mai mulţi foşti puşcăriaşi, pe când a­­cest grup ieşia de la Tribunal. Cercetările ulterioare dovedesc o serie de fapte de o gravitate tot mai mare pentru autorităţile res­ponsabile de ordinea publică. MOBILUL ATACULUI Autorul moral al agresiunii este fără nici o îndoială binecunoscutul Manolescu-Strunga care, peste ca­pul prefectului Teofănescu, mem­bru subaltern al partidului liberal de sub şefia lui Manolescu, a con­dus realmente lupta electorală la Roman. Fiindu-i teamă că va pierde ale­gerea de Senator, Manolescu a dat ordin să fie arestaţi toţi consilierii comunali şi judeţeni bănuiţi a vota pe d. Hoisescu. Văzând că un grup de 20 alegători scăpase de arestare Deşi atât procurorul local, cât şi Procurorul general de la Iaşi fusese preveniţi de ceia ce se prepară, şi deşi se ceruse în scris, cu câteva ore mai înainte, a se asigura veni­rea alegătorilor la tribunal, totuşi Parchetul nu a luat absolut nici o măsură. Mai mult încă, acelaş procuror MAN­OLE după ce se produsese ata­cul şi pe când prietenii noştri erau asediaţi şi ameninţaţi cu moartea de către drojdie, mahalalelor îmbă­tată cu banii lui Manolescu, totuşi Procurorul s’a mărginit să facă o scurtă şi inofensivă apariţie ru­gând politicos pe bătăuşi să se îm­prăştie. Evident că aceştia au continuat să bombardeze cu pietroaie şi să a­­salteze pe prietenii noştri. Ei ştiu doară că un ordin al patronului lor Manolescu, nu poate fi oprit de un simplu Procuroraş. Acelaş procuror în loc să consta­ta caiace era manifest pentru orici­ne că prietenii noştri se găseau în cea mai clară legitimă apărare şi deci să-i conducă acasă şi să le cea­ră scuze, şi în acelaş timp să ares­teze pe bătăuşii agresori car­ de două săptămâni terorizau oraşul, D. PROCUROR ARESTEAZA PE şi isbutise să-şi ridice cărţile de a­­legători, Manolescu de acord cu prefectul cu dat ordin bătăuşilor şi agenţilor de poliţie cari ii secondau să atace pe naţional-ţărănişti şi să alunge sau să sechestreze pe alegă­tori. Atacul a fost executat, am­ ară­tat cum. PRIMUL FOC DE REVOLVER A FOST TRAS DE UN AGENT LI­BERAL Martorii interogaţi la parchet au declarat categoric că cel dintâi foc de revolver a fost tras de agentul liberal Koppel. Deşi acesta bătuse grav, cu trei zile mai înainte pe directorul liceu­lui d. Băcu, azi aproape în agonie şi deşi se reclamase la timp procu­­ro­rul, criminalul agresor era şi este încă liber, încurajat de aceas­tă impunitate şi-a permis apoi to­tul. Este deci explicabil şi natural ca prietenii noştri atacaţi de bandiţii comandaţi de acest individ pe­riculos să se apere, fiind în cazul classic al legitimei apărări. CEI CE SE APARASE SI LASA IN LIBERTATE PE CRIMINALII ATACATORI. Iar după ce tribuna­lul, prin o hotărâre care face cinste justiţiei a infirmat mandatele de arestare, acelaş procuror Manole face apel şi menţine arestaţi pe fos­tul prefect, dr. medic Ion Popescu, pe fostul senator Gh. Manoliu, pre­şedinte al Camerii de Comerţ şi pe avocatul O. Cozloschi, fost deputat, maiou de artilerie în rezervă. In a­­celaş timp Koppel bătăuş cunoscut om fără nici o meserie care rănise aproape mortal, pe directorul de liceu Băcu, se plimba liber sfidând pe cetăţeni. PREFECTUL TEOFĂNESCU Deşi prefectul cunoştea din vreme Când s’a aflat în oraş despre ho­tărârea tribunalului, care era pri­ma rază de scriite, la acest judeţ, întunecat de 2 săptămâni de bandi­tismele Manolescu—Teofănescu, în­­treaga populaţie a oraşului a eşit pe străzi pentru a-şi arăta simpa­tia pentru cei arestaţi pe nedrept, înfricoşat prefectul a alergat de astădată în grabă la generalul co­mandant al diviziei. In câteva mi­nute oraşul a fost acoperit de pa­trule militare cari au alungat pe cetăţeni. Ceia ce nu se făcuse două săptă­mâni pentru a se curăţa oraşul de IAŞI. 9. — Azi d. a. a ve­nit înaintea Camerei de punere sub acuzare apelul procurorului de Roman împotriva mandatului de infirmare a arestării dator Gh. Manoliu, dir. I. Popes­cu şi O. Costoschi. D. avocat Alfons Herova­­nu a prezentat un lung şi documentat memoriu de­cele ce pregătea, nu a luat nici o altă măsură decât aceia ca agenţii forţii publice să asiste nepăsători la cele ce se petreceau şi să dea concurs bătăuşilor, dacă aceştia ar fi avut nevoie. Avizat telefonic de d. dr. Ene despre atac, Teofănescu n’a luat nici o măsură până la ora trei no­­aptea. Şi aceasta pentru că Mano­­lescu-Strunga îi dăduse, desigur or­din să nu intervie până când alegă­torii naţional-ţărănişti nu vor fi fost arestaţi de bătăuşi şi cărţile lor de alegători confiscate. Dacă mai este o lege, o justiţie In această ţară aceşti autori ai re­zor­­dinei trebuiesc exemplar pedepsiţi. Acum sau mai târziu. Cu cât se va aştepta mai mult cu atât pedeapsa lor ,va fi mai exemplară. TRIBUNALUL INFIRMA MAN­DATELE DE ARESTARE Cetăţenii oraşului şi ju­dteţului Roman cam­ de 2 săptămâni pierduse orice nădejde în lege şi admi­nistraţie nu avut însă pri­lejul să constate că justi­ţia tot mai există, în acest nefericit judeţ. Chemat să se pronunţe asupra confir­mării mandatelor de ares­tare a prietenilor noştri tribunalul, după pledoarii­le avocaţilor Al. Mustea, Vărgolici şi Sing­her, cari intră im frumos gest de so­lidaritate cetăţenească au apărat pe cei arestaţi pe nedrept. A INFIRMAT MANDATELE DE ARES­TARE ŞI A DAT ORDIN DE ELIBERAREA PRIE­TENILOR NOŞTRI. Dar a­­celaş procuror Manole a găsit de cuviinţă să facă apel la Camera de punere sub acuzare pentru a mai ţine arestaţi câteva zile pe fruntaşii unui judeţ, bandele de bătăuşi beţi s’a făcut re­pede pentru a se alunga paşnicii cetăţeni ai unui oraş, care văzuse în fine o licărire de dreptate în ho­tărârea unui Tribunal corect.­­ Dar, bătăuşii se plimbă bând sa­lariul plătit de Manolescu, iar prie­tenii noştri, fruntaşi ai judeţului stau încă arestaţi. Oricât cinism ar avea un guvern nu este posibil ca această situaţie să continue. Noi ne luăm legămân­tul ca toate acestea nelegiuiri să fie sancţionate cu cea mai mare as­prime, vedind neîntemeiate moti­vele de arestare. După o deliberare de trei ore, Camera de pune­re sub acuzare a respins a­­pelul procurorului. D. procuror general Co­­roi a telegraf­iat la Roman pentru imediata punere în libertate a fruntaşilor noştri politici. Luni au avut loc alegerile da .Senatori pentru Camerele profesio­nale şi ai colegiilor universitare. Iată rezultatul: Senatorii Camerei­­ profesionale CIRCUMSCRIPTIA ILFOV SECTIA COMERCIALA Chr. Staicovici 2 voturi. Th. V. Orghidan (naţ.-ţăr.) 122 vo­­turi ales. Ing. P. Andreescu 120­­voturi. , SECTIA INDUSTRIALA Al. Samoil 40­2 voturi. N. Costinescu (liberal) 82 v. ales. Const. Goga 30 .voturi. CAMERELE AGRICOLE Virgil Potârcă (naţ.-ţăr.) 277 vo­turi ales. Vasile Pană Buescu (lib. geor­gist) 38­4 voturi. Petre Morcovescu (guvern.) 93 voturi. CIRCUMSCRIPTIA CLUJ SECTIA COMERCIALA Ionel Comşa (naţ.-ţăr.) 68 v. ales. I. Sebastien, 52 voturi­ La secţia industrială şi Camerele Agricole, candidaţii naţional-ţără­­ni­şti M. Şerban şi Mircea au fost proclamaţi aleşi încă acum opt zile, fără contracandidaţi. CIRCUMSCRIPŢIA IAŞI SECŢIA INDUSTRIALA W. Dinnermann, indep. 83 y. ales. Const. Cerchez 1 yot, Iosif Vicloyici 26 voturi-SECŢIA COMERCIALA I. Botez (liberal) 132 y. ales. Carol Klinger 102 „voturi. CAMERELE AGRICOLE Agricola Cardaş (lib. georgist) 166 „voturi. Ion Lionescu Ştefan Borş Al. Mâţă (sterist). D. Moldovanu (naţ.-ţărănist) 170 voturi ales. CIRCUMSCRIPŢIA GALAŢI SECŢIA INDUSTRIALA Max Ausschnitt (naţ.-ţăr.) 71 v. Ing. Popovici-Mezin (guvern.), 18 voturi.­­ Cl Rizescu 13 voturi. Ministerul instructiunei face cunoscut că examenul de bacalaureat, care urma sa înceapă In ziua de 25 iunie, a fost a­­mănat pentru 1 Iulie. Această măsură a fost luată personal de d. profesor Iorga, ministrul instruc­ţiunei, care motivează această amânare, prin intenţiunea d-sale de a modifica legea de organizare a bacalaureatului, în primele zile ale Parlamentului, care se deschide la 15 iunie. In comisiunile pentru examenul de di­plomă la seminariile teologice a inter­venit următoarea modificare in ce pri­veşte pe preşedinţii comisiunilor: la R.­­Vâlcea a fost numit preşedinte prof. pr. Gr. Cristescu; la Buzău prof. pr. Cipe­­rsne Iordăchescu; la seminarul «Nifon» din Bucureşti, d. prof. T. Popescu, iar la Chişinău prof. pr. Bejan. La toate celelalte seminarii comisie,­nile vor fi prezidate de directorii semi­­n­ariilor. Consiliul de miniştri a decis ca noui numiri de funcţionari în ser­viciile statului nu se „vor mai putea face decât în cazuri cu totul excep­ţionale şi numai cu încuviinţarea Consiliului de miniştri. Locurile ră­mase vacante se vor completa prin detaşări sau transferări de funcţio­nari disponibili din acelaş serviciu, ori din alte servicii ale statului. D. dr. Emil Ţeposu, profesor a­­gregat la catedra de clinica căilor urinare de la facultatea de medici­nă şi farmacie din Cluj, a fost ridi­cat, pe ziua de 1 iunie 1931, la ran­­gull de profesor titular. Biroul central de petiţionare d­e­­pe lângă serviciul cabinetului mi­nisterial de Agricultură şi Domenii a fost desfiinţat, iar personalul său a fost detaşat la alte servicii. Aranjamentul comercial încheiat între România şi Frlanda, la Bu­cureşti, la 28 August 1930, şi care a fost pus în aplicare în mod pro­vizoriu la 1 Septembrie 1930, urmea­ză a intra în vigoare în mod defini­tiv la 28 Iunie crt., adică 80 zile du­pă schimbul instrumentelor de ra­tificare ce a avut loc lat .Varşovia la 28 Mai. , -SECTIA COMERCIALA Apostol Popa, (naţ.-ţăr.)­ 238 v. ales. Cristian Ionescu (lib. georgist) 48 yoturi. CAMERELE AGRICOLE Ionel Lupescu (naţ.-ţar.) 278 V. ales. AL Zâne 68 goturi. Octav Udrea 4 voturi. S-au ales aşa­dar 7 naţional-ţă­­rănişti. Alegerea senatorilor Uni­­versităţii din Bucureşti Luni a avut loc, la universi­tatea din Capitală, alegerea se­natorului acestei universităţi. Biuroul a fost prezidat de d. pro-rector, prof. Nic. Bazilescu, asistat de d. G. Chelaru, secreta­rul general al universităţii. Şi-au pus candidatura pentru locul de senator d-nii profesori: I. Bălăcescu, Dragomir Hurmu­­zescu, C. Rădulescu-Motru şi L Simionescu. Profesori şi conferenţiari în­scrişi la vot 195, votanţi 167; a­­nulate 2.­­ Au întrunit: d. prof dr. I. Bă­­lăcescu, decanul facultăţii de me­dicină, 65 voturi, d. I. Simionescu 40, C. Rădulescu-Motru 33 iar d. Dragomir Hurmuz­escu 27. D. prof. dr. I. Bălăcescu a fost proclamat alesul universităţii în Senat, înscrişi 83. Votanţi 77. Ştefănescu Goangă 15 voturi. N. Bănescu 28 ales. Prof. Racoviţă 7 voturi. Sextil Puşcariu 27 voturi. Iaşi înscrişi 107 Votanţi 92. Prof. dr. Slătineanu 40 voturi a­­les. Bujor Paul 31 voturi. P. Dragomirescu­ 19 voturi. Anulare 2-Cernăuţi înscrişi 68 Votanţi 60. Prof. D. Marmeliuc 24 voturi­ a­­les. Isopescu-Grecul 23­­voturi. Prof. dr. Botezat 3-Al. Procopovici 5 voturi. Lucrările pentru alcătuirea comisiu­­nilor, fixarea centrelor etc. continuă to­tuşi în mod normal. Ministrul instructiunei a luat dispo­­zitiunea ca ştirea amănărei bacalaurea­tului să fie transmisă prin radio în toată ţara. Noua lege a bacalaureatului prevede importante modificări, atât în ce pri­veşte programa analitică cât şi in ce priveşte modalitatea constituirea comi­­siunilor de examinare. ROMA 9 (Rador). — înainte de plecare spre Romănia, M. S. Regi­na Maria a oferit un dejun în o­­noarea d-lui Mussolini în villa ba­ronului Fassini. Participau Princi­pesa Ileana, Prinţul Anton de Bour­­bon, baronul Fassini şi numeroase personalităţi italiene. Radio 394 m. BUCUREŞTI 16 kw, 761 kHz. 12. Muzică simfonică (plăci de gra­mofon). 12.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.05: Muzică de cameră (plăci de gra­mofon). 17 : Orchestra Radio : Muzică uşoară şi românească. 18: Informatiuul, meteorul şi semnal orar. 18.10 : Orchestra Radio : Muzică uşoară şi românească. 18.45: D. ing. O- Măleanu: Valorifi­carea fructelor noastre. 19 : Muzică uşoară (plăci de gramofon). UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 19.40 : D. Gongopol: De la Rocheford la Harden. PROGRAMUL DE SEARA 20: D. F. Caratgé, Flaut. Gaubert: Sonata în la major. Catherine: Arabes­curi, Casmnus: Chanson et Badinerie. Ge­orges Hue: Serenadă. 20.30 D. T. Teodorescu-Branişte: Actu­alităţi. 20.45 : D-na El. Negoescu-Cerkez: pian. Bach: Preludiu şi fuga în la minor. De­bussy: Clair do lune. Schumann: Flutu­rii. Borodin: La mänästie. Martucci: Scherzo. 21.15: D-na Nina Alexandrescu, violi­­na. Bach: Concert in Mi major. Cho­pin-Kreisler: Mazurca. Tartini-Kreisler: Variatiuni pe o temă de Corelli 21.45. Informatiuni. Complicitatea autorităţilor mare manifestaţie de simpatie pentru Gh. Manoliu, Dr. I. Popescu şi D. Cosloschi KSEfânP Jandarmii din Dîmboviţa In loc sâ apere pe locuitori, apără bandele de bătăuşi prăşite în linişte. Banda turmentată de băutură a plecat cântând prin sat, în căutarea unor noul victime. In dreptul casei fraţilor Brezeanu, au aruncat cu pietre în Gr. Brezeanu care scăpase dela Primărie, numai cu câteva lo­vituri.­­ Atunci au intervenit sătenii din Moţăeni, lovind şi ei cu pietre în agresori, spărgându-le capetele. Astăzi prefectul judeţului a con­centrat forţe de jandarmi în sat, terorizând populaţia care nu vrea să primească comisia interimară formată din liberali. Jandarmii caută să pună mâna pe fraţii Brezeanu care au fugit din comună de frica jandarmilor. Facem răspunzător pe prefectul judeţului de urmările ce pot decur­ge din terorizarea sătenilor de către jandarmii săi. Jandarmii să apere ordinea, nu să apere pe bătăuşi. Conflictul dintre vatican­­i guvernul italian TÂRGOVIŞTE. D­in ziua alege­ care a rugat populaţia să se îm­rilor de Cameră, o bandă de bă­­tăuşi liberali, inapoindu-se de la Pu­cioasa unde bătuseră câţiva mem­brii ai partidului naţional-ţărănesc au fost loviţi cu ouă clocite de că­tre sătenii din comuna Moţieni. Furios, şeful liberalilor locali, Grigore Popescu, împreună cu pre­şedintele comisiei interimare şi cu ceilalţi bătăuşi au cerut concursul jandarmilor ca să-i aresteze pe să­tenii Nicolae şi Grig. Brezeanu şi Ion Sandu pe care-i făcea răspun­zători de primirea de la Moţăeni. Cei trei săteni au fost conduşi la Primărie de către jandarmi spre a da declaraţii. In localul primăriei a năvălit, imediat după sosirea să­tenilor banda liberală înarmată cu ciomege şi a lovit crunt Pe N. Bre­zeanu lăsându-1 în nesimţire. Ion Sandu a sărit pe fereastră iar Gr. Brezeanu, lovit grav, a putut scă­pa numai graţie faptului că au in­tervenit câţiva ţărani, salvându-i din mâinile agresorilor. După această ispravă, banda s’a dus la cârciuma unui fruntaş libe­ral şi a sărbători isprava barbară. Intre timp se strânsese tot satul in fata Primăriei, cerând socoteală jandarmilor pentru cele petrecute. Urmări foarte neplăcute au putut fi evitate numai mulţumită inter­venţiei Primarului ales sub guver­nul naţional-ţărănesc, d. Bucurel, ROMA 9 (Rador). TM Nota guver­nului italian, prin care acesta răs­punde id notele Vaticanului, a fost re­misă azi­ Ambasadorul Italiei pe lângă Sfân­tul Scaun, a mers azi la Vatican, unde a avut o lungă întrevedere cu Cardi­nalul Pace cu Amânarea bacalaureatului *4000- Legea bacalaureatului va fi modificata Informa­ti­i mi M. S. Regina Maria a oferit lIHUnildtlUIII al dejun d-lui Mussolini Respingerea apelului procurorului­ ­ Cluj

Next