Dreptatea, iunie 1935 (Anul 9, nr. 2297-2317)

1935-06-14 / nr. 2306

Inaugurarea Casei de Sfat Mihai Popovici“, din trei Scaune si Festivitatea din com­. Zagon.­Discursurile In ziua de 9 Iunie a avut loc inaugurarea casei de sfat „Mihai Po­povici“, din comn. Zagon, jud. Trei­ Scaune. D. dr. C. C. Petrovici, preşedintele organizaţiei judeţene, a venit însoţit de către d. G. R. Frânculescu, mem­bru în delegaţia permanentă, căpitan C. Buhăceanu şi Simion Roşea, şefi de sectoare şi membri în comitetul judeţean. La casa de stat au fost întâmplaţi de către d. Zaharia Ol­­teanu, preşedintele casei de stat şi al organizaţiei din corn. Zagon şi alţi fruntaşi de prin comunele ală­turate. Câteva copile, îmbrăcate în costum naţional au oferit buchete de flori d-lui dr. Petrovici şi i-au urat bun sosit. Desch­idera adunărei Deschizând adunarea, d. dr. Pe­trovici mulţumeşte d-lui Zaharia Ol­­teanu pentru frumoasa manifestaţie de simpatie ce i s’a făcut şi îl pro­pune ca preşedinte al adunărei. D. Simion Roşea, arătând scopul adunării, explică rostul caselor de stat. Prin ele se face legătura dintre organele centrale şi cele locale, aci se adună membrii oastei ţărăniste discu­tând nevoile sătenilor şi aflând lu­minile conducătorilor partidului, îndeamnă pe toţi fruntaşii prezenţi ca să înfiinţeze în fiecare comună câte un asemenea locaş pentru lu­minarea sătenilor. D. Creţul Elisei arată ilegalităţile ce se săvârşesc cu licitaţia lemnelor composesoratului, de asemenea arată dările prea mari ce li se cer pentru păşunat. D. Bitai Bertalan spune că cetăţe­nii maghiari se înscriu cu tot sufletul în partidul naţional ţărănesc, sunt membrii devotaţi ai lui. Spune că tot ceace este scris în program va fi realizat de guvernul naţional-ţărănesc sub preşedinţia d-lui Ion Miahiache. D-nii Behian Nicolaie şi Roman Gheorghe vorbesc despre abuzurile conducerii comunale şi despre toate persecuţiile îndurate de membrii par­tidului nostru. D. Şinca Balint se plânge de ur­gia fiscală deslănţuită de guvern. A­­gentul intra cu forţa in casele oa­menilor iar dacă omul este la lu­cru şi casa încuiată, îi sparge uşa şi­­ goleşte casa. D. căpitan Buhălţeanu arată su­ferinţele îndurate de ţărănimea ro­mână sub guvernarea liberală, des­­văluind toate amăgitoarele promisi­uni făcute în opoziţie, cari s’au do­vedit a fi numai minciuni. Birurile s’au sporit, viaţa au scumpit’o şi semn de scăpare nu se vede. Mân­tuirea poporului muncitor nu poate veni detât dela d. Ion Mihalache, marele nostru preşedinte. D. Gh. R. Frânculescu, arată că fruntaşii partidului nostru nu vin prin sate numai când sunt alegeri ca să ceară votul pentru ca apoi să nu-i mai vadă poporul cât stau la gu­vern. Conducătorii noştri ţin perma­nent contact cu satele ca să vadă lipsurile şi să re­cunoască nevoile, căci numai astfel se poate ca la gu­vern să se aplice reformele necesare. Declaraţiile D-nului dr. C. C. Petrovici Mulţumesc prietenului Zaharia Ol­teanu, preşedintele casei de stat „Mi­hai Popovici“, pentru sărbătoarea ce ne-a pregătit astăzi şi pentru munca ce o depune în aceste depărtate vă­găuni unde trăiesc românii Zagoneni, trudindu-se să ţină trează credinţa în biruinţa noastră. Noi vă aducem lumină ţărănistă, speranţa într’un trai mai bun pentru milioanele de mun­citori agricoli, aduşi iar în stare de robie economică de către un guvern nesocotit şi incapabil, cârmind numai cu gâtuirea ţării, sprijinit de baio­nete. Dumneavoastră răspândiţi cre­dinţa d-lui Ion Mihalache, menit de istorie să fie ziditorul statului ţă­rănesc, în care muncitorul de brazdă să se simtă mai fericit. Răspândiţi această nouă credinţă din casă în casă, din om în om, cum răspân­desc creştinii în noaptea Paştelor lu­mină. Partidul nostru sub comanda ma­relui său preşedinte, ajutat de făuri­torul de istorie d. Iuliu Maniu de marele şi neobositul luptător demo­crat, preşedintele nostru de onoare d. dr. N. Lupu, de pacificatorul Ar­dealului politic, d. Mihai Popovici, al cărui nume îi poartă această casă de stat, — partidul nostru, zic, este gata să ia răspunderea cârmuirii tă­ii. Guvernarea liberala de până acum arată putreziciunea morală a acestui twim. Un preşedinte de consiliu fără prestigiu, fără demnitate personală gata la orice slugărnicie pentru a ţine încă o lună două la suprafaţă barca Guvernamentală, un tineret ne­pre­gătit pentru conducerea ţării, dar de o poftă drăcească de parvenire şi îm­bogăţire prin jefuirea avutului public, un rest din vechea gardă liberală — bătrânii de astăzi — care închid ochii la batjocorirea întregei tradiţii de odi­nioară, — acesta este tabloul cârmui­­rei actuale. Preşedintele nostru a pornit cam­pania de răsturnare. Ostaşii armatei ţărăniste, răspund cu zecile de mii la chemare, noi asigurăm pe con­ducători de sprijinul nostru necondi­ţionat, aşteptăm să se dea porunca de atac şi vom striga cu toți... ura, și înainte! Apoi s’a expediat o telegramă d-lui Mihai Popovici. Politica industrială şi muncitorească -xox---­ Ce trebue realizat în Vlaşca La congresul judeţean al organiza­ţiei naţional-ţărăniste din Vlaşca, d. Stroe a făcut următorul raport în legă­tură cu politica industrială şi muncito­rească: — «Aplicarea principiilor cuprinse in programul partidului naţional-ţărănesc în Capitalele referitoare la politica in­dustrială şi muncitorească îşi găsesc în judeţul Vlaşca cea mai fericită apli­care. Judeţ aproape unanim agricol, cu o puternică dezvoltare a micii industrii ţărăneşti, a meseriilor naţion­ale( a in­dustriei casnice şi a muncii în Port, judeţul Vlaşca nu vede apărarea aces­tor puternice realităţi economice, de­cât în cadrul programului Naţional Ţărănist. Pentru a se asigura în cadrul aces­tor principii desvoltarea meseriilor Mi­cii industrii şi muncitorimei de ori­ce categorie, socotim util în primul rând pentru judeţul Vlaşca următoarele de­ziderate şi referinţe: 1) Degrevarea fiscală a acestor cate­gorii ele fiind exagerat impuse, în ur­ma micşorărei rendementului lor din cauza prăbuşirei preţului cerealelor. Meseriaşii şi mici industriaşi Vlăsce­­ni sunt o clasă compact naţională, ei contribue în larga măsură, la romani­zarea acestor categorii sociale aci în Bucureşti, astfel că ajutorarea acestor categorii constituie adevărata operă de real naţionalism. 2) Aplicarea onestă a legislaţiei mun­cii în porturi desvoltarea ei în sensul dezideratelor referitoare la pensii, asis­tente, repauz, ajutorare în caz de şo­maj, locuințe eftine şi higienice, etc., fiind imperios necesare a se face cât mai urgent în portul Ramadan a ur­mătoarelor instalaţii de absolută nece­sitate:. a) înfiinţarea unui dispensar medical pentru cazuri urgente. b) Crearea unui cămin în care mun­citorii să poată sta în orele libere, pen­tru a înceta sistemul sălbatic de azi al adăpostirii pe sub vagoane. c) Aducerea de apă potabilă în Por­tul Ramadan. d) Crearea unei cantine muncitoreşti cu preţ de cost la care să contribuie şi reprezentanţii Caselor de Import şi Export. e) Asigurarea unui salar, echitabil în raport cu noua scumpire a vieţei, pre­ţurile de azi fiind la nivelul costului vieţei de acum un an, care era cu 30 la sută mai scăzut ca astăzi. f) Efectuarea plăţii muncii a se face pe loc în port, pentru a se evita specii, la şi jaful. 3) Judeţul Vlaşca având numeroşi muncitori şi proletari agricoli, el cere cu insistenţă o lege a muncitorilor agri­coli, cari astăzi trăiesc o viaţă de mi­zerie exploataţi fiind fără nici o milă, neavân­d nici un fel de protecţie în ceia ce priveşte plasarea, condiţiile de muncă, salariu, adăpost şi hrana. Această problemă e din zi în zi mai acută şi un mare interes şi social şi naţional impune rezolvarea ei cât mai urgentă şi cât mai dreaptă. Meseriaşii, micii industriaşi şi munci­tori manuali şi agricoli, din judeţul Vlaşca plini de încredere şi devotament în concepţia ţărănistă aşteaptă cu în­frigurare rezolvarea revendicărilor lor numai de la viitoarea operă de guver­nare Naţional Ţărănistă, şi sunt gata şi hotărâţi, pentru ori­ce luptă şi ac­ţiune, pentru triumful partidului Na­ţional Ţărănesc care se i­dentifică cu soarta şi aspiraţiile lor, încredinţaţi fiind că numai noua organizare a Sta­tului Ţărănesc dărâmând Statul capi­talist liberal vor putea înflori şi pros­pera aceste categorii sociale. Indrăsneţ jaf in comuna Ciudeiu jud. Storojineţ — S’au furat bijuterii în valoare de 100.000 lei — CERNĂUŢI, 17. — Inspectorul regio­nal de poliţie din localitate a fost în­ştiinţat telefonic ca noaptea trecută s’a comis un indrăsneţ jaf în comun­­a Ciu­deiu din judeţul Storojineţ. Pe la orele 12 noapte, doi bandiţi mascaţi şi înarmaţi cu revolvere au pă­truns în locuinţa colonelului de rezer­vă Dumitru Ilocman, care locuia îm­preună cu sora sa Margareta Gafencu, somându-i cu armele întinse să­ le pre­dea toate obiectele de valoare din casă. Bandiţii au scotocit prin sertarele du­lapurilor, jefuind diferite bijuterii şi obiecte de preţ în valoare de 100.000 de lei, cu care au dispărut apoi în întu­neric. Jandarmi au arestat în cursul dimi­neţii de azi pe tinerii Ioachim Ilasman şi S. Istrati din comuna Crasna, bănu­iţi de a fi autorii jafului. Arestarea unui periculos excroc la Cernăuţi Un student în teologie, dându-se drept inspector financiar excrochează mai mulţi comercianţi -xox- CERNĂUŢI. 13.­­ Organele bi­roului judiciar al chesturei de po­liţie cercetează în prezent o serie de senzaţionale excrocherii comise de un fost student de teologie dela universitatea cernăuţeană, care a reuşit printr’un nou st­abil sistem de înşelăciune să extoarcă mai mul-­­ tor comercianţi însemnate sume de bani. Arestarea periculosului excroc s’a produs în următoarele împre­­jurări: Luni dimineaţa s’a prezen­tat în regia comerciantului Barasch un tânăr elegant îmbrăcat, care se recomanda drept directorul finan­ciar Tănăsescu din Bucureşti, pre­zentând şi o carte de vizită precum şi o legitimaţie falsificată pe acest nume. Pretinsul «director financiar» a declarat că e însărcinat să con­­troleze brevetele debitanţilor şi re­gistrelor lor. După ce a controlat brevetul, ex­crocul a cerut comerciantului să-l însoţească în locuinţa sa, spre a proceda acolo la o Percheziţie do­­miciliară. Debitantul a bănuit ime­diat că are de a face cu un îndrăs­­neţ excroc, totuşi s-a prefăcut că se supune «ordinului» pretinsul funcţionar fiscal. Când amândoi au ieşit în stradă, debitantul Ba­­raseh a chemat pe un gardian pu­­blic, căruia i-a predat pe «directo­rul financiar». Condus la chestura de Poliţie a­­bilul excroc a fost supus unui sever interogatoriu de către comisarul de serviciu dr. Iacoban şi agentul Harţi. S’a stabilit că numele ade­­varat al escrocului e Călin Spilciuc orignar din judeţul Hotin. Asupra lui s’au găsit diferite legitimaţii false şi cărţi de vizită pe numele I. Tănăsescu. Cercetările poliţie­neşti continuă, De la organizaţia naţional­­ţărânistă din jud. Romanaţi Se convoacă Comitetul judeţean al Partidului Naţional Ţărănesc, organi­zaţia Romanaţi, la datele de mai jos: 1) Duminică 16 Iunie, d. ing. S. Mi­­hăiescu va vizita Balşul şi Secţia Ar­­ceşti. De la ora 10:13, şedinţa Comitetului judeţean în Balş şi a comitetelor să­teşti din Nord cu următoarea ordine de zi: a) Activitatea tineretului; b) Judecarea contestaţiilor relativ la organizarea comunelor din Nord. Dup­ăamiază se va vizita satele din Secţia Arceşti, după următorul pro­gram: Cârligani ora 7­/i­ Cepari ora 4; Cocorăşti 4%; Arceşti 5; Pleşoiu 5­A; Fleştenoaga 6. 2) Luni 1? Iunie. De la ora 9—11, şedinţa cogresului la Caracal. Vor lua parte membrii biurou­­lui din fiecare sat. La ordinea zilei: a) situaţia politică; b) organizarea cooperaţiei; c) tabloul delegaţilor la Congres. De la ora 11.13 şedinţa Comitetului judeţean. La ordinea zilei: a) Procentul alegerilor pe Secţii; b) Şefii de Secţie în Secţiile Botoşani şi Oscia de Jos; c) Comisia de judecată; d) Rolul nostru în Consiliile judeţene şi comunale; e) Contestaţii la organizarea comunelor din centrul judeţului; f) Propaganda culturală; g) Activitatea cooperatistă. Pentru contestaţiile relativ la orga­nizare, doi. şefi de secţie respectivi, vor face raportul către comitet. Vor lua parte la şedinţă toţi cei interesaţi la contestaţii.­­...... ...... * I -xox- «DREPTATEA* Dela tineretul naţional­­ţărănesc culoarea de Negru Aseară a avut loc şedinţa obişnu­­ită a tineretului N. Ţ. circ. XIII de sub preşedinţia d-lui Coman Lac. In prezenţa d-lui av. I. Bâsceanu vice preş. culorii de negru şi preş. seniorilor din circ. XIX, a d-nei Simionescu şi a unui numeros tine­ret s’a desfăşurat un bogat pro­gram politic — ştinţific — cultural. D. Coman Lac dă cuvântul d-lui Zăblău Nie, care face cronica poli­tică internă şi externă. D. Ionescu Gh. vorbeşte despre însemnătatea restauraţiei D-şoara Mimy Teodorescu vorbeşte des­pre pr­ogr’esul org. G. N. T. circ. XIII D. av. Bâsceanu aduce elogii tineretului pentru activitatea depu­să. Urmează un program artistic: Florescu Ioana, Mimy Teodorescu şi d. Ionescu Gh. recitări, Popescu Gh. canto şi Giurescu St. solo vioa­ră. D. preş. Coman Lac mulţumeşte în primul rând d-lui av. I. Bâscea­nu pentru preţiosul concurs şi sprijin ce l] acordă tineretului. Mul­ţumeşte deasemenea tuturor cari au dat concursul şi membrilor. Acţiunea de luminare a Marile întruniri din comunele Retevoeşti, Bădeşti şi Domneşti Duminecă 9 iunie o echipă de fruntaşi a vizitat comunele din re­­giunea Râului Doamnei, spre a ex­plica noul program al partidului naţional-ţărănesc. In afară de cons­fătuirile din comunele Corbişori şi Pietroşani s’au ţinut însufleţite în­truniri în comunele Retevoeşti şi Bădeşti, la cari au luat cuvântul din partea organizaţiei judeţene, d-nii Paul Paul, Anton Negulici şi Nicolae Şuţa CUVÂNTAREA D-LUI PAUL PAUL In ultimul timp cel mai de seamă eveniment politic a fost congresul naţional-ţărănesc din întreaga ţară, în zilele de 22 şi 23 Aprilie, la Bu­cureşti, în care s’a dat aprobare noului program şi s'a votat în una­nimitate ratificarea şefiei d-lui Ion Mihalache (Aplauze). Guvernarea liberală a fost pentru toată lumea şi pentru liberalii de bună credinţă, o dureroasă dezamă­gire. In loc de scăderea birurilor, de înviorarea creditului şi ieftenirea vieţii, aşa cum au promis în ale­geri, liberalii au aruncat asupra ţă­rii noul impozit, un val de scumpete­ devenit insuportabil şi măsuri care au dus la paralizarea vieţii econo­mice şi financiare. Singura speranţă de a scăpa din acest primejdios impas este noul program al partidului naţional-ţă­­rănesc, program curajos şi temeinic gândit şi alcătuit. Ridicarea satelor, centre de pro­ducţie, va aduce, prin interdepen­denţa cu oraşele, centre de schimb, şi ridicarea oraşelor. DISCURSUL D-LUI AVOCAT ANTON NEGULICI După cum doctorul cel bun cer­cetează mai cu grijă pe bolnav, tot aşa partidul naţional-ţărănesc se interesează în primul rând de ridi­carea satelor, căci ele au rămas mai înapoiate. Sunt cu mult inferioare satelor din Ardeal, care au fost sub stăpânire străină. Liberalii au pus şi legile şi ave­rea statului în slujbă îmbogăţirii partizanilor, creiând o burghezie bugetivoră, *,• •:| i| |-j#j După­ secularizarea averilor mă­năstireşti dela 1864* au vândut par­­tizanilor politici, pe preţuri deri­zorii, moşiile expropriate. Şi în tim­pul din urmă prin concesiuni şi co­interesări s’au adus mari pagube în averea statului. In anul acesta, a­­facerea perimetrelor petrolifere îl tranzacţia cu Letea, au scandalizat pe toţi oamenii cinstiţi.­­. Toate categoriile de muncitorii plugari, muncitori din fabrică şi intelectuali, să se înfrăţească cu toţi sub steagul partidului naţional, ţărănesc, pentru a impune întâeta­­tea muncii, faţă de capitalul hră­păreţ. Partidul nostru voeşte să fa­că din ţărănime temelia ţării,­ pe când­ liberalii o consideră ca ma­terial de speculă. Cu un program bine studiat, cu un şef plin de vi­­goare şi de mari calităţi la cu un partid reorganizat şi disciplinat, vom învinge (Aplauze). . De la organizaţia naţional ţărănistă din judeţul Olt SLATINĂ 9. — Duminecă dimineaţa la orele 8, în conformitate cu planul de luptă întocmit — fruntaşii naţional­­ţărănişti: D. Căpăţâneanu, deputat, Ilie M. Ionescu, col. T. Stoica, I. Vişoianu, D. Giculesc, T. Popescu, G. Georges­­cu, iar din partea tineretului Alex. Do­­garu, avocat, au plecat în judeţ pentru luminarea masselor şi în vederea pro­pagandei. S-au făcut 2 sectoare: Colo­­neşti-Vlaici şi Fata. La Vlaici au fost comunele: Vlaici, Bărăşti de Cepturi şi Vede, Vaja, Mo­­ţoeşti, Maldăr, Sârbi-Măgura şi Colo­­neşti. Au fost circa 4.500 persoane, în frunte cu şefii lor: Ilie Constanti­­nescu, fraţii Tudoran, I. Stegaru, pr. Radu Popescu, Ilie Berghiru, Radu Io­nescu, fraţii Florescu, înv. Ciurescu, Să­­vulescu, Gh. Stănculescu, Marii Con­­stantinescu, Ilie Diaconu, Ion Dicu, Puiu Matache, Oreste Muscat şi A. Pârvu­­lescu, Neacşu, Şerbănică N. Barbu, M. Teodorescu, Const. Chica, Martin Mi­hai, Niculae Doagă, Gh. Colonescu şi a­lţii. ‘10 . Primirea fruntaşilor de la Slatina a fost foarte frumoasă ,m'aurale, flori şi lăutari. dl Primul care ia cuvântul este d. D. Giuculescu, fost revizort­ şcolar. Vechiul luptător arată în cuvinte frumoase ros­tul întrunirii de azi­ la Vlaici. Critică guvernarea partidului, naţional - liberal, care a dus ţara la ruină. D. GIGEL GEORGESCU face o in­cursiune în domeniul­ politico-economic al trecutului ţării româneşti. Arată baza de rezistenţă a burgheziei româneşti, institutele bancare, cari au dat faliment, trăgând după dânsele în mod indubi­tabil falimentul burghezi­ei reprezen­tate prin partidul liberal. Pe ruinele a­­cestor bănci distrugătoare se înalţă coo­peraţia, exponent politic şi economic al clasei ţărăneşti. D-sa arată că pleca­rea d-lui Vaida nu este altceva decât epuraţia partidului de descendenţii unor ciocoi intraţi în partidul naţional-ţă­­rănesc. Col. TRAIAN STOICA, arată potlo­găriile liberalilor, evidenţiind mai a­­les matrapaşlâcurile liberale din Do­­brogea. D. ILIE IONESCU, avocat, fost de­putat, începe prin a arăta mijloacele de guvernare ale partidului liberal, cen­zura şi starea de asediu, iar în ceea ce priveşte programul economic, mărirea considerabilă a impozitelor directe şi indirecte. Astfel zahărul s’a scumpit cu 14 lei kg., la fel cafeaua, orezul, făina, untdelemnul, iar bumbacul, un articol de prima necesitate dela 300 la 640-660 lei. In privinţa numărului de funcţionari, nu numai că nu l-au micşorat,­­ba din contra l-au mărit prin numirea bă­tăuşilor in slujbă fie la stat, judeţ sau comună. Ceva mai mult, au mărit şi numărul miniştrilor ca să avem mai multe excelenţe şi... mai mulţi ghif­tuiţi. Componenţii partidului liberal sunt nişte trântori, întocmai ca trântorii din stupi, unde albinele muncesc, iar trân­torii stau şi mănâncă, aşa sunt şi oa­menii partidului liberal. Conferenţiarul critică aspru guvernarea partidului li­beral, care nu este decât o clică de şar­latani puşi să ruineze ţara. Partidul naţional-ţărănesc, solidar u­­nit cu şeful său suprem Ion Mihalache (aplauze) este în plină campanie de răsturnare a guvernului liberal şi cu­rând vom reuşi. CUVÂNTAREA D-LUI D. CAPA­­TINEANU D. D-TRU CAP­AŢINE­ANU spune: fraţi luptători de pe valea Vediţei. S’a pornit lupta de răsturnare a guvernu­lui, dar să ştiţi că liberalii se dărâmă singuri. Luptăm cu ciocoi şi au lup­tat cu ciocoi. La 1919, la 1921, 1922, luptă pe viaţă şi pe moarte între noi şi ciocoime, reprezentată prin partidul liberal şi averescan. Astăzi avem un program, elaborat din nevoile ţărănimii, de minţile lu­minate ale oamenilor partidului nat­, ţărănesc. Vrem „Stat ţărănesc” adică să meargă treburile în ţara asta pe rostul ţăranului. D-sa arată odioasa guvernare a par­tidului liberal, spunând că liberali mai de­grabă împilează decât guvernează. In timpul din urmă am avut un necaz în casa noastră. Unul din frun­taşii noştri, Alex. Vaida Voevod, a părăsit partidul, tapsând formula „Nu­merus valahicus”, spunând că e con­tra evreilor.­­ D-sa istoriseşte frumoasa intervenţie a d-lui Vaida pentru un notar evreu din Olprecht unde d-sa are moşie, spre a fi reintegrat iarăş în serviciu, fiindcă fusese dat afară din slujbă de partidul liberal. Atunci, când e sincer d. Vaida? Oratorul arată apoi luptele ţăranilor din trecut şi până azi, spunând că victoria definitivă a ţărănimii s’a apro­piat, înainte spre meterez, spune vor­bitorul şi isbânda va fi a noastră (a­­plauze). :­­ . ALTA ÎNTRUNIRE După masă, la 013­3 are loc a doua întrunire în sectorul Fata, condus de vrednicul luptător D. Giculescu. Un număr impozant de peste 600 de ţărani vin să asculte cuvântul fraţilor lor mai mari. Se remarcă foarte mult tineret. Aci iau parte comunele: Fata, Isvoru, Gura Boului, Răileţu-Govora şi Râjleţul-Vieroşi, în frunte cu I. Teo­dorescu, D-tru Pleşan, Marin D. Pa­­raschiv, pr. G. Costăchescu, C-tin U­­deanu, Gheorghe Oprea, G. D. Vâr­a­şescu, Marin Gh. Badea, Al. Bădules­­cu, M. Drăguţ, G­h. D. Oprea, Gh. T. Popescu şi alţii. Primul care ia cuvântul este d. D. GICULESCU, care spune că cele două partide ţărănesc şi liberal, reprezintă lupta ,între două idei: nouă şi veche, înainte de răsboi ţara a fost guver­nată de două partide: liberal şi con­servator. Amândouă partidele erau ale boerilor şi din această cauză aveam dese răscoale ţărăneşti (in 1907). După răsboi am ascultat goarna lui I. Mihalache la Muscel şi Căpăţineanu la Olt, cari sunau ridicarea ţărănimii de sub jugul boerilor. Partidul liberal nu guvernează decât prin cenzură şi stare de asediu. La ei nu există lege, ci bunul plac. D. Col. T. STOICA, citează cazuri de excrocherii făcute de oamenii parti­dului liberal.­­ D. IOAN VÎŞOIANU, fost deputat, arată că partidul naţional ţărănesc a condus ţara în mod cinstit şi drept pe când liberalii fură ca în codru. Ei au venit la putere pe căi piezişe, afi­şând un program de guvernământ pe care nu l-au respectat. Se aude un sunet la orizont de mo­bilizare; e sunetul trâmbiţei lui Ion Mihalache, care ne chiamă la luptă pentru victorie. D. I. IONESCU: Viaţa poporului ro­mân se împarte în două: înainte şi după răsboi. înainte de răsboi ţara ro­mânească era guvernată de două par­tide liberali şi conservatori. Răsboiul a pus capăt unui trecut dureros. O luptă mare s’a produs între partidele vechi şi nou născute. Ţărănimea factor im­portant în ţara asta dă impuls nou de viaţă ţării acesteia. Prin guvernarea liberală impozitele s’au mărit şi viaţa s’a scumpit. Cu credinţă la luptă şi vom izbuti, să învingem pe aceşti ad­versari cari duc ţara la prăpăd. D. CAPATINEANU face un istoric al luptelor ţărăneşti din trecut, ară­tând că la 1907 un ajutor de primar din corn. Bărcăneşti Olt, a fost împuş­cat pentru un bănicior de grâu. Ce au câştigat ţăranii din această revo­luţie? nimic? Un islaz în comuna Con­­stantineşti. Noi am avut adunări la Craiova, Chişinău şi Cernăuţi, unde zeci de mii de ţărani au venit să disculte cuvântul iubitului nostru şef Mihalache. Am în­ceput campania de răsturnare şi nu vom dezarma până nu vom câştiga victoria. O TELEGRAMA Adunarea aprobă a se trimite d-lui I. Mihalache următoarea telegramă: D.lui Ion Mihalache Bucureşti Organizaţia sectorului Vlaici şi Fata-Olt adunaţi în număr de peste una mie luptători vă trimite între­gul lor devotament şi hotărâre de luptă pentru înfăptuirea statului ţărănesc. cuvântarea C­­ui avocat N. şuia, vice-preşedinte al organizaţiei de Muscel Partidul naţional-ţărănesc în cei 16 ani de la înfiinţarea lui şi-a con­centrat puterile, mai ales în două direcţii: pe latura politică a dus la normalizarea între puterile din stat, suprimând privilegiul abuziv al Partidului liberal care, până în 1928, se socotea o entitate superioa­ră tării. Sub aspectul national, a contribuit mult la unificarea sufle­tească a tarii, astupând periculoasa prăpstie dintre vechiul regat şi Pro­vinciile alipite. Ţărănismul social de abia de a­­cum începe. In statul conservator, marele Proprietar de pământ ţinea în mâna sa via­ţa economică şi cea politică a ţării. In statul liberal, bancherul, cămătarul, era totul; fi­ind creditorul marelui proprietar şi al ţăranului clăcaş, el deţinea viaţa economică şi apoi a cucerit şi pe cea politică. Astăzi statul liberal se pră­buşeşte, căci cei trei stâlpi cari l-au ţinut au Putrezit; băncile nu mai sunt atotputernice ca altădată; libe­ralismul a pierdut for­ţa brătienis­­mului; şi în alte ţări partidele libe­rale au dispărut, reprezentând con­cepţii politic® perimate. Statul ţărănesc înţelege să spri­jine clasele muncitoare şi producă­toare, cari trăesc din munca cu bra­ţele sau cu mintea. Urmărind ridi­carea culturală, economică şi sani­tară a ţărănimii, se face nu numai o operă de drept­ate socială, ci o o­­peră naţională, ţărănimea fiind în­­treaga naţiune nediferenţiată. Rd* însufleţirea Şi propăşirea ţărănimii va rezolva paşnic dar temeinic şi problema naţională. Prin social­ui economic ajungem şi la naţional.­­ Liberalii au adăugat la criza gene­­rală şi o criză datorită guvernării lor, prin scumpetea exagerată a fa­bricatelor industriale, pe când pro­­dusele agricole se vând pe preţ de nimic, se ajunge la pauperizarea­ ţărănimii şi a categoriilor depende­n­te de ea. Partidul naţional-ţărănesc va avea frumosul dar greul rol de a reclădi noul stat românesc. (A­­plauze). 4...( In toate aceste întruniri au mai vorbit şi fruntaşi locali cari au muţumit echipei de propagandă­ pentru lămuririle date asupra nou­lui program şi asupra situaţiei p­re­litice. In comuna Domneşti d. V. Belizarie fost senator, a mulţumit d-lui Anton Negulici, pentru naţia ce a făcut comunei, a unui teren pe cari se vor clădi băi popu­­­lare comunale. S i ; ^ La toate aceste întruniri s’a mtfr*­nifestat însufleţit pentru şeful pari­, dului d. Ion Mihalache. In întrunirea s’a terminat la orele flk Grav incident între primar şi ajutorul de primar de la Brăila -Fox­ BRAILA, 12.­­ La şedinţa delegaţiei permanente a municipiului, care a avut loc dri seară la ora 8, s-a produs un in­cident între primarul oraşului, d. Liviu Macedonescu şi primul ajutor de pri­mar, d. Jak Mihălcescu. Acesta din urmă a cerut primarului să procedeze la rezolvarea tuturor ches­tiunilor înscrise pe ordinea de zi spre a se evita aglomeraţiile de lucrări. D. Liviu Macedonescu a răspuns d-lui Jan Mihălcescu că nu are nici o cali­tate sa se amestece în atribuţiunile pri­mărului şi că regretă ca d-sa se află la locul pe care ocupă. Primul ajutor de primar pe un ton foarte violent a ripostat primarului o­raşului că fiind ales de consiliu ca aju­­tor de primar, înţelege să-şi facă dato­ria pe deplin. D. Jak Mihălcescu s-a ri­­dicat apoi părăsind în mod ostentativ sala de şedinţă. ( Cu primul ajutor de, primar s’a so­lidarizat şi d. Ionel Nicolau, consilier­ naţional-ţărănist, care deaseaneni a pă.­­răsit sala de şedinţă. Delegaţia perma­nentă fiind astfel descomplectată şedin­­ţa nu s’a mai putut ţine, fiind amânată­ pentru zilele acestea. Incidentul dintre primar și primul a­­j­utor de primar a produs impresie printre consilieri și opinia publică. Rămâne să se vadă ce urmări va a­­vea acest incident. . , . la iun a aaii u din Cernăuţi -------xox------­ Motivul actului disperat e mizeria şi prigoana fiscală CERNĂUŢI, 17. — Toate cercurile sociale din localitate au fost profund impresionate de o tragică sinucidere, întâmplată ori seară în oraşul nostru şi care învederează proporţia înspăimân­tătoare a mizeriei şi disperării ce a cu­prins contribuabilii municipiului nos­tru. In str. Hurmuzachi 11 îşi are prăvă­lia şi locuinţa comerciantul Wilhelm Hinder, în etate de 75 de ani, care pâ­nă acum câţiva ani era considerat ca unul din cei mai înstăriţi negustori din localitate. Criza economică şi financia­ră ce bântue cu atâta furie în provin­cia noastră l’a ruinat complect in ulti­mii doi ani. Organele fiscale din localitate n’au ţinut insă seamă de schimbarea catas­trofală a situaţiei şi au continuat să-l impună cu impozite excesiv de mari pe care numitul negustor nu le putea achita in nici un caz. Rămânând în restanţă cu plata dărilor către Stat, bie­tul contribuabil era arr­eninţat să-şi va­ză sechestrate şi vândute la licitaţie ul­timele mobile şi mărfurile ce-i mai ră­măseseră, îngrozit de această perspec­tivă tristă şi deprimat din cauza mize­riei tn care trăia împreună cu membrii familiei sale, Wilhelm Hinder s’a hotă­rât să-şi pună capăt zilelor. Eri Seară s’a închis tn camera sa a luat o puternică doză de morfină.ii traca na îfitârziai Să-şi producă efec­ tul. Când sinucigaşul a fost descoperit de soţia sa, el se afla de acum în ago­nie. In drum spre spital nefericitul cont merciant a sucombat. Parchetul a au­torizat înmormântarea cadavrului. Indrăsneala spargere la depozitul unei fabrici din Cernăuţi S’AU FURAT MĂRFURI ŞI MATERIALE IN VALOARE DH 200.000 LEI (­i CERNĂUŢI, 12. — In noaptea de Luni spre Marţi mai mulţi indivizi au pătruns prin spargere in depozitul fă­­bricei de săpun Naa Lehr din suburbia Caliceanca, furând de acolo diferita mărfuri şi o cantitate mare de seu­it* valoare de 200.000 de lei. Poliţia începând imediat cercetări, a reuşit să identifice pe unul dintre sp&Tn­gători in persmpa individului Ilie S­­­dac. Numitul a fost arestat şi depus Ut arestul preventiv al chesturei. S’au inreprins cercetări pentru iden­tificarea și arestarea celorlalți spori­i tori, ■ _ . ]#-• " -^s?-csss»Sí'<===a>sB-s'

Next