Dreptatea, iunie 1935 (Anul 9, nr. 2297-2317)
1935-06-14 / nr. 2306
Inaugurarea Casei de Sfat Mihai Popovici“, din trei Scaune si Festivitatea din com. Zagon.Discursurile In ziua de 9 Iunie a avut loc inaugurarea casei de sfat „Mihai Popovici“, din comn. Zagon, jud. Trei Scaune. D. dr. C. C. Petrovici, preşedintele organizaţiei judeţene, a venit însoţit de către d. G. R. Frânculescu, membru în delegaţia permanentă, căpitan C. Buhăceanu şi Simion Roşea, şefi de sectoare şi membri în comitetul judeţean. La casa de stat au fost întâmplaţi de către d. Zaharia Olteanu, preşedintele casei de stat şi al organizaţiei din corn. Zagon şi alţi fruntaşi de prin comunele alăturate. Câteva copile, îmbrăcate în costum naţional au oferit buchete de flori d-lui dr. Petrovici şi i-au urat bun sosit. Deschidera adunărei Deschizând adunarea, d. dr. Petrovici mulţumeşte d-lui Zaharia Olteanu pentru frumoasa manifestaţie de simpatie ce i s’a făcut şi îl propune ca preşedinte al adunărei. D. Simion Roşea, arătând scopul adunării, explică rostul caselor de stat. Prin ele se face legătura dintre organele centrale şi cele locale, aci se adună membrii oastei ţărăniste discutând nevoile sătenilor şi aflând luminile conducătorilor partidului, îndeamnă pe toţi fruntaşii prezenţi ca să înfiinţeze în fiecare comună câte un asemenea locaş pentru luminarea sătenilor. D. Creţul Elisei arată ilegalităţile ce se săvârşesc cu licitaţia lemnelor composesoratului, de asemenea arată dările prea mari ce li se cer pentru păşunat. D. Bitai Bertalan spune că cetăţenii maghiari se înscriu cu tot sufletul în partidul naţional ţărănesc, sunt membrii devotaţi ai lui. Spune că tot ceace este scris în program va fi realizat de guvernul naţional-ţărănesc sub preşedinţia d-lui Ion Miahiache. D-nii Behian Nicolaie şi Roman Gheorghe vorbesc despre abuzurile conducerii comunale şi despre toate persecuţiile îndurate de membrii partidului nostru. D. Şinca Balint se plânge de urgia fiscală deslănţuită de guvern. Agentul intra cu forţa in casele oamenilor iar dacă omul este la lucru şi casa încuiată, îi sparge uşa şi goleşte casa. D. căpitan Buhălţeanu arată suferinţele îndurate de ţărănimea română sub guvernarea liberală, desvăluind toate amăgitoarele promisiuni făcute în opoziţie, cari s’au dovedit a fi numai minciuni. Birurile s’au sporit, viaţa au scumpit’o şi semn de scăpare nu se vede. Mântuirea poporului muncitor nu poate veni detât dela d. Ion Mihalache, marele nostru preşedinte. D. Gh. R. Frânculescu, arată că fruntaşii partidului nostru nu vin prin sate numai când sunt alegeri ca să ceară votul pentru ca apoi să nu-i mai vadă poporul cât stau la guvern. Conducătorii noştri ţin permanent contact cu satele ca să vadă lipsurile şi să recunoască nevoile, căci numai astfel se poate ca la guvern să se aplice reformele necesare. Declaraţiile D-nului dr. C. C. Petrovici Mulţumesc prietenului Zaharia Olteanu, preşedintele casei de stat „Mihai Popovici“, pentru sărbătoarea ce ne-a pregătit astăzi şi pentru munca ce o depune în aceste depărtate văgăuni unde trăiesc românii Zagoneni, trudindu-se să ţină trează credinţa în biruinţa noastră. Noi vă aducem lumină ţărănistă, speranţa într’un trai mai bun pentru milioanele de muncitori agricoli, aduşi iar în stare de robie economică de către un guvern nesocotit şi incapabil, cârmind numai cu gâtuirea ţării, sprijinit de baionete. Dumneavoastră răspândiţi credinţa d-lui Ion Mihalache, menit de istorie să fie ziditorul statului ţărănesc, în care muncitorul de brazdă să se simtă mai fericit. Răspândiţi această nouă credinţă din casă în casă, din om în om, cum răspândesc creştinii în noaptea Paştelor lumină. Partidul nostru sub comanda marelui său preşedinte, ajutat de făuritorul de istorie d. Iuliu Maniu de marele şi neobositul luptător democrat, preşedintele nostru de onoare d. dr. N. Lupu, de pacificatorul Ardealului politic, d. Mihai Popovici, al cărui nume îi poartă această casă de stat, — partidul nostru, zic, este gata să ia răspunderea cârmuirii tăii. Guvernarea liberala de până acum arată putreziciunea morală a acestui twim. Un preşedinte de consiliu fără prestigiu, fără demnitate personală gata la orice slugărnicie pentru a ţine încă o lună două la suprafaţă barca Guvernamentală, un tineret nepregătit pentru conducerea ţării, dar de o poftă drăcească de parvenire şi îmbogăţire prin jefuirea avutului public, un rest din vechea gardă liberală — bătrânii de astăzi — care închid ochii la batjocorirea întregei tradiţii de odinioară, — acesta este tabloul cârmuirei actuale. Preşedintele nostru a pornit campania de răsturnare. Ostaşii armatei ţărăniste, răspund cu zecile de mii la chemare, noi asigurăm pe conducători de sprijinul nostru necondiţionat, aşteptăm să se dea porunca de atac şi vom striga cu toți... ura, și înainte! Apoi s’a expediat o telegramă d-lui Mihai Popovici. Politica industrială şi muncitorească -xox--- Ce trebue realizat în Vlaşca La congresul judeţean al organizaţiei naţional-ţărăniste din Vlaşca, d. Stroe a făcut următorul raport în legătură cu politica industrială şi muncitorească: — «Aplicarea principiilor cuprinse in programul partidului naţional-ţărănesc în Capitalele referitoare la politica industrială şi muncitorească îşi găsesc în judeţul Vlaşca cea mai fericită aplicare. Judeţ aproape unanim agricol, cu o puternică dezvoltare a micii industrii ţărăneşti, a meseriilor naţionale( a industriei casnice şi a muncii în Port, judeţul Vlaşca nu vede apărarea acestor puternice realităţi economice, decât în cadrul programului Naţional Ţărănist. Pentru a se asigura în cadrul acestor principii desvoltarea meseriilor Micii industrii şi muncitorimei de orice categorie, socotim util în primul rând pentru judeţul Vlaşca următoarele deziderate şi referinţe: 1) Degrevarea fiscală a acestor categorii ele fiind exagerat impuse, în urma micşorărei rendementului lor din cauza prăbuşirei preţului cerealelor. Meseriaşii şi mici industriaşi Vlăsceni sunt o clasă compact naţională, ei contribue în larga măsură, la romanizarea acestor categorii sociale aci în Bucureşti, astfel că ajutorarea acestor categorii constituie adevărata operă de real naţionalism. 2) Aplicarea onestă a legislaţiei muncii în porturi desvoltarea ei în sensul dezideratelor referitoare la pensii, asistente, repauz, ajutorare în caz de şomaj, locuințe eftine şi higienice, etc., fiind imperios necesare a se face cât mai urgent în portul Ramadan a următoarelor instalaţii de absolută necesitate:. a) înfiinţarea unui dispensar medical pentru cazuri urgente. b) Crearea unui cămin în care muncitorii să poată sta în orele libere, pentru a înceta sistemul sălbatic de azi al adăpostirii pe sub vagoane. c) Aducerea de apă potabilă în Portul Ramadan. d) Crearea unei cantine muncitoreşti cu preţ de cost la care să contribuie şi reprezentanţii Caselor de Import şi Export. e) Asigurarea unui salar, echitabil în raport cu noua scumpire a vieţei, preţurile de azi fiind la nivelul costului vieţei de acum un an, care era cu 30 la sută mai scăzut ca astăzi. f) Efectuarea plăţii muncii a se face pe loc în port, pentru a se evita specii, la şi jaful. 3) Judeţul Vlaşca având numeroşi muncitori şi proletari agricoli, el cere cu insistenţă o lege a muncitorilor agricoli, cari astăzi trăiesc o viaţă de mizerie exploataţi fiind fără nici o milă, neavând nici un fel de protecţie în ceia ce priveşte plasarea, condiţiile de muncă, salariu, adăpost şi hrana. Această problemă e din zi în zi mai acută şi un mare interes şi social şi naţional impune rezolvarea ei cât mai urgentă şi cât mai dreaptă. Meseriaşii, micii industriaşi şi muncitori manuali şi agricoli, din judeţul Vlaşca plini de încredere şi devotament în concepţia ţărănistă aşteaptă cu înfrigurare rezolvarea revendicărilor lor numai de la viitoarea operă de guvernare Naţional Ţărănistă, şi sunt gata şi hotărâţi, pentru orice luptă şi acţiune, pentru triumful partidului Naţional Ţărănesc care se identifică cu soarta şi aspiraţiile lor, încredinţaţi fiind că numai noua organizare a Statului Ţărănesc dărâmând Statul capitalist liberal vor putea înflori şi prospera aceste categorii sociale. Indrăsneţ jaf in comuna Ciudeiu jud. Storojineţ — S’au furat bijuterii în valoare de 100.000 lei — CERNĂUŢI, 17. — Inspectorul regional de poliţie din localitate a fost înştiinţat telefonic ca noaptea trecută s’a comis un indrăsneţ jaf în comuna Ciudeiu din judeţul Storojineţ. Pe la orele 12 noapte, doi bandiţi mascaţi şi înarmaţi cu revolvere au pătruns în locuinţa colonelului de rezervă Dumitru Ilocman, care locuia împreună cu sora sa Margareta Gafencu, somându-i cu armele întinse să le predea toate obiectele de valoare din casă. Bandiţii au scotocit prin sertarele dulapurilor, jefuind diferite bijuterii şi obiecte de preţ în valoare de 100.000 de lei, cu care au dispărut apoi în întuneric. Jandarmi au arestat în cursul dimineţii de azi pe tinerii Ioachim Ilasman şi S. Istrati din comuna Crasna, bănuiţi de a fi autorii jafului. Arestarea unui periculos excroc la Cernăuţi Un student în teologie, dându-se drept inspector financiar excrochează mai mulţi comercianţi -xox- CERNĂUŢI. 13. Organele biroului judiciar al chesturei de poliţie cercetează în prezent o serie de senzaţionale excrocherii comise de un fost student de teologie dela universitatea cernăuţeană, care a reuşit printr’un nou stabil sistem de înşelăciune să extoarcă mai mul- tor comercianţi însemnate sume de bani. Arestarea periculosului excroc s’a produs în următoarele împrejurări: Luni dimineaţa s’a prezentat în regia comerciantului Barasch un tânăr elegant îmbrăcat, care se recomanda drept directorul financiar Tănăsescu din Bucureşti, prezentând şi o carte de vizită precum şi o legitimaţie falsificată pe acest nume. Pretinsul «director financiar» a declarat că e însărcinat să controleze brevetele debitanţilor şi registrelor lor. După ce a controlat brevetul, excrocul a cerut comerciantului să-l însoţească în locuinţa sa, spre a proceda acolo la o Percheziţie domiciliară. Debitantul a bănuit imediat că are de a face cu un îndrăsneţ excroc, totuşi s-a prefăcut că se supune «ordinului» pretinsul funcţionar fiscal. Când amândoi au ieşit în stradă, debitantul Baraseh a chemat pe un gardian public, căruia i-a predat pe «directorul financiar». Condus la chestura de Poliţie abilul excroc a fost supus unui sever interogatoriu de către comisarul de serviciu dr. Iacoban şi agentul Harţi. S’a stabilit că numele adevarat al escrocului e Călin Spilciuc orignar din judeţul Hotin. Asupra lui s’au găsit diferite legitimaţii false şi cărţi de vizită pe numele I. Tănăsescu. Cercetările poliţieneşti continuă, De la organizaţia naţionalţărânistă din jud. Romanaţi Se convoacă Comitetul judeţean al Partidului Naţional Ţărănesc, organizaţia Romanaţi, la datele de mai jos: 1) Duminică 16 Iunie, d. ing. S. Mihăiescu va vizita Balşul şi Secţia Arceşti. De la ora 10:13, şedinţa Comitetului judeţean în Balş şi a comitetelor săteşti din Nord cu următoarea ordine de zi: a) Activitatea tineretului; b) Judecarea contestaţiilor relativ la organizarea comunelor din Nord. Dupăamiază se va vizita satele din Secţia Arceşti, după următorul program: Cârligani ora 7/i Cepari ora 4; Cocorăşti 4%; Arceşti 5; Pleşoiu 5A; Fleştenoaga 6. 2) Luni 1? Iunie. De la ora 9—11, şedinţa cogresului la Caracal. Vor lua parte membrii biuroului din fiecare sat. La ordinea zilei: a) situaţia politică; b) organizarea cooperaţiei; c) tabloul delegaţilor la Congres. De la ora 11.13 şedinţa Comitetului judeţean. La ordinea zilei: a) Procentul alegerilor pe Secţii; b) Şefii de Secţie în Secţiile Botoşani şi Oscia de Jos; c) Comisia de judecată; d) Rolul nostru în Consiliile judeţene şi comunale; e) Contestaţii la organizarea comunelor din centrul judeţului; f) Propaganda culturală; g) Activitatea cooperatistă. Pentru contestaţiile relativ la organizare, doi. şefi de secţie respectivi, vor face raportul către comitet. Vor lua parte la şedinţă toţi cei interesaţi la contestaţii....... ...... * I -xox- «DREPTATEA* Dela tineretul naţionalţărănesc culoarea de Negru Aseară a avut loc şedinţa obişnuită a tineretului N. Ţ. circ. XIII de sub preşedinţia d-lui Coman Lac. In prezenţa d-lui av. I. Bâsceanu vice preş. culorii de negru şi preş. seniorilor din circ. XIX, a d-nei Simionescu şi a unui numeros tineret s’a desfăşurat un bogat program politic — ştinţific — cultural. D. Coman Lac dă cuvântul d-lui Zăblău Nie, care face cronica politică internă şi externă. D. Ionescu Gh. vorbeşte despre însemnătatea restauraţiei D-şoara Mimy Teodorescu vorbeşte despre progr’esul org. G. N. T. circ. XIII D. av. Bâsceanu aduce elogii tineretului pentru activitatea depusă. Urmează un program artistic: Florescu Ioana, Mimy Teodorescu şi d. Ionescu Gh. recitări, Popescu Gh. canto şi Giurescu St. solo vioară. D. preş. Coman Lac mulţumeşte în primul rând d-lui av. I. Bâsceanu pentru preţiosul concurs şi sprijin ce l] acordă tineretului. Mulţumeşte deasemenea tuturor cari au dat concursul şi membrilor. Acţiunea de luminare a Marile întruniri din comunele Retevoeşti, Bădeşti şi Domneşti Duminecă 9 iunie o echipă de fruntaşi a vizitat comunele din regiunea Râului Doamnei, spre a explica noul program al partidului naţional-ţărănesc. In afară de consfătuirile din comunele Corbişori şi Pietroşani s’au ţinut însufleţite întruniri în comunele Retevoeşti şi Bădeşti, la cari au luat cuvântul din partea organizaţiei judeţene, d-nii Paul Paul, Anton Negulici şi Nicolae Şuţa CUVÂNTAREA D-LUI PAUL PAUL In ultimul timp cel mai de seamă eveniment politic a fost congresul naţional-ţărănesc din întreaga ţară, în zilele de 22 şi 23 Aprilie, la Bucureşti, în care s’a dat aprobare noului program şi s'a votat în unanimitate ratificarea şefiei d-lui Ion Mihalache (Aplauze). Guvernarea liberală a fost pentru toată lumea şi pentru liberalii de bună credinţă, o dureroasă dezamăgire. In loc de scăderea birurilor, de înviorarea creditului şi ieftenirea vieţii, aşa cum au promis în alegeri, liberalii au aruncat asupra ţării noul impozit, un val de scumpete devenit insuportabil şi măsuri care au dus la paralizarea vieţii economice şi financiare. Singura speranţă de a scăpa din acest primejdios impas este noul program al partidului naţional-ţărănesc, program curajos şi temeinic gândit şi alcătuit. Ridicarea satelor, centre de producţie, va aduce, prin interdependenţa cu oraşele, centre de schimb, şi ridicarea oraşelor. DISCURSUL D-LUI AVOCAT ANTON NEGULICI După cum doctorul cel bun cercetează mai cu grijă pe bolnav, tot aşa partidul naţional-ţărănesc se interesează în primul rând de ridicarea satelor, căci ele au rămas mai înapoiate. Sunt cu mult inferioare satelor din Ardeal, care au fost sub stăpânire străină. Liberalii au pus şi legile şi averea statului în slujbă îmbogăţirii partizanilor, creiând o burghezie bugetivoră, *,• •:| i| |-j#j După secularizarea averilor mănăstireşti dela 1864* au vândut partizanilor politici, pe preţuri derizorii, moşiile expropriate. Şi în timpul din urmă prin concesiuni şi cointeresări s’au adus mari pagube în averea statului. In anul acesta, afacerea perimetrelor petrolifere îl tranzacţia cu Letea, au scandalizat pe toţi oamenii cinstiţi.. Toate categoriile de muncitorii plugari, muncitori din fabrică şi intelectuali, să se înfrăţească cu toţi sub steagul partidului naţional, ţărănesc, pentru a impune întâetatea muncii, faţă de capitalul hrăpăreţ. Partidul nostru voeşte să facă din ţărănime temelia ţării, pe când liberalii o consideră ca material de speculă. Cu un program bine studiat, cu un şef plin de vigoare şi de mari calităţi la cu un partid reorganizat şi disciplinat, vom învinge (Aplauze). . De la organizaţia naţional ţărănistă din judeţul Olt SLATINĂ 9. — Duminecă dimineaţa la orele 8, în conformitate cu planul de luptă întocmit — fruntaşii naţionalţărănişti: D. Căpăţâneanu, deputat, Ilie M. Ionescu, col. T. Stoica, I. Vişoianu, D. Giculesc, T. Popescu, G. Georgescu, iar din partea tineretului Alex. Dogaru, avocat, au plecat în judeţ pentru luminarea masselor şi în vederea propagandei. S-au făcut 2 sectoare: Coloneşti-Vlaici şi Fata. La Vlaici au fost comunele: Vlaici, Bărăşti de Cepturi şi Vede, Vaja, Moţoeşti, Maldăr, Sârbi-Măgura şi Coloneşti. Au fost circa 4.500 persoane, în frunte cu şefii lor: Ilie Constantinescu, fraţii Tudoran, I. Stegaru, pr. Radu Popescu, Ilie Berghiru, Radu Ionescu, fraţii Florescu, înv. Ciurescu, Săvulescu, Gh. Stănculescu, Marii Constantinescu, Ilie Diaconu, Ion Dicu, Puiu Matache, Oreste Muscat şi A. Pârvulescu, Neacşu, Şerbănică N. Barbu, M. Teodorescu, Const. Chica, Martin Mihai, Niculae Doagă, Gh. Colonescu şi alţii. ‘10 . Primirea fruntaşilor de la Slatina a fost foarte frumoasă ,m'aurale, flori şi lăutari. dl Primul care ia cuvântul este d. D. Giuculescu, fost revizort şcolar. Vechiul luptător arată în cuvinte frumoase rostul întrunirii de azi la Vlaici. Critică guvernarea partidului, naţional - liberal, care a dus ţara la ruină. D. GIGEL GEORGESCU face o incursiune în domeniul politico-economic al trecutului ţării româneşti. Arată baza de rezistenţă a burgheziei româneşti, institutele bancare, cari au dat faliment, trăgând după dânsele în mod indubitabil falimentul burgheziei reprezentate prin partidul liberal. Pe ruinele acestor bănci distrugătoare se înalţă cooperaţia, exponent politic şi economic al clasei ţărăneşti. D-sa arată că plecarea d-lui Vaida nu este altceva decât epuraţia partidului de descendenţii unor ciocoi intraţi în partidul naţional-ţărănesc. Col. TRAIAN STOICA, arată potlogăriile liberalilor, evidenţiind mai ales matrapaşlâcurile liberale din Dobrogea. D. ILIE IONESCU, avocat, fost deputat, începe prin a arăta mijloacele de guvernare ale partidului liberal, cenzura şi starea de asediu, iar în ceea ce priveşte programul economic, mărirea considerabilă a impozitelor directe şi indirecte. Astfel zahărul s’a scumpit cu 14 lei kg., la fel cafeaua, orezul, făina, untdelemnul, iar bumbacul, un articol de prima necesitate dela 300 la 640-660 lei. In privinţa numărului de funcţionari, nu numai că nu l-au micşorat,ba din contra l-au mărit prin numirea bătăuşilor in slujbă fie la stat, judeţ sau comună. Ceva mai mult, au mărit şi numărul miniştrilor ca să avem mai multe excelenţe şi... mai mulţi ghiftuiţi. Componenţii partidului liberal sunt nişte trântori, întocmai ca trântorii din stupi, unde albinele muncesc, iar trântorii stau şi mănâncă, aşa sunt şi oamenii partidului liberal. Conferenţiarul critică aspru guvernarea partidului liberal, care nu este decât o clică de şarlatani puşi să ruineze ţara. Partidul naţional-ţărănesc, solidar unit cu şeful său suprem Ion Mihalache (aplauze) este în plină campanie de răsturnare a guvernului liberal şi curând vom reuşi. CUVÂNTAREA D-LUI D. CAPATINEANU D. D-TRU CAPAŢINEANU spune: fraţi luptători de pe valea Vediţei. S’a pornit lupta de răsturnare a guvernului, dar să ştiţi că liberalii se dărâmă singuri. Luptăm cu ciocoi şi au luptat cu ciocoi. La 1919, la 1921, 1922, luptă pe viaţă şi pe moarte între noi şi ciocoime, reprezentată prin partidul liberal şi averescan. Astăzi avem un program, elaborat din nevoile ţărănimii, de minţile luminate ale oamenilor partidului nat, ţărănesc. Vrem „Stat ţărănesc” adică să meargă treburile în ţara asta pe rostul ţăranului. D-sa arată odioasa guvernare a partidului liberal, spunând că liberali mai degrabă împilează decât guvernează. In timpul din urmă am avut un necaz în casa noastră. Unul din fruntaşii noştri, Alex. Vaida Voevod, a părăsit partidul, tapsând formula „Numerus valahicus”, spunând că e contra evreilor. D-sa istoriseşte frumoasa intervenţie a d-lui Vaida pentru un notar evreu din Olprecht unde d-sa are moşie, spre a fi reintegrat iarăş în serviciu, fiindcă fusese dat afară din slujbă de partidul liberal. Atunci, când e sincer d. Vaida? Oratorul arată apoi luptele ţăranilor din trecut şi până azi, spunând că victoria definitivă a ţărănimii s’a apropiat, înainte spre meterez, spune vorbitorul şi isbânda va fi a noastră (aplauze). : . ALTA ÎNTRUNIRE După masă, la 0133 are loc a doua întrunire în sectorul Fata, condus de vrednicul luptător D. Giculescu. Un număr impozant de peste 600 de ţărani vin să asculte cuvântul fraţilor lor mai mari. Se remarcă foarte mult tineret. Aci iau parte comunele: Fata, Isvoru, Gura Boului, Răileţu-Govora şi Râjleţul-Vieroşi, în frunte cu I. Teodorescu, D-tru Pleşan, Marin D. Paraschiv, pr. G. Costăchescu, C-tin Udeanu, Gheorghe Oprea, G. D. Vâraşescu, Marin Gh. Badea, Al. Bădulescu, M. Drăguţ, Gh. D. Oprea, Gh. T. Popescu şi alţii. Primul care ia cuvântul este d. D. GICULESCU, care spune că cele două partide ţărănesc şi liberal, reprezintă lupta ,între două idei: nouă şi veche, înainte de răsboi ţara a fost guvernată de două partide: liberal şi conservator. Amândouă partidele erau ale boerilor şi din această cauză aveam dese răscoale ţărăneşti (in 1907). După răsboi am ascultat goarna lui I. Mihalache la Muscel şi Căpăţineanu la Olt, cari sunau ridicarea ţărănimii de sub jugul boerilor. Partidul liberal nu guvernează decât prin cenzură şi stare de asediu. La ei nu există lege, ci bunul plac. D. Col. T. STOICA, citează cazuri de excrocherii făcute de oamenii partidului liberal. D. IOAN VÎŞOIANU, fost deputat, arată că partidul naţional ţărănesc a condus ţara în mod cinstit şi drept pe când liberalii fură ca în codru. Ei au venit la putere pe căi piezişe, afişând un program de guvernământ pe care nu l-au respectat. Se aude un sunet la orizont de mobilizare; e sunetul trâmbiţei lui Ion Mihalache, care ne chiamă la luptă pentru victorie. D. I. IONESCU: Viaţa poporului român se împarte în două: înainte şi după răsboi. înainte de răsboi ţara românească era guvernată de două partide liberali şi conservatori. Răsboiul a pus capăt unui trecut dureros. O luptă mare s’a produs între partidele vechi şi nou născute. Ţărănimea factor important în ţara asta dă impuls nou de viaţă ţării acesteia. Prin guvernarea liberală impozitele s’au mărit şi viaţa s’a scumpit. Cu credinţă la luptă şi vom izbuti, să învingem pe aceşti adversari cari duc ţara la prăpăd. D. CAPATINEANU face un istoric al luptelor ţărăneşti din trecut, arătând că la 1907 un ajutor de primar din corn. Bărcăneşti Olt, a fost împuşcat pentru un bănicior de grâu. Ce au câştigat ţăranii din această revoluţie? nimic? Un islaz în comuna Constantineşti. Noi am avut adunări la Craiova, Chişinău şi Cernăuţi, unde zeci de mii de ţărani au venit să disculte cuvântul iubitului nostru şef Mihalache. Am început campania de răsturnare şi nu vom dezarma până nu vom câştiga victoria. O TELEGRAMA Adunarea aprobă a se trimite d-lui I. Mihalache următoarea telegramă: D.lui Ion Mihalache Bucureşti Organizaţia sectorului Vlaici şi Fata-Olt adunaţi în număr de peste una mie luptători vă trimite întregul lor devotament şi hotărâre de luptă pentru înfăptuirea statului ţărănesc. cuvântarea Cui avocat N. şuia, vice-preşedinte al organizaţiei de Muscel Partidul naţional-ţărănesc în cei 16 ani de la înfiinţarea lui şi-a concentrat puterile, mai ales în două direcţii: pe latura politică a dus la normalizarea între puterile din stat, suprimând privilegiul abuziv al Partidului liberal care, până în 1928, se socotea o entitate superioară tării. Sub aspectul national, a contribuit mult la unificarea sufletească a tarii, astupând periculoasa prăpstie dintre vechiul regat şi Provinciile alipite. Ţărănismul social de abia de acum începe. In statul conservator, marele Proprietar de pământ ţinea în mâna sa viaţa economică şi cea politică a ţării. In statul liberal, bancherul, cămătarul, era totul; fiind creditorul marelui proprietar şi al ţăranului clăcaş, el deţinea viaţa economică şi apoi a cucerit şi pe cea politică. Astăzi statul liberal se prăbuşeşte, căci cei trei stâlpi cari l-au ţinut au Putrezit; băncile nu mai sunt atotputernice ca altădată; liberalismul a pierdut forţa brătienismului; şi în alte ţări partidele liberale au dispărut, reprezentând concepţii politic® perimate. Statul ţărănesc înţelege să sprijine clasele muncitoare şi producătoare, cari trăesc din munca cu braţele sau cu mintea. Urmărind ridicarea culturală, economică şi sanitară a ţărănimii, se face nu numai o operă de dreptate socială, ci o operă naţională, ţărănimea fiind întreaga naţiune nediferenţiată. Rd* însufleţirea Şi propăşirea ţărănimii va rezolva paşnic dar temeinic şi problema naţională. Prin socialui economic ajungem şi la naţional. Liberalii au adăugat la criza generală şi o criză datorită guvernării lor, prin scumpetea exagerată a fabricatelor industriale, pe când produsele agricole se vând pe preţ de nimic, se ajunge la pauperizarea ţărănimii şi a categoriilor dependente de ea. Partidul naţional-ţărănesc va avea frumosul dar greul rol de a reclădi noul stat românesc. (Aplauze). 4...( In toate aceste întruniri au mai vorbit şi fruntaşi locali cari au muţumit echipei de propagandă pentru lămuririle date asupra noului program şi asupra situaţiei prelitice. In comuna Domneşti d. V. Belizarie fost senator, a mulţumit d-lui Anton Negulici, pentru naţia ce a făcut comunei, a unui teren pe cari se vor clădi băi populare comunale. S i ; ^ La toate aceste întruniri s’a mtfr*nifestat însufleţit pentru şeful pari, dului d. Ion Mihalache. In întrunirea s’a terminat la orele flk Grav incident între primar şi ajutorul de primar de la Brăila -Fox BRAILA, 12. La şedinţa delegaţiei permanente a municipiului, care a avut loc dri seară la ora 8, s-a produs un incident între primarul oraşului, d. Liviu Macedonescu şi primul ajutor de primar, d. Jak Mihălcescu. Acesta din urmă a cerut primarului să procedeze la rezolvarea tuturor chestiunilor înscrise pe ordinea de zi spre a se evita aglomeraţiile de lucrări. D. Liviu Macedonescu a răspuns d-lui Jan Mihălcescu că nu are nici o calitate sa se amestece în atribuţiunile primărului şi că regretă ca d-sa se află la locul pe care ocupă. Primul ajutor de primar pe un ton foarte violent a ripostat primarului oraşului că fiind ales de consiliu ca ajutor de primar, înţelege să-şi facă datoria pe deplin. D. Jak Mihălcescu s-a ridicat apoi părăsind în mod ostentativ sala de şedinţă. ( Cu primul ajutor de, primar s’a solidarizat şi d. Ionel Nicolau, consilier naţional-ţărănist, care deaseaneni a pă.răsit sala de şedinţă. Delegaţia permanentă fiind astfel descomplectată şedinţa nu s’a mai putut ţine, fiind amânată pentru zilele acestea. Incidentul dintre primar și primul ajutor de primar a produs impresie printre consilieri și opinia publică. Rămâne să se vadă ce urmări va avea acest incident. . , . la iun a aaii u din Cernăuţi -------xox------ Motivul actului disperat e mizeria şi prigoana fiscală CERNĂUŢI, 17. — Toate cercurile sociale din localitate au fost profund impresionate de o tragică sinucidere, întâmplată ori seară în oraşul nostru şi care învederează proporţia înspăimântătoare a mizeriei şi disperării ce a cuprins contribuabilii municipiului nostru. In str. Hurmuzachi 11 îşi are prăvălia şi locuinţa comerciantul Wilhelm Hinder, în etate de 75 de ani, care până acum câţiva ani era considerat ca unul din cei mai înstăriţi negustori din localitate. Criza economică şi financiară ce bântue cu atâta furie în provincia noastră l’a ruinat complect in ultimii doi ani. Organele fiscale din localitate n’au ţinut insă seamă de schimbarea catastrofală a situaţiei şi au continuat să-l impună cu impozite excesiv de mari pe care numitul negustor nu le putea achita in nici un caz. Rămânând în restanţă cu plata dărilor către Stat, bietul contribuabil era arreninţat să-şi vază sechestrate şi vândute la licitaţie ultimele mobile şi mărfurile ce-i mai rămăseseră, îngrozit de această perspectivă tristă şi deprimat din cauza mizeriei tn care trăia împreună cu membrii familiei sale, Wilhelm Hinder s’a hotărât să-şi pună capăt zilelor. Eri Seară s’a închis tn camera sa a luat o puternică doză de morfină.ii traca na îfitârziai Să-şi producă efec tul. Când sinucigaşul a fost descoperit de soţia sa, el se afla de acum în agonie. In drum spre spital nefericitul cont merciant a sucombat. Parchetul a autorizat înmormântarea cadavrului. Indrăsneala spargere la depozitul unei fabrici din Cernăuţi S’AU FURAT MĂRFURI ŞI MATERIALE IN VALOARE DH 200.000 LEI (i CERNĂUŢI, 12. — In noaptea de Luni spre Marţi mai mulţi indivizi au pătruns prin spargere in depozitul făbricei de săpun Naa Lehr din suburbia Caliceanca, furând de acolo diferita mărfuri şi o cantitate mare de seuit* valoare de 200.000 de lei. Poliţia începând imediat cercetări, a reuşit să identifice pe unul dintre sp&Tngători in persmpa individului Ilie Sdac. Numitul a fost arestat şi depus Ut arestul preventiv al chesturei. S’au inreprins cercetări pentru identificarea și arestarea celorlalți sporii tori, ■ _ . ]#-• " -^s?-csss»Sí'<===a>sB-s'