Dreptatea, iunie 1935 (Anul 9, nr. 2297-2317)

1935-06-14 / nr. 2306

Cele mai complete comentarii şi reportaţii fotografice din săptămâna trecută 5 ANI de la RESTAURAŢIE Grandioasele serbări de pe platoul Cotroceni ZIUA NAŢIONALĂ A SPORTURILOR Pe Stadionul O. N. E. F. ÎNFIORĂTORUL dezastru de la giurgiu Fotografii luate la faţa locului VIZITA SUVERANULUI IN BASARABIA Matchul de Foot-Ball ROMÂNIA-R. C. STRASBOURG precum şi reportajul de mare senzaţie CUTREERÂND JUNGLA AFRICANĂ toate in ultimul număr al excelentei reviste „REALITATEA ilustrată“ No. 438 la afară da acee­a, „Realitatea Ilustrată" mai cuprinde : Actualităţi din ţară ţi străinătate, Jocuri distractive, Humor, Modă, Cinema, Sport ţi suplimentul in 24 de pagini DE TOATE PENTRU TOŢI 48 de pagini tipărite in culori la heliogravură LEI 10 Grav accident de automobil In jud. Mniboviţa lin ajutor de şofer omorât EHIRDAN PA­I­N­E AI, DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism, se vindeci numai prin Antinevralgic Dr. Nanu-Muscel m­ entii originale, conținând I b* line fi numai en semnătura doc torolui Depod! Farmacia N. POPOVICI , București Cale* Rahovnl £37, ■* ----------------■ ROMANIA | Trib. jud. Iasi s. 3-a Convocare TARGOVIŞTE, 13. — Un accident mortal de automobil s’a întâmplat azi dimineaţă în împrejurări puţin comune. In timp ce maşina 192 Craiova tre­cea prin comuna Bâldana, şoferul Ion Ştefan Opriţoiu, originar din colutuna Mârşoiu-Dolj, a adormit la volan. Maşina rămasă fără condu­cător, a intrat într’un pom sfărâ­­mându-se complet. Ajutorul de şofer Ştefan, al cărui nume nu s'a aflat încă, a fost omo­­­rât pe loc de sfărâmăturile maşi­­nei. Şoferul a scăpat ca prin minu­ne, alegându-se numai cu câteva sgârieturi. Parchetul face cercetări In conformitate cu art. 27 din Legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1954, toţi credito­­rii succesiunii defunctului Adolf Thei­­tler sunt invitaţi a se prezenta înaintea acestui tribunal în ziua de 18 Iunie 1935, orele 13, spre a-şi da avizul în ce­rerea făcută de d-na Paula Theitler, personal şi ca tub­ură legală a minorilor ei copii din Iaşi, str. Alexandri No. 3, spre a fi autorizată de justiţie a vin­de prin licitaţie publică, imobilul din Iaşi, str. general Berthelot No. 3, pro­prietatea succesiuni. Preşedinte Indescifrabil Grefier Indescifrabil No. 8440 11 Iunie 1935 I CAPITALA­­ ----------xox Nenorocire Vasile Rădoi, lucrător la fabrica Schmidt, din str. Is­vor No. 73, pe când vopsea, ori după amiază, niș­te ciorapi, din nebăgare de seamă a căzut în cazanul cu vopsea fier­binte, opărindu-se. In stare disperată a fost internat în spitalul Brâncovenesc. Două accidente de muncă Două accidete de muncă s’au în­tâmplat eri în Capitală. Turcu A­­lexandru de 29 ani în strada Fura­jului 47, corn. Militari, pe când lu­cra eri după am­iazi în fabrica me­talurgică Hornstein din șos. Basa­rab, i-a căzut pe piciorul stâng sdrobindu-i-1, o bucată de fier fier­binte, ce servea de tipar. Cu Salvarea a fost dus la spita­lul Casei patronale. * Al doilea accident de muncă s’a întâmplat la o­bina din str. Puțu cu plopi No. 6, unde i-a căzut în cap niște lemne, muncitorului Păun Gheorghe, rănindu-i grav. In stare gravă a fost transportat la spitalul Colţea. Explozia unui cazan pen­tru fiert asfalt Eri după amiazi, Gh. Nadiş din fund. Vasilache No. 1, muncitor, pe când învârtea cu o rangă de fier asfaltul ce fierbea într’un cazan pe str. Armenească, în dreptul casei cu No. 3, acesta a făcut explozie, ar­­zându-l pe bietul muncitor pe tot corpul. In stare gravă a fost internat în spitalul Brâncovenesc. Insolaţie Salahorul Zaharia Beza, pe când lucra la o construcţie pe strada DJ Babeş, a fost lovit de insolaţie. Internul Duţă de la Salvare i-a dat îngrijirile necesare. Căzuţi în nesimţire Femeia Ana Moldoveanu, pe când trecea ori după amiazi pe str. Pe­tre Poni, în dreptul Casei cu No. 2, i-a venit rău, căzând în nesim­ţire. Dându-i-se ajutoarele imediate, femeia şi-a revenit în simţiri de­clarând că este bolnavă de mai mult timp şi a fost la toate spita­lele din Capitală însă n’a fost pri­mită de nici unul. * Deasemenea Vasile Doncu, de 25 ani, pe când mergea pe podul Mi­­hai Vodă i s’a făcut rău, căzând în nesimţire, fiind suferind de plă­mâni. Dus la Salvare i s’a dat îngrijiri. Intoxicat cu gândăcei Electricianul Gh. Dragnea, din şos. Crângaşi No. 125, fiind suferind a luat o soluţie cu gândăcei, into­­xicându-se. A fost internat la spitalul Brân­covenesc. Accident de automobil Gardianul public Hogea Ştefan vrând să se urce în autobuzul cu No. 15834 pe strada El. Cuza, s-a a­­găţat de maşină. Şoferul nevoind sa oprească gardianul a căzut de pe seară, rănindu-se la față. Salvarea i-a dat ajutoarele nece­sare. Când va avea loc plebisci­tul în Grecia ATENA, 12. (Rador). — Ziarele cred că plebiscitul pentru stabilirea formei de guvernământ ar urma să aibă loc la sfârșitul lunei Septembrie sau la începutul lui Octombrie. Cultura Poporului (Continuare atunci copil­ul este la o vârstă când nu poate învăţa orice. In şcolile se­cundare afară de şc. normală şi seminarii, cei ce învaţă, chiar dacă se întorc, în rare cazuri, în sat, sunt şi cu studii neterminate de ce­le mai multe ori, şi cu studii ne­folositoare satelor. Treebue o şcoală care să pregă­tească pe pionierii satelor noast­e, pe fruntaşii entuziaşti şi pregătiţi care să stea în fruntea tuturor iniţiative­lor de prefacere a vieţii rurale. Ei să formeze în fiecare sat nucleul în jurul cărora să se concentreze în mod firesc toate energiile locale. O astfel de şcoală este Şcoala su­perioară ţărănească. S’a obiectat că un nou tip de şcoală ar însemna cheltueli noui, ceea ce nu-i uşor pentru criza de azi. Noi credem că înainte de orice, dacă este un ban în viste­­ria statului, apoi acela trebue dat mai întâiu pentru astfel de şcoli şi apoi pentru cele ce sunt de mai pu­ţină utilitate pentru neamul nostru de plugari. Pe lângă aceasta, nu este vorba să se înfiinţeze în fiecare comună câte o şcoală superioară ţărănească. di­n pag. II a) I Nici n’ar fi cu putinţă şi nu e ne­cesar. E de ajuns una într’un centru regional pe o rază de 25—30 km. în jur. Elevii să se poată deplasa cu uşurinţă, să fie cât mai des în legătură cu satul lor, în timpul şco­larităţii, iar părinţii, la rândul lor, să-i poată vizita cât mai des. Prin aceasta legăturile între şcoală şi regiune sunt înlesnite. Şcoala su­perioară ţărănească poate să devină centrul cultural al regiunii, iar re­giunea toată se încheagă într’o u­­nitate spirituală ce caută să cu­noască şi să se desăvârşească prin şcoala ei. Satul va lucra prin Cămi­nul său, iar cadrele acestei ofensive culturale le va primi dela şcoala su­perioară ţărănească un cămin în fiecare sat şi o şcoală superioa­ră în fiecare regiune sunt instru­mentele prin care se va înlătura propaganda de vorbe dela­­ sate, isvorâtă dintr’o falsă înţelegere a culturii, şi va fi înlocuită cu munca serioasă şi stăruitoare care să per­mită satului să se des­volte după nevoile și specificul lui. Stanciu Stoian 14 IUNIE 1935 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz.­­ 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw.­­ 823 kHz. 13.00: Cota Dunării. — Spectacole. Conferinţe. 13.05: Concert de prânz — Muzică uşolară (discuri). Viena, rămâne Viena, de Michaeloff şi Drumul la tine nu e niciodată prea lung de Stolz, (arch. O­­deon.­O); Două cântece din filmul «Un cântec pentru tine», de Juxmaan, cân­tate de Jean Kiepura.­(O); Melancolie, foxtrot de Hand­m­an şi Când visez, de Burke, (arch. Vie Meyer.-O); Cântec vrăjit, de Zuboff şi Lasă-te condus de iubire de Phillips, cântate de Seversky.­­(O); Vals spaniol şi Mars de Piattoli, exec. de cercul mandolinistic Giuseppe Verdi.­(C): Două foxtroturi din opereta «Bal la Savoy», de Abraham, (orch. Eddie Saxon.-C), 13-45. Bursia. Sport. 13-50: Muzică variată (discuri): Pri­măvara, uvertură, de Goldmark, (orch. Filarmonică din Viena, dirij. de Cle­mens Krauss; Valsuri de Brahms, (două piane: Edith Barnett şi Vladimir Cer­­nikoff); Chopinata, potpuriu de Sil­bermann, (orchestra Marek Weber). 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio Jurnal. 14.40: Cont. concertului (discuri): Vals de Bendix şi Viaţa în Prater-vals de Tran­slateur, (orch. Marek Weber); Dubinuşca, aranj. de Rimsky-Korsa­­kov şi Marş din «Prinţul Igor», de Borodin, (orch. Simfonică din Londra, dirij. de Albert Coates). 184­0: Concert de muzică variată. Or­chestra Petrică Moţoi: Arii naţionale: Manzatti: Nu ne-am­ iubit-vals boston; Andree­scu: Iţi cânt din mandolină­­tango; Andreescu: Noi doi sub umbre­lă-foxtrot; Leon: Mi-eşti dragă şi Fără tine-romanţă; Romanţe şi Arii naţio­nale. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.16: Radio Jurnal: Comunicare, Viaţa economică. 19.15: Continuarea concertului: Elly Roman: Mereu-tango; Anghel Miclescu: Pentru mine tu eşti fericirea-tango; D’Ambrosio: Canzonetă (vioară: Pe­trică -Moţoi); Romanţe şi Arii naţio­nale. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Prof. Ionescu-Siseşti: Distru­gerea solului. 20.20: Percy Grainger cântă la pian (discuri): Preludiu în la bemol major; Studiu în do minor, de Chopin şi Vals în la bemol major de Brahms; Sonată în si bemol minor de Chopin. 21.00: Mircea Eliade: Tehnica şi edu­caţia culturii spiritului. 21.15: Muzică de cameră; Beethoven: Trio îu si bemol; Prof. M. Andricu­­pian; C. Metani-clarinet şi I. Fotină­­violoncel). 21.35: Concert de seară — Orchestra Radio: Massenet: Scene alsaciene; Fr. Rust: Două dansuri vechi; Ceaikovsky Fantezie din «Dama de pică». 22.15: D-na Vera Paşuc-canto: Rach­maninoff: Romanţă; Glier: Romanţă; Cavadia: Umbră; Brediceanu: Cântă puiul cucului. 22.30: Radio Jurnal. 22.50: Continuarea orchestrei Radio: Lehar: Putpuriu din opereta «Țara su­râsului»; D’Ambrosio: Scherzino. 23.15: Jurnal pentru străinătate: Po­­lica externă. 23.30: Concert nocturn retransmis de la restaurantul Monte Carlo. întrevederea între d-nii Benes si Vorosilov LENINGRAD 13 (Radoi). — Comi­sarul Răsboiului, d. Vorosilov, a sosit aci. D-sa a făcut o vizită d-lui Benes, ministrul Afacerilor Străine al Ceho­slovaciei, cu care a avut o întrevedere de o oră. In onoarea ministrului cehoslovac a fost organizată o recepţie la care au participat numeroşi reprezentanţi ai armatei şi marinei. «DREPTATEA« Dîn Cetatea Albă ! - ------xox-----­Prigoana liberală împotriva minorităţilor In ziarul Curentul» a apărut corespondenţa unui subrevizor şco­lar din Cetatea Albă, despre biblio­teca populară din com. Şaba, plină de insinuaţii şi neadevăr. Fiind bolnav greu n’am putut să răspund la timp, acestor insinuări, în calitate de preşedinte al acelei societăţi, voiu arăta adevărata stare a lucrurilor. înainte de a vorbi despre cele ti­părite de subrevizorul Săndulescu, în fond vreau să arăt acestui domn că, munca culturală a minoritarilor cum şi manifestarea sufletească şi religioasă a bogăţiilor lor în limba maternă, se admite de Constituţia ţărei noastre-D. G. Săndulescu scrie că în corn. Şaba există o bibliotecă, care este compusă numai din cărţi străine- Minciună sfruntată! In această bibliotecă există un număr de 300 de volume româneşti care se adaugă mereu după posibi­litate. Biblioteci de felul acesta sunt mai multe nu numai în judeţul no­stru ci şi în celelalte judeţe cu populaţia minoritară. Existenţa lor este aprobată de ministere şi Tribunale şi se con­trolează de organele ad-tive locale. Subrevizorul, agent electoral, Săn­dulescu, scrie că, în Casa Naţio­nală din Şaba nu se aude cuvântul românesc: «Se dau reprezentaţii după un program străin, cântece u­­craineşti, dansuri ucrainene, şi tot ce poate născoci gândirea şi sufle­tul inamic către o ţară ospitalieră. Iarăş minciună! Cu toate că în acest sat de 8000 suflete, toată populaţia este com­pusă numai din minoritari, însă până în prezent n’a fost nici o re­prezentaţie fără piesă românească, nici un concert fără cântece româ­neşti şi muzică românească. Se numeşte acţiunea acestei so­cietăţi culturale «mlaştină şovi­­nistă». Poate d- Săndulescu vrea ca mi­noritarii să dispreţuiască sufletul lor naţional, sa refuze limba ma­ternă! Aceasta n’are să fie nicidată, fi­indcă este în contra legilor firei! Trăim în secolul al XX-lea, când păreri asemănătoare cu ale d-lui Săndulescu se socotesc anahronice şi în toate ţările europene cum şi în România se condamnă de toată lumea cultă­­ie. Şi despre care vrăjmăşie din par­tea minorităţilor pomeneşte d. Săn­­dulescu nu înţelegem. Nici o dovadă, nici un fapt con­cret. :. Ar trebui să se gândească acest agent liberal , că în neghiobia sa vrea să aplice­ şovinismul său şi prin aceasta t poate să dea naştere sentimentului­­ oportunist la acei minoritari pe care îi dispreţuieşte. Amintim că în câteva ţări vecine cu România, trăiesc români în si­tuaţie de minoritari şi suntem si­guri că fraţii lor de sânge n’ar dori aceia ce ne doreşte nouă. Subrevizorul Săndulescu mai scrie că primarul corn. Şaba, în mod sis­tematic susţine mişcarea minorita­ră, dispreţuind pe învăţătorii ro­mâni şi refuzând de a pune la dis­poziţie sala teatrului pentru ins­trucţie premilitară. Nu iau apărarea primarului, care aparţine partidului liberal, al cărui membru este şi d. Săndulescu, însă mă simt obligat în numele dreptă­­tăţii să declar că şi această informa­­ţiune este o minciună. Primarul comunei niciodată n’a re­fuzat de a pune la dispoziţie localul Casei Naţionale pentru lecţii teore­tice, era contra lecţiilor practice, — fiindcă după prima lecţie de felul a­­cesta pereţii sălei ar trebui să fie reparaţi din nou, iar duşumeaua şi mobila stricate. Mai departe d. Săndulescu scrie­­: Am constatat că în sus zisa orga­nizaţie există câteva prostituate, ca­re prin legăturile lor amoroase au adormit pe jandarmi, cerându­­le să păstreze tăcere». Acastă obrăznicie şi mincinoasă învinuire adusă copiilor ţăranilor noştri, o lăsăm să apese pe conştiin­ţa acestui individ, care cu regret a ocupat postul de subrevizor şcolar şi notăm numai că şeful postului de jandarmi local l-a dat în judecată pentru calomnie. Notăm ca între cei cari iau parte în trupă, cor şi fanfară, la rând cu fiii şi fiicele de ţărani sunt şi oame­ni cu liceu şi universtate şi consta­tăm că în inimile lor au rămas a­­dânci urme dureroase de nedrepta­tea şi minciuna, zvârlite de un indi­vid, care nu poartă nici o răspunde­re, folosindu-se de situaţia sa. Nu cu aşa măsuri se dobândeşte iubirea unei populaţii către ţara şi naţiunea dominantă, ci cu dreptatea şi măsurile tolerante şi umne. Şi ni se pare că d. Săndulescu şi cei din jurul lui, aduc tatei sale un serviciu foarte rău, opresând şi ur­mărind pe minorritari. Afară de aceasta, totodată ei a­­duc un serviciu rău şi partidului li­beral, stăruind ura şi revolta cetă­ţenilor. Şi acum putem declara cu sigu­ranţă că, dacă partidul nat­- liberal până în prezent a avut în comuna noastră puţine voturi, în viitor nu poate avea niciun vot, fiindcă aceate nedreptăţi revoltă chiar şi pe mem­brii comitetului partidului liberal local. Suntem însă fericiţi de a nota că şi în ţara noastră sunt oameni politici, cari înţeleg perfect de bine chestiuni­le importante de Stat, între cari şi chestiunea minoritară. Cu simţământ adânc de satisfacţie am citit noi cuvintele preşedintei al partidului naţional-ţărănesc, d. Ion Mi­­halache: «La noi trăiesc patru milioa­ne de minoritari; noi nu le putem preface în patru milioane de inamici. Noi trebuie să facem aşa ca să fie şi cetăţeni loiali ai ţărei noastre. Numai oameni cinstiţi şi cu putere de muncă, indiferent români sau minoritari, se vor folos­i de sprijinul şi ajutorul nostru». Şi vice­preşedintele, d. dr. N. Lupu: «Noi trebuie să dăm minoritarilor cari trăiesc pe teritoriul ţării româ­neşti, toate drepturile şi posibilitatea de a trăi în aşa fel ca să nu simtă că trăiesc în ţara, ai cărei cetăţeni tre­buiau să fie după naţionalitate». Minoritarii din Basarabia cu nerăb­dare aşteaptă revenirea la cârma ţării a partidului naţional-ţărănesc condus de aceşti oameni înţelepţi şi drepţi, fiindcă numai atunci, sub partidul a­­cesta puteai răsufla liber, aveai posi­bilitatea de existenţă şi de a trăi în legalitate. Minoritarii din Basarabia numai din partea acestui partid aş­teaptă rezolvarea dreaptă a chestiuni­lor dureroase, și numai acestui partid în alegerile viitoare vor da sprijinul și toată încrederea. ILIE GAVRILIUC fost deputat. informaţiuni Un comitet de iniţiativă, format din reprezentanţii organizaţiilor profesiona­le precum şi medicii, farmaciştii şi fu­nc­ţi­onarii din asigurările sociale, sub pre­­şidenţia d-lui N. D. Chirculescu, fost ministru al muncii, a hotărât sărbăto­rirea d-lui profesor dr. Emil Gheorghiu directorul medicinei din asigurările so­ciale pentru aproape trei deceni de mimică închinaţi claselor muncitoreşti. Duminică 23 iunie va fi o recepţie în sala festivă a Casei Centrale a asig. sociale, iar seara un banchet, înscrie­rile se fac la d. Sp. Gănescu, Casa Cen­trală a asig. sociale, b-dul Carol 17. Comisiunea judiciară mixtă a ţi azi dimineaţă la ora 9 şedinţă la Senat sub preşedinţia d-lui Tony I­­liescu, continuând analiza proectului procedurii penale. In afară de d-nii parlamentari mai iau parte d-nii Valeriu Pop mini­strul Justiţiei, I. Ionescu-Dolj, V. Pelia. S’au discutat şi aprobat textele pri­m­t azi dim. la ora 9 şedinţă la­bertatea provizorie şi cauţiune. Şedi­nţa se rid­i­ă la ora 11. Şedinţa viitoare, mâine Vineri 14 Iunie ora 9. Un soldat îşi împuşcă din imprudenţă camaradul CRAIOVA, 13. — Astăzi de di­mineaţă a fost adus de către un comisar al Siguranţei statului şi pre­dat consiliului corpului de armată, din localitate soldatul T. Stores, origi­nar din corn. Ceamaşira, (Ismail) ca­re la începutul lui Aprilie 1931 a­­îm­puşcat din imprudenţă pe camaradul său Ion Giurgiu. Temându-se de con­secinţe numitul a dezertat refugiin­­du-se în Bulgaria. El a fost condamnat în lipsă la 20 ani muncă silnică. După un in­terval de patru ani şi în urma nu­meroaselor intervenţii diplomatice, nu­mitul a fost predat autorităților de frontieră din portul Giurgiu cari la rândul lor l-au predat corpului I de armată. Impresionanta dramă familiară la Ploeşti PLOEŞTI, 13.­­ O impresio­nantă dramă s’a înregistrat la ora 8 jum. din în­ localitate. Plutonierul major Călinoiu din str. Enachiţă Văcărescu 11, casi­er al şcolii militare din localitate şi-a împuşcat copilul cu un foc de carabină. După aceasta părintele criminal a îndreptat arma asupra lui des­­cărcându-şi un foc în tâmplă. Plutonierul s-a prăbuşit murind pe loc. Copilul în stare de comă a fost internat la spital. Reprezentanţii autorităţilor mi­litare, au deschis o anchetă. Ridicarea preturilor produselor agricole in Puionia VARŞOVIA 13 (Rador). — Dele­gaţia economică ministerială a sta­bilit linia generală a politicei eco­­nomice a guvernului în privinţa in­tervenţiei guvernului pentru a ridi­ca preturile produselor agricole, mai ales a produselor creşterei de vile. Creditele destinate inlesnirei ex­portului acestor produse vor fi spo­rite. " Conflictul tribo abisinion pe cale de aplanare LONDRA 13 (Rador). — Ziarul «Daily Herald» a­­nunţă că un nou plan, de origină italiană, menit să soluţioneze conflictul din­tre Italia şi Abistnia, s’ar afla actualmente în studiu. După acest plan, Italia s’ar angaja in mod solemn să nu întreprindă nici o o­­peraţiune militară şi să li­chideze chestiunea delimi­tării frontierei prin arbi­traj. In schimb Abisinia ar au­torizai I­taţi­­a să constr­uias­că o cale ferată care să stră­bată Abisinia de la Cassua, italian de la Marea Marea Roşie, până la Mar­gadioxico, portul italian dire Somalia. Italienii cer deasemenea ca securitatea acestei linii ferate să fie garantată cum a fost acea a căii ferate din nordul Chinei, anume f­e o zonă demilitariza­tă, care ar fi delimitată de ambele părţi ale căii fera­te. Poliţia şi administraţia căii ferate ar urma să fie asigurate de italieni. Guvernul britanic studia­ză actualmente acest pre­ cert, care nu a fost însă su­pus nana acum guvernului abisinian. PRESA ITALIANA A ÎNCETAT, CAMPANIA ANTI­BRITANICĂ PARIS 13 (Rador). — Mai multe­ ziare franceze se fac ecoul infor-­­maţiilor după care conflictul din« tre Italia și Abisinia ar putea ij^j tra într’o nouă fază de negocieri*.­­ Astfel corespondentul din Romă al ziarului «Le Matin» subliniază că campania antibritanică din pres* sa italiană a încetat. îl. «Se afirmă că d. Grandi, ambasa­­­dorul Italiei la Roma, ar f­i sosit la Roma pentru a expune starea de spi­­rit a opiniei publice britanice. Po­­lemicile de presă ar fi încetat în urma acestei călătorii. «Este posibil ca acest armistiţiu de presă să fie preludiul unor con-, versaţii diplomatice privitoare la toate problemele Africei orientatei Roma îşi dă seama că, cu toată hoi tărîrea proclamată de guvern de a lucra singur, chestiunea Abisiniei este, înainte de toate, o chestiune internaţională. DESFIINŢAREA SCLAVAJULUI ROMA 13 (Rador). — Legaţia A'A bisiniei a dat un comunicat în cărei­­a atitudinea împotriva ştirilor fan­­ tastice, privitoare la Abisinia şi în­ special la situaţia sclavilor. Comunicatul arată că sclavajul este combătut cu energie de guver­­nul abisinian şi că va dispare în curând. Se ştie că împăratul Abi­­siniei a făgăduit să desfiinţeze complect sclavajul într-o perioadă de 15—20 ani și că o acțiune ener­­gică în acest sens a și început. Vaporul „Principesa Maria in portul Odesa -xox- MOSCOVA 11 (Rador). — Agenţia «Tass» anunţă: Vaporul român «Principesa Maria» a sosit in portul Odesa. Acesta este primul vapor român care acostează în­tr’un port rusesc, după un interval de 17 ani. Comandantul vasului, d. Paraschi­­vescu, a declarat corespondentului a­genţiei Tass, că portul Odesa a produ­s asupra sa o deosebită impresie. Miş­carea, care domneşte în port, este o in­dicaţie pen­tru desvoltarea întregii ţări. Vaporul va încărca arhivele s­tatulu român, evacuate în Rusia în timpul răsboiului. In viitor acest vapor va a­­sigura un serviciu de turism între Con­stanta si Odesa .• '' Armistiţiul dintre Bolivia şi Paraguay Fixarea liniei de demarcaţie în Gran Chaco BUENOS AIRES 13 (Rador).­­ Imediat după semnarea armistiţiu­lui, a fost constituit un comitet mi­litar de neutri însărcinat cu fixa­rea liniei de demarcaţiune în Gran Chaco. După informaţiile primite din La­ Paz, încheerea armistiţiului a fost salutată cu mare bucurie în toată Bolivia. încetarea luptelor a produs deasemenea o mare satisfacţie şi în Argentina. Ziua de Joi a fost decretată săr­bătoare în toată ţara. ASSUNCION 13 (Rador). — In toa­te oraşele şi satele din Paraguay populaţia a primit cu entuziasm şti­rea încheerii armistiţiului. Toate casele au arborat drapele. In cursul serii de azi vor avea loc focuri de artificii şi retrageri cu torţe. * ASSOMPTION, 13 (Ra­dor).—Ministerul de exter­ne publică următoarea notă: Soldatul Paraguayan, e­­roic şi victorios, a cucerit pacea pentru patria sa. Un armistiţiu, care pune ca­păt coflictului cu Bolivia, a fost semnat la Buenos Aires la ora 12, întregul corp diplomatic s-a prezentat preşedinte­lui Ayala, transmiţându-i felicitările guvernelor străine pentru incheerea păcii. „ Deşi, pe baza armistiţiu­lui, ostilităţile urmează a înceta Vineri la ora 12, o­­peraţiile în Chaco conti­nuă, deoarece Paragua­yern, speră ca, până la in­­tuirea în vigoare a armis­tiţiului, să mai poată ocu­pa şi localitatea Ravelo.­­ Arestarea unor h­oti în jud. Dâmbovita . . '­ TARGOVIŞTE, 13.­­ In ulti­mul timp, observând­u-se mari fur­turi de materiale la societăţile pe­trolifere „Concordia“ şi „Unirea“ din schela Gura Ocniţei, jandar­mii fiind avizaţi au început cer­cetările. In urma investigaţiilor fă­cute hoţii au fost descoperiţi îrt persoana indivizilor: Simache Smache, C-tin V. Dodea şi Alex. Sârbu, toţi originari din Gura Oc­­niţei. * 11 Ei au mărturisit că au furat 415­ metri de ţeavă tubing pe care au­ vândut-o inginerului Marcel Gher­­son di­n Câmpina, str. Tom­a Ste­lian No. 6. Hoţii au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. SPECTACOLE TEATRE CĂRĂBUŞ: «Luna Cărăbuşului». IZBANDA: Domnul de la ora 5. MARCONI: Microbii Bucureştilor. CINEMATOGRAFE CAPITOL şi ROXY: Topaze. REGAL: Beau să uit dragostea şi Canalia. VOX: Supremul păcat şi Simona. ED. PALACE: Prizonierul şi împăra­tul Negrilor. ARO: Transatlantic cu Nancy Carroll, şi Gene Raymond. TRIANON (sala şi arena): Mirajul cir­cului cu Raquel Torres. ESLECT: S’a întâmplat într’o noapte şi Galant Lady. DARLY: Pe frontul de Vest 1918 şi Femeia cu părul roşu. FORUM (Grădina şi Sala): O noapte de dragoste şi Nu vă jucaţi cu dra­gostea. RIO: Any, Any ce dulce eşti şi Noroc peste noapte cu Anny Ondra, Szőke Szakall. ROXY: Buzele care trădează, cu Cons­tance Bennett, Jurnal Pathé şi co­medie. GRADINA TRIANON (Bulevardul Brătianu 2)­: Lupte drepte american® şi filmul Norocul meu eşti tu. I­RANKLIN: Cazacii şi 2 complectări muzicale şi jurnal Fox. j CORSO: Chemarea Primăverii (La® aux Dames). , , T LIDO: Baronul de Neuhaus şi O fată cu noroc. j OMNIA: Capriciul spaniol şi Măşti de­ ceară. . , ( MARNA: Cazacul şi Privighetoarea şi Iluzii de fericire. , j j AMERICAN (Grădina şi Sala): Nopji în Hawai şi Prinţesa Turandot VOLTA BUZEŞTI (Grădină şi­ sală? Declasat şi Destinul nu iartă; şi comp. Groner, . : j|i MARCONI: Vânzătoarea de pâine şi Cântăreţul Parisului. : MILANO: Iţi cânt iubirea mea; coaţ@l plectare şi jurnal, trupa de reviste. MODEL: Demonul Rusiei şi Fra Dia* volo cu Stan şi Bran. I­LIA: Masacrul şi o fată străbate lu­mea cu Magda Schneider.­­ RAHOVA: Dreptul la viaţă şi Cascada Blestemată.­­ TERRA: Vocea sângelui şi Stan şi Grai­ în Congresul Şmecherilor.

Next