Dreptatea, iunie 1935 (Anul 9, nr. 2297-2317)
1935-06-14 / nr. 2306
Cele mai complete comentarii şi reportaţii fotografice din săptămâna trecută 5 ANI de la RESTAURAŢIE Grandioasele serbări de pe platoul Cotroceni ZIUA NAŢIONALĂ A SPORTURILOR Pe Stadionul O. N. E. F. ÎNFIORĂTORUL dezastru de la giurgiu Fotografii luate la faţa locului VIZITA SUVERANULUI IN BASARABIA Matchul de Foot-Ball ROMÂNIA-R. C. STRASBOURG precum şi reportajul de mare senzaţie CUTREERÂND JUNGLA AFRICANĂ toate in ultimul număr al excelentei reviste „REALITATEA ilustrată“ No. 438 la afară da aceea, „Realitatea Ilustrată" mai cuprinde : Actualităţi din ţară ţi străinătate, Jocuri distractive, Humor, Modă, Cinema, Sport ţi suplimentul in 24 de pagini DE TOATE PENTRU TOŢI 48 de pagini tipărite in culori la heliogravură LEI 10 Grav accident de automobil In jud. Mniboviţa lin ajutor de şofer omorât EHIRDAN PAINE AI, DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism, se vindeci numai prin Antinevralgic Dr. Nanu-Muscel m entii originale, conținând I b* line fi numai en semnătura doc torolui Depod! Farmacia N. POPOVICI , București Cale* Rahovnl £37, ■* ----------------■ ROMANIA | Trib. jud. Iasi s. 3-a Convocare TARGOVIŞTE, 13. — Un accident mortal de automobil s’a întâmplat azi dimineaţă în împrejurări puţin comune. In timp ce maşina 192 Craiova trecea prin comuna Bâldana, şoferul Ion Ştefan Opriţoiu, originar din colutuna Mârşoiu-Dolj, a adormit la volan. Maşina rămasă fără conducător, a intrat într’un pom sfărâmându-se complet. Ajutorul de şofer Ştefan, al cărui nume nu s'a aflat încă, a fost omorât pe loc de sfărâmăturile maşinei. Şoferul a scăpat ca prin minune, alegându-se numai cu câteva sgârieturi. Parchetul face cercetări In conformitate cu art. 27 din Legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1954, toţi creditorii succesiunii defunctului Adolf Theitler sunt invitaţi a se prezenta înaintea acestui tribunal în ziua de 18 Iunie 1935, orele 13, spre a-şi da avizul în cererea făcută de d-na Paula Theitler, personal şi ca tubură legală a minorilor ei copii din Iaşi, str. Alexandri No. 3, spre a fi autorizată de justiţie a vinde prin licitaţie publică, imobilul din Iaşi, str. general Berthelot No. 3, proprietatea succesiuni. Preşedinte Indescifrabil Grefier Indescifrabil No. 8440 11 Iunie 1935 I CAPITALA ----------xox Nenorocire Vasile Rădoi, lucrător la fabrica Schmidt, din str. Isvor No. 73, pe când vopsea, ori după amiază, niște ciorapi, din nebăgare de seamă a căzut în cazanul cu vopsea fierbinte, opărindu-se. In stare disperată a fost internat în spitalul Brâncovenesc. Două accidente de muncă Două accidete de muncă s’au întâmplat eri în Capitală. Turcu Alexandru de 29 ani în strada Furajului 47, corn. Militari, pe când lucra eri după amiazi în fabrica metalurgică Hornstein din șos. Basarab, i-a căzut pe piciorul stâng sdrobindu-i-1, o bucată de fier fierbinte, ce servea de tipar. Cu Salvarea a fost dus la spitalul Casei patronale. * Al doilea accident de muncă s’a întâmplat la obina din str. Puțu cu plopi No. 6, unde i-a căzut în cap niște lemne, muncitorului Păun Gheorghe, rănindu-i grav. In stare gravă a fost transportat la spitalul Colţea. Explozia unui cazan pentru fiert asfalt Eri după amiazi, Gh. Nadiş din fund. Vasilache No. 1, muncitor, pe când învârtea cu o rangă de fier asfaltul ce fierbea într’un cazan pe str. Armenească, în dreptul casei cu No. 3, acesta a făcut explozie, arzându-l pe bietul muncitor pe tot corpul. In stare gravă a fost internat în spitalul Brâncovenesc. Insolaţie Salahorul Zaharia Beza, pe când lucra la o construcţie pe strada DJ Babeş, a fost lovit de insolaţie. Internul Duţă de la Salvare i-a dat îngrijirile necesare. Căzuţi în nesimţire Femeia Ana Moldoveanu, pe când trecea ori după amiazi pe str. Petre Poni, în dreptul Casei cu No. 2, i-a venit rău, căzând în nesimţire. Dându-i-se ajutoarele imediate, femeia şi-a revenit în simţiri declarând că este bolnavă de mai mult timp şi a fost la toate spitalele din Capitală însă n’a fost primită de nici unul. * Deasemenea Vasile Doncu, de 25 ani, pe când mergea pe podul Mihai Vodă i s’a făcut rău, căzând în nesimţire, fiind suferind de plămâni. Dus la Salvare i s’a dat îngrijiri. Intoxicat cu gândăcei Electricianul Gh. Dragnea, din şos. Crângaşi No. 125, fiind suferind a luat o soluţie cu gândăcei, intoxicându-se. A fost internat la spitalul Brâncovenesc. Accident de automobil Gardianul public Hogea Ştefan vrând să se urce în autobuzul cu No. 15834 pe strada El. Cuza, s-a agăţat de maşină. Şoferul nevoind sa oprească gardianul a căzut de pe seară, rănindu-se la față. Salvarea i-a dat ajutoarele necesare. Când va avea loc plebiscitul în Grecia ATENA, 12. (Rador). — Ziarele cred că plebiscitul pentru stabilirea formei de guvernământ ar urma să aibă loc la sfârșitul lunei Septembrie sau la începutul lui Octombrie. Cultura Poporului (Continuare atunci copilul este la o vârstă când nu poate învăţa orice. In şcolile secundare afară de şc. normală şi seminarii, cei ce învaţă, chiar dacă se întorc, în rare cazuri, în sat, sunt şi cu studii neterminate de cele mai multe ori, şi cu studii nefolositoare satelor. Treebue o şcoală care să pregătească pe pionierii satelor noaste, pe fruntaşii entuziaşti şi pregătiţi care să stea în fruntea tuturor iniţiativelor de prefacere a vieţii rurale. Ei să formeze în fiecare sat nucleul în jurul cărora să se concentreze în mod firesc toate energiile locale. O astfel de şcoală este Şcoala superioară ţărănească. S’a obiectat că un nou tip de şcoală ar însemna cheltueli noui, ceea ce nu-i uşor pentru criza de azi. Noi credem că înainte de orice, dacă este un ban în visteria statului, apoi acela trebue dat mai întâiu pentru astfel de şcoli şi apoi pentru cele ce sunt de mai puţină utilitate pentru neamul nostru de plugari. Pe lângă aceasta, nu este vorba să se înfiinţeze în fiecare comună câte o şcoală superioară ţărănească. din pag. II a) I Nici n’ar fi cu putinţă şi nu e necesar. E de ajuns una într’un centru regional pe o rază de 25—30 km. în jur. Elevii să se poată deplasa cu uşurinţă, să fie cât mai des în legătură cu satul lor, în timpul şcolarităţii, iar părinţii, la rândul lor, să-i poată vizita cât mai des. Prin aceasta legăturile între şcoală şi regiune sunt înlesnite. Şcoala superioară ţărănească poate să devină centrul cultural al regiunii, iar regiunea toată se încheagă într’o unitate spirituală ce caută să cunoască şi să se desăvârşească prin şcoala ei. Satul va lucra prin Căminul său, iar cadrele acestei ofensive culturale le va primi dela şcoala superioară ţărănească un cămin în fiecare sat şi o şcoală superioară în fiecare regiune sunt instrumentele prin care se va înlătura propaganda de vorbe dela sate, isvorâtă dintr’o falsă înţelegere a culturii, şi va fi înlocuită cu munca serioasă şi stăruitoare care să permită satului să se desvolte după nevoile și specificul lui. Stanciu Stoian 14 IUNIE 1935 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 13.00: Cota Dunării. — Spectacole. Conferinţe. 13.05: Concert de prânz — Muzică uşolară (discuri). Viena, rămâne Viena, de Michaeloff şi Drumul la tine nu e niciodată prea lung de Stolz, (arch. Odeon.O); Două cântece din filmul «Un cântec pentru tine», de Juxmaan, cântate de Jean Kiepura.(O); Melancolie, foxtrot de Handman şi Când visez, de Burke, (arch. Vie Meyer.-O); Cântec vrăjit, de Zuboff şi Lasă-te condus de iubire de Phillips, cântate de Seversky.(O); Vals spaniol şi Mars de Piattoli, exec. de cercul mandolinistic Giuseppe Verdi.(C): Două foxtroturi din opereta «Bal la Savoy», de Abraham, (orch. Eddie Saxon.-C), 13-45. Bursia. Sport. 13-50: Muzică variată (discuri): Primăvara, uvertură, de Goldmark, (orch. Filarmonică din Viena, dirij. de Clemens Krauss; Valsuri de Brahms, (două piane: Edith Barnett şi Vladimir Cernikoff); Chopinata, potpuriu de Silbermann, (orchestra Marek Weber). 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio Jurnal. 14.40: Cont. concertului (discuri): Vals de Bendix şi Viaţa în Prater-vals de Translateur, (orch. Marek Weber); Dubinuşca, aranj. de Rimsky-Korsakov şi Marş din «Prinţul Igor», de Borodin, (orch. Simfonică din Londra, dirij. de Albert Coates). 1840: Concert de muzică variată. Orchestra Petrică Moţoi: Arii naţionale: Manzatti: Nu ne-am iubit-vals boston; Andreescu: Iţi cânt din mandolinătango; Andreescu: Noi doi sub umbrelă-foxtrot; Leon: Mi-eşti dragă şi Fără tine-romanţă; Romanţe şi Arii naţionale. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.16: Radio Jurnal: Comunicare, Viaţa economică. 19.15: Continuarea concertului: Elly Roman: Mereu-tango; Anghel Miclescu: Pentru mine tu eşti fericirea-tango; D’Ambrosio: Canzonetă (vioară: Petrică -Moţoi); Romanţe şi Arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Prof. Ionescu-Siseşti: Distrugerea solului. 20.20: Percy Grainger cântă la pian (discuri): Preludiu în la bemol major; Studiu în do minor, de Chopin şi Vals în la bemol major de Brahms; Sonată în si bemol minor de Chopin. 21.00: Mircea Eliade: Tehnica şi educaţia culturii spiritului. 21.15: Muzică de cameră; Beethoven: Trio îu si bemol; Prof. M. Andricupian; C. Metani-clarinet şi I. Fotinăvioloncel). 21.35: Concert de seară — Orchestra Radio: Massenet: Scene alsaciene; Fr. Rust: Două dansuri vechi; Ceaikovsky Fantezie din «Dama de pică». 22.15: D-na Vera Paşuc-canto: Rachmaninoff: Romanţă; Glier: Romanţă; Cavadia: Umbră; Brediceanu: Cântă puiul cucului. 22.30: Radio Jurnal. 22.50: Continuarea orchestrei Radio: Lehar: Putpuriu din opereta «Țara surâsului»; D’Ambrosio: Scherzino. 23.15: Jurnal pentru străinătate: Polica externă. 23.30: Concert nocturn retransmis de la restaurantul Monte Carlo. întrevederea între d-nii Benes si Vorosilov LENINGRAD 13 (Radoi). — Comisarul Răsboiului, d. Vorosilov, a sosit aci. D-sa a făcut o vizită d-lui Benes, ministrul Afacerilor Străine al Cehoslovaciei, cu care a avut o întrevedere de o oră. In onoarea ministrului cehoslovac a fost organizată o recepţie la care au participat numeroşi reprezentanţi ai armatei şi marinei. «DREPTATEA« Dîn Cetatea Albă ! - ------xox-----Prigoana liberală împotriva minorităţilor In ziarul Curentul» a apărut corespondenţa unui subrevizor şcolar din Cetatea Albă, despre biblioteca populară din com. Şaba, plină de insinuaţii şi neadevăr. Fiind bolnav greu n’am putut să răspund la timp, acestor insinuări, în calitate de preşedinte al acelei societăţi, voiu arăta adevărata stare a lucrurilor. înainte de a vorbi despre cele tipărite de subrevizorul Săndulescu, în fond vreau să arăt acestui domn că, munca culturală a minoritarilor cum şi manifestarea sufletească şi religioasă a bogăţiilor lor în limba maternă, se admite de Constituţia ţărei noastre-D. G. Săndulescu scrie că în corn. Şaba există o bibliotecă, care este compusă numai din cărţi străine- Minciună sfruntată! In această bibliotecă există un număr de 300 de volume româneşti care se adaugă mereu după posibilitate. Biblioteci de felul acesta sunt mai multe nu numai în judeţul nostru ci şi în celelalte judeţe cu populaţia minoritară. Existenţa lor este aprobată de ministere şi Tribunale şi se controlează de organele ad-tive locale. Subrevizorul, agent electoral, Săndulescu, scrie că, în Casa Naţională din Şaba nu se aude cuvântul românesc: «Se dau reprezentaţii după un program străin, cântece ucraineşti, dansuri ucrainene, şi tot ce poate născoci gândirea şi sufletul inamic către o ţară ospitalieră. Iarăş minciună! Cu toate că în acest sat de 8000 suflete, toată populaţia este compusă numai din minoritari, însă până în prezent n’a fost nici o reprezentaţie fără piesă românească, nici un concert fără cântece româneşti şi muzică românească. Se numeşte acţiunea acestei societăţi culturale «mlaştină şovinistă». Poate d- Săndulescu vrea ca minoritarii să dispreţuiască sufletul lor naţional, sa refuze limba maternă! Aceasta n’are să fie nicidată, fiindcă este în contra legilor firei! Trăim în secolul al XX-lea, când păreri asemănătoare cu ale d-lui Săndulescu se socotesc anahronice şi în toate ţările europene cum şi în România se condamnă de toată lumea cultăie. Şi despre care vrăjmăşie din partea minorităţilor pomeneşte d. Săndulescu nu înţelegem. Nici o dovadă, nici un fapt concret. :. Ar trebui să se gândească acest agent liberal , că în neghiobia sa vrea să aplice şovinismul său şi prin aceasta t poate să dea naştere sentimentului oportunist la acei minoritari pe care îi dispreţuieşte. Amintim că în câteva ţări vecine cu România, trăiesc români în situaţie de minoritari şi suntem siguri că fraţii lor de sânge n’ar dori aceia ce ne doreşte nouă. Subrevizorul Săndulescu mai scrie că primarul corn. Şaba, în mod sistematic susţine mişcarea minoritară, dispreţuind pe învăţătorii români şi refuzând de a pune la dispoziţie sala teatrului pentru instrucţie premilitară. Nu iau apărarea primarului, care aparţine partidului liberal, al cărui membru este şi d. Săndulescu, însă mă simt obligat în numele dreptătăţii să declar că şi această informaţiune este o minciună. Primarul comunei niciodată n’a refuzat de a pune la dispoziţie localul Casei Naţionale pentru lecţii teoretice, era contra lecţiilor practice, — fiindcă după prima lecţie de felul acesta pereţii sălei ar trebui să fie reparaţi din nou, iar duşumeaua şi mobila stricate. Mai departe d. Săndulescu scrie: Am constatat că în sus zisa organizaţie există câteva prostituate, care prin legăturile lor amoroase au adormit pe jandarmi, cerândule să păstreze tăcere». Acastă obrăznicie şi mincinoasă învinuire adusă copiilor ţăranilor noştri, o lăsăm să apese pe conştiinţa acestui individ, care cu regret a ocupat postul de subrevizor şcolar şi notăm numai că şeful postului de jandarmi local l-a dat în judecată pentru calomnie. Notăm ca între cei cari iau parte în trupă, cor şi fanfară, la rând cu fiii şi fiicele de ţărani sunt şi oameni cu liceu şi universtate şi constatăm că în inimile lor au rămas adânci urme dureroase de nedreptatea şi minciuna, zvârlite de un individ, care nu poartă nici o răspundere, folosindu-se de situaţia sa. Nu cu aşa măsuri se dobândeşte iubirea unei populaţii către ţara şi naţiunea dominantă, ci cu dreptatea şi măsurile tolerante şi umne. Şi ni se pare că d. Săndulescu şi cei din jurul lui, aduc tatei sale un serviciu foarte rău, opresând şi urmărind pe minorritari. Afară de aceasta, totodată ei aduc un serviciu rău şi partidului liberal, stăruind ura şi revolta cetăţenilor. Şi acum putem declara cu siguranţă că, dacă partidul nat- liberal până în prezent a avut în comuna noastră puţine voturi, în viitor nu poate avea niciun vot, fiindcă aceate nedreptăţi revoltă chiar şi pe membrii comitetului partidului liberal local. Suntem însă fericiţi de a nota că şi în ţara noastră sunt oameni politici, cari înţeleg perfect de bine chestiunile importante de Stat, între cari şi chestiunea minoritară. Cu simţământ adânc de satisfacţie am citit noi cuvintele preşedintei al partidului naţional-ţărănesc, d. Ion Mihalache: «La noi trăiesc patru milioane de minoritari; noi nu le putem preface în patru milioane de inamici. Noi trebuie să facem aşa ca să fie şi cetăţeni loiali ai ţărei noastre. Numai oameni cinstiţi şi cu putere de muncă, indiferent români sau minoritari, se vor folosi de sprijinul şi ajutorul nostru». Şi vicepreşedintele, d. dr. N. Lupu: «Noi trebuie să dăm minoritarilor cari trăiesc pe teritoriul ţării româneşti, toate drepturile şi posibilitatea de a trăi în aşa fel ca să nu simtă că trăiesc în ţara, ai cărei cetăţeni trebuiau să fie după naţionalitate». Minoritarii din Basarabia cu nerăbdare aşteaptă revenirea la cârma ţării a partidului naţional-ţărănesc condus de aceşti oameni înţelepţi şi drepţi, fiindcă numai atunci, sub partidul acesta puteai răsufla liber, aveai posibilitatea de existenţă şi de a trăi în legalitate. Minoritarii din Basarabia numai din partea acestui partid aşteaptă rezolvarea dreaptă a chestiunilor dureroase, și numai acestui partid în alegerile viitoare vor da sprijinul și toată încrederea. ILIE GAVRILIUC fost deputat. informaţiuni Un comitet de iniţiativă, format din reprezentanţii organizaţiilor profesionale precum şi medicii, farmaciştii şi funcţionarii din asigurările sociale, sub preşidenţia d-lui N. D. Chirculescu, fost ministru al muncii, a hotărât sărbătorirea d-lui profesor dr. Emil Gheorghiu directorul medicinei din asigurările sociale pentru aproape trei deceni de mimică închinaţi claselor muncitoreşti. Duminică 23 iunie va fi o recepţie în sala festivă a Casei Centrale a asig. sociale, iar seara un banchet, înscrierile se fac la d. Sp. Gănescu, Casa Centrală a asig. sociale, b-dul Carol 17. Comisiunea judiciară mixtă a ţi azi dimineaţă la ora 9 şedinţă la Senat sub preşedinţia d-lui Tony Iliescu, continuând analiza proectului procedurii penale. In afară de d-nii parlamentari mai iau parte d-nii Valeriu Pop ministrul Justiţiei, I. Ionescu-Dolj, V. Pelia. S’au discutat şi aprobat textele primt azi dim. la ora 9 şedinţă labertatea provizorie şi cauţiune. Şedinţa se ridiă la ora 11. Şedinţa viitoare, mâine Vineri 14 Iunie ora 9. Un soldat îşi împuşcă din imprudenţă camaradul CRAIOVA, 13. — Astăzi de dimineaţă a fost adus de către un comisar al Siguranţei statului şi predat consiliului corpului de armată, din localitate soldatul T. Stores, originar din corn. Ceamaşira, (Ismail) care la începutul lui Aprilie 1931 aîmpuşcat din imprudenţă pe camaradul său Ion Giurgiu. Temându-se de consecinţe numitul a dezertat refugiindu-se în Bulgaria. El a fost condamnat în lipsă la 20 ani muncă silnică. După un interval de patru ani şi în urma numeroaselor intervenţii diplomatice, numitul a fost predat autorităților de frontieră din portul Giurgiu cari la rândul lor l-au predat corpului I de armată. Impresionanta dramă familiară la Ploeşti PLOEŞTI, 13. O impresionantă dramă s’a înregistrat la ora 8 jum. din în localitate. Plutonierul major Călinoiu din str. Enachiţă Văcărescu 11, casier al şcolii militare din localitate şi-a împuşcat copilul cu un foc de carabină. După aceasta părintele criminal a îndreptat arma asupra lui descărcându-şi un foc în tâmplă. Plutonierul s-a prăbuşit murind pe loc. Copilul în stare de comă a fost internat la spital. Reprezentanţii autorităţilor militare, au deschis o anchetă. Ridicarea preturilor produselor agricole in Puionia VARŞOVIA 13 (Rador). — Delegaţia economică ministerială a stabilit linia generală a politicei economice a guvernului în privinţa intervenţiei guvernului pentru a ridica preturile produselor agricole, mai ales a produselor creşterei de vile. Creditele destinate inlesnirei exportului acestor produse vor fi sporite. " Conflictul tribo abisinion pe cale de aplanare LONDRA 13 (Rador). — Ziarul «Daily Herald» anunţă că un nou plan, de origină italiană, menit să soluţioneze conflictul dintre Italia şi Abistnia, s’ar afla actualmente în studiu. După acest plan, Italia s’ar angaja in mod solemn să nu întreprindă nici o operaţiune militară şi să lichideze chestiunea delimitării frontierei prin arbitraj. In schimb Abisinia ar autorizai Itaţia să construiască o cale ferată care să străbată Abisinia de la Cassua, italian de la Marea Marea Roşie, până la Margadioxico, portul italian dire Somalia. Italienii cer deasemenea ca securitatea acestei linii ferate să fie garantată cum a fost acea a căii ferate din nordul Chinei, anume fe o zonă demilitarizată, care ar fi delimitată de ambele părţi ale căii ferate. Poliţia şi administraţia căii ferate ar urma să fie asigurate de italieni. Guvernul britanic studiază actualmente acest pre cert, care nu a fost însă supus nana acum guvernului abisinian. PRESA ITALIANA A ÎNCETAT, CAMPANIA ANTIBRITANICĂ PARIS 13 (Rador). — Mai multe ziare franceze se fac ecoul infor-maţiilor după care conflictul din« tre Italia și Abisinia ar putea ij^j tra într’o nouă fază de negocieri*. Astfel corespondentul din Romă al ziarului «Le Matin» subliniază că campania antibritanică din pres* sa italiană a încetat. îl. «Se afirmă că d. Grandi, ambasadorul Italiei la Roma, ar fi sosit la Roma pentru a expune starea de spirit a opiniei publice britanice. Polemicile de presă ar fi încetat în urma acestei călătorii. «Este posibil ca acest armistiţiu de presă să fie preludiul unor con-, versaţii diplomatice privitoare la toate problemele Africei orientatei Roma îşi dă seama că, cu toată hoi tărîrea proclamată de guvern de a lucra singur, chestiunea Abisiniei este, înainte de toate, o chestiune internaţională. DESFIINŢAREA SCLAVAJULUI ROMA 13 (Rador). — Legaţia A'A bisiniei a dat un comunicat în căreia atitudinea împotriva ştirilor fan tastice, privitoare la Abisinia şi în special la situaţia sclavilor. Comunicatul arată că sclavajul este combătut cu energie de guvernul abisinian şi că va dispare în curând. Se ştie că împăratul Abisiniei a făgăduit să desfiinţeze complect sclavajul într-o perioadă de 15—20 ani și că o acțiune energică în acest sens a și început. Vaporul „Principesa Maria in portul Odesa -xox- MOSCOVA 11 (Rador). — Agenţia «Tass» anunţă: Vaporul român «Principesa Maria» a sosit in portul Odesa. Acesta este primul vapor român care acostează într’un port rusesc, după un interval de 17 ani. Comandantul vasului, d. Paraschivescu, a declarat corespondentului agenţiei Tass, că portul Odesa a produs asupra sa o deosebită impresie. Mişcarea, care domneşte în port, este o indicaţie pentru desvoltarea întregii ţări. Vaporul va încărca arhivele statulu român, evacuate în Rusia în timpul răsboiului. In viitor acest vapor va asigura un serviciu de turism între Constanta si Odesa .• '' Armistiţiul dintre Bolivia şi Paraguay Fixarea liniei de demarcaţie în Gran Chaco BUENOS AIRES 13 (Rador). Imediat după semnarea armistiţiului, a fost constituit un comitet militar de neutri însărcinat cu fixarea liniei de demarcaţiune în Gran Chaco. După informaţiile primite din La Paz, încheerea armistiţiului a fost salutată cu mare bucurie în toată Bolivia. încetarea luptelor a produs deasemenea o mare satisfacţie şi în Argentina. Ziua de Joi a fost decretată sărbătoare în toată ţara. ASSUNCION 13 (Rador). — In toate oraşele şi satele din Paraguay populaţia a primit cu entuziasm ştirea încheerii armistiţiului. Toate casele au arborat drapele. In cursul serii de azi vor avea loc focuri de artificii şi retrageri cu torţe. * ASSOMPTION, 13 (Rador).—Ministerul de externe publică următoarea notă: Soldatul Paraguayan, eroic şi victorios, a cucerit pacea pentru patria sa. Un armistiţiu, care pune capăt coflictului cu Bolivia, a fost semnat la Buenos Aires la ora 12, întregul corp diplomatic s-a prezentat preşedintelui Ayala, transmiţându-i felicitările guvernelor străine pentru incheerea păcii. „ Deşi, pe baza armistiţiului, ostilităţile urmează a înceta Vineri la ora 12, operaţiile în Chaco continuă, deoarece Paraguayern, speră ca, până la intuirea în vigoare a armistiţiului, să mai poată ocupa şi localitatea Ravelo. Arestarea unor hoti în jud. Dâmbovita . . ' TARGOVIŞTE, 13. In ultimul timp, observându-se mari furturi de materiale la societăţile petrolifere „Concordia“ şi „Unirea“ din schela Gura Ocniţei, jandarmii fiind avizaţi au început cercetările. In urma investigaţiilor făcute hoţii au fost descoperiţi îrt persoana indivizilor: Simache Smache, C-tin V. Dodea şi Alex. Sârbu, toţi originari din Gura Ocniţei. * 11 Ei au mărturisit că au furat 415 metri de ţeavă tubing pe care au vândut-o inginerului Marcel Gherson din Câmpina, str. Toma Stelian No. 6. Hoţii au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. SPECTACOLE TEATRE CĂRĂBUŞ: «Luna Cărăbuşului». IZBANDA: Domnul de la ora 5. MARCONI: Microbii Bucureştilor. CINEMATOGRAFE CAPITOL şi ROXY: Topaze. REGAL: Beau să uit dragostea şi Canalia. VOX: Supremul păcat şi Simona. ED. PALACE: Prizonierul şi împăratul Negrilor. ARO: Transatlantic cu Nancy Carroll, şi Gene Raymond. TRIANON (sala şi arena): Mirajul circului cu Raquel Torres. ESLECT: S’a întâmplat într’o noapte şi Galant Lady. DARLY: Pe frontul de Vest 1918 şi Femeia cu părul roşu. FORUM (Grădina şi Sala): O noapte de dragoste şi Nu vă jucaţi cu dragostea. RIO: Any, Any ce dulce eşti şi Noroc peste noapte cu Anny Ondra, Szőke Szakall. ROXY: Buzele care trădează, cu Constance Bennett, Jurnal Pathé şi comedie. GRADINA TRIANON (Bulevardul Brătianu 2): Lupte drepte american® şi filmul Norocul meu eşti tu. IRANKLIN: Cazacii şi 2 complectări muzicale şi jurnal Fox. j CORSO: Chemarea Primăverii (La® aux Dames). , , T LIDO: Baronul de Neuhaus şi O fată cu noroc. j OMNIA: Capriciul spaniol şi Măşti de ceară. . , ( MARNA: Cazacul şi Privighetoarea şi Iluzii de fericire. , j j AMERICAN (Grădina şi Sala): Nopji în Hawai şi Prinţesa Turandot VOLTA BUZEŞTI (Grădină şi sală? Declasat şi Destinul nu iartă; şi comp. Groner, . : j|i MARCONI: Vânzătoarea de pâine şi Cântăreţul Parisului. : MILANO: Iţi cânt iubirea mea; coaţ@l plectare şi jurnal, trupa de reviste. MODEL: Demonul Rusiei şi Fra Dia* volo cu Stan şi Bran. ILIA: Masacrul şi o fată străbate lumea cu Magda Schneider. RAHOVA: Dreptul la viaţă şi Cascada Blestemată. TERRA: Vocea sângelui şi Stan şi Grai în Congresul Şmecherilor.