Dreptatea, mai 1936 (Anul 10, nr. 2556-2577)
1936-05-08 / nr. 2561
In prezenţa a 1000 delegaţi din 10 comune, jud. Cetatea-Albă are 106 comune) ,şi a numeroşi partizani, preşedintele organizaţiei judeţene d. deputat T. IACOBESCU, declară şedinţa deschisă şi spune că d. preşedinte al partidului naţionalţărănesc, d. Ion Mihalache, a înţeles că nu el poate conduce pe drumul efectiv acest partid decât, dacă partidul are o puternică organizaţie statutară şi un program bazat pe ideia statului ţărănesc. «Ţăranii şi muncitorii doresc o viaţă omenească în această ţară. Pretutindeni s’a găşit la organizare. Mai bine mai puţini membri, dar oameni pregătiţi şi gata de luptă, decât organizaţiuni mari, dar neputincioase. Partidul naţional-ţărănesc a purtat cele dintâi lupte, fără statute şi fără program. Era ideia mare, care ne călăuzea: apărarea poporului guvernat prin silnicie şi abuz. Toată populaţia din ţară a fost alături de partidul naţional-ţărănesc, era o ideie sfântă. S-au dovedit însă, că frământările grozave din ultimii ani, ne-au arătat că este nevoe şi de program şi de statut. Noi pornim organizarea puternică în acest judeţ, conform noului program. Vedem aci, pe toţi cari au luptat cu noi timp de 15 ani. Nimeni n a dezertat toţi au rămas pe front, în jurul steagului naţional-ţărănesc. Nu s’a vândut nimeni, pentru un blid de linte.Aceasta este mândria noastră şi ne-a dat in acest judeţ totdeauna succese mari. N’am fost învinşi niciodată. Populaţia a văzut că, nu urmărim chestiuni personale. Munca şi jertfele ce faceţi, sunt spre binele acestei ţări.fi Asistăm la o situaţie stranie. Foarte ciudat, că astăzi se află la cârmă, un partid care a dat dovada că n’are grijă de populaţie ci numai de partizanii săi. Liberalii sunt împotriva norodului şi contra controlului cetăţenesc. Ei guvernează prin comisiuni interimare. Totul se face în anumite interese personale. Cine nu face politica lor, este urmărit şi persecutat. Cum este posibil ca într’o ţară să poată conduce o mână de oameni, contra cărora este ţara întreagă. Intre şef şi prim ministru sunt neînţelegeri. Guvernul, care îndeamnă la ură de rasă, unii din miniştri încurajează crima şi asasinatul. Au sacrificat un subsecretar de stat. Este foarte puţin. Trebue să plece primul ministru şi ministrul de interne. Suntem siguri că se apropie prăbuşirea regimului putred. Se apropie sfârşitul regimului, care ne-a adus ruina economică. Guvernul nu s-a îngrijit să trimeată măcar destul porumb pentru însămânţare. Orice om poate să înţeleagă că zilele guvernului sunt numărate. Vă facem apel, de a vă pregăti pentru ziua foarte apropiată, când partidul naţional-ţărănesc va fi chemat pentru conducerea ţării. Mulţumesc din suflet fraţilor de luptă. Noi mergem pe un drum de lumină de dreptate şi de omenie. Uniţi-vă cu toţii în jurul acestui steag care va triumfaaplauze puternice îndelung şi mult repetat ). ALTE CUVÂNTĂRI JD. AL. ARNAUTOV, preşedintele organizaţiei municipale, fost primar, spune: Nu poate să existe mai mare bucurie, decât, atunci când îţi vezi toţi prietenii în jurul tău, cari au luptat mulţi ani, pentru triumful principiilor democratice şi ale dreptăţii. Timp de 15 ani, la prima chemare a iubitului nostru şef, d. T. Iacobescu, vin din judeţ, la adunările noastre mii de ţărani. Orice propagandă, care se duce contra partidului nostru în judeţ, de către duşmanii democraţiei, n’are nici un succes şi rândurile noastre tot cresc, fiindcă pe steagul nostru este scris «Dreptate pentru ţărani şi muncitori». Situaţia de azi este insuportabilă. Guvernul uzurpator ne duce la ruină Guvernul susţine şi încurajează curentele extreme de dreapta, cari pot duce la prăbuşirea ţării. Hitler vrea numaidecât răsboiul. Extremiştii nu văd că sunt uneltele lui. După programul extremiştilor de dreapta, minorităţile vor fi lipsite de drepturile cetăţeneşti. Putem noi tolera aşa ceva? Starea de asediu şi cenzura sunt întrebuinţate, pentru a acoperi toate ilegalităţile guvernului. Impozitele sunt mărite, mai ales indirecte şi care sunt insuportabile pentru lumea nevoiaşe. Chiar pentru pâine plătim o taxă enormă. Porumbul şi orzul, au fost împărţite numai între partizanii liberali. Cu toţi trebue să ne unim în jurul steagului partidului naţional-ţărănesc, pentru salvarea ţării şi pentru triumful democraţiei şi statului ţărănesc. D. MIHAIL STRATAN, fost prefect, şi vicepreşedinte al organizaţiei judeţene, spune: Am putut azi să ne adunăm într’un număr foarte mare, dar am chemat numai pe reprezentanţii organizaţiilor săteşti, ţinând seama de sărăcia care bântui în judeţul nostru. Contra aşteptărilor, aţi venit în număr impunător, dornici de a auzi de la noi cuvinte de îmbărbătare şi a afla când se va termina cu regimul care a adus atâta sărăcie. De sărăcia grozavă ştie toată lumea, afară de guvern. Guvernul către cheltuieşte zeci de milioane pentru serbări, parade şi banchete, n’a găsit bani pentru ajutorarea înfometaţilor din sudul Basarabiei, ci s’a adresat Crucii Roşii. Ceiace s’a împărţit s’a dat numai la partizani şi tocmai la cei bogaţi. După moartea lui I. G. Duca, guvernul a înfiinţat starea de asediu şi cenzura contra extremiştilor de dreapta. Dar după scurt timp, guvernul a început să meargă la braţ cu acei, din sânul căreia au ieşit asasinii lui I. G. Duca Şi în judeţul nostru se face propagandă extremstă. Propagandiştii fac mari promisiuni ţăranilor, dar o fac numai în scopul desbinări, având frică, ca ţăranii să nu meargă cu toţii cu partidul naţionalţărănesc. Goniţi-i din sate, căci sunt duşmanii voştri. Numai cu partidul naţional-ţărănesc veţi putea dobândi dreptate şi asigura o viaţă omenească, care o meritaţi. D. STEPAVTUDOV, fost senator, spune că numai în unire stă puterea. Face apel ca toată lumea să se înscrie în partidul naţionalţărănesc, pentru apărarea libertăţilor cetăţeneşti şi triumful democraţiei. D. ION VOLOSATAI, învăţător: Viaţa ţăranului este insuportabilă. Guvernul uită că ţara noastră este eminamente ţară agricolă. Dacă se ruinează ţăranii, este ruinată şi toată ţara. Ţăranii nu trebue să asculte de agitatorii extremei drepte, căci aceştia sunt aventurieri şi vor să introducă dictatura, care va fi moartea ţăranilor. Cheamă pe toată ţărănimea sub steagul partidului naţional-ţărănesc. D. avocat A. FITOPF. Elogiază pe d. preşedinte T. Iacobescu, care timp de 16 ani depune o muncă uriaşă pentru binele norodului. Congresul votează următoarea moţiune: Congresul Partidului Naţionalţărănesc din judeţul Cetatea-Albă întrunit în adunarea anuală, exprimă desăvârşită increderea Preşedintelui partidului d. Ion Mihalache. Congresul partidului naţional-ţărănesc, reprezentând aproape unanimitatea populaţiei jud. şi oraşului Cetatea-Alba, cere cu hotărâre îndepărtarea de la cârma ţării a regimului liberal de silnicie, cenzură, stare de asediu şi comisii interimare. Congresul partidului naţional-ţărănesc, cere plecarea unui guvern, care a dus ruina economică a tuturor categoriilor sociale. Congresul partidului naţional-ţărănesc, cere conducerei centrale a Partidului să ia măsurile urgente pentru a se incepe o viaţă nouă In această ţară, întemeiată pe respectarea legilor, dreptate şi grija de poporul muncitor, un stat nou. «STATUL NATIONAL-TARANESC». MEMBRII DELEGAŢIE : Sub preşedinţia d-lui Ştefan Avtudop, congresul a ales pe timp de 2 ani prin aclamaţii şi aplauze frenetice pe d. Teodor D. . Iacobescu, ca preşedinte al organizaţiei judeţului Cetatea Albă. In delegaţia permanentă a partidului naţional-ţărănesc din jud. Cetatea Abă au fost aleşi: Teodor Iacobescu, deputat preşedinte; Mihail Stratan, avocat, vice-preşedinte; Alexandru Arnăutov, cooperator, vice-preşedinte; Nicolae Stratan, avocat secretar general; Er. Constantinescu, comerciant casier; Mihail Erhan avocat Volintiri. Vasile Mirescu, avocat Bucureşti; Ion Gavriliuc, agricultor Şaba; Eugen Mantu, ziarist Cetatea Albă; Ştefan Avtudov, pensionar Şaba; Artur Strolmayer, avocat C. Albă; Ion Cugut, agricultor Şaba; Ştefan Iacobescu, profesor Bucureşti; Afanasie Ripicemco, agricultor Sărăria; Ion Covanea, institutor Cet. Albă; Emil Scherzingher, cooperator Sărata; Anatolie Galin, agricultor Gura Roşie; Alexandru Dimitriu ,avocat Saba; Nicolae Glugan, agricultor Deleni; Luca Gusturov, proprietar Tarutino; Sava Minov, agricultor Cuişia; Dumitru Taşcov, agricultor Balabanca Mare; Ion Stoianov, avocat C. Albă; Mihail Teodorenco, avocat C. Albă; Cezar Popovîci avocat Babancea; Ion Lungu agricultor Răscăeşti; Serghei Netrebenco, cooperator Ioan Vechi; Grigore Sereda cooperator Plătăreşti; Samuil Pornei, ziarist Cet. Albă; Ştefan Stanescu antreprenor Cet. Albă: Lazăr Ștefănescu, înv. Tuzla; Nicola© Litinschi, avocat Tatar Bunar: Pr. A. Sandulesco, profesor Ismail; Teofan Derevenco, avocat T. Bunar: Emilian Coiuharlenco cooperaor Turlachi: Dr. Mihail Smokeschi, medic Cet. Albă: Panait Antohi, institutor Cet. Albă; Haralambie Năstase, profesor Cet. Albă; Ilie Volosatâi, înv. Clebabcea; Constantin Svacica, agricultor Cazaci; Serghei Silvestru, înv. Purcani; Petre Beduhovschi, învăţător Hagider; Mircea Ispir, învăţător Plătăreşti. Au fost aleşi membri în comitetul judeţean d-nii: Teodor Iacobescu Cetatea Albă; Mihail Strahan, avocat Cet. Albă; Alexandru Arnăutov, cooperator Cetatea Albă; Nicolae Stratan, avocat Cetatea D. S. PERLMAN, arată abuzurile guvernului actual. D. I. CUHUT, fost deputat, spune că numai graţie partidului naţional-ţărănesc, se pot ţine întruniri libere. Până la 1928, orice întrunire era interzisă şi participanţii arestaţi şi schingiuiţi. Cuza face totul pentru suprimarea minorităţilor. Trebue dusă lupta înverşunată cu extremiştii de dreapta. D. S. MINOV, fost deputat: Ţăranii care ascultă de extremiştii de dreapta, nu-şi dau seama că, ei cad în braţele călăilor poporului. Nu prea sunt de vină ţăranii, căci nu sunt luminaţi şi au nevoe de îndrumare. Noi o să arătăm ţăranilor cine-i sunt prieteni sinceri, îndeamnă pe toţi ţăranii să se înscrie în partidul naţional-ţărănesc, singura lor nădejde. D. I. GAVRILIUC, fost deputat, îndeamnă la unirea tuturor oamenilor de bine, pentru a feri ţara de dictatură. Regimul dictatorial înseamnă ruina complectă a ţăranilor şi stârpirea complectă a drepturilor cetăţeneşti. D. MIHAIL ERHAN, fost senator, spune că după suferinţele de 3 ani, făcându-se sănătos a venit din nou la luptă. Moldovenii nu împărtăşesc ideile cuziste. Sute de ani. Moldovenii au trăit bine cu alte minorităţi. Cei mai buni gospodari merg cu partidul naţional-ţărănesc iar lepădaţii şi certaţii cu justiţia s’au înscris la cuzişti. TELEGRAMA CĂTRE D. ION MIHALACHE După propunerea d-lui T. Iacobescu, se trimite următoarea telegramă d-lui Ion Mihalache, preşedintele partidului naţional-ţărănesc. Congresul Partidul Naţional-Ţărănesc al judeţului Cetatea-Albă, trimite preşedintelui iubit toată încrederea şi devotamentul. Preşedinte: T. IACOBESCU Albă; Er. Constantinescu comerciant. Cetatea Albă; Anatolie Galin, agricultor Gura Roşie; Serghai Netrebenco, cooperator Iv.Vechi; Mihail Erhan, avocat Volintiri; Ion Lungu, agricultor Răscăeşti; Seghei Silvestru, învăţător Purcari; Ion Cugut, agricultor Şaba- Târg; Ion Gavriliu, agricultor Şaba- Târg; Alexandru Dimitriu, avocat Şaba; Lazăr Ştefănescu, învăţător Tuzla; Ilie Volosat şi învăţător Chebabcea; Alexandru Voiţehovschi avocat Cetatea Albă; Ion Covenea, institutor Cetatea Albă; Mihail Tedorenco avocat Cetatea Albă; Cezar Popovici avocat, Bairamcea; Grigore Sereda, cooperator Plătăreşti; Emil Schertzingher cooperator Plătăreşti; C. Angelescu, învăţător Satu Nou; Alfred Ziebart, învăţător Arciz; Teofan Derevenco, avocat Tata Bunar; Ion Stoianov avocat Cetatea Albă; Andrei Capov, învăţător Bifrgugi; Nicolae Glugan, agricultor Deleni; Ion Cimcev, învăţător Goliţa; Sava Minov, agricultor Cuişia; Luca Custurov, proprietar Tarutino; Artur Stiohmayer, avocat Cetatea Albă; Nicolae Litinschi ,avocat T. Bunar; Leonida Heiban, învăţător T. Bunar; Pr. Al Sandulescu, profesor Ismail; Emilian Şuliga învăţător T. Bunar; Vasile Mirescu, avocat Bucureşti; Ştefan Iacobescu profesor Bucureşti; Ştefan Avtedov, pensionar Şaba; David Besson, agricultor, Şaba; Afanasie Ripicenco, agricultor Sărăria; Dumitru Taşcov, agricultor, Balabanca Mae; Samuil Porunoi, ziarist Cetatea Albă; Panait Antohi institutor Cetatea Albă; Haralambie Năstase, profesor Cetatea Alba; Andrei Capşa, contabil Cetatea Albă; Ştefan Stănescu, antreprenor Cetatea Albă; Samuil Feldman comerciant Cetatea Albă; Miron Gruşman, comerciant Cetatea Albă; Eugen Mantu, ziarist Cetatea Albă; Lev Steinberg avocat Cetatea Albă; Nicola© Volcov, agricultor Volintiri; Ştefan Ivanov agricultor Camcic; Fişei Acherman comerciant Sărata; Ion Pereţ, agricultor Budachi; Nicandru Arpentie, învăţător Olăneşti; Gherasim Ferticenco, agricultor Palanca; Mihail Debeleac, agricultor Cotu Chitai; Christof Dehring, agricultor Tarutino; Rudolf Tillman agricultor Strasburg; Vasile Surugiu, învăţător, Slobozia; Constantin Svadea, agricultor Cazaci; Gh. Leastoveţelei, agricultor Cazaci; Constantin Gheţu, învăţător Zolocari; Ef. Onufrenco, agricultor Ivăneşti-Vechi; Gheorghe Volcanoglu, agricultor Frumuşica Nouă; Martin Weiss, înv. pensionar Malu Mic; Emelian Cojuharenco cooperator Turlachi; Vasile Ivanov, învăţător Traian; Vasile Popov, proprietar Tuzla; Crmen Gubici, agricultor Iaroslava; Petre Beduhovschi, învăţător Hagider; Grigore Colesnic, agricultor Pietroasa; Moisei Procopeţ, agricultor Tariceanca Veche; Melintie Bian agricultor Cara-Hasan; Nicolae Iorgaciov, agricultor Iserlia; Ilie Serbinov, agricultor Ivăneştii Noi; Anania Carabadjac, agricultor Ciuleni; Nicolae Novoselcean, agricultor Cuporani; Nicolae Ivanov, învăţător Hasan Batâr; Dimitrie Smuracov învăţător Babei; Vladimir Semcinschi, învăţător Acmanghit; Lascar Teodorescu, învăţător Caplani; Simion Hristodorov, agricultor Culevcea; Adolf Beck agricultor, Eigenheim; Mircea Ispir, învăţător Plătăreşti; Natanael Biech, fierar Leipzig; G. Sperling, agricultor Mansburg; Mihail Croitoru, învăţător, Martaza; Iacob Weingärtner agricultor Tipliţa; Filip Ţapu, învăţător Tudora; Vasile Baile, agricultor Răileanca; Mihail Cazacu, învăţător Faraoani; Ioan Percev, agricultor Dunăreanca; Efrem Erlic, farmacist Cetatea Albă; Mihail Smolenschi, doctor Cetatea Albă; Chelman Frehter, comerciant Cetatea Albă; Ion Sibov, agricultor Dunăreanca; Porfirie Mârleanu, muncitor Volintiri; Mihail Cravcenco, agricultor Volintiri; Alexandru Fitoff, avocat Cetatea Albă Dr. I. Fuckelman, medic Cetatea Albă; Zaharia Condrea, învăţător Saba-Târg; Iohan Boetcher, agricultor Tarutino; Mihail Colesnicov agricultor Bairamcea; Iacob Pelin, agricultor Satu Nou; Dionisie Eputatov, agricultor Uspenca; Haralambie Mohorceanu, învăţător Satu Nou; Vartolomei Furnică, agricultor Tariceanca Nouă; Nichita Gavrilenco,gricultor Palanca; Gavriil Talmazan, agricultor Palanca; Gavriilalmazan, agricultor Olăneşti; Mihail Iaşciuc, agricultor Păpuşoi; Vasile Jeleascov, învăţător Divizia; Pavel Covalenco, agriculltor Divizia; Iacob Ianovici, învăţător Regele Ferdinand; Ilie Popescu, învăţător Culevcea; Gavril Corbenco, agricultor Acmanghit; Simion Stoier, Învăţător Pandaclia; Constantin Dinu, învăţător Cara Hasan; Dimitrie Culadu, învăţător Vădeni; Friedrich Hefer, agricultor Mansburg; Alexandru Bariu, agricultor Cara Hasan. Moțiunea I d-lui T. Iacobescu «DREPTATEA» Cronica economică şi agricolă De curând Capitala a fost vizitată de un reprezentant al guvernului brazilian, d. Sebastiano Sanpaio. Diplomatul american a fost trimes să încerce primele negocieri pentru încheierea unei convenţiuni comerciale între România şi Brazilia. După conferinţele pe care le-a avut cu ministrul industriei şi cu directorul afacerilor economice din ministerul afacerilor străine, d-sa a arătat că denunţarea vechei convenţii comerciale cu ţara noastră nu era o măsură specială pentru noi, ci fusese aplicată tuturor statelor. Până în August din anul trecut, Brazilia a dus o politică de protecţionism puţin accentuat, ceea ce era radical deosebit de politica aplicată de celelalte state. Acum, insă, după denunţarea tuturor acordurilor şi convenţiilor comerciale, se va proceda la nouă angajamente şi directive. Negocierile cu ţara noastră s’au referit la unele articole care pot fi schimbate cu un însemnat câştig pentru România, ca şi pentru Brazilia. Un acord comercial se va stabili, nu peste mult timp, care va strânge tot mai mult legăturile între două ţări înrudite şi prietene. * O dispoziţiune a unui jurnal al consiliului de miniştri a prevăzut că se admite exportul lemnului de nuc în Cehoslovacia, pentru uzinele Cehoslovenska Zbrojovka. Iar autorizaţiile de tăiere şi transport se vor da de către ministerul agriculturii şi domeniilor. Se ştie că acest preţios produs, lemnul de nuc, scade mereu, deoarece exploatarea de până acum a fost cn totul nemiloasă şi nu s’au avut în vedere necesităţile ce impun proteguirea unei culturi rare dealtminteri pe Întinsul ţării. Ministerul agriculturii şi domeniilor a împiedicat tăierea nucilor, precum şi exportarea lemnului, atât de scump, sub orice formă. Face excepţie, de la această dispoziţie, numai uzina cehoslovacă arătată mai sus. Prin hotărârea luată se va evita comerţul clandestin (care se apara mai cu seama pentru Ungaria) şi se vor salva plantaţiile de nuci, decimate în ultima vreme. * O nouă sere de articole au intrat în regimul reglementării importului. Decretul publicat în Monitorul Oficial de Marţi 5 Mai specifică următoarele articole din tariful vamal, cu preţurile lor respective: Caroseriii de automobile, chiar neterminate: pentru mărfuri, lei 9 de kg.; pentru persoane, lei 15 de kg. Amoniacul : soluţie, lei 2 de kg.; comprimat in tuburi de oţel, lei 7 de kg. Carbura de calciu (carbid), lei 3 de kg. Sulfat dublu de aluminium şi potasiu (alaun, piatră acră), lei 1 de kg. Sulfura de carbon, lei 15 de kg. Totodată, se încuviinţează sporirea taxelor de autorizaţie la articolele de mai jos, care au fost contingentate mai dinainte : plăci de faianţă albe sau în culoare naturală gălbue, însă fie decorate, lei 9 de kg. Cele colorate sau decorate,de orice fel, lei 11 de kg. Brăila, 6 Mai S’au mai plasat ori: 10 vag. porumb lei 23 800, din siloz baza linie doc; 1 vag. porumb roș lei 30.000 linie doc. Piaţa calmă și fără afaceri din lipsă de cumpărători. In obor sosiri reduse S’a vândut: Porumbul cu 236—240 lei suta kgr. Orzul cu 225—235 lei suta kgr. Grâul cu 500 Iei suta kgr. Vinul cu 350—400 lei suta kgr. In docuri au sosit 16 vagoane. Farmecul primăverii înflorite, în care sufletul trăieşte mai intens pătrunde lumea întreagă. In mijlocul idilelor de primăvară câtă fericire ar aduce un câştig al LOTERIEI DE STAT De aceea, tineri sau bătrâni, pentru bucuriile de astăzi, pentru cele de mâine, pentru aducerile aminte. IEŞIŢI IN CALEA NOROCULUI. LUAŢI LOZUL LA LOTERIE, DIN VREME. LA 15 MAI se trage clasa a treia. LOTERIA DE ITAT Şcoala şi realitatea românească (avantarea d-lui prof. I. Itduriu Laîntrunirea profesională, pentru corpul didactic, a partidului naţional-ţărănesc, d. profesor Ion Răducanu a ţinut următoarea cuvântare: «Dintre toate adunările noastre cu caracter profesional, cea de astăzi îmi este mie cea mai dragă. Am impresia, — nu impresia, am convingerea — că vorbesc mai uşor şi mai limpede, îndrăznesc să spun că vorbesc o limbă în care ne înţelegem mai bine cei cari suntem dascăli de şcoală. Şcoala în ţara românească s-a depărtat de realităţile româneşti. Şcoala în ţara românească a ajuns în bună parte numai un post în bugetul statului şi în acelaş timp în loc să fie un atelier de pregătiri al omului întreg, de pregătire a omului pentru munca vieţii a rămas ce a fost înainte de război: un atelier unde se fabrică titluri, unde se scot titraţi cu drepturi asupra bugetului statului, a acelui buget care din an în an este mai sărăcit, care este stors din mizeria săteanului şi nuşi înţelege menirea lui. îndrăznesc s’o spun eu care înainte de a fi om politic sunt pri de şcoală, îndrăznesc s’o spun eu care am zi de zi contact cu câteva mii de studenţi. Şcoala pe care am cinstea şi obligaţia s’o conduc are peste 3000 studenţi şi aceşti studenţi îmi sunt dragi, mă simt obligat ca un grădinar să îngrijesc de ei, să scot flori cât mai frumoase în grădina culturii româneşti — şi am oarecare experienţă. Şcoala în afară de politica de stat, şcoala în afară de concepţia statului are atâta valoare cât are profesorul şcolii. Evident că şcoala stă într’o strânsă legătură cu concepţia generală asupra vieţii care dictează în mod hotărât politica statului faţă de şcoală. Evident că într’un stat individualist şcoala pregăteşte conducătorii. Conducători — pentru numele lui Dumnezeu — în România însemnează bugetivori, cari să aibe dreptul, pe baza titlului de şcoală, să tragă o trată asupra bugetului public. Dar, domnilor, şcoala aceasta pentru creiarea de conducători în ţara românească însemnează agravarea vieţii noastre, dezechilibrul în avuţia colectivităţii naţionale. Eu cred că această concepţie a statului individualist trebue să înceteze. Nu avem nevoie de o şcoală care să creieze conducători — şi să mă ierte de prof. Rădulescu-Motru dacă voi întrebuinţa o altă formulă fiind un gând absolut cu al-sa — şcoala românească are datoria să creieze servitori ai colectivităţii naţionale (aplauze). In loc ca această şcoală să creieze pentru omul luminat drepturi să implice oricăruia crescut în această şcoală datorii faţă de colectivitatea socială şi naţională. Noi nu avem o şcoală — să mărturisim — care să pregătească elementele pentru viaţă, pentru lupta vieţii în cadrul colectivităţii naţionale; noi nu avem o şcoală care să dea cunoştinţe serioase de ordin teoretic, nici chiar la Universitate, pentru că se trece prea uşor în multe din Facultăţile noastre, nici pentru viaţa tehnică, practică şi de aceea noi pregătim prin şcoala de astăzi o generaţie care este mai mult parazitară decât să fie o generaţie de călăuzitori ai neamului nostru. Desigur domnilor, eu subscriu pe deantregul programul partidului naţional-ţărănesc care se inspiră de la această ideie de a pune şcoala în contact cu viaţa realităţilor româneşti. Dar înainte de orice eu care îmi dau seama că şcoala este mai mult decât politica, că politica face mai puţin decât face şcoala pentru reforma vieţii unui neam, eu cer ca să întronăm noi prin activismul nostru, prin conştiinţa noastră un alt spirit în şcoală chiar în cadrul actualei formule a învăţământului, atâta vreme cât nu putem să schimbăm acest cadru al învăţământului nostru fie secundar, fie superior, fie tehnic, şi pentru aceasta cerem în primul rând de la profesorii noştri să-şi facă datoria. Dacă studenţii noştri sunt aşa cum sunt, nu sunt numai din pricina legilor şcolare ci şi din pricina felului în care profesorii înţeleg rolul lor în societate Copilul îşi pregăteşte educaţia în viaţa familiei; tânărul îşi pregăteşte spiritul şi sufletul în şcoală. Dacă profesorul este activ, dacă profesorul nu se mulţumeşte ca să rămână la buchia cărţii, dacă profesorul îşi înţelege menirea lui — menirea de educator — atunci şcoala românească va fi alta decât este astăzi. Şi de aceea, domnilor, este nevoe să reformăm şcoala prin spiritul nou de activitate şi educaţie socială şi naţională a profesorilor. In o să învăţăm pe elev să-şi capete mai greu sau mai uşor titlul pentru a deveni pretendent pentru slujbele publice, să formăm din şcoală atelierul de forţe vii ale neamului nostru cari într’adevăr să fie selecţionate în colectivitate naţională; este adevărat că se cere ca şcoala să nu mai fie un atelier de indivizi cari nu urmăresc altceva decât beneficiile lor, fără să aibe nici cel mai mic simţ de răspundere în viaţa naţională a ţării. A uşura să fabricăm în diferite facultăţi 10—20 mii de licenţiaţi care să vie să bată la poarta fiecărui minister pentru a ocupa un loc în bugetul public, aceasta, domnilor, este o crimă pe care o facem pentru viitorul acestui neam fiindcă fiecare din aceia cari intră în bugetul public şi nu activează aşa cum trebue să activeze pentru avuţia naţională este o povară pentru venitul naţional al acestei ţări şi este în acelaş timp o imoralitate. Dăm prin şcoal o prismă pentru paraziţii de mâine ai avuţiei noastre economice, sociale şi naţionale. Iată pentru ce cred eu că este în primul rând de datoria profesorilor să devină adevăraţi reformatori sociali şi politici Dvs., iubiţi colegi din toate straturile învăţământului, aveţi o indatorire mult mai mare decât vă închipuiţi: aveţi datoria de a feri generaţia de mâine de ivirea unui nou spirit in această generaţie. De dv. depinde dacă mâine vom avea un stat românesc mare, consolidat, sau dacă vom avea o anarhie în în«treaga noastră organizaţie de stat, de dvs. depinde dacă vom putea forma din copiii noştri oameni întregi sau nişte simpli paraziţi ai bugetului public; de dv. depinde şi schimbaţi întreaga oribilă structură a vieţii noastre sociale, pentru că, domnilor, de şcoală depinde dar că la sate avem întuneric, dacă la sate avem ruină, dacă la sate nu avem câteodată un singur element care să se identifice cu aspiraţiile şi cu drepturile sfinte ale producătorilor naţionali cari sunt ţăranii; de dvs. depinde dacă mâine tera românească va fi pregătită nu nu,mai din punct de vedere al ţărănismului serios dar în acelaş timp din punctul de vedere al întronării unui nou duh social în această ţară. Da, domnilor, până astăzi şcoalat a făcut — după metoda statului individualist, — sau bugetivori sau individualişti fără scrupule. Rolul cetăţeanului de mâine al României ţărăniste este să fie într-adevăr un slujitor al avuţiei sociale şi naţionale. Ei bine, domnilor, această lipsă o constat cu durere în organizarea şi în viaţa şcolară de toate treptele.Evident, dacă vorbim de programe putem să ni le alcătuim în raport cu necesităţile vieţii, dar nu este deajuns alcătuirea de programe, nu este deajuns nici reforma formală a şcoalei de toate gradele. Se mai cere încă ceva: se cere ceea ce au văzut marii pedagogi Grundwig şi Pestalozzi. Se cere in primul rând democratizarea şcoalei. Pestalozzi a fost un mare pedagog nu pentru că a ştiut să predea cunoştinţele necesare şcolarilor din clasele primare dar pentru că a avut un suflet profund democratic, iar Grundwig a fost un mare doctor al sufletului danez pentru că a ştiut să ridice demnitatea danezului şi să oblige pe cetăţeanul danez să fie un adevărat servitor al naţiunii şi al statului. Aceasta este necesitatea cea mare a şcolii româneşti şi în aceasta direcţie am primit — ca un modest dascăl — să fac apel la colegii mei de toate categoriile şi să le spun: In mâna, în voinţa, în spiritul vostru mai mult decât în spiritul tuturor partidelor politice stă viitorul acesui neam. MmMkMHMI c