Dreptatea, iulie 1938 (Anul 12, nr. 3178-3203)
1938-07-22 / nr. 3195
ANUL XII, NO. 3195* 2 pagini Director: DEMOSTENE BOTEZ Proprietar: S. A. „Dreptatea“ Registru publicaţiuni Nr. 1057/1938 Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, Str. G. Clemenceau, 9,Telefon: Redacţia 3.03.42, Adiţia 5.13.91 Vineri 22 iulie 1938 2 lei îndoliată ţi îndurerată Capitala primeşte astăzi corpul neînsufleţit al Narai necine In Capitala ţării întregite, la a cărei glorioasă aşezare pe mândrele temeiuri ale unui stat nou, a contribuit atât de mult Ea, vor poposi rămăşiţele pământeşti ale celei mai iubite regine din vremea noastră. Un popor întreg se înfiioară în faţa morţii neîndurătoare, care i-a răpit bucuria ultimilor douăzeci de ani es de consolidare a României Mari. Zăbranic violet, pioasă înclinare în faţa augustei dispărute, flutură peste streaşinile umile, în balcoanele târgurilor, ca şi în marile oraşe. Dacă neamul acesta are însuşiri pe care până şi vrăjmaşii au trebuit să le recunoască printre aceste calităţi este şi aceea de a păstra o discreţie rară în momente mari ale vieţii. Moartea nu este decât un prilej de sfântă plecare a capetelor sub greutatea destinului. Ca şi în cântecul popular al baladei «Mioriţa», înfrăţirea omului cu firea se face potrivit unor legi pe care nimeni nu le poate înfrânge. La naştere, ca şi la moarte. Soarta nu poate fi depăşită. Şi nici îndreptată către o cale neorânduită de Cer. De aceea piosul doliu al ţării întregi este însoţit de celălalt doliu, pe care numai Românul ştie să şi-l arate: smerenia şî respectul nemărginit resfrânte pe chipurile reţinute, dar totuşi învăluite în tristeţe covârşitoare. Aşa a fost primită Regina tuturor Românilor, pe al cărei creştet a stat coroana unei ţări ce-şi vedea adunate, laolaltă, toate provinciile şi toţi fraţii, pentru vecie. Cum sunt întoarcerile, şi ce semnificaţie au revenirile aproape de pământul sacral, de care s’au legat toate năzuinţele! Acum două decenii! Regele Ferdinand I, gloriosul făuritor al României în hotarele-i naturale şi Regina Maria, păşeau în aceeaş Capitală, după ce victoria fusese asigurată. Pana măeastră al scumpei noastre Regine a zugrăvit clipele istorice după surghiunul refugiului în Moldova: «Iar acum, după aceşti doi ani cumpliţi, ne întorseserăm biruitori, în ciuda nenorocirii şi a umilinţei, iar visul de veacuri al României era acum împlinit. Nu e de mirare că-şi eşise din fire poporul de atâta bucurie, nu e de mirare că până şi pietrele de şutat picioarele noastre păreau că ne aclamă şi că se îmbată de gloria întoarcere. Uitându-mă de sus, la toate acele fete întoarse spre mine, mi se părea că citesc în ochii fiecăruia suferinţele prin care trecuse. Alaiul nostru îşi urmă drumul până în piaţa unde se înalţă statuia Mihai Viteazul, cu sabia ridicată în vârful braţului stâng. Aici, de când venisem în ţară, la 1893, mireasă nevinovată şi plină de dor de ţara ei, fusesem de faţă la defilarea de fiece an la IO Mal, însă niciodată la o paradă ca aceasta, în care luau parte armata franceză şi ceai engleză. Poporul însoţea cu uitare de entuziasm nebun trecerea desrobitorilor noştri, care veniseră de peste Dunăre, drum lung, ca să fie alături de noi, în această zi.» A fost întoarcerea în locul unde trebuia slăvită victoria. Pe urmă, după încoronarea celor doi suverani, la Alba lulia, şi în Bucureşti, pe sub arcul de triumf al cauzei româneşti, reveneau tot sub nimbul biruinţei... Regele Ferdinand... Şi Regina Maria... Acum, când convoiul funebru poartă trupul sfânt al marei Regine, pe aceleaşi străzi trece tot învingătoare Maria, Regina poporului românesc. Tot biruitoare, ca şi odinioară. Fiindcă a intrat augustă, acolo unde istoria i-a consfinţit de mult toată opera naţională şi umană. Regina Maria s-a întors în locul unde a fost biruinţa. Mr. S. Regina Maria pe catafalc Tristul pelerinaj dela Castelul Peleş Peste zece mii de persoane au defilat în faţa catafalcului o impresionantă slujbă religioasă Sinaia în doliu, a prins culorile violete ale înserării. Peronul Gării regale este în întregime pavoazat cu violet. Salonul regal al gării a fost transformat în cameră mortuară, tapisată în întregime în violet. In fata Cimitirului Eroilor din Sinaia s’a construit o tribună care deasemeni a fost îmbrăcată în violet şi culorile naţionale. In timp ce se fac pregătirile pentru ultima călătorie spre Bucureşti a Reginei, la Castelul Peleş, continuă pelerinajul poporului în faţa catafalcul Augustei dispărute. Din zorii zilei mulţimea a aşteptat, întristată deschiderea porţilor castelului şi reluarea pelerinajului întrerupt aseară. Convoiuri de şcolari, strajeri şi străjerite, sub conducerea profesorilor şi comandanţilor au urcat aleele care duc spre Castel. Pe bulevardul principal al oraşului se putea vedea un şir nesfârşit de maşini venite din toate colţurile ţării. Numeroşi săteni de pe Valea Prahovei şi din inima Ardealului, s’au încolonat în rândurile pelerinilor cari se îndreaptă necontenit spre Castel. Toate drumurile ce duc la Castel sunt pline de o mulţime tristă. De la corpul de gardă al Palatului, unde apele zvelte şi sgomotoase ale Pelişoruhii se revarsă în cascade spumoase, lumea este îndreptată, graţie unui perfect serviciu de ordine, pe aleele Peleşului. Se trece de frumoasele terase, şi iată mulţimea în curtea interioară a Castelului. Intrarea din dreapta este toată drapată în stofă de culoare violetă, după ultima dorinţă a defunctei Suverane. Treptele ei conduc în hoitul central al Castelului, unde, într’o atmosferă de un fast maestuos, îşi doarme somnul de nemurire una din Majestăţile lumii, atât de armonios realizată în figura acestei mari Regine. Hoitul este luminat printr’un tavan de sticlă, împodobit cu frumoase Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti, aduce la cunoştinţa publicului, care doreşte să aducă un ultim omagiu Aceleia care a fost Maria Regina României, că accesul în Palatul Cotroceni este permis după cum urmează: Joi 21 Iulie între orele 15—19, Vineri 22 şi Sâmbătă 25 Iulie, între orele 9—15 şi 15—19. In vederea păstrării bunei rânduieli ce este de dorit să domnească, vor trebui respectate următoarele dispoziţiuni: ; ■ . : : Şos. Cotroceni va fi împărţită printr’un cordon de jandarmi în două: a) Partea stângă va fi liberă pentru public care se va încolona începând din str Carol Davila. Cei ce vor veni cu vehicule şi vor dori să pătrundă în Palat pentru a defila prin faţa Sicriului Regal, vor descinde la strada Carol Davila şi se vor încolona pe partea stângă. ..... . » . Accesul publicului va fi prin poarta vitralii. Peretii sunt îmbraci palatului dlflos. Cotroceni (lângă halii), în lemn scump de nuc sculptat, iar pervazurile şi tocurile uşilor sunt de marmoră italienească cioplită. Din distanţă în distanţă sunt 14 tablouri din mozaic în lemn, repre- zentând vechile castele ale familiei de Hohenzollern. Pe pereţi sunt întinse numeroase gobelinuri, de o valoare artistică nepreţuită. Holtul sose la Regală C.F. R.), iar eşirea prin poarta de Jos, de lângă florăriile Palatului, la colţul şoselii Cotroceni str. Dr. Severin, central este înconjurat de o serie de coridoare, adevărate săli de muzeu. Aici sunt plăci de marmoră de Carrara, sculptate la Florenţa basso reliefuri de Donatello şi Luca della Robia, tablouri de Rubens, Rembrandt Hennessen şi Nicolas Poussin. In mijlocul acestui hoit se înalţă catafalcul, tapisat în rips de culoare roşie-rubinie. Catafalcul este aşezat pe un enorm covor de culoare violetă. Deasupra lui, sicriul alb, în care se odihneşte trupul Reginei, învăluit pe trei sferturi în drapelul ţării, purtând pe el stema Familiei noastre Regale. Regina poartă o rochie de mătasă albă, având la gât un plendid la-nbot de dantelă de Bruxelles. La cele patru colţuri ale catafalcului, stau de gardă, neclintiţi cu sabia trasă patru ofiţeri din regimentul 4 Roşiori «Regina Maria». Slujba religioasă Eri la ora 11 s-a oficiat la Castelul Peleş o slujbă religioasă, de către arhimandritul Serafim Georgescu, stareţul mănăstirii Sinaia. Pelerinajul a fost întrerupt în timpul slujbei. Erau de faţă: M. S. Regele, Marele Voevod Mihai, arhiducesa Ileana, arhiducele Anton de Habsburg1, Principesa Elisabeta, Casa civilă şi militară a M. S. Regelui şi Casa civilă şi militară a reginei defuncte. După oficierea serviciului religios, mulţimea a fost din nou admisă să defileze prin faţa catafalcului Augustei Regine. Cu toată ploaia care se cerne trist deasupra peisagiului îndoliat, mulţimea străjueşte cu răbdare şi cucernicie la poarta palatului, aşteptându-şi rândul. Şi astfel, peste zece mii de persoane, au adus, rând pe rând, prinosul lor de tristeţe, emoţionantul şi tăcutul omagiu Celei care a fost marea Regină. * La orele 6 și jumătate seara s’a oficiat o nouă slujbă religioasă la catafalcul Augustei Suverane. Până noaptea târziu s’a lucrat la pavoazarea pavilionului regal din gara Sinaia și la panoul care se ridică lângă Cimitirul Eroilor. La ora 7 seara trenul mortuar, compus dintr’un şir lung de vagoane, în mijlocul cărora se găseşte vagonul mortuar, a fost tras pe una din liniile gării Sinaia. Vagonul mortuar este tapisat cu violet şi împodobit cu ghirlande de brad. In mijloc, se găsesc iniţialele Suveranei defuncte şi culorile naţionale. La cele patru colturi ale vagonului arde câte o candelă. Intre timp a fost adus afetul de tun pe care va fi transportat până la gară sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale M. S. Reginei Maria. b) Partea dreaptă a şoselii Cotroceni va fi liberă pentru vehicule exceptându-se tramvaiul nr 2S a cărui circulaţie se suspendă — cu obligaţia de a nu opri la poarta Palatului pentru a debarca public ce ar dori să intre în Palat, aceasta făcându-se numai la strada Carol Davila, de unde începe încolonarea. In concluzie: Vehiculele şi publicul ce va circula pe partea dreaptă a şoselii Cotroceni, nu vor putea opri între strada Carol Davila şi halta Cotroceni. Se atrage atenţiunea publicului că, nu se fac excepţiuni, intrarea in Palat este permisă numai in ordine şi în cadrul coloanei ce se va forma. Se recomandă o ţinută decentă care să cadreze cu solemnitatea momentului. In ceea ce priveşte: Curtea Regală, Misiunile Streine, Corpul Diplomatic, înalţii Demnitari, foştii Miniştri, etc., aceştia vor avea acces în Palat pe poarta principală din B-dul Regele Carol 11, pe unde vor putea şi eşi. Cum se face pelerinajul la Palatul Cotroceni In pagina ll-a: Impresionanta solemnitate de aii Mulţimea la intrarea Castelului