Dreptatea, iulie 1938 (Anul 12, nr. 3178-3203)

1938-07-22 / nr. 3195

ANUL XII, NO. 3195* 2 pagini Director: DEMOSTENE BOTEZ Proprietar: S. A. „Dreptatea“ Registru publicaţiuni Nr. 1057/1938 Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, Str. G. Clemenceau, 9,­Telefon: Redacţia 3.03.42, Adiţia 5.13.91 Vineri 22 iulie 1938 2 lei îndoliată ţi îndurerată Capitala primeşte astăzi corpul neînsufleţit al Narai necine In Capitala ţării întregite, la a cărei glorioasă aşezare pe mândrele temeiuri ale unui stat nou, a contribuit atât de mult Ea, vor poposi rămăşiţele pă­mânteşti ale celei mai iubite regine din vremea noastră. Un popor întreg se înfiioară în faţa morţii neîndu­rătoare, care i-a răpit bucuria ultimilor douăzeci de ani es de consolidare a României Mari. Zăbranic violet, pioasă înclinare în faţa augustei dispărute, flutură peste streaşinile umile, în balcoanele târgurilor, ca şi în marile oraşe. Dacă neamul acesta are însuşiri pe care până şi vrăjmaşii au trebuit să le recunoască printre aceste calităţi este şi aceea de a păstra o discreţie rară în momente mari ale vieţii. Moartea nu este decât un prilej de sfântă plecare a capetelor sub greutatea destinului. Ca şi în cântecul popular al baladei «Mio­riţa», înfrăţirea omului cu firea se face potrivit unor legi pe care nimeni nu le poate înfrânge. La naştere, ca şi la moarte. Soarta nu poate fi depăşită. Şi nici îndreptată către o cale neorânduită de Cer. De aceea piosul doliu al ţării întregi este însoţit de celălalt doliu, pe care numai Românul ştie să şi-l arate: smerenia şî respectul nemărginit resfrânte pe chipurile reţinute, dar totuşi învăluite în tristeţe co­vârşitoare. Aşa a fost primită Regina tuturor Românilor, pe al cărei creştet a stat coroana unei ţări ce-şi­ vedea adunate, laolaltă, toate provinciile şi toţi fraţii, pen­tru vecie. Cum sunt întoarcerile, şi ce semnificaţie au reve­nirile aproape de pământul sacral, de care s’au legat toate năzuinţele! Acum două decenii! Regele Ferdi­nand I, gloriosul făuritor a­l României în hotarele-i naturale şi Regina Maria, păşeau în aceeaş Capitală, după ce victoria fusese asigurată. Pana măeastră al scumpei noastre Regine a zugrăvit clipele istorice după surghiunul refugiului în Moldova: «Iar acum, după aceşti doi ani cumpliţi, ne întor­­seserăm biruitori, în ciuda nenorocirii şi a umilinţei, iar visul de veacuri al României era acum împlinit. Nu e de mirare că-şi eşise din fire poporul de atâta bucurie, nu e de mirare că până şi pietrele de şutat picioarele noastre păreau că ne aclamă şi că se îm­­bată de gloria întoarcere­. Uitându-mă de sus, la toate acele fete întoarse spre mine, mi se părea că citesc în ochii fiecăruia su­ferinţele prin care trecuse. Alaiul nostru îşi urmă drumul până în piaţa unde se înalţă statuia Mih­ai Viteazul, cu sabia ridicată în vârful braţului stâng. Aici, de când venisem în ţară, la 1893, mireasă nevinovată şi plină de dor de ţara ei, fusesem de faţă la defilarea de fiece an la IO Mal, însă niciodată la o paradă ca aceasta, în care luau parte armata franceză şi ceai engleză. Poporul înso­ţea cu uitare de entuziasm nebun trecerea desrobito­­rilor noştri, care veniseră de peste Dunăre, drum lung, ca să fie alături de noi, în această zi.» A fost întoarcerea în locul unde trebuia slăvită victoria. Pe urmă, după încoronarea celor doi suve­rani, la Alba lulia, şi în Bucureşti, pe sub arcul de triumf al cauzei româneşti, reveneau tot sub nimbul biruinţei... Regele Ferdinand... Şi Regina Maria... Acum, când convoiul funebru poartă trupul sfânt al marei Regine, pe aceleaşi străzi trece tot învingă­toare Maria, Regina poporului românesc. Tot biruitoare, ca şi odinioară. Fiindcă a intrat augustă, acolo unde istoria i-a consfinţit de mult toată opera naţională şi umană. Regina Maria s-a întors în locul unde a fost bi­ruinţa. Mr. S. Regina Maria pe catafalc Tristul pelerinaj dela Castelul Peleş Peste zece mii de persoane au defilat în faţa catafalcului o impresionantă slujbă religioasă Sinaia în doliu, a prins culorile violete ale înserării. Peronul Gării regale este în în­tregime pavoazat cu violet. Salonul regal al gării a fost transformat în cameră mortuară, tapisată în în­tregime în violet. In fata Cimitirului Eroilor din Sinaia s’a construit o tribună care deasemeni a fost îmbrăcată în vio­let şi culorile naţionale. In timp ce se fac pregătirile pen­tru ultima călătorie spre Bucureşti a Reginei, la Castelul Peleş, conti­nuă pelerinajul poporului în faţa catafalcul Augustei dispărute. Din zorii zilei mulţimea a aştep­tat, întristată deschiderea porţilor castelului şi reluarea pelerinajului întrerupt aseară. Convoiuri de şcolari, strajeri şi străjerite, sub conducerea profeso­rilor şi comandanţilor au urcat a­­leele care duc spre Castel. Pe bulevardul principal al ora­şului se putea vedea un şir nesfâr­şit de maşini venite din toate col­ţurile ţării. Numeroşi săteni de pe Valea Pra­hovei şi din inima Ardealului, s’au încolonat în rândurile pelerinilor cari se îndreaptă necontenit spre Castel. Toate drumurile ce duc la Castel sunt pline de o mulţime tristă. De la corpul de gardă al Palatului, un­de apele zvelte şi sgomotoase ale Pelişoruhii se revarsă în cascade spumoase, lumea este îndreptată, graţie unui perfect serviciu de or­dine, pe aleele Peleşului. Se trece de frumoasele tera­se, şi iată mulţi­mea în curtea interioară a Castelu­lui. Intrarea din dreapta este toată drapată în stofă de culoare violetă, după ultima dorinţă a defunctei Suverane. Treptele ei conduc în hoi­­tul central al Castelului, unde, în­­tr’o atmosferă de un fast maestuos, îşi doarme somnul de nemurire una din Majestăţile lumii, atât de ar­monios realizată în figura acestei mari Regine. Hoitul este luminat printr’un ta­van de sticlă, împodobit cu frumoase Prefectura Poliţiei Municipiului Bu­cureşti, aduce la cunoştinţa publicului, care doreşte să aducă un ultim omagiu Aceleia care a fost Maria Regina Ro­­mâniei, că accesul în Palatul Cotro­ceni este permis după cum urmează: Joi 21 Iulie între orele 15—19, Vineri 22 şi Sâmbătă 25 Iulie, între orele 9—15 şi 15—19. In vederea păstrării bunei rânduieli ce este de dorit să domnească, vor tre­bui respectate următoarele dispozi­­ţiuni: ;­­ ■ . : : Şos. Cotroceni va fi împărţită prin­tr’un cordon de jandarmi în două: a) Partea stângă va fi liberă pentru public care se va încolona începând din str­ Carol Davila. Cei ce vor veni cu vehicule şi vor dori să pătrundă în Palat pentru a defila prin faţa Sicriu­lui Regal, vor descinde la strada Carol Davila şi se vor încolona pe partea stângă. ..... . » .­­ Accesul publicului va fi prin poarta vitralii. Peretii sunt îmbraci palatului dlfl­­os. Cotroceni (lângă hal­ii),­­ în lemn scump de nuc sculptat, iar pervazurile şi tocurile uşilor sunt de marmoră italienească cioplită. Din distanţă în distanţă sunt 14 ta­blouri din mozaic în lemn, repre-­ zentând vechile castele ale familiei de Hohenzollern. Pe pereţi sunt în­tinse numeroase gobelinuri, de o valoare artistică nepreţuită. Holtul sose la Regală C.F. R.), iar eşirea prin poarta de Jos, de lângă florăriile Pa­latului, la colţul şoselii Cotroceni str. Dr. Severin, central este înconjurat de o serie de coridoare, adevărate săli de mu­zeu. Aici sunt plăci de marmoră de Carrara, sculptate la Florenţa basso reliefuri de Donatello şi Luca della Robia, tablouri de Rubens, Rem­brandt Hennessen şi Nicolas Pous­sin. In mijlocul acestui hoit se înalţă catafalcul, tapisat în rips de culoa­re roşie-rubinie. Catafalcul este a­­şezat pe un enorm covor de culoare violetă.­­ Deasupra lui, sicriul alb, în care se odihneşte trupul Reginei, învă­luit pe trei sferturi în drapelul ţă­rii, purtând pe el stema Familiei noastre Regale. Regina poartă o rochie de m­ăta­­să albă, având la gât un plendid la-n­bot de dantelă de Bruxelles. La cele patru colţuri ale catafal­­cului, stau de gardă, neclintiţi cu sabia trasă patru ofiţeri din regi­mentul 4 Roşiori «Regina Maria». Slujba religioasă Eri la ora 11 s-a oficiat la Caste­lul Peleş o slujbă religioasă, de că­­tre arhimandritul Serafim George­­scu, stareţul mănăstirii Sinaia. Pe­lerinajul a fost întrerupt în timpul slujbei. Erau de faţă: M. S. Regele, Marele Voevod Mihai, arhiducesa Ileana, arhiducele Anton de Habsburg1, Principesa Elisabeta, Casa civilă şi militară a M. S. Re­­gelui şi Casa civilă şi militară a re­­ginei defuncte. După oficierea serviciului religios, mulţimea a fost din nou admisă să defileze prin faţa catafalcului Au­gustei Regine. Cu toată ploaia care se cerne trist deasupra peisagiului îndoliat, mul­ţimea străjueşte cu răbdare şi cu­cernicie la poarta palatului, aştep­­tându-şi rândul. Şi astfel, peste zece mii de persoane, au adus, rând pe rând, prinosul lor de tristeţe, emo­­ţionantul şi tăcutul omagiu Celei care a fost marea Regină. * La orele 6 și jumătate seara s’a oficiat o nouă slujbă religioasă la catafalcul Augustei Suverane. Până noaptea târziu s’a lucrat la pavoazarea pavilionului regal din gara Sinaia și la panoul care se ri­dică lângă Cimitirul Eroilor. La ora 7 seara trenul mortuar, compus dintr’un şir lung de vagoa­ne, în mijlocul cărora se găseşte vagonul mortuar, a fost tras pe una din liniile gării Sinaia. Vagonul mortuar este tapisat cu violet şi împodobit cu ghirlande de brad. In mijloc, se găsesc iniţialele Suveranei defuncte şi culorile na­­ţionale. La cele patru colturi ale va­gonului arde câte o candelă. Intre timp a fost adus afetul de tun pe care va fi transportat până la gară sicriul cu rămăşiţele pămân­teşti ale M. S. Reginei Maria. b) Partea dreaptă a şoselii Cotroceni va fi liberă pentru vehicule excep­­tându-se tramvaiul nr­ 2S a cărui cir­­culaţie se suspendă — cu obligaţia de a nu opri la poarta Palatului pentru a debarca public ce ar dori să intre în Palat, aceasta făcându-se numai la strada Carol Davila, de unde începe încolonarea. In concluzie: Vehiculele şi publicul ce va circula pe partea dreaptă a şoselii Cotroceni, nu vor putea opri între strada Carol Davila şi halta Cotroceni. Se atrage atenţiunea publicului că, nu se fac excepţiuni, intrarea in Pa­lat este permisă numai in ordine şi în cadrul coloanei ce se va forma. Se recomandă o ţinută decentă care să cadreze cu solemnitatea momen­tului. In ceea ce priveşte: Curtea Regală, Misiunile Streine, Corpul Diplomatic, înalţii Demnitari, foştii Miniştri, etc., a­­ceştia vor avea acces în Palat pe poar­ta principală din B-dul Regele Carol 11, pe unde vor putea şi eşi. Cum se­­ face pelerinajul la Palatul Cotroceni In pagina ll-a: Impresionanta solemnitate de aii Mulţimea la intrarea Castelului

Next