Dreptatea, august 1938 (Anul 12, nr. 3204-3226)
1938-08-02 / nr. 3204
ANDI XH, No. 3204 2 pagini Director: DEMOSTENE BOTEZ Proprietar: S. A. „Dreptatea“ Registru publicaţiuni Nr. 1057/1938 Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, Str. G. Clemenceau, 9.Telefon: Redacţia 3.03.42, Adiţia 5.13.91 Din nou, apele din regiunea frontului chino-japonez s’au revărsat. In războiul, purtat în ultima vreme cu o rară sălbăticie, a intervenit, deci o pauză. La ea nu s'au gândit, deloc oamenii. „ p. ■ Asemenea preocupări umane, atari griji pentru cruţarea vieţilor «vinovate, pauze de acestea cari să curme, cel puţin pentru un timp scurt, masacrele şi distrugerile nu intră în gândul lor. A venit însă o năpastă de sus. Ploile cari cad şi pentru Unii şi pentru alţii, aducând deopotrivă, la toţi, ori belşug, ori dezastru, au căzut din abundenţă fără să ţină cont nici de planurile strategice ale japonezilor, nici de suficientele şi gratuitele jertfe făcute până azi de chinezi. Elementele naturii s’au deslănţuit cu furie, oarbe, bucuroase par’că şi ele că au scăpat de sub controlul oamenilor, ocupaţi acum cu alte probleme mult mai înalte, de a se ucide între ei, în loc să le cerceteze şi să le domine pe ele. Fluviul Galben şi-a eşit din matcă, a distrus digurile, a acoperit sate întregi, a distrus semănături şi a înghiţit în valurile lui, alte mii de oameni — după ce acum o lună înghiţise 159.900, nealeşi neselecţionaţi după criterii rassiste nu mai mult pe unii socotiţi ai diavolului şi mai puţin pe alţii, consideraţi aleşi ai lui Dumnezeu, ci pe toţi laolaltă, într-o ultimă înfrăţire a morţii, aşa cum i-a întâlnit în cale. Un vechi proverb român spune că mai uşor te poţi feri de foc, decât de apă. Tragica întâmplare din China îl confirmă. De gloanţele japoneze, de bombele lor, au mai putut scăpa bieţii chinezi; japonezii au putut scăpa chiar prea bine, din cauza slabului Utilaj în armament, al adjversarilor lor. De furia apelor nu au scăpat nici unii, nici alţii. Planurile strategice ale japonezilor au fost distruse, iar trufaşele lor armate, utilate la perfecţiune, au avut aceiaşi soartă ca şi «bandele» de chinezi, neînarmate, cari îşi apărau sărăcia de invazie străină. O întreagă regiune cuprinsă de nebunia războiului, a fost pacificată subit, în moarte, de răzbunarea naturii, manifestată sub forma valurilor înspumate, eşte vijelios din albiile lor. Telegramele au anunţat semnifcativ şi nespus de dureros că, operaţiile militare din acea regiune fiind părăsite, trupele japoneze lucrează mână în mână cu ţăranii chinezi pentru a combate dezastrul groaznic, care ameninţă cu primejdie de moarte atât pe japonezi cât şi pe chinezi. «Mână în mână» spuneau telegramele, lucrează astăzi armata japoneză cu ţăranii chinezi, să dreagă şi să se apere de ceea ce a putut face, o deslănţuire a forţelor naturale. Până acum stăteau faţă în faţa... • Până la revărsarea primei picături a Fluviului Galben, până ce apele strunite de maluri nu au pornit nebune peste câmpuri, oamenii aceştia, au crezut poate că pentru nimic în lume nu ar putea conlucra unii cu alţii. Şi a venit realitatea dureroasă, dezastrul care i-a atins pe toţi deopotrivă şi care le-a arătat cât de mici rămân totuş, cu toate armăturile lor, cu toate trufiile lor, în faţa naturii şi a forţelor ei. Au aflat atunci că se pot înţelege, că se pot apăra împreună, că pot lucra pentru apărarea vieţii lor şi a avuţiei lor şi că le ajunge blestematul acesta de pământ, să-i îndestuleze pe toţi. N’au mai fost chinezi şi japonezi, n’au mai fost duşmani în acea clipă, au fost doar OAMENI. Şi au inţeles poate toată zădărnicia luptei lor duşmănoase, toată nebunia unei încăerări cu nimic justificată. * Furia apelor n’a durat mult; după ce şi-au primit tributul miilor de vieţi omeneşti au început să se retragă. Operaţiunile de salvare, întreprinse în comun, au continuat. Dar ceea ce are o limită chiar pentru forţa oarbă a naturii, nu are pentru sufletul şi mintea de om. Nici chiar în faţa dezastrului, nici chiar în faţa avertismentului acestuia tragic, sălbăticia cuibărită în om, nu cedează. Telegramele vorbesc în final, de bombardamente aviatice cari se urmează şi de lupte cari continuă. Aviaţia japoneză continuă nestânjentă operaţiile, distrugând comunicaţii telefonice şi mai făcând câteva victime. Cu ceva, cât de cât, deasupra dezastrului natural au vrut să fie japonezii. Tăvăliţi în aceleaşi valuri revărsate, umanizaţi o clipă în faţa dezastrului care le-ar fi putut fi şi un straşnic avertisment pentru toată nebunia lor, japonezii abia scăpaţi din strâmtoarea pământului şi a primejdiilor lui şi-au luat zborul în văzduhul pe care-l socotesc mai puţin încărcat de pericole, pentru a răspândi moartea şi distrugerea. Marea, grozava lor operă, s’a soldat cu încă vreo câţiva morţi, adăugaţi zecilor de mii înghiţiţi de apă. Pe altarul jertfelor cerute de natură, omenirea civilizată, prin unii din aceia ce se consideră «fii aleşi», a mai depus câteva cadavre ale unor oameni nevinovaţi, tot atât de neputinioşi în faţa bombelor japoneze, cât erau japonezii în faţa valurilor furioase din Nord. Cu toate blestemele cerului, cu toate dezastrele naturale adăugite distrugerilor omeneşti, cu toate avertismentele dureroase pe cari viaţa le dă oamenilor înnebuniţi, războiul continuă în extremul orient. Fiindcă «civilizaţii» insulelor nipone au de completat un masacru, pentru care cele câteva vieţi doborâte cu bombe, exact în clipa în care Fluviul Galben mătura alte zeci de mii, nu constituesc decât un mizer aport. Octav Livezeanu N’am avut norocul să avem o Capitală aşezată la poale de munţi, pe marginea vreunui lac alpin sau la malul mării. Bucur, cioban fără gusturi rafinate, şi-a instalat cartierul general în câmpul nesfârşit al Bărăganului, acolo unde căldura soarelui dădea trei cosituri de fân pe vară.Am avut ghinion şi pace! Dar, aceasta nu însemnează că ,va trebui să suferim la nesfârşit chinurile caniculelor înăbuşitoare ale verii şi gerurile polare ale iernilor bucureştene. Mijloace de îmbunătăţire a situaţei acelora ce trebue să-şi poarte viaţa în Bucureşti, se găsesc, sufi- liente, cu condiţia sprijinului efec- tiv al autorităţilor municipale sau feroviare. Intr’adevăr, Capitala noastră are avantajul unor împrejurimi capabile să-i acopere lipsurile edilitare şi geografice. Lacuri, păduri, apropierea munţilor şi a mării, iată o serie de avantagii valoroase. Dar, ce păcat că de aceste minunate locuri, nu se pot bucura decât înstăriţii Bucureştilor, care nu reprezintă decât 10 la sută din populaţia municipiului. Gândul oficialităţii ar trebui să se îndrepte către funcţionarul sărac către muncitorul lipsit de odihnă şi suficientă alimentaţie, către mii şi mii de copii care mor din lipsă de soare şi de cert Odihnă şi bucurie Snagovul, Bănean, laturile trebue redate »mureşeanului sărac Chinuitoarea viaţă a funcţionarului şi muncitorului din Capitală OFENSIVA SANITARA Nevoile satelor sunt din nou la ordinea zilei. Ministerul sănătăţii, anunţă că pentru a veni în ajutorul satelor noastre, a organizat o întreagă ofensivă sanitară, ce va începe de la 1 August a. c. şi va dura două luni. Un mare număr de medici şi alţi specialişti, vor cerceta satele, căutând prin toate mijloacele ce le stau la îndemână să stârpească focarele de infecţii a bolilor, şi să organizeze igiena satelor. In acest scop echipele vor fi însoţite de etuve, de trenuri-băi, şi se vor face secări de lacuri, dezinfectări de fântâni, de locuinţe, se vor izola membrii bolnavi ai familiilor, se vor da sfaturi de curăţenie, ajutoare medicale, şi tratamente. In programul comunicat oficial, se prevăd toate aceste acţiuni detailat. Analizându-le mai deaproape, constatăm că într’adevăr suntem în faţa unui plan de mari dimensiuni, pe care ministerul sănătăţii promite să-l realizeze. Noi, ca unii cari suntem mereu preocupaţi cu cea mai perfectă bună credinţă, de marile nevoi ale ţărănimii noastre şi urmărind în consecinţă, eficacitatea oricăror măsuri, luate în favoarea satelor, ne vom opri asupra planului ministerului sănătăţii cu toată seriozitatea. Intr’adevăr, întregul sisten al ofensivei sanitare, aşa cum predat se pare că pleacă dela o necesitate capitală: desinfectatea, situând deci în centrul răului actual, microbul. De aci o altă imediată caracteristică a planului şi anume: cât mai multă curăţenie la sate. Astfel problema sanitară a satelor noastre capătă un aspect mai mult igienic. De aci şi numărul mare de trenuri-băi şi etuve, ce vor însoţi echipele sanitare. Desigur, nu se poate contesta utilitatea acestor măsuri. Se pune însă, întrebarea: îmbrăţişează aceste măsuri problema sanitară a satelor noastre, într adevăr, sub întregul ei aspect? ■ Iată bunăoară problema bolilor sociate, de ex. problema tuberculozei. . In anul 1935 au fost înregistrate oficial 11.229 cazuri, iar în 1936 — 118.295 cazuri. ? Pentru tratamentul acestor bolnavi, sanatoriile noastre dispuneau de 1513 paturi. Afară însă, de paturi şi medicamente, e ştiut că în primul rând vindecarea tuberculozei e o chestie de alimentaţie. Ei bine, în anuarul statistic al României, publicat de Institutul central de statistică, găsim interesante date asupra consumului, de, carne în mediul rural. ’ ,. ,, Astfel în anul 1935, comunele rurale au consumat 446.957.447 kg. carne. Dacă raportăm această cantitate la numărul rural al locuitorilor, re-,dilitare, absolut necesare, dem că un cetăţean dela ţară, în Alexandru Lipcan medie, abia consumă 2,87 kgr. carne anual. E o realitate, şi e bine s’o cunoaştem. Cu atât mai mult, cu cât nefiind internaţi toţi bolnavii de tuberculoză, marea lor majoritate continuă şi mai departe aceiaşi alimentaţie. Ori câtă dezinfecţie s’ar face în asemenea împrejurări, nu se poate contesta, ca pentru combaterea tuberculozei, e necesară, pe lângă binefacerile etuvei, formarea şi a unui alt standard de alimentaţie, care aici n’ar avea un rol numai preventiv ei chiar curativ, covârşitor. Tot atât de importantă e şi problema sifilisului. Fireşte, cele două luni de ofensivă sanitară, vor lăsa urme în viaţa satelor. Dar, ca să-l vindeci pe un sifilitic, spun specialiştii, trebue să-l tratezi, cu desăvârşită regularitate, minimum patru ani. In legătură cu aceste tratamente, se ridicase altădată problema construirii la sate a vreo două mii de dispensare absolut necesare. , Şi după sifilis mai e şi rachitismul şi pelagra. Ma ales rachitismul, o crudă consecinţă a subalimentaţiei... Iată pentru ce credem, că bază unui plan sanitar, actual, pe lângă elementul igienic, trebue să implice şi o serie de măsuri economice şi e- Aici Nu trece zi fără ca parchetul să nu fie nevoit să pornească cercetări pentru ridicarea vălului care acoperea afacerile foştilor edili. Astfel în urma denunţului făcut parchetului din Sibiu de ziaristul Nicolae Ceman Droc, fost director al ziarului local «Triferma»* împotriva fraudelor săvârşite in gestiunea judeţului şi a patrimoniului public de d-nii Nicolae Regman, fost prefect, Ion Popa Nartea, şef contabil judeţean, Emil Episcopescu, controlor de urmărire şi Ion V. Vasiliu, administraitor financiar de încasări şi plăţit cu toţii din Sibiu, d. procuror Teodor Diaconescu, de la parchetul Sibiu, după o minuţioasă cercetare a dosarelor şi a întregii gestiuni a judeţului — lucrare care a durat câteva zile în şir — a dat joi rechizitoriu de trimitere in judecată a susminiţiilor, pentru j1 fapte, nereguli şi fraude săvârşite în patrimoniul public al judeţului şi comunelor, iată deci şi pe vechiul nostru client d. Reginan chemat să răspundă — în faţa justiţiei — de felul cum a operat în fondurile judeţului. Nu ne îndoim că terminată cercetarea penală, d. Reginan va fi chemat să dea socoteală şi de nefasta d-sale activitate, de pe urma căreia judeţul se mai resimte şi aiii. * Deasemeni la Rădăuţi, în urma unei anchete amănunţite făcute de inspectorul administrativ din ministerul de interne, Joe Gherman, s’au stabilit în sarcina fostului primar al oraşului Rădăuţi, câteva nereguliIn baza acestui raport, cabinetul de instrucţie de pe lângă tribunalul Rădăuți, a emis mandat de arestare, iar în ziua de 28 iulie fostul primar a şi fost încarcerat. Din raport se constată că numitul ar fi întrebuințat bunurile primăriei în scopuri personale, a falsificat borderouri de deplasare la Bucureşti când în realitate a prezidat în aceleaşi zile şedinţele comisiei interimare, a cumpărat pietre de pavaj fară licitaţie şi că a desfiinţat în mod abuziiv taxa ntivul crem înfiinţată prin legea administrativă din 1936. Mandatul de arestare fiind infirmate mai mult ca probabil că parchetul va face apel, menţinerea în arest fiind necesară bunului mers al justiţiei. Evident că seria nu se opreşte aci şi că parchetele de la un capăt la celălalt al ţării cercetează afaceri nenumărate făcute de către foştii conducători ai comunelor. La Caracal, cabinetul de instrucţie al tribunalului prin d. jude instructor Gh. Petrescu, a lansat mandate de arestare contra inculpaţilor Ion Văleanu fost prefect, ing. Edgar Rusu, şeful serviciului tehnic şi Ion Ţugui, contabilul prefecturii, a căror arestare a făcut mare senzaţie. Fraudatorii au fost depuşi în arestul local. Anchetatorii au reţinut pe contabi i’s deuhis acţiune mitra fortmnui prefect de iiniu—Fortul primar am Rădăuţi arestat Un german din Cehoslovacia imuscat de un soldat PRAGA 1 (Rador) — Agenţia Cetka anunţă că noaptea trecută o patrulă poliţienească a găsit pe stradă corpul unui necunoscut grav rănit de două lovituri de cuţit. Ancheta a stabilit că este vorba de un german din Cehoslovacia, care ar fi fost rănit de un soldat numit Sadlow, însoţit de un civil şi un alt soldat. Civilul şi Sadlow au făcut mărturisiri complecte. Deocamdată nu se ştie dacă este vorba de un incident politic, dar , vinovaţii băuseră înainte de comiterea faptului şi căutaseră ceartă altor persoane. * PRAGA 1 (Rador). Autorităţile au stabilit că germanul rănit de soldatul Sadlow, pe una din străzile oraşului Trautenau, se numeşte Adolf Mathes. Contra atentatorilor s-a'deschis acţiune publică. Va fi suficientă acordarea unor minime avantagii pentru ceilipsiţi de mijloace, pentru ca bucureştenilor să nu li se mai pară că oraşul lui Bucur este oraşul lui Satan. Pentru aceasta, va trebui să intervină însă, mâna puternică a autorităţii de Stat. Cu un ceas mai devreme, va trebui înfrânată politica greşită a instituţiilor particulare sau de stat, care — în dorinţa de a înscria excedente bugetare — privează de la viaţă o întreagă categorie de oameni. Şi acum să începem cu pădurile din jurul Capitalei. Un edil a creiat centura pădurilor şi lacurilor bucureştene, pentru marea populaţie care nu putea să-şi plimbe mizeria nici pe minunata vale a Prahovei, nici pe elegantele plaje ale Mării Negre Planul edilului s’a efectuat dar bietul bucureştean a rămas mai departe în ghiara caniculei pavajului Capitalei, cu dorul de răcoare şi scaldă neîmplinit de ani de zile. Snagovul, Băneasa, lacurile, au rămas tot apanagiul oamenilor cu «tara, pentru că au avut de gri!» toţi concesionarii drumurilor, restaurantelor, lacurilor, să facă imposibilă participarea la viaţa in plin aer, a funcţionarului şi muncitorului sărac. Pentru a merge la Snagov cel puţin odată pe săptămână, funcţionarul va trebui să aibă o leafă de subdirector, iar muncitorul să câştige 300 lei pe zi. Intr’adevăr, odihna de la Snagov, costă o singură persoană cel puţin 200 lei. In primul rând, drumul — dus şi întors cu autobuzele CF. R. — costă 90 lei, ceea ce este extrem de exagerat. Acolo, o masă la prânz cu roşii, o friptură şi vin, costă între 60—100 lei. Apoi vine intrarea la ştrand de 20 lei, deci în total chiar peste 200 lei. Se întâmplă ca funcţionarul să aibă nevastă şi copil, atunci cei 200 lei trebue să se urce la 500, ceea ce reprezintă o adevărată avere pentru funcţionarul sau muncitorul român, care câştigă în medie 3000-1000 lei pe lună. Va trebui să ne gândim serios la curmarea acestui rău, a acestei nedreptăţiţi care loveşte în trei sferturi din populaţia Capitalei Pentru aceasta soluţii se găsesc: a) obligarea autobuzelor C. F. R de a scădea tariful pentru funcţionari, muncitori, copii, la jumătatea celui de astăzib) creiarea la Snagov şi în celelalte staţiuni din jurul Capitalei, a unor restaurante pe baze cooperatiste, care să fie conduse de organele primăriei. In acest mod, se va putea realiza pentru funcţionari, muncitori, studenţi, adevărate popote unde s’ar putea lua o masă cu 20—30 lei. Pentru aceiaş categorie de oameni, ştrandurile comunale vor trebui să fie gratuite, urmând ca toate cheltuelile să fie suportate de o taxă minimă de intrare în parcurile de odihnă. * Dar, mai sunt şi alte soluţii pentru salvarea modestului bucureştean, din iadul caniculei estivale. Le vom arăta în aceste coloane, cu speranţa că — fără întârziere — cuvintele noastre vor găsi un ecou în rândurile oficialităţii noastre, care în primul rând va trebui să fie ocrotitoarea celor mulţi şi să- Taci. . - :" Metalurgist» Muncitorii industriali reprezintă una din cele mai conştiente şi mai pregătite pături sociale de la noi. Prin însuş lucrul lor, care le face educaţia vieţii colective şi care le asigură un rol covârşitor in producţia ţării, muncitorii industriali sunt printre cei mai activi cetăţeni■ Firesc era, prin urmare, ca atenţia publicului să se îndrepte zilele acestea către congresul muncitorilor metalurgişti, organizat de Uniunea fier-metal. Solidaritatea muncitorilor în jurul revendicărilor lor, dorinţa lor de a contribui în cea mai largă măsură la propăşirea ţării, acţiunea lor în spirit legalist, ataşamentul lor la principiile de ordine şi dedisciplină, au căpătat o nouă confirmare în acest reuşit congres. ■■■■ ■. ■ , . . . . Vorbitorii au arătat cât de utilă este pentru Stat acţiunea muncitorilor. Aceia cari au luptat în primele tranşee pentru reîntregirea României nu pot fi în niciun caz trataţi ca trădători de patrie. Aceia cari vor sări ca unul să apere graniţele ţării nu pot fi taxaţi de agitatori subversivi. Muncitorii audeclarat sus şi tare că respectă legile ţării. Cine ar avea interesul să fie altfel? Cine altcinevadecât tocmai duşmanii declaraţi ai neamului? Iată de ce trebue să fim vigilenţi pentru a demasca pe toţi aceia care seamănă sămânţa învrăjbirii acuzând pe alţiide crimele lor. Secretarul Uniunii, Rusu Simion, a expus doleanţele metalurgiştilor: salarii omeneşti, locuinţe higienice, aplicarea legilor sociale, urtenirea vieţii, contracte colective de muncă, respectarea zilei de opt ore, concedii de odihna, etc- P. T. Marti 2 August 1938 2 lei Taxele de francare plătite In numerar conform aprobării Direcțiunii Generale P. T. T. No. 34,sit. BULETIN INTERNI EXTERN Pare In Balcani Izolarea statelor, ca şi a indivizilor, duce la o slăbire, care dacă nu se resimte repede, poate avea în viitor urmări nefaste pentru aceia cari propovăduesc închiderea hotarelor către lumea din afară. Interdependenţa ţărilor nu mai are nevoie să fie demonstrate şi autarhia se dovedeşte din ce în ce mai mult o iluzie. Aşa s-a întâmplat că aceia cari practicau o politică de izolare au trebuit până la sfârşit să cedeze propriilor lor principii şi să intre în concertul alianţelor şi legăturilor fie cu vecinii, fie cu alte state da care şi comunităţi de interese îi apropiau. De aceea salutăm cu bucurie părăsirea unei vechi politici a Bulgariei, care o ţinuse departe de necesităţile ei istorice şi geografice, pentru a-şi câştiga, cuin ceas mai înainte şi prieteni fideli, şi pentru vremurile de nevoie. La Salonic, aşadar, prin colaborarea ce Bulgaria a oferit-o înţelegerii Balcanice, s’a făcut o unificare politică între ţări ce se întind pe un teritoriu cu aceleaşi ţeluri întru apărarea integrităţii graniţelor, şi a păcii. Iată punctele mai însemnate ale acordului, semnate era. 1. Bulgaria se angajează la unm pact de neagresune perpetuă împreună cu statele Inţelegerei Balcanice. 2) Bulgaria obţine egalitate de drepturi în materie de înarmare, liber consimţită de statele interesate. Cu câtă satisfacţie înregistrăm acest mare succes al înţelegerii Balcanice, în momente când în alte regiuni ale globului popoarele se învrăjbesc şi se ucid cu nemiluita. Dar pactul de la Salonic nu se opreşte numai la declaraţiuni formale. «Bulgaria şi statele înţelegerii Balcanice sunt hotărâte să continue sforţările lor pacifice», ni se spune în comunicatul puterilor semnatare. Ele nu se îndoesc că acordul semnat astăzi, inaugurează o politică de securitate de concordie în peninsulă, şi aduce în acelaş timp o contribuţie preţioasa la operade pace generală». C. N. N. FAPTE $1 ŞTIRI pro-După cum se ştie testamentul Reginei Maria a fost dichis în ziua de 25 iulie, când s’a încheiat cesul-verbal constatator. Potrivit Statutului membrilor Familiei Domnitoare, Curtea de apel, secţia I-a Urmează a îndepliini toate formalităţile prevăzute die lege în materie de partaj şi a pune î posesie pe Auguştii moştenitori ai neuitatei Regine. Comitetul Uniunii Ziariştilor profesionişti din Bucureşti a expediat M. S. Regelui cu ocazia încetării din viaţă, a Reginei Maria următoarea telegramă** M. S. Regelui Carol al II-lea SINAIA Membrii Uniunii Ziariştilor profetul Ţugui, iar fostul prefect Văleanu a ««„„,-0,5 , " TMn*{. W.i* r°?isli de Bucureşti, ingenumchiaţi fost arestat de poliţia locală şi ing. Rusu de d. maior Alexandru Alexandrescu, comandantul legiunii de jandarmi şi şeful poliţiei din jud- Romanaţi, înaintea sicriului Augustei Voastre Mame, şi fi Ocrotitoarei sufletului şi destinului de glorie al poporului românesc, trimit Majestăţii Voastre în aceste clipe de nemărginnită durere, expresiunea devotamentului şi credinţilor. Vice-preşedinte, Const. Petrescu Majestatea Sa Regele a binevoit săi răspundă următoarele: Domnului Const. Petrescu vicepreşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti Strada Mihail Vulonescu 8 BUCUREŞTI Mulţumesc pentru condoleanţele exprimate. CAROL Bui dimineaţă a avut loc la aerodromul de la Pipera festivitatea brevetării observatorilor atrien ii celelalte arme. Au obţinut brevetul o serie de ofiţeri cari au urmat o şcoală specială de observatori la Centrul de Instrucţie al aeronauticei. In sediul Federaţiei Aeronautice Regale a României, s’a desfăşurat ori dimineaţă solemnitatea distribuirii premiilor concurent pr caaţi în competiţiunea aeronautică dotată cu ,,Cupa Mrcea Cantacuzino”, Consiliul de miniştri a retras recunoaşterea camerei de comerţ austrro-române din Viena. La direcţiunea generală P. T. T. se studiază actualmente proectul înfiinţării unui serviciu de curieri extrarapizi pentru transportul scrisorilor şi coletelor destinate particularilor. Taxele vor fi uşor majorate, în schimb vor fi garantate predarea regulată şi secretul corespondenţei. Acest serviciu urmează să ia fiinţă încă in toamna aceasta. «Monitorul Oficial» de azi publică textul decretului lege pentru înfiinţarea Institutului român de studii şi cercetări arheologice din Albania. Scopul institutului este de a cunoaşte cât mai bine trecutul străvechi şi viaţa prezentă a Europei sud-estice în legătură cu originile de civilizaţie şi de rasă ale poporului nostru şi de a realiza o strânsă colaborare a învăţaţilor de la noi şi a celor din Balcani cu aceleaşi preocupări. Ministerul Aerului şi Marinei aduce la cunoştinţă că examenul de intrare în Şcoala de aviaţie «Regele Carol al II-lea» ce urma să se ţie în ziua de 1 August, s-a amânat pentru data de 12 Octombrie ta c. înscrierile se primesc până la data de 7 Octombrie. Ministerul Aerului şi Marinei aduce la cunoştinţa comercianţilor şi a călătorilor că ministerul de finanţe a înfiinţiat un oficiu vamal permanent pe aeroportul Băneasa. D. Nicolae Nistor a fost numit inspector general pentru învăţământul primar. Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale publică concurs pentru ocuparea posturilor de medici primari ai judeţelor: Gorj, Argeş, Botoşani, Cetatea Albă, Constanţa, Dolj şi Târnava Mică. Concursul se va ţine în ziua de 3 octombrie a. c.