Dreptatea, august 1938 (Anul 12, nr. 3204-3226)

1938-08-02 / nr. 3204

ANDI XH, No. 3204 2 pagini Director: DEMOSTENE BOTEZ Proprietar: S. A. „Dreptatea“ Registru publicaţiuni Nr. 1057/1938 Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, Str. G. Clemenceau, 9.­Telefon: Redacţia 3.03.42, Adiţia 5.13.91 Din nou, apele din regiunea fron­tului chino-japonez s’au revărsat. In războiul, purtat în ultima vreme cu o rară sălbăticie, a intervenit, deci o pauză. La ea nu s'au gândit, deloc oa­menii. „ p. ■ Asemenea preocupări umane, a­­tari griji pentru cruţarea vieţilor «vinovate, pauze de acestea cari să curme, cel puţin pentru un timp scurt, masacrele şi distrugerile­ nu intră în gândul lor. A venit însă o năpastă de sus. Ploile cari cad şi pentru Unii şi pentru alţii, aducând deopotrivă, la toţi, ori belşug, ori dezastru, au că­­zut din abundenţă fără să ţină cont nici de planurile strategice ale ja­ponezilor, nici de suficientele şi gratuitele jertfe făcute până azi de chinezi. Elementele naturii s’au deslăn­­ţuit cu furie, oarbe, bucuroase par’că şi ele că au scăpat de sub controlul oamenilor, ocupaţi acum cu alte probleme mult mai înalte, de a se u­­cide între ei, în loc să le cerceteze şi să le domine pe ele. Fluviul Galben şi-a eşit din mat­că, a distrus digurile, a acoperit sate întregi, a distrus semănături şi a înghiţit în valurile lui, alte mii de oameni — după ce acum o lună în­ghiţise 159.900, nealeşi ne­selec­ţionaţi după criterii rassiste nu mai mult pe unii socotiţi ai diavolului şi mai puţin pe alţii, consideraţi a­­leşi ai lui Dumnezeu, ci pe toţi lao­laltă, într-o ultimă înfrăţire a mor­ţii, aşa cum i-a întâlnit în cale. Un vechi proverb român spune că mai uşor te poţi feri de foc, decât de apă. Tragica întâmplare din China îl confirmă. De gloanţele japoneze, de bombele lor, au mai putut scăpa­­ bieţii chinezi; japonezii au putut scăpa chiar prea bine, din cauza slabului Utilaj în armament, al ad­­j­­versarilor lor. De furia apelor nu au scăpat nici unii, nici alţii.­ Planurile strategice ale japonezi­lor au fost distruse, iar trufaşele lor armate, utilate la perfecţiune, au avut aceiaşi soartă ca şi «bandele» de chinezi, neînarmate, cari îşi a­­părau sărăcia de invazie străină. O întreagă regiune cuprinsă de nebunia războiului, a fost pacificată subit, în moarte, de răzbunarea na­turii, manifestată sub forma valu­rilor înspumate, eş­te vijelios din albiile lor. Telegramele au anunţat semnif­­cativ şi nespus de dureros că, ope­raţiile militare din acea regiune fiind părăsite, trupele japoneze lu­crează mână în mână cu ţăranii chinezi pentru a combate dezastrul groaznic, care ameninţă cu primej­die de moarte atât pe japonezi cât şi pe chinezi. «Mână în mână» spuneau telegra­mele, lucrează astăzi armata japo­neză cu ţăranii chinezi, să dreagă şi să se apere de ceea ce a putut face, o deslănţuire a forţelor natu­rale. Până acum stăteau faţă în faţa... • Până la revărsarea primei pică­turi a Fluviului Galben, până ce apele strunite de maluri nu au por­nit nebune peste câmpuri, oamenii aceştia, au crezut poate că pentru nimic în lume nu ar putea conlucra unii cu alţii. Şi a venit realitatea dureroasă, dezastrul care i-a atins pe toţi deopotrivă şi care le-a arătat cât de mici rămân totuş, cu toate armăturile lor, cu toate trufiile lor, în faţa naturii şi a forţelor ei. Au aflat atunci că se pot înţelege, că se pot apăra împreună, că pot lucra pentru apărarea vieţii lor şi a avuţiei lor şi că le ajunge bleste­matul acesta de pământ, să-i îndes­tuleze pe toţi. N’au mai fost chinezi şi japonezi, n’au mai fost duşmani în acea cli­pă, au fost doar OAMENI. Şi au inţeles poate toată zădărnicia luptei lor duşmănoase, toată nebunia unei încăerări cu nimic justificată. * Furia apelor n’a durat mult; după ce şi-au primit tributul miilor de vieţi omeneşti au început să se re­tragă. Operaţiunile de salvare, în­treprinse în comun, au continuat. Dar ceea ce are o limită chiar pen­tru forţa oarbă a naturii, nu are pentru sufletul şi mintea de om. Nici chiar în faţa dezastrului, nici chiar în faţa avertismentului aces­tuia tragic, sălbăticia cuibărită în om, nu cedează. Telegramele vorbesc în final, de bombardamente aviatice cari se ur­mează şi de lupte cari continuă. Aviaţia japoneză continuă nes­­tânjentă operaţiile, distrugând co­municaţii telefonice şi mai făcând câteva victime. Cu ceva, cât de cât, deasupra de­zastrului natural au vrut să fie ja­ponezii. Tăvăliţi în aceleaşi valuri revărsate, umanizaţi o clipă în faţa dezastrului care le-ar fi putut fi şi un straşnic avertisment pentru toată nebunia lor, japonezii abia scăpaţi din strâmtoarea pământului şi a primejdiilor lui şi-au luat zborul în văzduhul pe care-l socotesc mai puţin încărcat de pericole, pentru a răspândi moartea şi distrugerea. Marea, grozava lor operă, s’a sol­dat cu încă vreo câţiva morţi, adău­­gaţi zecilor de mii înghiţiţi de apă. Pe altarul jertfelor cerute de na­tură, omenirea civilizată, prin unii din aceia ce se consideră «fii aleşi», a mai depus câteva cadavre­­ ale unor oameni nevinovaţi, tot atât de neputinioşi în faţa bombelor japo­neze, cât erau japonezii în faţa va­lurilor furioase din Nord. Cu toate blestemele cerului, cu toate dezastrele naturale adăugite distrugerilor omeneşti, cu toate a­­vertismentele dureroase pe cari via­ţa le dă oamenilor înnebuniţi, răz­boiul continuă în extremul orient. Fiindcă «civilizaţii» insulelor ni­pone au de completat un masacru, pentru care cele câteva vieţi dobo­râte cu bombe, exact în clipa în care Fluviul Galben mătura alte zeci de mii, nu constituesc decât un mizer aport. Octav Livezeanu N’am avut norocul să avem o Capitală aşezată la poale de munţi, pe marginea vreunui lac alpin sau la malul mării. Bucur, cioban fără gusturi rafi­nate, şi-a instalat cartierul general în câmpul nesfârşit al Bărăganu­lui, acolo unde căldura soarelui dă­dea trei cosituri de fân pe vară.­­Am avut ghinion şi pace! Dar, aceasta nu însemnează că ,va trebui să suferim la nesfârşit chinurile caniculelor înăbuşitoare ale verii şi gerurile polare ale ier­nilor bucureştene. Mijloace de îmbunătăţire a situa­ţei acelora ce trebue să-şi poarte viaţa în Bucureşti, se găsesc, sufi- liente, cu condiţia sprijinului efec-­ tiv al autorităţilor municipale sau feroviare. Intr’adevăr, Capitala noastră are avantajul unor împrejurimi capa­bile să-i acopere lipsurile edilitare şi geografice. Lacuri, păduri, apro­pierea munţilor şi a mării, iată o serie de avantagii valoroase. Dar, ce păcat că de aceste minunate locuri, nu se pot bucura decât în­stăriţii Bucureştilor, care nu repre­zintă decât 10 la sută din­ populaţia municipiului. Gândul oficialităţii ar trebui să se îndrepte către funcţionarul sărac către muncitorul lipsit de odihnă şi suficientă alimentaţie, către m­ii şi mii de copii care mor din lipsă de soare şi de cert Odihnă şi bucurie Snagovul, Bănean, laturile trebue redate »mureşeanului sărac Chinuitoarea viaţă a funcţionarului şi muncitorului din Capitală OFENSIVA SANITARA Nevoile satelor sunt din nou la ordinea zilei. Ministerul sănătăţii, anunţă că pentru a veni în ajuto­rul satelor noastre, a organizat o întreagă ofensivă sanitară, ce va începe de la 1 August a. c. şi va dura două luni. Un mare număr de medici şi alţi specialişti, vor cerceta satele, cău­tând prin toate mijloacele ce le stau la îndemână să stârpească fo­carele de infecţii a bolilor, şi să or­ganizeze igiena satelor. In acest scop echipele vor fi­ în­soţite de etuve, de trenuri-băi, şi se vor face secări de lacuri, dezin­fectări de fântâni, de locuinţe, se vor izola membrii bolnavi ai fami­liilor, se vor da sfaturi de curăţe­nie, ajutoare medicale, şi trata­mente. In programul comunicat oficial, se prevăd toate aceste acţiuni de­tailat. Analizându-le mai deaproape, constatăm că într’adevăr suntem în faţa unui plan de mari dimensiuni, pe care ministerul sănătăţii pro­mite să-l realizeze. Noi, ca unii cari suntem mereu preocupaţi cu cea mai perfectă bună credinţă, de marile nevoi ale ţără­nimii noastre şi urmărind în conse­cinţă, eficacitatea oricăror măsuri, luate în favoarea satelor, ne vom opri asupra planului ministerului sănătăţii cu toată seriozitatea. In­tr’adevăr, întregul sisten­­ al o­­fensivei sanitare, aşa cum p­redat se pare că pleacă dela o necesitate capitală: desinfectatea, situând deci în centrul răului actual, microbul. De aci o altă imediată caracteris­tică a planului şi anume: cât mai multă curăţenie la sate. Astfel problema sanitară a sate­lor noastre capătă un aspect mai mult igienic. De aci şi numărul mare de trenuri-băi şi etuve, ce vor însoţi echipele sanitare. Desigur, nu se poate contesta utilitatea a­­cestor măsuri. Se pune însă, între­barea: îmbrăţişează aceste măsuri problema sanitară a satelor noas­tre, într adevăr, sub întregul ei as­pect?­­ ■­ Iată bună­oară problema bolilor sociate, de ex. problema tuberculo­zei. . In anul 1935 au fost înregistrate oficial 11.229 cazuri, iar în 1936 — 118.295 cazuri. ? Pentru tratamentul acestor bol­navi, sanatoriile noastre dispuneau de 1513 paturi. Afară însă, de paturi şi medicamente, e ştiut că în pri­mul rând vindecarea tuberculozei e o chestie de alimentaţie. Ei bine, în anuarul statistic al Ro­mâniei, publicat de Institutul cen­tral de statistică, găsim interesante date asupra consumului, de, carne în mediul rural. ’ ,. ,, Astfel în anul 1935, comunele ru­rale au consumat 446.957.447 kg. car­ne. Dacă raportăm această cantitate la numărul rural al locuitorilor, re-,­dilitare, absolut necesare, dem că un cetăţean dela ţară, în­ Alexandru Lipcan medie, abia consumă 2,87 kgr. carne anual. E o realitate, şi e bine s’o cunoaş­tem. Cu atât mai mult, cu cât ne­fiind internaţi toţi bolnavii de tu­berculoză, marea lor majoritate continuă şi mai departe aceiaşi ali­mentaţie. Ori câtă dezinfecţie s’ar face în asemenea împrejurări, nu se poate contesta, ca pentru combaterea tu­berculozei, e necesară, pe lângă bi­nefacerile etuvei, formarea şi a u­­nui alt standard de alimentaţie, care aici n’ar avea un rol numai preventiv ei chiar curativ, covâr­şitor. Tot atât de importantă e şi pro­blema sifilisului. Fireşte, cele două luni de ofensivă sanitară, vor lăsa urme în viaţa satelor. Dar, ca să-l vindeci pe un sifilitic, spun spe­cialiştii, trebue să-l tratezi, cu de­săvârşită regularitate, minimum patru ani. In legătură cu aceste tratamente, se ridicase altădată problema con­struirii la sate a vre­o două mii de dispensare absolut necesare. , Şi după sifilis mai e şi rachitis­­mul şi pelagra. Ma ales rachitis­­mul, o­ crudă consecinţă a subali­­mentaţiei... Iată pentru ce credem, că bază unui plan sanitar, actual, pe lângă elementul igienic, trebue să implice şi o serie de măsuri economice şi e- Aici Nu trece zi fără ca parchetul să nu fie nevoit să pornească cercetări pen­tru ridicarea vălului care acoperea a­­facerile foştilor edili. Astfel în­ urma denunţu­lui făcut parchetului din Sibiu de ziaristul Nicolae Ce­man Droc, fost director al ziarului local «Triferma»* împotriva fraudelor­ să­vârşite in gestiunea jude­ţului şi a patrimoniului public de d-nii Nicolae Regm­an, fost prefect, Ion Popa Nartea, şef contabil judeţean, Emil Episcopes­­cu, controlor de urmărire şi Ion V. Vasiliu, adminis­traitor financiar de înca­sări şi plăţit cu toţii din Sibiu, d. procuror Teodor Diaconescu, de la parche­tul Sibiu, după o minuţioa­să cercetare a dosarelor şi a întregii gestiuni a jude­ţului­ — lucrare care a du­rat câteva zile în şir — a dat joi rechizitoriu de tri­mitere in judecată a sus­­min­­iţii­lor, pentru j1 fapte, nereguli şi fraude săvârşi­te în patrimoniul public al judeţului şi comunelor, iată deci şi pe vechiul nostru client d. Reginan chemat să răspundă — în faţa justiţiei — de felul cum a operat în fondurile judeţului. Nu ne îndoim că termina­tă cercetarea penală, d. Reginan va fi chemat să dea socoteală şi de nefas­ta d-sale activitate, de pe urma căreia judeţul se mai resimte şi aiii. * Deasemeni la Rădăuţi, în urma unei anchete amănunţite făcute de inspecto­rul administrativ din ministerul de in­terne, Joe Gherman, s’au stabilit în sarcina fostului primar al oraşului Ră­dăuţi, câteva nereguli­­In­ baza acestui raport, cabinetul de instrucţie de pe lângă tribunalul Rădăuți, a emis man­dat de arestare, iar în ziua de 28 iu­lie fostul primar a şi fost încarcerat. Din raport se constată că numitul ar fi întrebuin­­țat bunurile primăriei în scopuri personale, a falsi­ficat borderouri de depla­sare la­ Bucureşti când în realitate a prezidat în a­­celeaşi zile şedinţele co­misiei interimare, a cum­părat pietre de pavaj fa­ră licitaţie şi că a desfiin­ţat în mod abuziiv taxa nti­vul crem înfiinţată prin legea administrativă din 1936. Mandatul de arestare fiind infirmat­e mai mult ca probabil că parchetul va face­ apel, menţinerea în arest fiind necesară bunului mers al justiţiei. Evident că seria nu se opreşte aci şi că parchetele de la un capăt la celălalt al ţării cercetează afaceri nenumărate făcute de către foştii conducători ai comunelor. La Caracal, cabi­netul de instrucţie al tribunalului prin d. jude instructor Gh. Petre­­scu, a lansat mandate de aresta­re contra inculpaţilor Ion Văleanu fost prefect, ing. Edgar Rusu, şeful servi­ciului tehnic şi Ion Ţugui, contabilul prefecturii, a căror arestare a făcut mare senzaţie. Fraudatorii au fost depuşi în ares­tul local. Anchetatorii au reţinut pe contabi­­ i’s deuhis acţiune mitra fortmnui prefect de iiniu­—Fortul primar am Rădăuţi arestat Un german din Cehoslovacia im­uscat de un soldat PRAGA 1 (Rador) — Agenţia Cet­­ka anunţă că noaptea trecută o pa­trulă poliţienească a găsit pe stradă corpul unui necunoscut grav rănit de două lovituri de cuţit. Ancheta a stabilit că este vorba de un german din Cehoslovacia, care ar fi fost rănit de un soldat numit Sad­­low, însoţit de un civil şi un alt sol­dat. Civilul şi Sadlow au făcut măr­turisiri complecte. Deocamdată nu se ştie dacă este vorba de un incident politic, dar , vinovaţii bău­seră înainte de comi­terea faptului şi căutaseră ceartă altor persoane. * PRAGA 1 (Rador).­­ Autorităţile au stabilit că germanul rănit de soldatul Sadlow, pe una din străzile oraşului Trautenau, se numeşte A­­dolf Mathes. Contra atentatorilor s-a­­'deschis acţiune publică. Va fi suficientă acordarea unor minime avantagii pentru cei­­lipsiţi de mijloace, pentru ca bucureşteni­­lor să nu li se mai pară că oraşul lui Bucur­ este oraşul lui Satan. Pentru aceasta, va trebui să in­tervină însă, mâna puternică a au­torităţii de Stat. Cu un ceas mai devreme, va tre­bui înfrânată politica greşită a in­stituţiilor particulare sau de stat, care — în dorinţa de a înscria ex­cedente bugetare — privează de la viaţă o întreagă categorie de oa­meni. Şi acum să începem cu pădurile din jurul Capitalei. Un edil a creiat centura păduri­lor şi lacurilor bucureştene, pentru marea populaţie care nu putea să-şi plimbe mizeria nici pe minunata vale a Prahovei, nici pe elegantele plaje ale Mării Negre­ Planul edilului s’a efectuat dar bietul bucureştean a rămas mai de­parte în ghiara caniculei pavaju­lui Capitalei, cu dorul de răcoare şi scaldă neîmplinit de ani de zile. Snagovul, Băneasa, lacurile, au rămas tot apanagiul oamenilor cu «tara, pentru că au avut de gri!» toţi concesionarii drumurilor, res­taurantelor, lacurilor, să facă im­posibilă participarea la viaţa in plin aer, a funcţionarului şi mun­citorului sărac. Pentru a merge la Snagov cel puţin odată pe săptămână, funcţio­narul va trebui să aibă o leafă de subdirector, iar muncitorul să câş­tige 300 lei pe zi. Intr’adevăr, o­­dihna de la Snagov, costă o singură persoană cel puţin 200 lei. In pri­mul rând, drumul — dus şi întors cu autobuzele C­­F. R. — costă 90 lei, ceea ce este extrem de exagerat. Acolo, o masă la prânz cu roşii, o friptură şi vin, costă între 60—100 lei. Apoi vine intrarea la ştrand de 20 lei, deci în total chiar peste 200 lei. Se întâmplă ca funcţionarul să aibă nevastă şi copil, atunci cei 200 lei trebue să se urce la 500, ceea ce reprezintă o adevărată avere pen­tru funcţionarul sau muncitorul ro­mân, care câştigă în medie 3000-1000 lei pe lună. Va trebui să ne gândim serios la curmarea acestui rău, a acestei ne­dreptăţiţi care loveşte în trei sfer­turi din populaţia Capitalei Pentru aceasta soluţii se găsesc: a) obligarea autobuzelor C. F. R de a scădea tariful pentru funcţio­nari, muncitori, copii, la jumătatea celui de astăzi­b) creiarea la Snagov şi în cele­lalte staţiuni din jurul Capitalei, a unor restaurante pe baze coope­ratiste, care să fie conduse de or­ganele primăriei. In acest mod, se va putea realiza pentru funcţionari, muncitori, stu­denţi, adevărate popote unde s’ar putea lua o masă cu 20—30 lei. Pen­tru aceiaş categorie de oameni, ştrandurile comunale vor trebui să fie gratuite, urmând ca toate chel­­tuelile să fie suportate de o taxă minimă de intrare în parcurile de odihnă. * Dar, mai sunt şi alte soluţii pen­tru salvarea modestului bucureş­tean, din iadul caniculei estivale. Le vom arăta în aceste coloane, cu speranţa că — fără întârziere — cuvintele noastre vor găsi un ecou în rândurile oficialităţii noastre, care în primul rând va trebui să fie ocrotitoarea celor mulţi şi să- Taci. .­ - :" Metalurgist» Muncitorii industriali reprezintă una din cele mai conştiente şi mai pregă­tite pături sociale de la noi. Prin însuş lucrul lor, care le face educaţia vieţii colective şi care le asigură un rol co­vârşitor in producţia ţării, muncitorii industriali sunt printre cei mai activi cetăţeni■ Firesc era, prin urmare, ca atenţia publicului să se îndrepte zilele acestea către congresul muncitorilor metalur­­gişti, organizat de Uniunea fier-metal. Solidaritatea muncitorilor în jurul revendicărilor lor, dorinţa lor de a con­tribui în cea mai largă măsură la pro­păşirea ţării, acţiunea lor în spirit le­­galist, ataşamentul lor la principiile de ordine şi de­­disciplină, au căpătat o nouă confirmare în acest reuşit con­­gres. ■■■■ ■. ■ , . . . .­­ Vorbitorii au arătat cât de utilă es­­te pentru Stat acţiunea muncitorilor. Aceia cari au luptat în primele tran­şee pentru reîntregirea României nu pot fi în niciun caz trataţi ca trădători de patrie. Aceia cari vor sări ca unul să apere graniţele ţării nu pot fi taxaţi de agitatori subversivi. Muncitorii au­­declarat sus şi tare că respectă legile ţării. Cine ar avea in­teresul să fie altfel? Cine altcineva­­de­cât tocmai duşmanii declaraţi ai nea­mului? Iată de ce trebue să fim vigi­lenţi pentru a demasca pe toţi aceia care seamănă sămânţa învrăjbirii acu­zând pe alţii­­de crimele lor. Secretarul Uniunii, Rusu Simion, a expus doleanţele metalurgiştilor: sala­rii omeneşti, locuinţe higienice, aplica­rea legilor sociale, u­rtenirea vieţii, con­tracte colective de muncă, respectarea zilei de opt ore, concedii de odihna, etc- P. T. Marti 2 August 1938 2 l­ei Taxele de francare plătite In nu­­merar conform aprobării Direcțiunii Generale P. T. T. No. 34,sit­. B­ULETIN INTERNI EXTERN Pare In Balcani Izolarea statelor, ca şi a indivizi­lor, duce la o slăbire, care dacă nu se resimte repede, poate avea în vii­tor urmări nefaste pentru aceia ca­ri propovăduesc închiderea hotare­lor către lumea din afară. Interde­pendenţa ţărilor nu mai are nevoie să fie demonstrate şi autarhia se dovedeşte din ce în ce mai mult o iluzie. Aşa s-a întâmplat că aceia cari practicau o politică de izolare au trebuit până la sfârşit să cedeze propriilor lor principii şi să intre în concertul alianţelor şi legăturilor fie cu vecinii, fie cu alte state da care şi comunităţi de interese îi a­­propiau­. De aceea salutăm cu bucurie pă­răsirea unei vechi politici a Bulga­riei, care o ţinuse departe de nece­sităţile ei istorice şi geografice, pen­tru a-şi câştiga, cu­­in ceas mai înainte şi prieteni fideli, şi pentru vremurile de nevoie. La Salonic, aşa­dar, prin cola­borarea ce Bulgaria a oferit-o înţe­legerii Balcanice, s’a făcut o unifi­care politică între ţări ce se întind pe un teritoriu cu aceleaşi ţeluri în­tru apărarea integrităţii graniţelor, şi a păcii. Iată punctele mai însemnate ale acordului, semnate era.­­ 1. Bulgaria se angajează la unm pact de neagresune perpetuă împreu­nă cu statele Inţelegerei Balcanice. 2) Bulgaria obţine egalitate de drepturi în materie de înarmare, li­ber consimţită de statele interesate. Cu câtă satisfacţie înregistrăm a­­cest mare succes al înţelegerii Bal­canice, în momente când în alte re­giuni ale globului popoarele se în­­vrăjbesc şi se ucid cu nemiluita. Dar pactul de la Salonic nu se o­­preşte numai la declaraţiuni forma­le­. «Bulgaria şi statele înţelegerii Balcanice sunt hotărâte să continue sf­orţările lor pacif­ice»,­­ ni se spu­ne în comunicatul puterilor semna­tare. Ele nu se îndoesc că acordul semnat astăzi, inaugurează o poli­tică de securitate de concordie în peninsulă, şi aduce­ în acelaş timp o contribuţie preţioasa la opera­­de pa­ce generală».­­ C. N. N. FAPTE $1 ŞTIRI pro-După cum se ştie testamentul Re­ginei Maria a fost dichis în ziua de 25 iulie, când s’a încheiat cesul-verbal constatator. Potrivit Statutului membrilor Fa­miliei Domnitoare, Curtea de apel, secţia I-a Urmează a îndepliini toate formalităţile prevăzute die lege în ma­terie de partaj şi a pune î­­ posesie pe Auguştii moştenitori ai neuitatei Re­gine. Comitetul Uniunii Ziariştilor profe­sionişti din Bucureşti a expediat­ M. S. Regelui cu ocazia încetării din viaţă, a Reginei Maria următoarea telegramă** M. S. Regelui Carol al II-lea SINAIA Membrii Uniunii Ziariştilor profe­tul Ţugui, iar fostul prefect Văleanu a ««„„,-0,5 , " TMn*{. W.i* r°?isli de­ Bucureşti, ingenumchiaţi fost arestat de poliţia locală şi ing. Rusu de d. maior Alexandru Alexan­­drescu, comandantul legiunii de jan­darmi şi şeful poliţiei din jud- Roma­­naţi, înaintea sicriului Augustei Voastre Ma­­me, şi fi Ocrotitoarei sufletului şi destinului de glorie al poporului ro­mânesc, trimit Majestăţii Voastre în a­­ceste clipe de nemărginnită durere, expresiunea devotamentului şi credin­ţi­­lor. Vice-preşedinte, Const. Petrescu Majestatea Sa Regele a binevoit s­ăi răspundă următoarele: Domnului Const. Petrescu vice­preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti Strada Mihail Vulonescu 8 BUCUREŞTI Mulţumesc pentru condoleanţele ex­primate. CAROL Bui dimineaţă a avut loc la aero­dromul de la Pipera festivitatea bre­vetării observatorilor at­rien­­ ii cele­lalte arme. Au obţinut brevetul o se­rie de ofi­ţeri cari au urmat o şcoală specială de observatori la Centrul de Instruc­ţie al aeronauticei. In sediul Federaţiei Aeronautice Re­gale a României, s’a desfăşurat ori dimineaţă solemnitatea distribuirii­ pre­miilor concurent pr c­a­aţi în compe­­tiţiunea aeronautică dotată cu ,,Cupa Mrcea Cantacuzino”,­­ Consiliul de miniştri a retras re­cunoaşterea camerei de comerţ aus­­trro-r­omâne din Viena. La direcţiunea generală P. T. T. se studiază actualmente proectul în­fiinţării unui serviciu de curieri ex­­trarapizi pentru transportul scri­sorilor şi coletelor destinate parti­cularilor. Taxele vor fi uşor majorate, în schimb vor fi garantate predarea regulată şi secretul corespondenţei. Acest serviciu urmează să­ ia fiinţă încă in toamna aceasta. «Monitorul Oficial» de azi publică textul decretului lege pentru înfiin­ţarea Institutului român de studii şi cercetări arheologice din Alba­nia. Scopul institutului este de a cu­noaşte cât mai bine trecutul stră­vechi şi viaţa prezentă a Europei sud-estice în legătură cu originile de civilizaţie şi de rasă ale poporu­lui nostru şi de a realiza o strânsă colaborare a învăţaţilor de la noi şi a celor din Balcani cu aceleaşi preo­cupări. Ministerul Aerului şi Marinei a­­duce la cunoştinţă că examenul de intrare în Şcoala de aviaţie «Regele Carol al II-lea» ce urma să se ţie în ziua de 1 August, s-a amânat pen­tru data de 12 Octombrie ta c. îns­crierile se primesc până la data de 7 Octombrie. Ministerul Aerului şi Marinei a­­duce la cunoştinţa comercianţilor şi a călătorilor că ministerul de fi­nanţe a înfiinţiat un oficiu vamal permanent pe aeroportul Băneasa. D. Nicolae Nistor a fost numit ins­pector general pentru învăţământul primar. Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale publică concu­rs pentru ocuparea posturilor de me­dici primari ai judeţelor: Gorj, Ar­geş, Botoşani, Cetatea Albă, Cons­tanţa, Dolj şi Târnava Mică. Concursul se va ţine în ziua de 3 octombrie a. c.

Next