Drum Nou, noiembrie 1952 (Anul 9, nr. 2460-2483)
1952-11-01 / nr. 2460
Pag. 2. La Colţul roşu al gospodăriei colective „Pr©gres$jS" din satul Rotbav La colţul roşu, colectiviştii de la gospodăria agricolă colectivă „Progresul” din satul Rotbav, raionul Stalin, au pus o placardă cu inscripţia: „Bine aţi venit în rândurile noastre dragi tovarăşi”! Acesta este salutul cu care colectiviştii întâmpină pe noii membri, ale căror cereri de înscriere au fost de curând aprobate. Cum au intrat în curtea gospodăriei, noii colectivişti au fost primiţi cu dragoste frăţească de cei care în primăvară anului acesta, hotărîseră să pornească pe drumul cel nou al gospodăriei colective. Aceştia au ţinut să le arate noilor lor tovarăşi de muncă, tot ce ei au înfăptuit în acest timp. I-au dus prin gospodărie, le-au arătat vitele, atelierele de fierărie şi tâmplărie, şoproanele şi multe altele. Despre fiecare realizare din gospodăria lor, colectiviştii vorbeau cu mândrie. Pe feţele lor se putea citi o mulţumire asemănătoare cu aceea cu care părinţii urmăresc progresele de zi cu zi ale copiilor lor. „Gospodăria mi-e dragă cum mi-s dragi cei cinci copilaşi ai mei, a spus colectivista Elena Swan. Ca o mamă eram îngrijorată când vedeam că gospodăria noastră se loveşte la început de unele greutăţi şi mă bucuram când vedeam că greutăţile sunt înlăturate şi cum tânăra noastră gospodărie îşi croeşte drum spre belşug”. Colectiviştii s’au adunat acum la colţul roşu al gospodăriei. Gheorghe Cirica, om trecut de 50 de ani, îşi potriveşte glasul şi prinde a vorbi. „Tovarăş, eu vă mulţumesc că m’aţi primit şi pe mine în rândurile voastre. Acum îmi dau seama că mai bine ar fi fost, dacă dela început intram în gospodărie. Dar de, multe mai trec prin capul omului şi bune şi rele”. „Noi n’am fost ca voi care aţi intrat dela început în gospodărie, — intră în vorbă Nicolae Noaghi, a cărui cerere de înscriere a fost aprobată. Noi am stat la îndoială” Până acuma tov. Drăgănel Vasile, secretarul organizaţiei de bază al gospodăriei n’a intrat în vorbă. Dar deodată a întrerupt lucrul şi s’a întors, cu faţa zâmbitoare înspre Nicolae Noaghi şi zise: — Să nu crezi, măi Nicolae, că n’au fost şi în mijlocul nostru, oameni nehotărîţi. — Cum aşa? — Foarte bine. Ai ascultat-o adineauri pe Ileana lui Soran? A vorbit ea şi despre greutăţile pe care le-am întâmpinat noi în muncă şi greutăţile s’au ivit, tocmai pentrucă mulţi dintre noi, mai erau încă nehotărîţi. Toate privirile s’au îndreptat spre tov. Drăgănel Vasile. Acesta-şi urmează vorba: — Azi pot spune că colectiviştii iubesc, din toată inima, gospodăria colectivă. Are dreptate. Tov. Tohăneanu Aron, fruntaş în gospodărie, care împreună cu familia sa a dobândit 427 zile-muncă, îşi dă ei părerea cu glas tare. Dacă ar putea vorbi zidurile astea de la colţul roşu, multe ar mai povesti ele. La colţul roşu al gospodăriei tov. Gheorghe Croială, preşedintele gospodăriei a început să vorbească despre felul cum trebue să se muncească în gospodăria colectivă. Cu toţi ne aducem aminte şi astăzi, cum s-au desfăşurat lucrurile atunci. In gospodărie se află şi colectivistul Enache Alexandru. Ce e drept Enache Alexandru, nu prea venise până atunci la muncă. Când brigadierul Darie Nicolae, dădea pe la el pe acasă, să-l îndrumeze să vină la gospodărie, acesta tot îl ducea cu vorba. Aş veni, dar vezi că am treabă acasă. Aşa vorbea, la început Enache Alexandru. Acum el, stă şi ascultă spusele preşedintelui. Acesta le vorbeşte despre dragostea pe care unii dintre colectivişti o pun în munca lor. Le spune despre felul cum munceşte Tohăneanu Aron, Ban Franz, Şandor Ştefan, Gligor Gheorghe, şi alţi colectivişti fruntaşi. Enache Alexandru ascultă şi parcă ntu-şi găseşte locul. Le-a mai vorbit preşedintele despre felul cum muncesc colectiviştii din gospodăriile colective Feldioara, Hălchiu şi Măeruş, şi dragostea cu care aceşti colectivişti înconjoară gospodăriile lor. Când preşedintele i-a invitat pe ceilalţi colectivişti să ia cuvântul, primul s-a înscris colectivistul Tohăneanu Aron. In frumoase cuvinte Tohăneanu Aron, a arătat cum a început să prindă drag de munca lui, cum a înţeles că trebue să pună înainte de toate, interesele gospodăriei. In continuare, colectivistul Tohăneanu Aron, spune: — Nu vă închipuiţi, măi tovarăşi dragi, ce-am simţit eu în prima zi de muncă în gospodărie, când am văzut în faţa mea, întinsul fără de haturi al pământului gospodăriei, şi când am înţeles că toată bogăţia de pe ogoare este a noastră, a celor ce ne-am înscris în gospodărie. La sfârşitul adunării Enache Alexandru, s’a sfătuit multă vreme cu brigadierul Ban Franz. La despărţire, a spus: „Mâine viu şi eu la muncă tov. brigadier”. , Tov. Drăgănel Vasile, secretarul organizaţiei de bază din gospodărie, după ce mai răsfoeşte nişte hârtii, se opreşte o clipă şi le spune: — Vedeţi tovarăşi... colţul roşu a căutat mereu să trezească dragostea în sufletul colectiviştilor, dragostea faţă de gospodăria noastră colectivă. La gospodărie, s’a ţinut conferinţa prin care s’a arătat oamenilor care e rostul gospodăriei şi cum trebue să muncim pentru înflorrea ei. Mai ţineţi minte ce frumoase şi pline de interes au fost lecţiile ţinute de tov. inginer Anghel Fiorea dela Şcoala profesională de agricultură Feldioara, despre agrorrinim? Pentru a cultiva dragostea şi grija colectiviştilor faţă de gospodăria lor, la colţul roşu s’a dus şi se duce o neince-* tată muncă de lămurire. Tot la colţul roşu li s’au arătat colectiviştilor că pentru înflorirea gospodăriei e nevoie ca muncile să fie duse în cele mai bune condiţiuni şi la timp aşa cum prevăd hotărîrile partidului şi guvernului. Colectivul colţului roşu a arătat oamenilor că atunci când se ivesc greutăţi în calea muncii lor, ei nu trebue să se descurajeze ci dimpotrivă, mai mult, trebue să-şi întărească dorinţa lor, de a contribui la înflorirea gospodăriei colective. GHEORGHE DAVID coresp. Oamenii muncii din regiunea noastră demască fără cruţare chiaburii care încearcă să se înscrie în listele electorale înscrierile în listele electorale au luat sfârşit in regiunea noastră. Odată cu înscrierile în liste, cu dezbaterea legii electorale şi a Raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej asupra proiectului de Constituţie, cetăţenii regiunii s-au pătruns tot mai mult de spiritul vigilenţei faţă de duşmanul de clasă. Astfel, sutele de mii de cetăţeni înscrişi în listele electorale, au demascat nenumărate elemente nedemne de vot, care încercaseră să se strecoare în listare electorale. In raionul Făgăraş, de pildă, peste 50 de elemente chiabureşti au fost demascate. Numai în satul Dridif au fost demascaţi chiaburii Sinca Ieriu, Opriş Dumitru, Ciora Vichente şi alţii. In comuna Idiciu, din raionul Mediaş, au fost demascaţi chiaburii Moldovan Ioan, Istrate Erbina şi Baloni Iosif, care au încercat a se înscrie în liste. In Rupea au fost demascaţi, deasemeni, fostul moşier şi mare exploatator Abraham Wilhelm şi chiaburul Homorozian Gheorghe. In comuna Laslea, raionul Sighişoara, tovarăşul Piloiu Dumitru, a demascat pe chiaburul Pădureanu Martin, tocmai în momentul în care acesta, cu viclenie încerca să se înscrie în liste. Tovarăşul Piloiu Dumitru, a mai demascat şi pe chiaburii Roth Mihail şi Făgărăşeanu Nicolae, care deasemeni, au încercat să se înscrie în listele electorale. T DRUM NOU immi », iar mwitwin'iuimwi «r J»» T Nt. 2460 La luptă pentru victoria in alegeri a Frontului Democraţiei Populare Muncitorii de la fabrica*„Temelia“ salută candidatura tovarăşului Petre Borie. Zeci de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari ai fabricii „Temelia” din Oraşul Stalin, s-au adunat în sala de festivităţi pentru a-şi manifesta deosebita satisfacţie şi bucurie la auzul veştii că tovarăşul Petre Borilă, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. a acceptat să candideze în circumscripţia electorală Oraşul Stalin-Vest, în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. Tovarăşul Rupăreanu Ioan, a citit scrisoarea descrisă adresată comisiilor electorale de circumscripţii în care a arătat că, conducătorii partidului şi guvernului, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, mulţumesc alegătorilor pentru încrederea acordată şi acceptă candidatura in circumscripţiile electorale. Cu multă dragoste a fost primită scrisoarea deschisă de către cei prezenţi care au ovaţionat îndelung pentru tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi pentru candidatul pe care ei l-au propus cu multă dragoste, tovarăşul Petre Borilă. Primul care a luat cuvântul a fost tovarăşul Ferencz Iosif, excavatorist stahanovist, care s’a angajat ca în cinstea alegerilor să depăşească zilnic norma cu 80 la sută şi să reducă tim-pul de oprire cu 30 la sută. Au mai luat apoi cuvântul şi tovarăşii inginer de cuptoare Stoica Ioan, tocătorul fruntaş A. Moldovan, electricianul Bobei Ion şi alţii, care au arătat că răspund scrisorii deschise în care tovarăşul Petre Borilă, acceptă să candideze în circumscripţia electorală Vest, prin noi angajamente în producţie. In numele colectivului de muncă, inginerul Stoica şi-a luat angajamentul ca până la 30 Noembrie, să dea peste plan 140 tone var de calitate bună, să lichideze absenţele nemotivate ale secţiei, şi să reducă preţul de cost cu 2 la sută faţă de luna precedentă. Meetingul a luat sfârşit prin ovaţii îndelungate pentru Comitetul Central al Partidului, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Muncitorii de la fabrica de Cauciuc au propus candidat pentru circumscripţia electorală Oraşul Stalin Nord, pe tovarăşul Gheorghe Augustin In cadrul meetingului care a avut loc la fabrica de Cauciuc din Oraşul Stalin, tovarăşul Soare Nicolae, secretarul organizaţiei de bază a dat citire scrisorii deschise, către comisiile electorale, după care a propus drept candidat pentru F.D.P. în Marea Adunare Naţională, pe tovarăşul Gheorghe Augustin, prim secretar al comitetului regional de partid. In continuarea meetingului, au fost aleşi tovarăşii Zodilă Ioan şi Hossu Alexandru, ca delegaţi din partea muncitorilor şi tehnicienilor fabricii, care vorparticipa la consfătuirea orăşenească pentru susţinerea candidaturii tovarăşului Gheorghe Augustin. Trecându-se la discuţii, muncitorii fabricii de Cauciuc şi-au manifestat dragostea cu care au primit propunerea făcută şi totodată, si-au manifestat dorinţa ca tovarăşul Gheorghe Augustin să-i reprezinte în Marea Adunare Naţională. Astfel, Lankar Andrei şi Bálint Ştefan, şi-au luat angajamentul ca în cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor, să depăşească planul de producţie cu 15 la sută. Deasemeni, fruntaşul în producţie Sărăcilă Ioan, şi-a luat angajamentul să-şi depăşească planul cu 5 la sută. I. COMAN coresp. Membrii gospodăriei colective „23 Angust" şi-au propus candidatul Multă vreme membrii gospodăriei colective „23 August” din comuna Feldioara, nu vor uita ziua, în care şi-au propus candidatul pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională. Ei care în trecut au slujit aproape cu toţii pe la chiaburi, au îndurat mizeria şi exploatarea, au trăit în întuneric, fiind lipsiţi complect de drepturi politice, astăzi sub regimul democrat-popular, prin grija părintească a partidului, simt cu adevărat fericirea de a fi liberi, de a se bucura de rodul muncii lor. Oamenii muncii din ţara noastră, oameni liberi, au dreptul de a-şi alege singuri pe cei care să le reprezinte interesele în Marea Adunare Naţională. Bucurându-se de acest drept, membrii gospodăriei agricole colective „23 August” s-au întrunit în adunare generală pentru a se sfătui asupra candidatului lor. După ce colectivistul Tails Iosif, a arătat celor prezenţi însemnătatea adunării lor, a dat citire scrisorii deschise adresată comisiilor electorale de circumscripţii, prin care conducătorii partidului şi guvernului acceptă candidatura în diferite circumscripţii electorale. Citirea numelor acestor tovarăşi iubiţi, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care au răspuns cu dragoste oamenilor muncii care i-au propus drept candidaţi, a fost prilejul unui mare entuziasm în rândul colectiviştilor. In continuare, Taus Iosif, a propus drept candidat pentru circumscripţia electorală Bod, pe tov. Ciucu Ioan, preşedintele gospodăriei colective. II cunoaştem cu toţii pe candidatul nostru — a spus tov. Taus Iosif. El este fiu de ţăran sărac şi de mic copil şi-a câştigat existența muncind ca servitor la chiaburul Streitfeldt Vili, din comuna noastră, cunoscând pe propria lui piele crunta exploatare chiaburească. Mai târziu se angajează ca muncitor la fabrica de cărămidă din Feldioara, unde nu a dus-o mai bine. După 23 August, este împroprietărit de reforma agrară cu 5 hectare de pământ pe care le munceşte împreună cu familia lui. Urmând drumul arătat de partid prin Rezoluţia Plenarei din 3—5 Martie 1949, munceşte neobosit pentru înfiinţarea gospodăriei agricole colective din Feldioara, care a luat fiinţă în anul 1950. Intrând în gospodărie el dă dovadă de la început de dragoste faţă de muncă, de spirit de organizare şi de ajutorare a celorlalţi tovarăşi de muncă, ceea ce a făcut să fie iubit şi apreciat de toţi colectiviştii. In ianuarie 1952, pentru meritele lui deosebite în muncă, adunarea generală l-a ales preşedinte al gospodăriei. In susţinerea propunerii au luat cuvântul numeroşi colectivişti printre care şi Dragoş Zamfir, Prejmereanu Ioan şi Dădu Nicolae, care şi-au luat angajamentul ca în cinstea alegerilor pentru Marea Adunare Naţională, să termine planul arăturilor şi însămânţărilor de toamnă. Pentru viaţa liberă şi fericită pe care o duc azi colectiviştii acestei gospodării şi în cinstea alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională, ei vor munci neobosit pentru dezvoltarea gospodăriei lor, pentru înflorirea patriei şi apărarea păcii. Ne scrie corespondentul I. Greţoiu despre munca agitatorilor in campania electorală îndrumaţi şi sprijiniţi îndeaproape de comitetul de partid, cei 150 de agitatori de la uzinele „Independenţa“ din Sibiu, au obţinut frumoase rezultate în munca de agitaţie. Printre aceştia activează cu bune rezultate tovarăşul Mitrofan Vasile, în vârsta de 50 ani. El îşi aminteşte bine ce au însemnat pentru oamenii muncii din ţara noastră, alegerile regimului burghezomoşieresc, când voturile erau smulse cu sila, furate sau plătite cu bani de către marii bancheri şi moşieri. Lipsind cea mai mare parte a poporului de dreptul de vot, exploatatori, ajungeau prin înşelăciune la guvern şi în parlament, de unde apoi sugrumau şi mai mult drepturile şi libertăţile muncitorilor şi ţăranilor muncitori. Astăzi tovarăşul Mitrofan Vasile, arată corespondentul I. Creţoiul munceşte cu multă dragoste şi râvnă în campania electorală pentru a dezbate şi populariza Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej asupra proiectului de Constituţie şi Legea electorală în rândurile cetăţenilor, achitându-se astfel de sarcinile încredinţate de cei care i-au ales agitator. Ei îndeamnă pe fiecare om cinstit a se înscrie în listele de alegători, ca să voteze pe cei mai buni fii ai poporului nostru, propuşi de massele largi de oameni ai muncii,pentru ca să le reprezinte interesele şi să apere drepturile şi libertăţile câştigate prin jertfe de poporul nostru, în frunte cu partidul clasei muncitoare. Pentru desfăşurarea activităţii sale tovarăşul Mitrofan Vasile, a ieşit pe teren în comunele Guşteriţa, Turnişor şi Bungard, împreună cu ceilalţi agitatori. O rodnică activitate de agitaţie duce şi stahanoviistuli Iosif Csegediu responsabilul brigăzii utemiste, „Frederic Joliot Curie“ precum şi tovarăşii Alexandru Mihai, Anghel Viorica, Mateiaşi Alexandru, Nicolae Toanchină şi Ştefan Hodoş. Rezultatele frumoase în munca acestor agitatori s’au reflectat în faptul că cetăţenii vizitaţi de ei au venit din primul moment în număr mare la centrele de înscriere pentru a se înscrie în listele de alegătorii In cinstea alegerilor de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, care vor avea loc la 30 Noembrie, prilejuiesc un entuziasm de nedescris în rândurile oamenilor muncii din regiunea noastră. Ei văd în dreptul de vot, unul din cele mai mari drepturi pe care regimul nostru democrat-popular îl acordă celor ce muncesc, drept consfinţit în însăşi legea de bază a ţării. Oamenii muncii, cei care în timpul regimului burghezo-moşieresc erau aproape complect lipsiţi de acest drept, sunt astăzi chemaţi să şi-l exercite din plin, fără deosebire de sex naţionalitate, grad de cultură, etc. Bucuria lor neţărmurită şi recunoştinţa pentru acest drept câştigat, pentru libertatea de a-şi alege din mijlocul lor pe cei care să-i reprezinte în Marea Adunare Naţională, muncitorii şi ţăranii muncitori şi-o manifestă in elanul sporit cu care muncesc. Zi de zi noi şi frumoase angajamente, zi de zi noi depăşiri de normă şi chemări la întrecere în cinstea alegerilor. Frumoasă este iniţiativa comitetului executiv al sfatului popular al comunei Bocleanu, raionul Făgăraş, care a chemat la întrecere, în cinstea zilei de 30 Noembrie, comitetul executiv al sfatuluipopular al comunei Leni. Principalele puncte ale acestei chemări sunt: — îndeplinirea planului de colectări la toate produsele scadente până la acea dată, sută la sută; — încasarea sută la sută a sumelor rezultate din autoimpuneri; — amenajări culturale (pavoazarea instituţiilor din comună, sfatul popular, cămin, şcoală, etc.); —realizarea planului de achiziţii; — încasarea impozitelor faţă de stat sută la sută; — realizarea planului de arături şi însămâmţări de toamnă sută la sută. Acest exemplu demn de urmat şi de alte comune din regiunea noastră este pilda vie a dragostei pe care ţăranii muncitori o poartă partidului nostru drag şi statului şi expresia hotărîrii iar ferme de a-şi îndeplini cu cinste sarcinile ce le revin, de a întâmpina cu noi succese marea sărbătoare a alegerilor.