Drum Nou, noiembrie 1952 (Anul 9, nr. 2460-2483)

1952-11-01 / nr. 2460

Pag. 2. La Colţul roşu al gospodăriei colective „Pr©gres$jS" din satul Rotbav La colţul roşu, colectiviştii de la gos­podăria agricolă colectivă „Progresul” din satul Rotbav, raionul Stalin, au pus o placardă cu inscripţia: „Bine aţi venit în rândurile noastre dragi tova­răşi”! Acesta este salutul cu care co­lectiviştii întâmpină pe noii membri, ale căror cereri de înscriere au fost de curând aprobate. Cum au intrat în curtea gospodăriei, noii colectivişti au fost primiţi cu dra­goste frăţească de cei care în primă­vară anului acesta, hotărîseră să por­nească pe drumul cel nou al gospodă­riei colective. Aceştia au ţinut să le arate noilor lor tovarăşi de muncă, tot ce ei au în­făptuit în acest timp. I-au dus prin gospodărie, le-au ară­tat vitele, atelierele de fierărie şi tâm­­plărie, şoproanele şi multe altele. Despre fiecare realizare din gospodă­ria lor, colectiviştii vorbeau cu mân­drie. Pe feţele lor se putea citi o mul­ţumire asemănătoare cu aceea cu care părinţii urmăresc progresele de zi cu zi ale copiilor lor. „Gospodăria mi-e dragă cum mi-s dragi cei cinci copilaşi ai mei, a spus colectivista Elena Swan. Ca o mamă eram îngrijorată când vedeam că gos­podăria noastră se loveşte la început de unele greutăţi şi mă bucuram când vedeam că greutăţile sunt înlăturate şi cum tânăra noastră gospodărie îşi croeşte drum spre belşug”. Colectiviştii s’au adunat acum la col­ţul roşu al gospodăriei. Gheorghe Cirica, om trecut de 50 de ani, îşi potriveşte glasul şi prinde a vorbi.­­ „Tovarăş­, eu vă mulţumesc că m’aţi primit şi pe mine în rândurile voastre. Acum îmi dau seama că mai bine ar fi fost, dacă dela început intram în gospodărie. Dar de, multe mai trec prin capul omului şi bune şi rele”. „Noi n’am fost ca voi care aţi intrat dela început în gospodărie, — intră în vorbă Nicolae Noaghi, a cărui cerere de înscriere a fost aprobată. Noi am stat la îndoială” Până acuma tov. Drăgănel Vasile, secretarul organizaţiei de bază al gos­podăriei n’a intrat în vorbă. Dar de­odată a întrerupt lucrul şi s’a întors, cu faţa zâmbitoare înspre Nicolae Noaghi şi zise: — Să nu crezi, măi Nicolae, că n’au fost şi în mijlocul nostru, oa­meni nehotărîţi. — Cum aşa? —­ Foarte bine. Ai ascultat-o adineauri pe Ileana lui Soran? A vorbit ea şi des­pre greutăţile pe care le-am întâmpi­nat noi în muncă şi greutăţile s’au ivit, tocmai pentrucă mulţi dintre noi, mai erau încă nehotărîţi. Toate privirile s’au îndreptat spre tov. Drăgănel Vasile. Acesta-şi urmea­ză vorba: — Azi pot spune că colectiviştii iu­besc, din toată inima, gospodăria co­lectivă. Are dreptate. Tov. Tohăneanu Aron, fruntaş în gospodărie, care îm­preună cu familia sa a dobândit 427 zile-muncă, îşi dă ei părerea cu glas tare. Dacă ar putea vorbi zidurile astea de la colţul roşu, multe ar mai povesti ele. La colţul roşu al gospodăriei tov. Gheorghe Croială, preşedintele gospo­dăriei a început să vorbească despre felul cum trebue să se muncească în gospodăria colectivă. Cu toţi ne adu­cem aminte şi astăzi, cum s-au desfă­şurat lucrurile atunci. In gospodărie se află şi colectivistul Enache Alexandru. Ce e drept Enache Alexandru, nu prea venise până atunci la muncă. Când brigadierul Darie Nicolae, dădea pe la el pe acasă, să-l îndrumeze să vină la gospodărie, acesta tot îl ducea cu vorba. Aş veni, dar vezi că am treabă acasă. Aşa vorbea, la început Enache Ale­xandru. Acum el, stă şi ascultă spusele pre­şedintelui. Acesta le vorbeşte despre dragostea pe care unii dintre colectivişti o pun în munca lor. Le spune despre felul cum munceşte Tohăneanu Aron, Ban Franz, Şandor Ştefan, Gligor Gheorghe, şi alţi colec­tivişti fruntaşi. Enache Alexandru ascultă şi parcă ntu-şi găseşte locul. Le-a mai vorbit preşedintele despre felul cum muncesc colectiviştii din gos­podăriile colective Feldioara, Hălchiu şi Măeruş, şi dragostea cu care aceşti co­lectivişti înconjoară gospodăriile lor. Când preşedintele i-a invitat pe cei­lalţi colectivişti să ia cuvântul, primul s-a înscris colectivistul Tohăneanu A­­ron. In frumoase cuvinte Tohăneanu Aron, a arătat cum a început să prindă drag de munca lui, cum a înţeles că trebue să pună înainte de toate, interesele gos­podăriei. In continuare, colectivistul Tohăneanu Aron, spune: — Nu vă închipuiţi, măi tovarăşi dragi, ce-am simţit eu în prima zi de muncă în gospodărie, când am văzut în faţa mea, întinsul fără de haturi al pământului gospodăriei, şi când am înţeles că toată bogăţia de pe ogoare este a­ noastră, a celor ce ne-am în­scris în gospodărie. La sfârşitul adunării Enache Alexan­dru, s’a sfătuit multă vreme cu bri­gadierul Ban Franz.­­ La despărţire,­­ a spus: „Mâine viu şi eu la muncă tov. bri­gadier”. , Tov. Drăgănel Vasile, secretarul or­ganizaţiei de bază din gospodărie, după ce mai răsfoeşte nişte hârtii, se opreşte o clipă şi le spune: — Vedeţi tovarăşi... colţul roşu a căutat mereu să trezească dragostea în sufletul colectiviştilor, dragostea faţă de gospodăria noastră colectivă. La gospodărie, s’a ţinut conferinţa prin care s’a arătat oamenilor care e rostul gospodăriei şi cum trebue să muncim pentru înflorrea ei. Mai ţineţi minte ce frumoase şi pline de interes au fost lecţiile ţinute de tov. inginer Anghel Fior­ea dela Şcoala profesională de agricultură Feldioara, despre agrorrinim? Pentru a cultiva dragostea şi grija colectiviştilor faţă de gospodăria lor, la colţul roşu s’a dus şi se duce o neince-* tată muncă de lămurire. Tot la colţul ro­şu li s’au arătat colectiviştilor că pentru înflorirea gospodăriei e nevoie ca muncile să fie duse în cele mai bune condiţiuni şi la timp aşa cum prevăd hotărîrile partidului şi guvernului. Colectivul­ colţului roşu a arătat oamenilor că atunci când se ivesc greutăţi în calea muncii lor, ei nu tre­bue să se descurajeze ci dimpotrivă, mai mult, trebue să-şi întărească dorin­ţa lor, de a contribui la înflorirea gos­podăriei colective. GHEORGHE DAVID coresp. Oamenii muncii din regiunea noastră demască fără cruţare chiaburii care încearcă să se înscrie în listele electorale înscrierile în listele electorale au luat sfârşit in regiunea noastră. Odată cu înscrierile în liste, cu dezbaterea legii electorale şi a Ra­portului tovarăşului Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej asupra proiectului de Consti­tuţie, cetăţenii regiunii s-au pătruns tot mai mult de spiritul vigilenţei faţă de duşmanul de clasă. Astfel, sutele de mii de cetăţeni în­scrişi în listele electorale, au de­mascat nenumărate elemente nedem­ne de vot, care încercaseră să se stre­coare în listare electorale. In raionul Făgăraş, de pildă, peste 50 de elemente chiabureşti au fost demas­cate. Numai în satul Dridif au fost de­mascaţi chiaburii Sin­ca Ier­iu, Opriş Dumitru, Ciora Vichente şi alţii. In co­muna Idiciu, din raionul Mediaş, au fost demascaţi chiaburii Moldovan Ioan, Istrate Er­bina şi Baloni Iosif, care au încercat a se înscrie în liste. In Ru­pea au fost demascaţi, deasemeni, fostul moşier şi mare exploatator Abra­ham Wilhelm şi chiaburul Homoro­­zian Gheorghe. In comuna Laslea, raionul Sighişoara, tovarăşul Piloiu Dumitru, a demascat pe chiaburul Pă­­dureanu Martin, tocmai î­n momentul în care acesta, cu viclenie încerca să se înscrie în liste. Tovarăşul Piloiu Du­mitru, a mai demascat şi pe chiaburii Roth Mihail şi Făgărăşeanu Nicolae, care dea­semeni, au încercat să se în­scrie în listele electorale. T DRUM NOU immi », iar mwitwin­'iuimwi «r J»» T Nt. 2460 La luptă pentru victoria in alegeri a Frontului Democraţiei Populare Muncitorii de la fabrica*„Temelia“ salută candidatura tovarăşului Petre Borie. Zeci de muncitori, tehnicieni, ingi­neri şi funcţionari ai fabricii „Temelia” din Oraşul Stalin, s-au adunat în sala de festivităţi pentru a-şi manifesta de­osebita satisfacţie şi bucurie la auzul veştii că tovarăşul Petre Borilă, mem­bru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. a acceptat să candideze în circumscrip­ţia electorală Oraşul Stalin-Vest, în alegerile de deputaţi pentru Marea A­­dunare Naţională. Tovarăşul Rupăreanu Ioan, a citit scrisoarea descrisă adresată comisiilor electorale de circumscripţii în care a arătat că, conducătorii partidului şi gu­vernului, în frunte cu tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, mulţumesc alegă­torilor pentru încrederea acordată şi acceptă candidatura in circumscripţiile electorale. Cu multă dragoste a fost primită scrisoarea deschisă de către cei pre­zenţi care au ovaţionat îndelung pen­tru tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi pentru candidatul pe care ei l-au propus cu multă dragoste, tovarăşul Petre Borilă. Primul care a luat cuvântul a fost tovarăşul Ferencz Iosif, excavatorist stahanovist, care s’a angajat ca în cin­stea alegerilor să depăşească zilnic norma cu 80 la sută şi să reducă tim-­pul de oprire cu 30 la sută. Au mai luat apoi cuvântul şi tovarăşii inginer de cuptoare Stoica Ioan, tocă­torul fruntaş A. Moldovan, electricia­nul Bobei Ion şi alţii, care au arătat că răspund scrisorii deschise în care tova­răşul Petre Borilă, acceptă să candi­deze în circumscripţia electorală Vest, prin noi angajamente în producţie. In numele colectivului de muncă, ingine­rul Stoica şi-a luat angajamentul ca până la 30 Noembrie, să dea peste plan 140 tone var de calitate bună, să lichi­deze absenţele nemotivate ale secţiei, şi să reducă preţul de cost cu 2 la sută faţă de luna precedentă. Meetingul a luat sfârşit prin ovaţii îndelungate pentru Comitetul Central al Partidului, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Muncitorii de la fabrica de Cauciuc au propus candidat pentru circumscripţia electorală Oraşul Stalin Nord, pe tovarăşul Gheorghe Augustin In cadrul meetingului care a avut loc la fabrica de Cauciuc din Oraşul Stalin, tovarăşul Soare Nicolae, secre­tarul organizaţiei de bază a dat citire scrisorii deschise, către comisiile elec­torale, după care a propus drept candidat pentru F.D.P. în Marea A­­dunare Naţională, pe tovarăşul Gheor­ghe Augustin, prim secretar al comi­tetului regional de partid. In continuarea meetingului, au fost aleşi tovarăşii Zodilă Ioan şi Hossu A­­lexandru, ca delegaţi din partea mun­citorilor şi tehnicienilor fabricii, care vor­­participa la consfătuirea orăşeneas­că pentru susţinerea candidaturii to­varăşului Gheorghe Augustin. Trecându-se la discuţii, muncitorii fa­bricii de Cauciuc şi-au manifestat dra­gostea cu care au primit propunerea făcută şi totodată, si-au manifestat do­rinţa ca tovarăşul Gheorghe Augustin să-i reprezinte în Marea Adunare Na­ţională. Astfel, Lankar Andrei şi Bálint Ştefan, şi-au luat angajamentul ca în cinstea zilei de 7 Noembrie şi a ale­gerilor, să depăşească planul de pro­ducţie cu 15 la sută. Deasemen­i, frunta­şul în producţie Sărăcilă Ioan, şi-a luat angajamentul să-şi depăşească planul cu 5 la sută. I. COMAN coresp. Memb­rii gospodăriei colective „23 Angust" şi-au propus candidatul Multă vreme membrii gospodăriei colective „23 August” din comuna Feldioara, nu vor uita ziua, în care şi-au propus candidatul pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţio­nală. Ei care în trecut au slujit aproa­pe cu toţii pe la chiaburi, au îndurat mizeria şi exploatarea, au trăit în întu­neric, fiind lipsiţi complect de drep­turi politice, astăzi sub regimul demo­crat-popular, prin grija părintească a partidului, simt cu adevărat fericirea de a fi liberi, de a se bucura de rodul muncii lor. Oamenii muncii din ţara noastră, oa­meni liberi, au dreptul de a-şi alege singuri pe cei care să le reprezinte in­teresele în Marea Adunare Naţională. Bucurându-se de acest drept, membrii gospodăriei agricole colective „23 Au­gust” s-au întrunit în adunare generală pentru a se sfătui asupra candidatului lor. După ce colectivistul Tails Iosif, a a­­rătat celor prezenţi însemnătatea adu­nării lor, a dat citire scrisorii deschi­se adresată comisiilor electorale de cir­cumscripţii, prin care conducătorii par­tidului şi guvernului acceptă candi­datura în diferite circumscripţii elec­torale. Citirea numelor acestor tovarăşi iubiţi, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care au răspuns cu dragoste oamenilor muncii care i-au propus drept candidaţi, a fost prilejul unui mare entuziasm în rândul colecti­viştilor. In continuare, Taus Iosif, a propus drept candidat pentru circumscripţia e­­lectorală Bod, pe tov. Ciucu Ioan, pre­şedintele gospodăriei colective. II cunoaştem cu toţii pe candidatul nostru — a spus tov. Taus Iosif. El este fiu de ţăran sărac şi de mic co­pil şi-a câştigat existența muncind ca servitor la chiaburul Streitfeldt Vili, din comuna noastră, cunoscând pe propria lui piele crunta exploatare chiaburească. Mai târziu se angajează ca muncitor la fabrica de cărămidă din Feldioara, unde nu a dus-o mai bine. După 23 August, este împroprietărit de reforma agrară cu 5 hectare de pă­mânt pe care le munceşte împreună cu familia lui. Urmând drumul arătat de partid prin Rezoluţia Plenarei din 3—5 Martie 1949, munceşte neobosit pentru înfiinţarea gospodăriei agricole colective din Feldioara, care a luat fiinţă în anul 1950. Intrând în gospodărie el dă dovadă de la început de dragoste faţă de mun­că, de spirit de organizare şi de aju­torare a celorlalţi tovarăşi de muncă, ceea ce a făcut să fie iubit şi apreciat de toţi colectiviştii. In ianuarie 1952, pentru meritele lui deosebite în muncă, adunarea generală l-a ales preşedinte al gospodăriei. In susţinerea propunerii au luat cu­vântul numeroşi colectivişti printre care şi Dragoş Zamfir, Prejmereanu Ioan şi Dădu Nicolae, care şi-au luat angaja­mentul ca în cinstea alegerilor pentru Marea Adunare Naţională, să termine planul arăturilor şi însămânţărilor de toamnă. Pentru viaţa liberă şi fericită pe care o duc azi colectiviştii acestei gospodă­rii şi în cinstea alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională, ei vor munci neobosit pentru dezvoltarea gos­podăriei lor, pentru înflorirea patriei şi apărarea păcii. Ne scrie corespondentul I. Greţoiu despre munca agitatorilor in campania electorală îndrumaţi şi sprijiniţi îndeaproape de comitetul de partid, cei 150 de agi­tatori de la uzinele „Independenţa“ din Sibiu, au obţinut frumoase rezultate în munca de agitaţie. Printre aceştia ac­tivează cu bune rezultate tovarăşul Mitrofan Vasile, în vârsta de 50 ani. El îşi aminteşte bine ce au însemnat pentru oamenii muncii din ţara noas­tră, alegerile regimului burghezo­­m­oşier­esc, când voturile erau smulse cu sila, furate sau plătite cu bani de către marii bancheri şi moşieri. Lip­sind cea mai mare parte a poporului de dreptul de vot, exploatatori, ajun­geau prin înşelăciune la guvern şi în parlament, de unde apoi sugrumau şi mai mult drepturile şi libertăţile muncitorilor şi ţăranilor muncitori. Astăzi tovarăşul Mitrofan Vasile,­­ arată corespondentul I. Creţoiu­l munceşte cu multă dragoste şi râvnă în campania electorală pentru a dezba­te şi populariza Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej asupra pro­iectului de Constituţie şi Legea electo­rală în rândurile cetăţenilor, achitân­­du-se astfel de sarcinile încredinţate de cei care i-au ales agitator. Ei îndeamnă pe fiecare om cinstit a se înscrie în listele de alegători, ca să voteze pe cei mai buni fii ai po­porului nostru, propuşi de massele largi de oameni ai muncii,­­pentru ca să le reprezinte interesele şi să apere drepturile şi libertăţile câştigate prin jertfe de poporul nostru, în frunte cu partidul clasei muncitoare. Pentru desfăşurarea activităţii sale tovarăşul Mitrofan Vasile, a ieşit pe teren în comunele Guşteriţa, Turni­­şor şi Bungard, împreună cu ceilalţi agitatori. O rodnică activitate de agitaţie duce şi stahanoviistuli Iosif Csegediu respon­sabilul brigăzii utemiste, „Frederic Joliot Curie“ precum şi tovarăşii A­­lexandru Mihai, Anghel Viorica, Ma­­teiaşi Alexandru, Nicolae Toanchină şi Ştefan Hodoş. Rezultatele frumoase în munca aces­tor agitatori s’au reflectat în faptul că cetăţenii vizitaţi de ei au venit din primul moment în număr mare la cen­trele de înscriere pentru a se înscrie în listele de alegătorii In cinstea alegerilor de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, care vor avea loc la 30 Noembrie, prilejuiesc un entu­ziasm de nedescris în rândurile oame­nilor muncii din regiunea noastră. Ei văd în dreptul de vot, unul din cele mai mari drepturi pe care regimul nostru democrat-popular îl acordă ce­lor ce muncesc, drept consfinţit în însăşi legea de bază a ţării. Oamenii muncii, cei ca­re în timpul regimului burghezo-moşieresc erau aproape com­plect lipsiţi de acest drept, sunt as­tăzi chemaţi să şi-­l exercite din plin, fără deosebire de sex naţionalitate, grad de cultură, etc. Bucuria lor neţărmurită şi recunoş­tinţa pentru acest drept câştigat, pentru libertatea de a-şi alege din mijlocul lor pe cei care să-i re­prezinte în Marea Adunare Naţională, muncitorii şi ţăranii muncitori şi-o manifestă in elanul sporit cu care muncesc. Zi de zi noi şi frumoase angaja­mente, zi de zi noi depăşiri de nor­mă şi chemări la întrecere în cinstea alegerilor. Frumoasă este iniţiativa comitetului executiv al sfatului popular al comunei Bocleanu, raionul Făgăraş, care a chemat la întrecere, în cin­­stea zilei de 30 Noembrie, comitetul executiv al sfatului­­popular al co­munei Leni. Principalele puncte ale acestei chemări sunt: — îndep­lin­ir­ea planului de colectări la toa­te produsele scadente până la acea dată, sută la sută; — încasarea sută la sută a sume­lor rezultate din auto­imp­un­eri; — amenajări culturale (pavoazarea instituţiilor din comună, sfatul popu­lar, cămin, şcoală, etc.); —­­realizarea planului de achiziţii; — încasarea impozitelor faţă de stat sută la sută; — realizarea planului de arături şi însămâmţări de toamnă sută la sută. Acest exemplu demn de urmat şi de alte comune din regiunea noastră este pilda vie a dragostei pe care ţăranii muncitori o poartă partidului nostru drag şi statului şi expresia hotărîrii iar ferme de a-­şi îndeplini cu cinste sarcinile ce le revin, de a întâmpina cu noi succese marea sărbătoare a alegerilor.

Next