Drum Nou, aprilie 1953 (Anul 10, nr. 2586-2611)

1953-04-01 / nr. 2586

SIBIU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­T ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul X, Nr. 2586 Miercuri 1 Aprilie 1953 4 pagini 20 bani Pentru ridicarea Căilor Ferate la nivelul cerinţelor economiei noastre naţionale Recent a fost publicată la presă, Ho­tărârea Consiliului de Miniştri al R­ P.R. şi a Comitetului Central al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea matrac­ii şi ridicarea Căilor ferate la ni­velul dezvoltării rapide a economiei m­aţion­te a R.P.R. şi cu privire la ri­dicarea­­nivelului de trai al ceferiştilor. Această Hotărîre a fost primită cu de­osebită dragoste şi entuziasm de cefe­riştii din regiunea Statin, ea fiind ex­presia grijii permanente pe care parti­dul şi guvernul nostru o­­poartă munci­torimii ceferiste, detaşament combativ, harnic şi de­­nădejde a­ clasei munci­toare în lupta pentru construirea socia­lismului în patria noastră. Cu prilejul convorbirii pe care a a­­vut-o în anul 1935 cu lucrătorii de cale ferată, marele Stalin spunea: „Dezvol­tarea economiei naţionale a unui stat nu este posibilă fără un transport de cale ferată bine organizat, care să lege şi să cimenteze într’un tot economic focarele şi centrele industriale cu re­giunile şi raioanele agricole care dau primelor materii prime şi produse ali­mentare”. Aplicând cu fermitate învăţăturile staliniste, partidul şi guvernări nostru au acordat o mare atenţia Caiii­ Ferate în anii de dezvoltare a economiei na­ţionale pe drumul construirii bazelor socialismului în R.P.R. Volumul inve­stiţiilor la Căile Ferate — arată Hotă­rârea — a crescut an de an, a sporit lungimea reţelei de cale ferată, s’a îmbunătăţit reţeaua de telecomunicaţii, s’a mărit capacitatea de transport, a crescut capacitatea de producţie a ate­lierelor, s’a îmbunătăţit treptat par­­bursul zilnic al locomotivelor, rulajul vagoanelor, numărul mediu al vagoane­lor încărcate zilnic. Deasemeni, volu­mul tonelor netre Km. a crescut în 1952 cu mult faţă de anii trecuţi. A­­ceste succese obţinute de poporul nos­tru în refacerea şi dezvoltarea căilor ferate, sunt rezultatul muncii pline de abnegaţie a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor de la Căile Ferate. Ele au fost posibile datorită a­­jutonlui frăţesc, multilateral acordat de marea noastră eliberatoare şi­­prie­tenă, Uniunea Sovietică. In cadrul expunerii făcută la Consfă­tuirea pe ţară a­­ceferiştilor, ţinută în zilele de 12—14 Februarie, tovarăşul Ghr. Gheorghiu-Dej a spus: „deşi căile ferate au făcut un­­mare progres în ul­timii 8 ani, totuşi, ţinând seamă de sar­cinile transportului feroviar derivate din dezvoltarea rapida a economiei na­ţionale — mai cu seamă a producţiei industriale şi a construcţiilor — există o rămânere în urmă a ritmului de creş­tere a transporturilor pe calea ferată faţă de ritmul de dezvoltare a econo­miei naţionale”. Hotărîrea guvernului şi a partidului elaborată­­pe baza expunerii ample fă­cută de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a ceferiştilor şi a discuţiilor şi propunerilor concrete făcute de delegaţi cu acest­­prilej, pre­vede luarea unor serii de măsuri teh­nico- organizatorice, trasând în acelaş timp o serie de sarcini polit­ico-organi­­zatorice concrete, privind lichidarea a­­cestei rămâneri în urmă pentru ridica­rea transporturilor la înălţimea sarcini­lor puse de economia naţională în plină dezvoltare. Importante măsuri prevede Hotărî­­rea în direcţia îmbunătăţirii situaţiei materialului rulant, atelierelor şi de­pourilor, căii, telecomunicaţiilor şi şan­tierelor de construcţie. Astfel, Hotărâ­rea trasează ca sarcină ministerelor de resort să ia măsuri­­în vederea înlocui­rii materialului rulan­t cu vârstă îna­intată, să creeze noi tipuri de locomo­tive care să poată remorca trenuri­­mai grele, precum şi noi tipuri de vagoane care să poată transporta produsele in­dustriei R.P.R. In acest scop se indică construirea unei fabrici de locomotive şi a unei fabrici de vagoane, care va trebui să intre î­n funcţiune cu întrea­ga capacitate în anul 1956. Se va asi­gura prin planul de investiţii pe 1954 al Ministerului Căilor Ferate termina­rea depo­urilor Timiş-Triaj, Caransebeş, Dej, şi Craiova. Cât priveşte aprovizio­narea normală cu materiale, piese de schimb şi scule, Hotărirea prevede in­tensificarea lucrărilor de construcţii pentru punerea cât mai devreme in funcţiune în cursul anului 1954 a fa­bricii dre piese de schimb „Gheorghe Apostol” Galaţi, precum şi realizarea de către Ministerul Căilor Ferate a u­­nor fabrici proprii de oxigen. Un ac­cent deosebit pune Hotărirea pe extin­derea aplicării metodelor avansate so­vietice la lucrările de linie cum ar fi de pildă: depistarea mecanizată a de­fectelor căii sub sarcina dinamică, re­pararea liniei prin metoda sufla­tului, rerfolosirea sculelor după metoda Kuz­­neţov, repararea traverselor în tot tim­pul anului du­pă­­metod­a Udalo­v şi in­troducerea metodei de gospodărire so­cialistă la tm număr de cel puţin 400 de locomotive, etc. In vederea execu­tării unor lucrări de instalaţii de sem­nalizare şi telecomunicaţii s-a aprobat suplimentarea planului de investiţii al Ministerului Căilor Ferate pe anul 1953 cu s­uma de tei 1.000.000, iar pentru sporirea capacităţii de transport a H staţii din reţeaua C.F.R. s-a aprobat suplimentarea fondului de investiţii pe 1953 cu suma de 13.000.000 lei. Faţă de creşterea sarcinilor în trans­portul pe calea ferată se constată­ însă o serioasă rămânere î­n urmă a­ ritmu­lui sporirii numerice şi al ridicării ca­litative a cadrelor. „Această rămânere în urmă în for­marea cadrelor — arată tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în expunerea sa­ — se datoreşte în mare parte întocmirii bi­rocratice a planurilor de şcolarizare la calea ferată, faptului că aceste planuri sunt ru­pte de nevoile reale ale trans­portului şi de perspectivele de dezvol­tare a acestuia”. In vederea lichidării lipsurilor care s-au manifestat în direcţia selecţionării şi educării ca­drelor, Hotărirea prevede o serie de­­măsuri pentru construirea şi amenajarea noilor imobile ce vor servi pentru şcolarizarea personalului C.F.R., trecerea unor şcoli profesionale din care se recrutează şi se pregătesc avanta­tori, fochişti şi mecanici de locomo­tivă în sistemul­­de învăţământ al Mi­nisterului Căilor Ferate, repartizarea tuturor absolvenţilor Institutului şi­­ai şcolilor d­edil-tehnice de căi ferate Mi­nisterului C.F.R., înfiinţarea­ de facul­tăţi de căi ferate în două centre fero­viare din ţară.­­In legătură cu personalul care a activat î­n ramura transportului pe căile ferate şi care în prezent func­ţionează în cadrul altor ministere, Ho­­taricea indică transferarea­­pe data de 1 Mai a. c. a acestora la Ministerul Căilor Ferate în scopul încadrării lor în specialitatea­­din cale ferată în care a activat. Datoria Direcţiilor Regionale C.F.R., secţiilor politice, a organiza­ţiilor de partid şi sindicate este de a lupta pentru însuşirea tehnicii înaintate de fiecare muncitor ceferist, în vedere îndeplinirii cât­­mai bune a sarcinilor pe care cincinalul le­­pune î­n faţa­­munci­torilor ceferişti. O deosebită atenţie a­­cordă Hotărârea guvernului şi­­partidu­lui ocrotirii sănătăţii, protecţiei muncii şi ridicării nivelului de trai al­­munci­torilor ceferişti, ceea ce exprimă grija părintească pe care partidul şi guver­nul o poartă oamenilor muncii, (continuate în pag. 4­ a). fesmo Luptând pentru înfăptuirea programului de refacere şi de dezvoltare a Căilor Ferate din ţara noastră, trasat la Conferinţa Naţională a P.C.R. din Octombrie 1945, cefe­riştii, conduşi şi educaţi de partid, însufleţiţi de un cald patriotism, au obţinut rând pe rând importante victorii, realizând în scurt timp după eliberarea ţării noastre de către marea Armată Sovietică, nu numai refacerea liniilor, podurilor, materialului rulant, atelierelor şi depourilor, dar şi îmbunătăţirea şi dezvoltarea acestora, ridicând in­stituţia Căilor Ferate pe o treaptă mai înaltă-Dai Hotărârea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Central al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea muncii şi ridicarea Căilor Ferate la nivelul dezvoltării rapide a economiei naţionale a R.P.R. şi cu privire la ridicarea nivelului de trai al ceferiştilor. PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI IN 4 ANI Succesele muncitorilor ceferişti de la Automotoare C. F. R. (- ---- Oraşul Stalin Hotărirea Guvernului şi Partidului cu privire la îmbunătăţirea muncii şi ridicarea Căilor Ferate la nivelul dezvoltării rapide­­a economiei na­ţionale a R.P.R. şi cu privire la ri­dicarea nivelului de trai al ceferişti­lor constitue an­­nou şi puternic im­bold în muncă pentru colectivul Au­tomotoarelor C. F. R. din Onaişul Stalin. Ca o manifestare a dragostei faţă de Partid şi Guvern care poartă o deosebită grijă muncitorimii cefe­riste, muncitorii din secţia turnă­torie au intensificat întrecerea între toate brigăzile în dorinţa de a obţine noi şi însemnate succese in produc­ţie. Până la sfârşitul schimbului bri­gada condusă de utemistul Gheorghe Gheţi şi-a depăşit norma cu 150 la sută, iar brigada condusă de I. Bo­bonici cu sută la sută. Importante depăşiri de normă au obţinut şi cei­lalţi muncitori în frunte cu stahano-­­vistul Andrei Carteş şi fruntaşul în producţie Pavel Muscă, care şi-au depăşit normele intre 35—65 la sută. Datorită mecanizării procesului de turnare al cilindrilor de motor șî saboți, productivitatea timmeh­ la tur­narea acestor piese a crescut cu 50 la sută. Imbold spre noi victorii întreaga massă de muncitori de la Depoul de Locomotive C.F.R. Timiş- Triaj din Oraşul Stalin, a primit cu entuziasm Hotărirea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea muncii şi ridicarea Căilor Ferate la nivelul desvoltării rapide a economiei naţio­nale a R.P.R. şi cu privire la ridica­rea nivelului de trai al ceferiştilor. Această Hotărîre dovedeşte că pro­punerile făcute de delegaţi la con­sfătuire au fost apreciate şi s-au luat măsuri pentru realizarea lor. Suntem ferm convinşi că construi­rea unei moi fabrici de locomotive de tonaj mare, va asigura un parc activ, cu care vom putea îndeplini şi depăşi sarcinile de plan ce ne stau în faţă. Dotarea cu echipament de frâne automate a unui număr mare de va­goane, va face ca întreaga viteză tehnică comercială să crească mult faţă de prezent precum şi siguranţa circulaţiei trenurilor. Deasemeni, întreg personalul depoului a primit cu încredere şi bucurie Hotărirea care arată că Depoul Timiş-Triaj va fi terminat şi utilat în cursul anului 1954. Cu privire la asigurarea unei bune tehnici de pregătire a cadrelor de specialişti prin înfiinţarea de şcoli profesionale pe lângă depouri şi tre­cerea şcolilor profesionale în cadrul Ministerului Căilor Ferate se a­sigură un viitor cadre tinere care vor putea îndrăgi meseria de la început, deve­nind astfel maiştrii mecanici şi mai târziu conducători destoinici şi buni cunoscători ai tehnicii feroviare. Construirea de locuinţe muncitoreşti, cantine, spitale, case de odihnă, vor duce la o şi mai bună cazare a mun­citorilor ceferişti, printre care şi a celor de la Timiş-Triaj. Problema introducerii unui nou sistem de salarizare va duce la îmbunătă­ţirea salariului ceferiştilor, va asi­gura lucrări de mai bună calitate, eliminându-se defecţiunile, întârzie­rile din serviciu şi pe linie. Acest sistem de salarizare va întări noua atitudine socialistă faţă de muncă. Faţă de această Hotărîre a Consi­liului de Miniştri şi a C.C. al P.M.R., noi muncitorii, tehnicienii şi funcţio­narii Depoului Timiş-Triaj, ne luăm angajamentul de a elimina defecţiu­nile în muncă, de a mării producti­vitatea muncii, de a asigura o bună calitate a reparaţiilor prin luarea de noi măsuri tehnico-organizatorice, de a asigura o circulaţie ireproşabilă a transportului de mărfuri, luptând hotărîţi pentru îndeplinirea cincina­lului în 4 ani. Tocane stafoane-Mânăsti­reanu Gheorghe, locţiitor de preşedinte al comitetului de întreprindere; Vitalie, ing. şef; Roşea Nicolae lăcătuş stahanovist; Maxim Gheorghe, strungar­­ist; Batîşteanu Tiberiu­, şef la reparaţii; Deutsch Ion­, mecanic stahanovist. Toate forţele pentru Îndeplinirea campaniei de la sămânţări! Au început arăturile şi însămânţările de primăvară Executarea la timp şi in condiţiuni agrotehnice a campaniei de primă­vară, este determinată în cea mai mare măsură de felul cum ştiu să-şi ducă munca şi să asigure răspunde­rea personală comitetele executive ale sfaturilor populare. Un exemplu în această direcţie ni-l dă comitetul executiv al sfatului popular al co­munei Raco­şii de Jos, raionul Ru­pea. Ţăranii muncitori din această comună, sub conducerea organizaţiei­­de bază şi cu sprijinul sfatului popu­lar, au executat până in prezent re­paratul uneltelor agricole, selecţio­narea, tratarea şi germinaţia semin­ţelor în proporţie de sută la sută. Deasemeni, ţăranii muncitori din a­­ceastă comună au stropit Împotriva omizilor 3600­­pomi fructiferi, au curăţat suprafaţa de 78 ha. păşuni şi suprafaţa de 72 ha. fâneaţă. Zilele acestea timpul fiind priel­nic, ţăranii muncitori din această co­mună au ieşit la însămânţările de primăvară. Astfel, în prima zi, ţă­ranii muncitori au însămânţat 1 ha. cu grâu de primăvară, 1 ha. cu orz şi 3 ha. cu o­văz. In fruntea munci­lor sunt ţăranii muncitori Zsigmond Alexandru, Antal Petru şi alţii. GH. DANEŞ coresp. Obţin succese frumoase Pătrunşi de importanţa îndeplini­rii înainte de termen a campaniei a­­gricole de primăvară, membrii gos­podăriei agricole colective „Tudor Vladimirescu” din comuna Harman, luptă cu însufleţire în întrecerea so­cialistă, pentru îndeplinirea şi depă­şirea înainte de termen a angaja­mentelor luate în răspunsul la che­marea gospodăriei colective din co­muna Laslea. Până în prezent colec­tiviştii din Harman au însămânţat suprafaţa de 48 ha. cu grâu de primă­vară şi ovăz, au executat netezi­tul arăturilor de toamnă pe suprafaţa de 438 ha., iar 102 ha. pentru însă­mânţările de primăvară au fost gră­­pate, deasemeni au tăvălugit supra­faţa de 50 ha. semănături de toamnă şi au plantat in acelaş timp 103 pomi fructiferi. Dezvoltând cultura legu­micolă, colectiviştii au confecţionat 200 m. p. paturi calde pe care le-au însămânţat cu diferite legume şi zar­zavaturi. In această muncă s’au evi­denţiat colectiviştii Chişoi Andrei, Rucăreanu Gheorghe, Hedvig Toma, Veda Iosif, iar la răsadniţe colecti­vistul Mârza Teodor şi alţii. MArceag IOAN corcep. Situaţia arăturilor în reprica noastră la 30 Martie Lupta pentru îndeplinirea campaniei de primăvară înainte de termen con­stituie una din sarcinile principale ale oamenilor muncii din agricultură, care­­desfăşoară cu­ succes steagul întrebarii socialiste şi p­atriotice î­n vederea ob­ţinerii de­­noi succese. In regiunea noastră fruntaşe în în­deplinirea planului de arături de­­pri­măvară sunt raioanele Agnita cu pla­nul­­îndeplinit în proporţie de 30 la sută, Târnăveni cu 27 la sută, urma­te de raioanele Mediaş cu 19 la sută, Făgăraş 17% şi Rupea cu 15 la sută. Codaşe sunt raioanele Sibiu cu 7,3 la sută, Sighişoara cu 10 la sută şi rmomul Stalin­­cu 10 la sută. Corni­ţele raionale de palrtici şi comitetele executive ale sfaturilor populare raio­nale care au rămas mult în urmă, dau dovadă de o gravă neapăsare în îndeplinirea sarcinilor care le stau la faţă. Ele tr­eb­ie să-şi intensifice munca de lămurire­­pentru a contribui la executarea campaniei­­de primăvară la bune condiţiuni şi la timpul fixat de Hotărriea guvernului şi partidului din 6 Febr­u­arie.

Next