Drum Nou, iulie 1955 (Anul 12, nr. 3279-3305)

1955-07-22 / nr. 3297

­S3 Anul XIL Nr. 3297 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! um nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Vineri 22 iulie 1955 4 pagini 20 bani Să recoltăm grînele în pîrgă! Pretutindeni, în satele şi comunele re­gii­u­n­i­i noastre, oamenii muncii de pe ogoare, au depus eforturi deosebite pentru a se pregăti în vederea recol­tărilor. Timpul prielnic din acest an, precum şi munca încordată depusă de ţăranii muncitori, a creat condiţii op­time de dezvoltare a grînelor. Majori­tatea dintre acestea au ajuns în faza de pîrguire, momentul cel mai potrivit pentru a fi secerate. In gospodării a­­gricole colective ca cele din Bucerdea Grinoasă, raionul Tîrnăveni, Lastea, raionul Sighişoara şi aitele, recoltatul orzului a fost terminat incepindu-se treierişul şi dezmiriştitul. De aseme­nea, intr-un număr însemnat de comu­ne, datorită avîntului cu care au lu­crat ţăranii muncitori, s-a terminat seceratul orzului şi s-a început recol­tarea griului. In cele mai multe gos­podării agricole colective şi chiar in sectorul individual, munca harnică de­pusă s-a concretizat în obţinerea unui rod bogat. Gospodăria colectivă din Aţei, raionul Mediaş bunăoară, a rea­lizat în medie la hectar, 3.500 kg. orz. Aceasta înseamnă că, atunci cind lu­crările se execută la timpul stabilit de agrotehnică se obţine o recoltă mai mare. Practica anilor precedenţi a do­vedit că recoltatul făcut in pirgă spo­reşte recolta la hectar cu aproape 25 la sută. Succesul acestei bătălii care peste puţine zile se va desfăşura din plin în toată regiunea, este condiţionat de felul cum va fi organizată, condu­să şi apoi controlată fiecare lucrare în parte. In acest an agricultura noastră a primit mai mulţi ingineri şi tehnicieni agronomi cu o pregătire calificată în domeniul agriculturii şi de aceea este şi firesc ca, toate lucrările să fie exe­cutate de ţăranii muncitori în mai bu­ne condiţii agrotehnice. Cu atît va fi recolta mai îmbelşugată, iar secerişul va căpăta un ritm tot mai vioi, pu cit, agronomii se vor strădui să-şi ducă la îndeplinire sarcinile încredinţate. Deşi, cei mai mulţi ţărani muncitori au o bogată experienţă în agricultură to­tuşi, sfaturile agronomilor făcute cu răbdare şi pricepere pot contribui la o mai bună executare a lucrărilor de se­ceriş şi la dezrădăcinarea untor obice­iuri care, din păcate se mai manifestă la unii ţărani muncitori. Trebuie arătat ţăranilor muncitori că oricît de bine s-au executat celelalte lucrări în cursul anului, se pot ivi pier­deri dacă lanurile de grîu, orz sau ovăz nu vor fi secerate la vreme. Cu fiecare zi care trece şi chiar cu fie­care oră, boabele din spice trec din fa­za de pîrguire în faza de coacere, a­­poi încep să se scuture şi să pricinu­iască pierderi serioase producătorului respectiv şi economiei naţionale. Mij­loacele de recoltare existente în regiu­ne, combine, secerători-legători, sece­­rători simple, seceri şi coase, trebuie folosite la maximum. In acest scop mecanizatorii din S.M.T. şi gospodă­rii agricole de stat trebuie mobilizaţi să contribuie cu toate forţele la scur­tarea perioadei de recoltare. In campania din vara acestui an, trebuie înlăturate cu desăvîrşire o ser­­ie de lipsuri care s-au manifestat în munca de seceriş şi care au fost mai frecvente in anul trecut in raionul Agni­ta. Organele de stat şi de partid nu trebuie numai să admire bogăţia hol­delor, ci să ia cele mai nimerite şi prompte măsuri care aplicate, să ducă la scurtarea perioadei de seceriş. Este demnă de lăudat iniţiativa conducerii S.M.T. din Hărman, raionul Stalin, şi a celei a gospodăriei agricole de stat din Axerrte Sever, raionul Me­diaş, care preocupîndu-se de stringe­­rea la vreme şi fără pierderi a noii re­colte, au proiectat şi adaptat la sece­­rătorile-legători un dispozitiv ce dă posibilitate maşinii să lucreze mai u­­şor şi mai bine, iar randamentul să fie simţitor mărit. Gospodăriile agricole de stat ca şi gospodăriile agricole co­lective de la care ţăranii muncitori in­dividuali aşteaptă cele mai bune rezul­tate în campania de seceriş, treieriş şi dezmiriştit, să dovedească prin fapte şi exemple convingătoare superiorita­tea muncii făcute pe întinderi mari de pămint şi cu mijloace mecanizate. A­­cest lucru îl pot realiza numai dacă braţele de muncă vor fi asigurate în întregime, dacă se va folosi din plin capacitatea de lucru a maşinilor nece­sare lucrărilor respective. Pentru ca toate grînele sa fie sece­rate la timpul cel mai potrivit, comite­tele executive ale sfaturilor populare raionale, împreună cu inginerii agro­nomi sînt obligaţi să stabilească, în funcţie de climă şi sol, timpul cel mai nimerit de recoltare, lucru care trebuie făcut atît pe raion, centre de comune, cit şi pe fiecare comună în parte. Este în interesul fiecărui ţăran muncitor să stringă la vreme recolta de pe cî­mp, însă pentru acest lucru, se recomandă ca ei să se ajute şi să folosească în muncă experienţa fruntaşilor recolte­lor bogate. O deosebită atenţie trebuie să fie a­­cordată transportării graielor la aici, iar aici ele să fie treierate în cel mai scurt timp. Organizaţiile de bază de la sate sunt datoare să sprijine sfaturile populare comunale şi în colaborare să iniţieze întrecerea patriotică, metodă care folo­si­tă pe circumscripţii şi între ţă­ranii muncitori individuali poate con­tribui la scurtarea perioadei de seceriş. Este necesar de asemenea, ca acolo unde există condiţii, secerişul să se execute şi în timpul nopţii, avîndu-se grijă ca lucrările să corespundă pe de­plin calităţii. Atelierele mobile trebuie folosite de S.M.T. şi gospodăriile agri­cole de stat cu tot simţul răspunderii. In această perioadă o importanţă deosebită trebuie să se acorde lucră­rilor de treieriş şi dezmiriştii. Agita­torii, comuniştii şi deputaţii să lămu­rească ţăranilor muncitori cu gospo­dării individuale importanţa acestor munci, precum şi rolul colectărilor, care sînt o obligaţie cetăţănească, o datorie patriotică a fiecărui ţăran mun­citor. In aceste zile cînd de pe ogoare se adună belşugul holdelor, secţiile agri­cole ale sfaturilor populare raionale ct şi comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, trebuie să urmă­rească în permanenţă pe teren stadiul lucrărilor de seceriş, dezmiriştit şi tre­­ieriş şi să ţină o clară şi precisă evi­denţă asupra acestora. Comitetele ra­ionale de partid au datoria să ajute şi să controleze munca organizaţiilor de bază şi a sfaturilor populare, iar acolo unde constată anumite lipsuri sau deficienţe să ia cele mai bune mă­suri de îndreptare. Oameni ai muncii de pe ogoare, în­cepeţi la timp secerişul şi treierişul, predaţi-vă neîntîrziat cotele către stat, asigurind astfel plinea poporului mun­citor! Primii la colectare Zumzăe batozele pe ariile din comu­nele Bachnea, Jidvei, Gâneşti şi pe al­tele din cuprinsul raionului Tîrnăveni. După seceriş la 3—4 zile, ţăranii mun­citori transportă snopii la arii, îi a­­şează în stoguri ori îi treieră în a­­ceeaşi zi încă din primele zile ale treierişului, numeroşi ţărani muncitori nu numai că şi-au achitat în întregime cotele de orz ce le datorau statului, dar au dat la colectare din boabele cele mai fru­moase. Ţăranul muncitor Fr. Dénes din comuna Găneşti, de pildă, ter­­minînd de treierat orzul de toamnă a fost primul din sat da colectare. Şi ţă­ranii muncitori loan Arnăut, Martin Garth şi alţii din Jidvei sunt fruntaşi în satul lor la predarea cotelor. S­IM­ION BOCHIŞ, coresp. i! m­orszTe­r Oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii Stalin! Depuneţi toate eforturile pentru terminarea secerişului şi treierişului în cel mai scurt timp! Folosiţi din plin fiecare zi bună de lucru! Nu lăsaţi să se piardă niciun bob din noua recoltă! pe inimstd h&gumii naastke LA COSITUL BORCEAGULUI La gospodăria agricolă colectivă „11 Iunie" An Hălchiu, raionul Stalin, recoltatul furajelor se execută intens. De pe suprafaţa de 124 ha. cultivate cu horceag şi trifoi fin s-a executat cositul pe o suprafaţă de 70 ha. IN CLIŞEU, colectivistul Petre Depner în brigada I-a de cimp execută cositul mecanic. Seceră orzul de toamnă Cu o zî mai înainte, cîţiva colecti­vişti din comuna Hălchiu, raionul Stalin Împreună cu preşedintele lor, au constatat că, orzul de toamnă e numai tun de cules. Conform contrac­tului încheiat cu S.M.T. Hărman, bri­gada a ll-a condusă de şeful de bri­gadă N. Scripcenco, ca­re a fost anun­ţată despre acest lucru, a început se­cerişul. In prima jumătate a zilei de 20 iulie şi în ziua următoare s-a­ sece­rat orzul de pe o suprafaţă de peste 14 ha. Colectiviştii şi tractoriştii, urgen­tează recoltatul orzului de toamnă, de­oarece peste puţine zile vor începe re­coltatul griului, treierişul orzului și dezmiriştitul. in apărarea cauzei păcii In întreagă ţară au loc numeroase adunări, în cadrul cărora se discută rezultatele recentelor lucrări ale Adu­nării Mondiale a­­Păcii de la Helsinki. Şi în Oraşul Stalin, în sala Teatru­­lui de stat, a avut loc ieri după a­­miază o adunare publică în cadrul căreia a vorbit Iov. Sanda Rangheţ,­­secretara Comitetului naţional pen­tru apărarea păcii, membră a delega­ţiei poporului nostru care a participat la Adunarea Mondială a Păcii de la Helsinki. Vorbitoarea a subliniat că trăsătura caracteristică a acelei mari adunări mondiale, a constituit-o larga compo­nenţă, a­tît sociială cît şi politică a delegaţiilor care, animate de aceleaşi năzuinţe, au lansat case toate popoa­rele Apelul care a jucat un rol de seamă în crearea unei atmosfere favo­rabile desfăşurării cu succes a actua­lei conferinţe de la Geneva. Aşa după cum se arată şi fel Apel, popoarele sînt conştiente că contra­dicţiile internaţionale pot fi rezolvate, pas cu pas, speranţele popoarelor pot fi îndeplinite. Răspunzînd Apelului de la Helsinki, poporul nostru îşi dovedeşte prin mun­că ataşamentul profund f­aţă de cauza apărării păcii. Participanţii la adunarea publică au asistat apoi la un frumos program artistic, prezentat de orchestra popu­lară „Mioriţa“. ARII MODEL Timpul prielnic e folosit cu prisosinţă în raionul Tîrnăveni pentru seceratul în pîrgă a coti­turilor păioase de toamnă. Gospodăriile colective „Dru­mul lui Stalin” din comuna Bucerdea Grînoasă şi „Voinţa Noastră” din comuna Şona, sînt fruntaşe pe raion. Paralel cu secerişul pe ariile gospodăriilor colective se des­făşoară din plin treierişul. In raionul Tîrnăveni, cu mult timp înainte de începerea secerişului, în majoritatea sa­telor au fost fixate locurile pentru arii şi s-au luat un şir de măsuri pentru buna lor or­ganizare Acum, în întreg raio­nul, recoltatul păioaselor se desfăşoară din plin. S-a­u depus şi se depun efor­turi deosebite pentru ca treie­rişul să fie cit mai bine organi­zat. In ziua de 14 iulie, comi­tetul executiv al sfatului popu­lar raional a organizat un schimb de experienţă la cele două arii model din comunele Găneşti şi Jidvei în legătură cu buna organizare a treieri­­şul­ui. La acest schimb de ex­perienţă, au participat preşe­dinţii sfaturilor populare co­munale şi orăşeneşti din raion, şefii echipelor de pompieri vo­luntari, preşedinţi de gospodă­rii colective, precum şi nu­meroşi ţărani muncitori. Ariile model din comunele Găneşti şi Jidvei sunt înzestra­te cu toate cele necesare: bu­toaie cu apă, nisip, barăci pen­tru înmagazinarea cerealelor, puncte sanitare, biblioteci vo­lante, bufete cu răcoritoare etc. La loc de frunte sânt aşe­zate gazetele de perete, tabla cu sfatul agronomului, tabla de onoare pentru fruntaşi, pre­cum şi numeroase lozinci le­gate de campania de seceriş, dezmiriştit, treieriş şi colectări. Prin măsurile luate, la aici se va putea lucra din plin, tre­­ierind la timp, fără pierderi de boabe. LUPTAM PENTRU REALIZAREA A 1.740.000 LEI ACUMULĂRI SOCIALISTE PESTE PLAN _­ ­­ Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi­­ funcţionarii Fabricii de geamuri din Tîrnăveni, animaţi de dorinţa de a da patriei cît mai multe acumulări socialiste peste plan, s-au alăturat cu entuziasm iniţiativei celor 26 de întreprinderi din regiunea Stalin. In consfătuirile de producţie pe grupe sindicale, pe secţii şi pe întreprin­dere, colectivul fabricii noastre, ana­­lizind posibilităţile interne şi-a luat angajamentul să dea pină la sfîr­şitul anului 1.740.000 lei acumulări socialiste peste plan, iar pină la 23 August, 920.000 tei. ■­ Cum înţelegem noi să realizăm a­­­­­cest angajament? In primul rină vom acorda o atenţie deosebită mă­ririi producţiei cuptoarelor, prin e­­xecutarea de reparaţii de bună ca­ntate. Tehnicienii întreprinderii noa­stre, în colaborare cu conducerea teh­nică din Direcţia generală, au făcut modificări constructive la cuptor. Aceasta ne-a dat posibilitatea ca pî­­nă la 1 iulie să dăm peste plan 299.000 m. p. benzi geam tras, ceea ce înseamnă un beneficiu de 314.000 tei. Păstrînd ritmul actual de tra­gere, pină la finele anului vom pu­tea da peste plan 334.000 m. p. benzi ceea ce înseamnă un benefi­ciu de 350.000 lei peste plan. O atenţie deosebită vom acorda utilizării cuptoarelor de piese pre­sate pentru construcţii. Lucrind în trei schimburi, vom putea să dăm la aceste cuptoare, peste plan 64.000 kg. de produse la care vom avea un beneficiu de 18.000 lei. Nu­mai pină la 1 iulie am realizat un beneficiu de 2.500 lei. Printr-o m­ai bună organizare a muncii la gea­muri turnate vom putea să mărim producţia, astfel ca să putem realiza un beneficiu peste plan de 140.000 lei. Vasele rezistente la foc au fost prevăzute iniţial în planul de veni­turi şi cheltuieli pe anul 1955, cu nerentabile. Experienţa lunilor apri­­lie-iunie ne-a arătat că lucrind in trei schimburi şi pe măsura perfec­ţionării muncii vom putea să dăm peste plan 6.000 bucăţi de vase şi să reducem preţul de cost sub cel planificat, ceea ce ne va da posibi­litatea să realizăm un beneficiu de 336.000 lei pină la sfirşitul anului. In planul de măsuri tehnico-orga­nizatorice al fabricii, au fost incluse pe baza propunerilor venite în ma­să şi alte măsuri menite să ducă la creşterea productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost. Asfel, in cursul trimestrului III vom ame­naja o secţie de oglinzi care va pro­duce pină la sfirşitul anului 15.000 m­. p. oglinzi, reprezentind 150.000 lei. Prin tragerea geamurilor la gro­simile minime admise de STAS, se va face o economie de materie pri­mă in valoare de 168.000 lei, iar prin reducerea rebuturilor cu 5 la sută la geamuri trase se va realiza o eco­nomie de 155.000 lei. însemnate economii menite să du­că la reducerea preţului de cost vom realiza în semestrul II la materiale de întreţinere, gaz metan şi energie electrică. De asemeni, prin respecta­rea Asciplinei financiare, avînd ca urmare reducerea amenzilor şi a pe­nalizărilor, vom realiza un benefi­ciu de 60.000 lei. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii Fabricii de geamuri din­­­­Tîrnăveni sunt hotăriţi să-şi respecte­­ angajamentul luat şi să dea patriei ii acumulări socialiste peste plan cu­­m mai multe, contribuind astfel la dez­voltarea industriei noastre socialiste, la progresul economiei naţionale. Ing. RADU STOICA Fabrica de geamuri Tîrnăveni

Next